Memoriu Tehnic Hidranti - Model

Pagină 1 din 44
LUCRARE DE EVALUARE
A COMPETENTELOR PROFESIONALE
PENTRU OCUPATIA
“PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE ”
AUTOR :
==== 2017 ====
1
Pagină 2 din 44
Obiectiv : « Amenajare magazine comerciale si birouri prin recompartimentarea si etajarea

constructiilor existente, corpurile C1, C2 si C3 »
Adresa : xxxxxxxxxx
Beneficiar : xxxxxx
Proiectant general : SC xxxxxxxxxx S.R.L.
Proiectant de specialitate : SC xxxxxxxxxxx S.R.L.
Borderou - piese desenate si piese scrise
Piese scrise
1. BORDEROU
2. MEMORIU TEHNIC
3. NOTE DE CALCUL
4. CAIET DE SARCINI
5. INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE
6. PROGRAM DE CONTROL IN FAZE DETERMINANTE
Piese desenate
1. PLAN PARTER CORPUL C1 SC. 1:100 IS01

2. PLAN ETAJ CORPUL C1 SC. 1:100 IS02
3. PLAN PARTER CORPUL C3 SC. 1:100 IS03
4. PLAN ETAJ CORPUL C3 SC. 1:100 IS04
5. PLAN DE SITUATIE SC. 1:250 IS05
6. PLAN STATIA DE POMPARE
HIDRANTI INTERIORI SI EXTERIORI SC. 1:50 IS06
7. SECTIUNE STATIA DE POMPARE
HIDRANTI INTERIORI SI EXTERIORI SC. 1:50 IS07
8. SCHEMA FUNCTIONALA A STATIEI DE POMPARE IS08
2
Pagină 3 din 44
Obiectiv : « Amenajare magazine comerciale si birouri prin recompartimentarea si etajare a

constructiilor existente, corpurile C1, C2 si C3 »
Adresa : xxxxxxxxxxxxxxxx
Beneficiar : xxxxxxxxxx
Proiectant general : SC xxxxxxxxxxxx S.R.L.
Proiectant de specialitate : SC xxxxxxxxxx S.R.L.
MEMORIU TEHNIC
Instalaţii de stingere incendii
1 OBIECTUL PROIECTULUI
2 BAZELE PROIECTĂRII
3 DESCRIEREA OBIECTIVULUI
3.1 DESCRIEREA CLADIRILOR
3.2 INSTALATII DE STINS INCENDIUL
3.3 GOSPODARIA DE APA PENTRU STINGEREA INCENDIILOR
3.4 INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIULUI
4 MĂSURI PENTRU SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA

5 MĂSURI P.S.I.
6 MĂSURI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI
7 DIVERSE
3
Pagină 4 din 44
MEMORIU TEHNIC
INSTALAŢII DE INCENDIU
1.OBIECTUL PROIECTULUI
Prezenta lucrare soluţionează la nivel de PT+DDE potrivit temei de proiectare pusă la
dispoziţie de către beneficiarul investiţiei, în conformitate cu prevederile Legii 50/1991,
republicată, cu modificările ulterioare, având la bază şi precizările Scenariului de
securitate la incendiu întocmit potrivit OMAI nr. 130/2006 instalaţiile de stingere
incendiu aferente obiectivului "Amenajare magazine comerciale si birouri prin
recompartimentarea si etajarea constructiilor existente, corpurile C1, C2 si C3 ”.
Adresa obiectivului este xxxxxxxxxxxxx.
Beneficiarul investiei este xxxxxxxxxxxxx.
Proiectant general : S.C. xxxxxxxxxxxx S.R.L.
Proiectantul de specialitate este S.C. xxxxxxxxx S.R.L.
2.BAZELE PROIECTĂRII
La baza lucrării au stat
- proiectul de arhitectură şi schiţa de amplasare în planul general;
- date furnizate de catre beneficiarul investitiei cu privire la situatia existenta,
- scenariul P.S.I.
- temele de proiectare;
- Legea 10/2015 cu privire la calitatea în construcţii;
- normativul I9/2015 privind proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare;
- normativ P118/99 privind siguranţa la foc a construcţiilor;
- normativul P118-2/2013 privind proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de
stingere a incendiilor
- prescripţii privind protecţia muncii, regulamentul privind protecţia şi igiena în
construcţii;
- standarde de stat privind proiectarea instalaţiilor sanitare: STAS-1478 "Alimentarea
interioară cu apă la construcţii civile şi industriale"; STAT-1795 "Canalizări
interioare".
3.DESCRIEREA OBIECTIVULUI
3.1 DESCRIEREA CLADIRILOR

- Numar de incendii simultane 1
- Categoria de importanta C (normală)
- Clasa de importanta III
- Corpul C1 (magazin comercial), Arie construita 955,50mp

- Corpul C1 (magazin comercial), Arie desfasurata 1259,47mp (<1500mp)
4
Pagină 5 din 44
- Corpul C1, Regim de înălţime P + supanta

- Corpul C1, Densitatea sarcinii termice 387,70 mJ/mp
- Corpul C1, Risc de incendiu Mare (spatii de comert)
- Corpul C1 constituie un compartiment de incendiu cu un volum de 6700mc.
- Grad de rezistenta la foc II (dupa adoptarea masurilor prevazute
in expertiza tehnica)
Nota: Pentru spatiu comercial cu aria desfasurata mai mica de 1500mp si densitatea
sarcinii termice mai mica de 840 mJ/mp nu este obligatorie prevederea unei instalatii de
stingere incendii cu sprinklere.
- Corpul C2 (birouri), Arie construita 159,97mp

- Corpul C2 (magazin comercial), Arie desfasurata 319,94mp
- Corpul C2, Regim de înălţime Spartial + P + Mansarda

- Corpul C2, Risc de incendiu Mic

- Corpul C3, Regim de înălţime P + 1Etaj
- Tipul cladirii Cladire civila (publica) pentru comert

corpurile C1 si C3 respectiv cladire
de birouri corpul C2.
- Functiuni principale Comert, birouri
- Functiuni secundare Vestiare, grupuri sanitare
- Depozitare Conform precizarilor din scenariului
PSI nu sunt amenajate spatii de
depozitare
- Numar de compartimente de incendiu 3

- Volumul celui mai mare compartiment de incendiu: 6700 mc (corpul C1)
- Nivel de stabilitate la incendiu Corpurile existente se incadreaza la
gradul V de stabilitate la foc. Dupa
adoptarea masurilor impuse prin
5
Pagină 6 din 44
raportul de expertiza se va ajunge la

nivelul II de stabilitate la incendiu.
- Sali aglomerate nu este cazul

- Parcare subterană nu este cazul
Nota: Caracteristicile obiectivului sunt preluate din scenariul PSI realizat in mai 2015 si avizat
spre neschimbare.
- Distantele de siguranta fata de vecinatati: amplasarea constructiilor C1, C2 si C3 fata

de vecinatati nu respecta distantele de siguranta prevazute in tabelul 2.2.2. din
normativul P118/99. Golurile functionale din peretele corpului C2 fata de corpul C1
se vor proteja cu obloane sau cortine rezistente la foc EI 90-c, echipate cu dipozitive
de autoinchidere, conform articolului 2.4.22 din normativul P118-99.
- Pentru a evita realizarea unui sistem de stingere incendii cu drencere, in
conditiile in care nu se respecta distantele minime fata de vecinatati, se vor lua
masuri
- pasive pentru a proteja golurile functionale din peretii rezistenti la foc si / sau
antifoc.
- Pentru cladiri civile de comert cu aria desfasurata mai mica de 1500mp si cu
densitatea sarcinii termice sub 840 mJ/mp nu este obligatorie echiparea cu instalatii
automate de stinger incendii utilizand sprinklere(conform paragraf 7.1 pct. e din
P118-2/2013).
3.2 INSTALATII DE STINS INCENDIUL

Hidranti interiori
Echiparea cu hidranti interiori este obligatorie conform paragrafului 4.1.g) din normativul
P118-2/2013 pentru cladire de comert cu aria construita mai mare de 600mp.
Se vor utiliza hidranti interiori cu furtun plat. Lungimea furtunului plat este de 20m,
standard de referinta SR-EN 671-2. Presiunea la nivelul ajutajului de 13mm este de 22,4 mCA
Numarul de jeturi in functionare simultana : 2 (conform paragraf 4.37 pct.c din P118-
2/2013).
Pentru cladiri civile la care pentru stingerea incendiilor din interior se folosesc simultan 2
jeturi este obligatorie montarea unei pompe de rezerva egala cu cea mai mare pompa din grup.
Pentru timpul de functionare al instalatiei de hidranti interiori egal cu 10 minute se obtine
volumul rezervei de apa egal cu 2,52mc (2520 litri).
Hidranti exteriori
Echiparea cu hidranţi exteriori este obligatorie conform normativului (P 118-2/2013)
paragraful 6.1.d).
Tinand cont de caracteristicile celui mai mare compartiment de incendiu (6700 mc,
nivelul II de stabilitate la incendiu si risc mare de incendiu) debitul pentru stingere din exterior se
citeste din anexa 7 a normativului P118-2/2013 si este 10 l/s. Pentru timpul de functionare de 180
minute se obtine volumul de apa necesar pentru stingerea incendiilor cu hidranti exteriori de
108mc (108000 litri).
6
Pagină 7 din 44
GOSPODĂRIA DE APĂ PENTRU STINGEREA INCENDIILOR

Rezerva de apa:
Din informatiile puse la dispozitie de catre beneficiarul investitiei la nivelul obiectivului
exista un rezervor hidroizolat, din beton (conform plansei de arhitectura A1), pozitionat adiacent
putului de apa existent. Dimensiunile interioare ale bazinului sunt S=40,17mp respectiv
Hliber=2,95m. Inaltimea utila (inaltimea volumului de apa util pentru stingerea incendiilor) este
Hutil=2,35m. Deoarece nu se respecta adancimea minima de inghet (a se vedea plansa IS07)
partea exterioara a rezervorului, cuprinzand capacul si peretii laterali, va fi prevazuta cu
covor incalzitor alimentat electric.
Volumul de apa necesar pentru stingerea incendiilor utilizand hidranti interiori si exteriori
este 2,52mc+108mc=110,52mc. Volumul de apa necesar a fost diminuat (conform paragrafului
2.7.12 din normativul P118-99) proportional cu debitul ce poate fi asigurat permanent din putul
de apa cuplat cu un sistem de hidrofor. Volumul de apa ce trebuie stocat permanent este calculat
astfel: 110,52mc-9,4mc=101,12mc. Prin intermediul rezervoarelor 1 si 2 (a se vedea plansa IS07)
se asigura un volum de 101,20mc > 101,12mc.
Grupul de pompare:
Se propune un grup de pompare comun pentru instalatiile de hidranti interiori si exteriori.
Se vor utiliza pompe cu ax orizontal. In grup vor exista 3 pompe identice cuplate in paralel.
Caracteristicile cuplajului in paralel sunt: Q=10l/s=36mc/h si H=31mCA. O pompa activa din
grup va asigura: Q=12mc/h si H=44mCA. A doua pompa activa poate fi considerata pompa de
rezerva pentru instalatia de stingere incendii cu hidranti interiori. Se prevede obligatoriu si o
pompa pilot avand caracterticile: Q=1l/s si H=55mCA.
Pornirea pompelor se face automat la scaderea presiunii din retea. Oprirea pompelor la
terminarea incendiului se face manual din statia de pompare. Se admite oprirea automata a
pompelor numai in cazul lipsei de apa. Grupul de pompare se va livra cu automatizare inclusa.
Instalatii anexe:
Staţia de pompare pentru instalatia de hidranti interiori si exteriori este prevazută cu
instalaţiile hidraulice anexe şi anume:
 conducta de alimentare a rezervorului, pe conducta principală fiind montate 2
robinete cu plutitor sau vana electromagnetica actionata de un senzor de nivel;
 conducta de ocolire a statiei de pompare;
 conducte de aspiraţie (este indicat ca fiecare pompa sa aiba conducta proprie de
aspiratie din rezervor; cand se monteaza mai mult de 2 pompe, pentru una sau mai
multe retele, se admite prevederea unei conducte de aspiratie – tip colector-
prevazuta cu cel putin 2 sorburi, calculate fiecare pentru intregul debit);
 conducte de refulare;
 robinete de izolare şi de reţinere;
 conducta de testare cu intoarcerea apei in rezervor;
 racord Dn110, tip Stortz, pentru alimentarea cu apa direct din rezervor a pompelor
mobile.
 conducta de preaplin pentru rezervorul de apa, Dn100, racordata la un recipient de
pardoseala cu pompa submersibila.
7
Pagină 8 din 44
INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIULUI

Instalaţia de hidranţi interiori
Hidrantii interiori se amplaseaza in functie de configuratia imobilului si de raza de actiune
pentru hidrantii cu furtun plat.
Conform P118-2/2013, hidranţii interiori vor avea următoarele caracteristici:
 debit specific minim al unui jet 2,1 l/s;
 numar jeturi în funcţionare simultană: 2, conform anexei 3 din P118-2/2015
 debitul de calcul al instalaţiei: Qih = 2 x 2,1 l/s= 4,2 l/s =16mc/h (rotunjit);
 timpul teoretic de funcţionare: 10 minute;
 rezerva intangibilă: 3 mc (rotunjit);
 presiunea de utilizare la nivelul ajutajului unui hidrant interior este de 2,5 bar
(rotunjit).
Hidranţii interiori se echipează conf. STAS 3081, vor fi montaţi în nişe sau aparent, după
caz, cu:
- robinet de hidrant, Dn 50 mm, Pn 6 bari, STAS 2501;
- furtun plat, Dn 50 mm, lungimea 20 m, NI – 1023;
- ţeavă de refulare simplă;
- ajutaj de pulverizare a apei tip C,  13mm, STAS 6782;
- cheie de manevră, STAS 706.
Robinetul de deschidere a hidrantului s-a prevazut a fi montat la înalţimi faţă de
pardoseala finită intre 0,8 si 1,5m.
La interior, conductele instalaţiei de hidranţi interiori se vor executa obligatoriu din
conducte metalice şi vor fi vopsite cu 2 straturi de vopsea de ulei şi vopsi în culori STAS (rosu).
Instalaţia de hidranţi exteriori

Pentru cel mai mare compartiment de incendiu debitul necesar pentru stingerea
incendiilor din exterior este de 10l/s.
Se propun hidranti exteriori supraterani Dn100, cu 2 capete. Lungimea furtunului este de
120m.
Hidrantii exteriori se pozitioneaza pe o retea din PEHD cu diametrul Dn160, montata sub
adancimea de inghet.
Timpul de functionare al hidrantilor exteriori este de 180 minute (paragraf 6.19, b din
P118-2/2015). Volumul util necesar pentru stingerea incendiilor cu hidranti exteriori este de
108mc.
Conform anexei nr. 14. bis (p118-2/2015), pentru a obtine un debit de 5l/s la nivelul unui
jet se va utiliza o teava de refulare cu orificiul de 20mm si pentru un jet compact de 10m rezulta
presiunea de utilizare egala cu 1,31bar.
4. MASURI PENTRU SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA

Prezenta documentatie a fost intocmita in conformitate cu prevederile Hot. 1091/2006 –
Cerinte minime de securitate si sanatate pentru locul de munca Anexa1
Inca din faza de proiectare s-au avut in vedere urmatoarele reglementari legale in
domeniul S.S.M., reglementari ce obligatoriu trebuiesc respectate atat pe perioada de executie
constructii + montaj, perioada de punere in functiune(PIF) cat si pe perioada de esploatare a
instalatiilor electrice proiectate.
8
Pagină 9 din 44
Lucrarile în instalaţiile electrice existente şi/sau în apropierea acestora se vor executa

numai cu scoaterea lor de sub tensiune dupa un program stabilit de comun acord cu unitatea de
exploatare
- Legea nr.319 / 2006 privind securitatea şi sanatatea în munca.
- HOTARÂRE nr. 1425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice
de
aplicare a prevederilor Legii securitaţii şi sanataţii în munca nr. 319/2006 / Guvernul
- HOTARÂRE nr. 1425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Legii securitaţii şi sanataţii în munca nr. 319/2006 / Guvernul
- NORME METODOLOGICE din 11 octombrie 2006 de aplicare a prevederilor Legii
securitaţii şi sanataţii în munca nr. 319/2006
- HOTARÂRE nr. 457 din 18 aprilie 2003 privind asigurarea securitaţii utilizatorilor de
echipamente electrice de joasa tensiune – Republicare / Guvernul
- HG 962/2007 – modificari şi completari
- Hotararea Guvernului Romaniei nr.1091 din 16.08.2006- privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru locul de munca;
- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1146 din 30 august 2006- privind cerintele minime
de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1048 din 09.08.2006- privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie
la locul de munca;
- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1051 din 9 august 2006- privind cerintele minime
de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru
lucratori,in special de afectiuni dorsolombare;
- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1022 din septembrie 2002- privind regimul
produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia
mediului;
- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 971 din 26.07.2006 – privind cerintele minime
pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
- PSM-IEE/2007- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru instalatiile
electrice in exploatare.
- Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Transportul şi Distribuţia Energiei
Electrice, aprobate prin Ord. MMSS nr.275/2002;
Atragem atenţia, în special, la asigurarea (sprijinirea) malurilor la sapaturi.
Lucrarile de sapaturi se vor executa cu masuri de protecţie pentru interzicerea accesului în
zona atât în timpul zilei cât şi pe timp de noapte. Gropile pentru fundaţii nu vor ramâne
neîngradite sau neacoperite pe timpul nopţii, zona de lucru fiind, în permanenţa, delimitata.
La executarea diferitelor categorii de lucrari se vor respecta normele specifice de securitate
şi sanatate în munca prevazute în fişele tehnologice specifice.
Personalul executant va fi echipat corespunzator pe durata executarii lucrarii.
5. MASURI P.S.I.
Locurile de munca sau de depozitare a materialelor vor fi prevazute cu indicatoare de
securitate şi mijloace materiale de prevenire şi stingere a incendiilor Se interzice lucrul cu foc
deschis în instalaţiile electrice.
La elaborarea documentatiei de proiectare s-au luat masurile prevazute de legislatia si
normativele in vigoare referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor.
9
Pagină 10 din 44
Aceste masuri sunt asigurate, in special, prin protectia echipamentelor si instalatiilor

proiectate la situatii de functionare anormala si prin respectarea distantelor minime fata de alte
obiective aflate in vecinatatea instalatiilor proiectate. In cele de mai jos sunt redate legile si actele
normative care reglementeaza sarcinile si obligatiile pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
Aceste legi si acte normative sunt obligatorii atât pentru faza de executie a lucrarilor proiectate
cat si pe toata durata de exploatare a acestora, daca nu intervin modificari sau completarii ale
acestora:
Dimensionarea cailor de curent, din punct de vedere al curentului de durata, s-a facut in
concordanta cu prevederile normativului I7 si Legea 307– 2006 privind apararea impotriva
incendiilor.
Pozarea cablurilor electrice se va face in concordanta cu prevederile normativului
NTE007/2008.
Protectia contra incendiilor se va face in concordanta cu prevederile OMAI 163 / 2007
In cadrul proiectului s-au luat masuri de protectie si prevenire a unui eventual incendiu,
dupa cum urmeaza:
- s-au prevazut protectii la scurtcircuit si suprasarcina pentru eliminarea riscului de
producere a incendiului in cadrul instalatiilor electrice;
- s-au prevazut descarcatoare de supratensiuni atmosferice la nivelul tablourilor generale,
pentru elminarea riscului de foc si deteriorare in caz de trasnet;
- s-a prevazut protectie diferentiala pe circuitele de bransament ale tablourilor, pentru
evitarea pericolului de foc, cauzat prin defect de izolatie, precum si la circuitele care
alimenteaza echipamente amplasate in locuri cu grad ridicat de pericol de foc sau
electrocutare;
6. MASURI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI:

Instalaţiile proiectate vor fi amplasate astfel încât sa nu aiba un impact negativ asupra
zonei. La alegerea amplasamentului s-a urmarit reducerea la minim a riscurilor de poluare a
factorilor de mediu, atât în perioada de execuţie a lucrarilor proiectate cât şi pe durata exploatarii
noilor instalaţii. Se vor folosi tehnologii, materiale şi echipamente care sa nu afecteze calitatea
mediului.
Prin lucrarile proiectate şi dupa punerea în funcţiune a acesteia, nu apar zgomote, vibraţii,
radiaţii şi nici surse poluante pentru apa şi aer, nu se afecteaza ecosistemul terestru şi acvatic, nu
se lucreaza cu substanţe toxice şi periculoase.
La terminarea lucrarilor de construcţii se va urmari aducerea terenului la starea iniţiala
Prin lucrarile de construcţie a reţelei electrice şi dupa punerea în funcţiune a acesteia, nu
apar zgomote, vibraţii, radiaţii şi nici surse poluante pentru apa şi aer, nu se afecteaza ecosistemul
terestru şi acvatic, nu se lucreaza cu substanţe toxice şi periculoase.
Prin documentaţia de proiectare s-a ţinut seama de obiectivele din programul de
management integrat calitate – mediu, implementat la nivelul organizaţiei şi de legislaţia în
vigoare. Astfel, s-a avut în vedere ca lucrarile de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii
tehnologice proiectate, sa nu produca un impact negativ asupra mediului, plecând chiar din faza
de cerere de oferta pentru echipamentele şi materialele din proiect adresate furnizorilor atestaţi.
Se vor respecta, cu precadere, prevederile urmatoarelor legi şi ordonanţe:
In conformitate cu legea 137/29.12.1995 Lucrarea nu se executa fara autorizatie de mediu
emisa de Agentia Teritoriala de Protectie a Mediului.
Gestionarea deseurilor se efectueaza in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a
mediului, conform legislatiei in vigoare.
10
Pagină 11 din 44
Prezenta documentatie s-a intocmit in conformitate cu ,, Cerintele legale si alte cerinte de

mediu, in vigoare :
- Legea nr.265/2006 – pentru aprobarea OUG nr.195/2005 privind Protectia Mediului
modificata si completata de OUG nr.154/2008, OUG nr. 57/2007, OUG nr.114/2007 , OUG nr.
164/2008;
- Legea apelor nr. 107/1996(modificata si completata prin Legile 310/2004 si
nr.112/2006) ;
- Legea 655/2001-Protectia atmosferei(aprobata prin – OUG nr. 243/2000) ;
- Legea nr.426/2001 – Regimul deseurilor (aprobata prin OUG nr. 78/2000, modificata si
completata de OUG nr.61/2006 si Legea nr. 27/2007);
- Legea nr.360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase
modificata si completata de Legea nr. 262/2006;
- Legea nr. 56/2006 – pentru aprobarea si completarea Legii nr. 199/2000 pentru utilizarea
eficienta a energiei;
- HGR 291/2005 care modifica HG nr.173/2000 pentru reglementarea regimului special
prevind controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi similari;
- HGR nr.235/2007 – Gestionarea uleiurilor uzate;
- HGR nr. 118/2002 – Norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor
uzate, modificata si completata de HGR nr. 35/2005;
- HGR nr. 856/2002 –Evidenta gestiunii deseurilor si lista cuprinzand deseurile inclusiv
deseurile periculoase,modificata si completata de HGR nr. 210/2007;
- HGR nr. 124/2003 – Prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest,
modificata si completata de HGR nr. 734/2006 si HGR nr.210/2007;
- HGR nr. 321 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental, modificata si
completata de HGRnr.674/2007;
- HGR nr. 621/2005 –Gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje , modificata si
completata de HGR nr. 1872/2006;
- HGR nr.1403/2007 – priveste refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele
terestre au fost afectate;
- Ordinul nr.135/2010 – priveste aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii
impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;
- Ordinul nr.1193/2006 – pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii
populatiei generale la campuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 Hz;
- Limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamentele destinate
utilizarii in exteriorul cladirilor – HGR nr. 539/2004 ;
- Gestionarea deseurilor industriale reciclabile –OUG nr. 16/2001 ;
- Deseurile de echipamente electrice si electronice – HGR nr.448/ 2005 ;
- Transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei – ORD nr. 2/2004 ;
- Alte cerinte de mediu stipulate in ,,Avizul de mediu,, eliberat de Agentia Judeteana de
Protectia Mediului.
Pe perioada executarii lucrarilor de constructii-montaj,constructorul, permanent va urmari
reducerea la minim a impactului asupra mediului inconjurator si totodata si refacerea mediului
afectat de :
- lucrarile necesare realizarii organizarii de santier( afectare teren,vegetatie) ;
- zgomotul produs de utilaje;
- scurgeri accidentale de combustibil si ulei de la autovehicole;
- scurgeri accidentale de ulei electroizolant ;
11
Pagină 12 din 44
- emisii de substante volatile folosite la vopsire ;

- scurgeri accidentale de vopsea si diluant folosit la vopsire.
Deseurile inerte(pamant,pietre,moloz,beton) vor fi transportate la depozitele de deseuri
inerte special amenajate de primarie.
Materialele rezultate in urma executarii lucrarilor vor fi predate beneficiarului,in vederea
sortarii acestora. Transportul si valorificarea/eliminarea eventualelor deseuri rezultate este in
sarcina beneficiarului si se vor efectua conform cerintelor specifice si legale in vigoare.
7. DIVERSE
Proiectul va fi verificat conform Legii Calităţii în Construcţii la toate exigenţele de
calitate.
Orice modificare la prezenta documentaţie solicitată de beneficiar sau de constructor se va
face numai cu acordul proiectantului.
Intocmit,
12
Pagină 13 din 44
NOTE DE CALCUL
1. DESCRIEREA OBIECTIVULUI
Prezenta lucrare soluţionează la nivel de PT+DDE potrivit temei de proiectare pusă la
dispoziţie de către beneficiarul investiţiei, în conformitate cu prevederile Legii 50/1991,
republicată, cu modificările ulterioare, având la bază şi precizările Scenariului de securitate la
incendiu întocmit potrivit OMAI nr. 130/2006 de stingere incendiu aferente obiectivului
"Amenajare magazine comerciale si birouri prin recompartimentarea si etajarea
constructiilor existente, corpurile C1, C2 si C3 ”.
Adresa obiectivului este xxxxxxxxxxxxxxxxx.

Beneficiarul investiei este xxxxxxxxxxxxxxxxxx.
Proiectant general : S.C. xxxxxxxxxxxxxxxxxxx S.R.L.
Proiectantul de specialitate este S.C. xxxxxxxxxx S.R.L.
- Numar de incendii simultane 1

- Categoria de importanta C (normală)
- Clasa de importanta III

- Corpul C1, Regim de înălţime P + supanta
- Corpul C2 (birouri), Arie construita 159,97mp

- Corpul C2 (magazin comercial), Arie desfasurata 319,94mp
- Corpul C2, Regim de înălţime Spartial + P + Mansarda
- Corpul C2, Risc de incendiu Mic
13
Pagină 14 din 44

- Corpul C3, Regim de înălţime P + 1Etaj
- Tipul cladirii Cladire civila (publica) pentru comert

corpurile C1 si C3 respectiv cladire de
birouri corpul C2.
- Functiuni principale Comert, birouri
- Functiuni secundare Vestiare, grupuri sanitare
- Depozitare Conform precizarilor din scenariului
PSI nu sunt amenajate spatii de
depozitare
- Numar de compartimente de incendiu 3

- Volumul celui mai mare compartiment de incendiu: 6700 mc (corpul C1)
- Nivel de stabilitate la incendiu Corpurile existente se incadreaza la
gradul V de stabilitate la foc. Dupa
adoptarea masurilor impuse in raportul
de expertiza se va ajunge la nivelul II
de stabilitate la incendiu.
- Sali aglomerate nu este cazul

- Parcare subterană nu este cazul
Nota: Caracteristicile obiectivului sunt preluate din scenariul PSI realizat in mai 2015 si avizat
spre neschimbare.
2. BAZELE PROIECTĂRII
La baza lucrării au stat
- proiectul de arhitectură şi schiţa de amplasare în planul general;
- date furnizate de catre beneficiarul investitiei cu privire la situatia existenta
- scenariul P.S.I.
- temele de proiectare;
- Legea 10/2015 cu privire la calitatea în construcţii;
- normativul I9/94 privind proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare;
- normativ P118/99 privind siguranţa la foc a construcţiilor;
- normativul P118-2/2013 privind proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de
stingere a incendiilor
14
Pagină 15 din 44
- prescripţii privind protecţia muncii, regulamentul privind protecţia şi igiena în

construcţii;
- standarde de stat privind proiectarea instalaţiilor sanitare: STAS-1478 "Alimentarea
interioară cu apă la construcţii civile şi industriale"; STAT-1795 "Canalizări
interioare".
Totodata, se va tine seama de instructiunile furnizorilor de echipamente si materiale.
3. ECHIPAREA CU INSTALATII DE STINGERE INCENDII

3.1. Situatia existenta
Obiectivele descrise mai sus nu sunt dotate cu instalatii proprii, fixe, pentru stingerea
incendiilor.
3.2. Situatie propusa - Hidranţi interiori

Echiparea cu hidranti interiori este obligatorie conform paragrafului 4.1.g) din normativul
P118-2/2013 pentru cladire de comert cu aria construita mai mare de 600mp.
Hidrantii interiori vor avea urmatoarele caracteristici:
 debitul specific al unui jet : 2,1 l/s
 lungimea minima a jetului compact : 10 m;
 lungimea minima a jetului pulverizat sub forma de perdea: 6m;
 lungimea minima a jetului pulverizat conic: 3m;
 numarul de jeturi in functionare simultana : 2 (conform paragraf 4.37 din P118-
2/2013)
 debitul de calcul al instalatiei : 2 x 2,1 l/s = 4,2 l/s = 16 mc/h.
 diametrul hidrantilor : DN 50 mm
 presiunea minima necesara la hidrantul cel mai defavorizat : 22,4mCA (pentru
ajutaj ø13 mm)
 timpul de functionare pentru instalatia de hidranti interiori: 10 minute.
 Volumul de apa necesar pentru stingerea incendiilor cu hidranti interiori este
de 2,52mc (2520 litri).
3.3. Presiunea necesara pentru instalaţia de hidranti interiori

Sarcina hidrodinamică necesară in instalatia de stingere a incendiilor cu hidranţi interiori
se determina astfel:
Formula generală de calcul a sarcinii hidrodinamice necesare este:
Hnec = Hg + Hu + hr [mCA]
Hg – cota geodezică a hidrantului interior în poziţia cea mai dezavantajată hidraulic fata
de grupul de pompare, respectiv:
Hg = 8 mCA (rotunjit)
Hu – presiunea de utilizare necesară la hidrantii interiori (ajutaj de 13 mm şi furtun plat),
Hu = 22,4 mCA
15
Pagină 16 din 44
hr lin ext – suma pierderilor liniare de sarcina pentru reteaua exterioara de alimentare a
hidrantilor interiori pentru o lungime a retelei estimata de 55 m, diametrul retelei
exterioare fiind Dn3”:
hr lin ext = 55 m x 30 mm/m = 1,7 mCA
hr lin int – suma pierderilor liniare de sarcina pentru reteaua interioara, Dn 3”, pentru o
lungime a retelei interioare estimata de 70 m:
hr lin int = 70 m x 30 mm/m = 2,1 mCA
hr furtun – suma pierderilor liniare de sarcina pentru furtunul hidrantului:
hr furtun =Axlxq2=0,0154x20x2,12 =2 mcA
hr sp – suma pierderilor totale de sarcină in staţia de pompare:
hr sp = 5 mCA
hr loc – suma pierderilor locale de sarcină:
(pentru 15 coturi Dn3”, 6 teuri, 2 reductii, 6 vane de izolare Dn3”, 1 intrare si o iesire
din distribuitor, viteza apei 1m/s pe conducte din otel de diametru Dn3”. Suma
coeficientilor de pierdere de sarcina locala este egala cu
15x1+6x2+2x0,3+6x0,6+1,5=32,7).
hr loc = 1,7 mCA (rotunjit)
Rezultă presiunea necesara la iesirea din statia de pompare, pentru instalatia de
hidranti interiori:
Hnec = 8 + 22,4 + 1,7 + 2,1 + 2 + 5 + 1,7 = 44 mCA (rotunjit)
Presiunea necesara pentru instalatia de stingere incendii utilizand hidrantii

interiori este estimata la 44 mCA. Este necesara reevaluarea acestei presiuni
necesare in functie de configurarea finala a retelei.
3.4. Situatia propusa - Hidranţi exteriori

Echiparea cu hidranţi exteriori este obligatorie conform normativului (P 118-2/2013)
paragraful 6.1.d).
Volumul celui mai mare compartiment de incendiu este de 6700mc (din anexa 7-P118-
2/2013) nivel II de stabilitate la incendiu si risc mare de incendiu rezulta:
 debitul pentru stingerea incendiilor din exterior de 10 l/s.
 timpul de functionare pentru instalatia de hidranti interiori: 180 minute.
 Volumul de apa necesar pentru stingerea incendiilor cu hidranti exteriori este
de 108mc (108000 litri).
3.5 Presiunea necesara pentru instalaţia de hidranti exteriori

Sarcina hidrodinamică necesară pentru stingere a incendiilor cu hidranţi exteriori se
determina cu formula generală de calcul a sarcinii hidrodinamice:
Hnec = Hg + Hu + hr [mCA]
Hg – înălţimea geodezică (inaltime de actionare):
Hg =11 mCA
Hu – presiunea de utilizare necesară la hidrantii exteriori pentru un jet compact L=10m,
debitul unui jet de 5l/s si diametrul tevii de refulare 20mm,
Hu =1,31bar = 13,1 mCA (Anexa 14 bis, P118-2/2013).
hr furtun – pierderile totale de sarcina prin furtun Dn 75 mm ; L=120 m :
16
Pagină 17 din 44
hr furtun = ALQie2 = 0,0015 x 120 x (52) = 4,5 mCA

A=coeficient egal pt furtunul DN 75 cu 0,0015 conf. Pct.3.1.33 STAS 1478-90
hr, ext lin – suma pierderilor totale de sarcina pentru instalatia exterioara, traseu de lungime
135 m retea exterioara cu diametrul ø160mm:
hr, ext lin = 135 m x 3 mmCA/m ~ 0,5 mCA
hr, ext loc – suma pierderilor locale de sarcina pentru instalatia exterioara (pentru10 coturi, 6
teuri, 2 reductii, 6 vane. Suma coeficientilor de pierdere de sarcina locala este egala cu :
10 x 1 + 6 x 2 + 2 x 0,3 + 6 x 0,6 + 1,5 = 28. Viteza de curgere a apei pentru un debit de
10l/s si pe conducte de diametru ø160mm din pehd este de 0,68m/s. Suma pierderilor
locale se stabileste cu fomula: 28 x (0,682) / 20 = 1mCA, rotunjit)
hr, ext loc = 1 mCA (rotunjit)
Rezultă presiune necesara pentru stingerea incendiilor din exterior la iesirea din
statia de pompare existenta:
Hnec = 11 + 13,4+ 4,5 + 0,5 + 1 = 31mCA (rotunjit).
Presiunea necesara pentru instalatia de stingere incendii utilizand hidrantii

exteriori este estimata la 31 mCA. Este necesara reevaluarea acestei presiuni
necesare in functie de configurarea finala a retelei.
4. VOLUMUL UTIL AL REZERVEI DE APA

Conform paragrafului 13.31 a) se considera functionarea hidrantilor de incendiu interiori
timp de 10 minute iar a celor exteriori in urmatoarele 180 de minute.
 Se determina volumul de apa util, necesar pentru stingerea incendiilor cu hidranti
exteriori si interiori, egal cu 2,52mc + 108mc = 110,52mc (111mc rotunjit).
 Sursa de apa o constitue un put amplasat in imediata vecinatate a rezervei de apa.
Din informatiile obtinute de la beneficiarul investitiei debitul asigurat de pompa
cuplata cu hidrofor este 52 l/minut = 0,87 l/s.
 Conform paragrafului 2.7.12 din normativul P118-99, atunci cand alimentarea de
la sursa de apa poate avea loc fara intrerupere, chiar in timpul incendiului, rezerva
se poate reduce cu volumul asigurat de debitul minimal al sursei. Astfel, rezulta ca
pentru debitul de 0,87 l/s specificat la punctul anterior si pentru o durata de
functionare de 3 ore se poate diminua volumul rezervei de apa.
 Volumul de 110,52mc se poate diminua cu 9,4 mc, determinat astfel:
V = 0,87 l/s x 3ore x 3600 s/ora = 9,4 mc
Volumul de apa ce poate fi asigurat prin intermediul sursei reprezentate de
catre putul de apa este de 9,4mc.
 Volumul de apa ce trebuie permanent stocat se determinat astfel:
V=110,52-9,4 = 101,12mc.
Volumul de apa ce trebuie stocat permanent este de 101,12mc.
 La fata locului exista, conform scenariului psi si conform planurilor de arhitectutra
primite, un rezervor din beton ce poate stoca un volum util de 94,4mc (la un nivel
util al apei de 2,35m). De asemenea se va umple cu apa compartimentul din
dreapta acestui rezervor si se vor realiza goluri de comunicare in peretele comun
celor 2 rezervoare. In acest fel se vor putea stoca inca 6,8mc de apa (Vutil 2, la un
nivel util al apei 2,45m).
In aceste conditii volumul util permanent stocat este egal cu:
17
Pagină 18 din 44
Vutil1 + Vutil 2 = 94,4mc + 6,8mc = 101,20mc

Volumul util permanent stocat este 101,20 (>101,12mc).
 Rezerva de apa trebuie sa se refaca in 24 de ore conform prevederilor Tabl 12.1
din p118-2/2013.
 Tinand cont de debitul furnizat in permanenta de sursa de apa, anume 0,87 l/s, se
observa ca rezerva de apa se poate reface intr-un interval de
101370 l / 0,87 l/s / 3600 s/ora = 33 de ore.
5. GRUPUL DE POMPARE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR:
Se propune un grup de pompare comun pentru instalatiile de stingere incendii utilizand
hidranti interiori si exteriori. Pentru cele 2 tipuri de instalatii trebuie asigurati urmatorii
parametrii hidraulici:
5.1. Debite pentru instalatiile de Hidranti Interiori respectiv Hidranti Exteriori:
QHI=4,2l/s (debitul pentru stingere utilizand hidrantii interiori)
QHE=10l/s (debitul pentru stingere utilizand hidrantii exteriori)
5.2. Presiuni pentru instalatiile de Hidranti Interiori respectiv Hidranti Exteriori:
Hnec HI=44mCA (presiunea necesara la iesirea din grupul de pompare pentru alimentarea
retelei de hidranti ineriori)
Hnec HE=31mCA (presiunea necesara la iesirea din grupul de pompare pentru
alimentarea retelei de hidranti exteriori).
5.3. Statia de pompare

Se propune utilizarea unor pompe cu ax orizontal. Grupul de pompare va cuprinde 3
pompe active identice + 1 pompa pilot, cuplate in paralel. Caracteristicile cuplajului in paralel
trebuie sa fie: Q=10l/s=36mc/h si H=31mCA.
O pompa din grup trebuie sa asigure Q=12mc/h si H=44mCA.
Caracteristicile pompei pilot sunt: Q=1l/s, H=55mCA.
Cea de a 3-a pompa activa poate fi considerata pompa de rezerva pentru instalatia de
stingere incendii cu hidranti interiori.
6. INSTALATII AUTOMATE DE STINGERE INCENDII:

6.1. Conform P118-2 / 2013, pentru cladiri, compartimente de incendiu si incaperi pentru
comert, cu aria desfasurata mai mica de 1500mp si densitatea sarcinii termice sub 840 mJ/mp, nu
este obligatorie echiparea cu instalatii automate de stingere de tip sprinkler.
6.2. Pentru a evita realizarea unui sistem de stingere incendii cu drencere, in
conditiile in care nu se respecta distantele minime fata de vecinatati, se vor lua masuri
pasive pentru a proteja golurile functionale din peretii rezistenti la foc si / sau antifoc.
7. STINGATOARE PORTABILE:
Se vor prevedea stingatoare portabile, conform normelor in vigoare. Conform paragrafului
3.10.1 din P118-99 se vor prevedea stingatoare portabile considerand un stingator portativ cu
pulbere de 6kg (sau echivalentul acestuia) pentru o arie construita de maxim 250mp (dar minim 2
stingatoare pe fiecare nivel al cladirii). Sunt necesare 4 stingatoare in corpul C1, 6 stingatoare in
corpul C2 respectiv 4 schimbatoare in corpul C3. Stingatoarele trebuie sa contina produsul de
stingere si cantitatea corespunzatoare clasei de periculozitate, pentru spatiul respectiv.
Intocmit,
18
Pagină 19 din 44
CAIET DE SARCINI
Instalaţii de stingere incendii
1. GENERALITAŢI
2. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA INSTALAŢIILOR CU HIDRANŢI
INTERIORI
3. CAIET DE SARCINI PENTRU MONTAJUL AGREGATELOR DE POMPARE
4. EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE STINGERE CU APA A
INCENDIILOR;
19
Pagină 20 din 44
1. GENERALITAŢI
Acest caiet de sarcini însoţeste proiectul şi cerinţele de performanţă a sistemelor

proiectate.
Contractorul trebuie să efectueze detaliile de lucru şi să dezvolte soluţii pe baza acestui
caiet de sarcini şi a proiectului. Coordonarea serviciilor de arhitectură şi structură este în
responsabilitatea contractorului.
Caietul de sarcini trebuie să fie citit în coroborare cu proiectele de instalaţii sanitare,
electrice şi de termoventilaţii, desenele arhitecturale şi structurale.
Caietul de sarcini este eliberat pentru a indica principiile convenite de inginerie a
sistemelor de proiectare, criteriile şi conceptele de proiectare. Este responsabilitatea
contractorului pentru a se asigura că el a inclus în oferta să toate elementele necesare pentru a
îndeplini cerinţele de performanţă, cerinţele proiectului tehnic, coordonarea cu cele mai recente
planuri de arhitectură şi structură precum şi cerinţele contractului.
Ofertanţii trebuie să includă în ofertele lor costurile necesare pentru detaliile de execuţie,
coordonare, instalare, testare şi punere în funcţiune pe deplin operaţională a instalaţiilor, în
conformitate cu prezentul caiet de sarcini şi cu cerinţele autorităţilor statutare.
Contractorul va fi responsabil pentru efectuarea propriilor calcule detaliate şi detalierea
desenelor. În primul rând, ofertantul trebuie să îşi confirme acceptarea asupra sistemelor
proiectate, asupra dimensionării sistemelor şi echipamentelor incluse în ofertă, odată cu
prezentarea ofertei lor.
Ofertanţii trebuie să permită, în prezentarea lor livrarea şi instalarea numai de
echipamente noi.
2. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA INSTALAŢIILOR CU HIDRANŢI

INTERIORI
2.1. Prevederi generale
Instalaţiile se vor executa cu respectarea prevederilor “Normativului pentru proiectarea şi

executarea instalaţiilor sanitare” I 9 – 94, şi a „Normativului pentru proiectarea, executarea şi
exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor” indicativ P118/2-2013.
2.2. Materiale
Pentru instalaţiile de stins incendiu cu hidranţi interiori şi alimentare cu apă se vor utiliza:
- ţeavă din oţel carbon OL 32 (STAS 500 / 80), sudate longitudinal, pentru instalaţii
zincate, în execuţie obişnuită STAS 7656-90;
- cuplaje mecanice pentru îmbinarea ţevilor din oţel zincat;
- racord fix STAS 701-74.
- hidrant de incendiu interior STAS 2501, complet echipat cu accesoriile necesare de
stingere;
- vane cu sertar şi flanşe PN 25;
- robinet de reţinere PN 25.
Materialele vor fi însoţite de certificate de calitate eliberate de producător. De asemeni
acestea vor fi agrementate tehnic conform legislaţiei în vigoare şi vor fi avizate de Inspectoratul
General al Corpului Pompierilor Militari.
20
Pagină 21 din 44
2.3. Verificarea materialelor
Înainte de punerea în operă, conductele şi fitingurile vor fi verificate în vederea depistării

unor deficienţe care ar putea să afecteze montajul sau condiţiile de exploatare ale instalaţiilor.
Verificarea se va face prin:

- control vizual;
- controlul dimensiunilor,
si după caz se vor lua măsuri de remediere a eventualelor deficienţe.
Controlul vizual va urmări ca:
- ţevile să fie drepte, stratul de zinc să fie uniform;
- suprafaţa interioară şi exterioară să fie netedă, fără fisuri sau cojeli;
- suprafaţa filetului să nu aibe deformări, zgarieturi care să pericliteze etanşarea
îmbinărilor.
Controlul dimensiunilor va urmări ca abaterile dimensionale la diametrul exterior mediu
al ţevilor şi la diametrul interior al mufelor fitingurilor, să se încadreze în cele admise în
standardele de produs. Materialele găsite necorespunzătoare nu vor fi puse în operă. La cele care
pot fi remediate se va avea în vedere ca prin operaţiile de corecţie să nu se distruga stratul de
zinc.
2.4. Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea materialelor
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnică a securităţii

muncii şi în aşa fel încât acestea să nu se deterioreze şi să nu se înregistreze accidente din rândul
personalului manipulator. Pentru aceasta se va utiliza numai personal instruit care va respecta
prevederile cap. 2.8. din “ Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii
tehnico-sanitare şi de încălzire” ed.1996.
Transportul materialelor se va face astfel încât să nu se deterioreze materialele iar
personalul să nu fie pus în pericol. Pentru aceasta se vor respecta prevederile cap. 2.8. din
“Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de
încălzire” ed.1996.
Păstrarea şi depozitarea materialelor se va face în spaţii de depozitare organizate în acest
scop, în condiţii care să asigure buna lor conservare respectând pevederile pct. 2.4.4. din “Norme
generale de protecţie a muncii” ed. 1996.
2.5. Tehnologia de îmbinare
A. Instalare:
1. Capetele ţevilor trebuie să fie curate şi să nu prezinte crestături, proeminenţe şi urme de
roluire în zona dintre capătul ţevii şi canelură.
2. Profilul garniturii şi elastomerul (gradul) vor fi verificate pentru a fi adecvate utilizării
dorite conform specificaţiilor.
B. Aplicare:
1. Cuplajele mecanice canelate pentru ţevi, fitinguri, vane şi alte piese cu caneluri se pot
utiliza ca alternativă la metodele prin sudură, filetare sau flanşare.
21
Pagină 22 din 44
2. Toate componentele cu caneluri vor respecta normativele locale în vigoare.

3. Producătorul de piese cu cap canelat trebuie să fie certificat ISO-9001.
Orice proces folosit pentru execuţie, prefabricare sau instalarea sistemului de conducte
cum ar fi: îndoirea, strunjirea, filetarea, nu va reduce grosimea de perete sub valoarea minimă
permisă şi nu va afecta integritatea stratului de zinc.
Debitarea conductelor se va face la lungimea din proiectul de execuţie care să cuprinda şi
lungimea suplimentară suficientă pentru a asigura cuplarea corectă a ţevilor drepte sau a
subansamblelor (elementelor prefabricate).
2.6. Condiţii de montare a sistemului de conducte
Conductele se vor monta paralel cu elementele de construcţii adiacente.

Panta minimă a conductelor de alimentare cu apă va fi de 1% pentru asigurarea aerisirii
sau golirii.
La montajul aparent, în cazul conductelor paralele, izolate sau neizolate, distanţa minimă
între suprafeţele finite ale acestor sau între suprafaţa finită a conductelor şi suprafaţa finită a
elementelor de construcţii adiacente va fi de minim 10cm.
La trecerea prin pereţi şi planşee conductele de apă se vor monta în golurile prevăzute în
proiect sau în tuburi de protecţie. Partea superioară a manşoanelor de protecţie din încaperile
dotate cu instalaţii sanitare, va depăşi nivelul pardoselii finite cu 2-3cm
La trecerea conductelor prin elementele de construcţie care au rol de protecţie la foc
(pereţi, planşee) se vor lua măsuri de etanşare a golurilor din jurul acestora cu materiale rezistente
la foc asigurându-se limita de rezistenţă la foc a elementului de construcţii străpuns.
În zonele de trecere prin planşee, pereţi, plafoane şi rosturile de tasare nu se vor realiza
îmbinări ale conductelor.
Conductele orizontale de apă caldă vor fi montate deasupra celor de apă rece cu 10-15cm.
Montarea robinetelor în sistem se face conform schemelor şi a vederilor în plan . Se va
urmări asigurarea unui spaţiu suficient pentru executarea manevrelor închis-deschis, precum şi
pentru demontarea în vederea efectuării lucrărilor de remediere, recondiţionare.
Robinetele se vor monta de regula cu tija îndreptată în sus (în plan vertical) dar se admite
şi montarea cu tija înclinată până la orizontală.
Racordarea la conducte a robinetelor prevăzute cu flanşe se realizează prin strângere
uniformă şi gradată a piuliţelor diametral opuse şi în cruce.
După montarea robinetului în sistem, înnainte de începerea probelor se va verifica dacă
robinetul este cu obturatorul în poziţia complet deschis şi sigilat în această poziţie astfel ca la
curgerea fluidului de probă prin robinet să spele suprafeţele de etanşare ale sertarelor şi scaunelor,
eliminând orice urmă de particole (stropi de cuplaje, rugină,etc.) rămase în urma montajului şi
care ar putea deteriora suprafeţele de etanşare la închiderea obturatorului.
2.7. Confecţionarea şi montarea dispozitivelor de preluare a eforturilor din conducte
Pentru susţinerea instalaţiei se vor folosi suporţi pentru conducte.

Distanţele recomandate între suporturile mobile ale conductelor orizontale vor fi cele
indicate în Tabel 3, pct. 4.11 din Normativul I 9 / 94.
Lângă ramificaţii şi în vecinătatea armăturilor de separare sau închidere, se vor monta
suporţi ficsi.
22
Pagină 23 din 44
2.8. Probarea instalaţiilor
În conformitate cu prevederile din Normativul I 9 / 94, cap.13, conductele de alimentare

cu apă pentru incendiu vor fi supuse la următoarele încercări:
- încercarea de etanşeitate la presiune la rece;
- încercarea de funcţionare a conductelor de alimentare cu apă de incendiu.
Proba de etanşeitate a unei reţele permite să se verifice dacă montajul îmbinărilor a fost
corect executat.
Racordurile care alimentează hidranţii de incendiu sunt supuse probelor în acelaşi timp şi
în aceleaşi condiţii ca şi reţeaua de distribuţie.
Fazele de efectuare a probei de presiune sunt:
-instalarea agregatelor de pompare a apei la capătul conductei . La instalarea agregatelor
de pompare se va avea în vedere ca apa să fie refolosită la tronsonul următor;
-se montează vane de golire şi robinete de aerisire ca şi aparatele de măsura a presiunii
(manometru);
-se deschid ventilele de dezaerisire;
-se umple conducta cu apă, se închid robinetele de dezaerisire şi se continuă pomparea
până la realizarea presiunii de încercare care este egală cu 1,5 ori presiunea de regim (dar nu mai
mică de 6 bar).
-durata de menţinere a presiunii este de 20 minute.
Dacă apar defecte, după remedierea acestora, se va repeta încercarea în aceleaşi condiţii.
Rezultatele probelor de presiune se consemneaza într-un proces verbal, care face parte
integrantă din documentaţia necesară la recepţia preliminară şi definitivă a conductei.
Nu se vor executa probe pneumatice.
Încercarea de funcţionare a conductelor de alimentare cu apă de incendiu - se efectuează
după ce s-au montat armăturile şi capetele de debitare a apei (hidranţi de incendiu interiori),
precum şi toate echipamentele (agregate de pompare, hidrofoare etc.). Instalaţia este pusă în stare
de funcţionare, debit şi presiune de regim. Prin deschiderea succesivă a armăturilor de alimentare
se verifica dacă apa ajunge la presiunea de utilizare la fiecare punct de consum. Prin deschiderea
numarului de hidranţi indicat în proiect, se verifica dacă se asigură simultaneitatea în funcţionare
şi debitul de calcul.
2.9. Recepţia şi punerea în funcţiune
Recepţionarea lucrărilor de alimentare cu apă este precedată de controlul riguros al

acestora, care cuprinde următoarele operaţii:
-verificarea conductelor montate pe suporţi;
-verificarea cotelor conductelor;
-verificarea armăturilor şi a accesoriilor;
-verificarea la presiune;
-verificarea protecţiilor anticorozive.
Verificarea şi recepţia se fac cu respectarea Regulamentului de recepţie aprobat prin HG
766/97 şi a celorlalte acte normative care reglementează efectuarea recepţiei obiectivelor de
investiţii.
23
Pagină 24 din 44
La recepţie va participa în mod obligatoriu, în calitate de membru şi un delegat al unităţii

care urmează să asigure exploatarea şi întreţinerea reţelei.
Beneficiarul va recepţiona:
-modul de execuţie a instalaţiei cu hidranţi interiori;
-cartea construcţiei, cu toate lucrările executate precis specificate.
La recepţia finală a lucrărilor , beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnică a
lucrării în care să fie evidenţiate cu cea mai mare precizie modul de execuţie, eventualele
modificări acceptate de proiectant şi beneficiar, inclusiv marcarea lucrărilor.
Realizarea lucrărilor în conformitate cu prevederile documentaţiei va asigura o calitate
corespunzătoare a acestora şi o bună fiabilitate.
Cartea construcţiei, întocmită de antreprenor şi prezentată la recepţie va fi documentul
principal pe baza căruia se va realiza recepţia finală.
Beneficiarul are obligaţia ca înainte de începerea execuţiei să înainteze spre verificare
proiectul unui verificator autorizat “Is “.
2.10. Principalele etape şi ordinea de execuţie a lucrărilor
1. Primirea proiectului de bază, verificarea şi analizarea lui, formularea şi prezentarea

eventualelor obiecţiuni în formă scrisă, beneficiarului şi proiectantului de specialitate.
În conformitate cu Legea nr. 10 / 1995, art. 13, executantul va pune în operă proiectul
numai dacă a fost verificat şi avizat de către verificatorul atestat MLPAT şi dacă au fost obţinute
avizele şi autorizaţia de construire, în conformitate cu prevederile legale.
2. După acceptarea proiectului (inclusiv a rezolvării eventualelor obiecţiuni) şi încheierea
contractului de execuţie a lucrărilor, se va întocmi:
- extrasul principalelor materiale şi echipamente, conform listelor de cantităţi de lucrări, a
listelor de materiale, echipamente şi dotări, precum şi a fişelor tehnice;
- extrasul principalelor anexe de inventar: schele demontabile, platforme de lucru,
balustrade de protecţie, scări mobile, rulete, nivele etc.
3. Stabilirea graficului de execuţie a principalelor lucrări de instalaţii - montaj care rezultă
din proiect, corelat cu frontul de lucru posibil, pe baza stadiului lucrărilor de construcţii şi alte
instalaţii şi cu termenul din contractul incheiat cu beneficiarul.
4. Stabilirea structurii, calificării, numarului şi eşalonării forţei de muncă, având la bază
termenul contractual şi graficul de execuţie a principalelor lucrări.
5. Aprovizionarea, sortarea şi depozitarea în siguranţă a materialelor necesare în prima
urgenţă, apoi a celorlalte materiale, funcţie de eşalonarea lucrărilor.
6. Selecţionarea şi angajarea forţei de muncă necesară, a responsabililor tehnici cu
execuţia, instruirea asupra lucrărilor de instalaţii – montaj, instruirea asupra protecţiei şi igienei
muncii, inclusiv semnarea fişelor individuale de instructaj şi dotarea muncitorilor cu
echipamentele tehnice, echipamentului individual de protecţie etc., precum şi organizarea muncii
conform graficului de eşalonare a lucrărilor.
7. Proiectantul propune ca lucrările de bază ale instalaţiei să fie executate în următoarea
ordine:
- montarea conductelor, armăturilor, aparatelor şi echipamentelor, suporţilor şi
accesoriilor instalaţiei, în conformitate cu prevederile din Normativul I 9 / 94 şi a cerinţelor din
prezentul caiet de sarcini; efectuarea probelor hidraulice de etanşeitate şi rezistenţă a instalaţiilor,
24
Pagină 25 din 44
conform prevederilor Normativului I9 / 94 , a Normativului C 56 şi a prevederilor prezentului

caiet de sarcini;
- curăţirea, grunduirea şi vopsirea instalaţiilor;
- efectuarea probelor în conformitate cu prevederile capitolului 13 din Normativul I9-94, a
Normativului C 56 şi a prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor conform HG 273/1994.
2.11. Măsuri de protecţie a muncii
Pe perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua măsuri de protecţie a muncii specificate în

NGPM-1996, Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – MLPAT 1993 şi a
“Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrările de instalaţii tehnico - sanitare şi de
încălzire” din 1996.
2.12. Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor
Pentru perioada de execuţie a lucrărilor, măsurile PSI vor fi stabilite de executantul

lucrării conform “Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executării lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente acestora” C 300 / 94.
2.13. Normative şi standard de referinţă
1. Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea în construcţii;

2. HGR nr 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de
construcţii;
3. HGR nr 766 / 1997 - Hotarârea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcţii;
4. Ordin M.I. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a
incendiilor;
5. Ordonanţa G.R. privind apărarea împotriva incendiilor nr. 60 / 1997;
6. H.G.R. nr.51 / 1992 privind unele măsuri pentru activităţi de prevenire şi stingere a
incendiilor;
7. P118 / 1999 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;
8. I9 / 1994. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare;
9. I9 / 1 – 1997. Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare;
10. C – 56. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora;
11. Norme generale de protecţie a muncii, ediţia 1996;
12. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico -sanitare şi
de încălzire ediţia1996.
13. STAS 1478 / 90.Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi
industriale. Prescripţii generale.
14. P118/2-2013. Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de
stingere a incendiilor.
25
Pagină 26 din 44
3. CAIET DE SARCINI PENTRU MONTAJUL AGREGATELOR DE POMPARE
3.1. Date privind execuţia lucrărilor de montaj. Instalarea. Ambalarea

Pompele se pot transporta ambalate în cutii de lemn închise sau neambalate, sprijinite pe
suporţi de lemn şi ancorate corespunzător. În acest ultim caz este obligatorie astuparea ştuţurilor
de aspiraţie şi de refulare cu capace de material plastic.
În situaţia în care pompa nu se montează imediat în instalaţie, depozitarea se va face în
încaperi lipsite de praf şi umiditate. Pe tot parcursul depozitării se vor păstra capacele pe ştuţurile
de aspiraţie şi refulare, uleiul din lagăr, precum şi folia din plastic care acoperă agregatul.
Săptămânal rotorul se va învarti manual 10-15 rotaţii complete. Dezambalarea garniturilor
pentru presetupă se va face numai înaintea montării lor. Tot atunci se va face şi deconservarea
locaşului pentru presetupă prin eliminarea stratului de vaselină aplicat.
3.2. Transport şi manipulare de către beneficiar

Manipularea pompelor, încarcarea şi mai ales descărcarea din mijloacele de transport se
va face numai cu aparate de ridicat cu sarcina la cârlig corespunzătoare şi prin legarea în locurile
prevăzute în acest scop la postamentele pompei şi în conformitate cu instrucţiunile de montaj şi
exploatare din cartea tehnică a pompelor.
Transportul pompelor la beneficiar se face cu autovehicolul sau pe calea ferată. În mod
oblogatoriu pompa şi motorul electric vor fi ancorate pe podeaua vehicolului cu care se
transportă.
3.3. Condiţii necesare începerii montajului
Platforma de montaj destinată deconservarii, curăţării şi montării subansamblelor precum

şi celelalte suprafeţe aferente montării vor fi eliberate de orice materiale străine lucrărilor de
montaj şi curăţite de moloz şi gunoaie.
La locul în care se desfăşoară montajul trebuie să existe:
- dispozitive de ridicat şi transportat prevăzute cu cablurile şi lanţurile corespunzătoare;
- instalaţie electrica de forţă şi iluminat, precum şi reţeaua electrica de joasă tensiune pentru
lămpi portative cu prize suficiente şi la îndemană, pentru maşinile portative şi grupurile
de cuplaje;
- instalaţie de apă tehnică;
- mese de lucru, menghină, scule, cutii etc.
Locuri de depozitare a ansamblelor şi subansamblelor curate .
3.4. Deconservarea
Suprafeţele exterioare prelucrate ale pompei pot fi protejate cu un strat durabil de
protecţie anticoroziva.
Acesta va fi înlăturat cu petrol sau cu alt solvent eficace.
Orice parte interioară a pompei, care este expusă la ruginire este protejată cu un strat
subtire de inhibitor de rugină.
Înaintea instalării, pompa se spală pentru a înlătura inhibitorul de coroziune sau alte
materiale străine ce s-ar fi putut acumula în timpul transportului, depozitării şi manipularii.
Se va folosi o soluţie slab alcalina la 80 0C sau un solvent eficace.
26
Pagină 27 din 44
3.5. Cerinţe generale privind fundaţia şi conductele
Este esenţial ca fundaţia de beton să fie complet întărită înnaintea montării agregatului de
pompare. Pregatirea suprafeţei fundaţiei pentru turnarea betonului de fixare a plăcii de bază se
face prin craituire. Se îndeparteaza cel puţin 25 mm din materialul fundaţiei. Aceasta operaţie are
ca scop îndepărtarea betonului poros, de mică rezistenţă.
Conductele de aspiraţie şi refulare trebuie să aiba diametre suficient de mari (egale sau
mai mari decat racordurile respective ale pompei), să aiba traseu cât mai scurt şi cât mai puţine
coturi. Vor fi prevăzute cu vane de izolare în caz de interventii.
Nu este permisă patrunderea aerului în conducta de aspiraţie. Conducta se montează uşor
înclinată faţă de orizontală, în continuă urcare spre racordul pompei, astfel încât să nu permită
formarea pungilor de aer.
Se interzice reglajul caracteristicilor pompei prin manevrarea vanei de pe conducta de
aspiraţie. Aceasta trebuie să fie numai complet deschisa în timpul funcţionării.
Conducta de refulare trebuie rigidizată în aşa fel încât să nu introduca eforturi şi vibraţii în
flanşa de refulare a pompei.
Dacă diametrul ştuţului de refulare nu este egal cu cel al conductei, racordul se face cu o
reducţie concentrică (spre deosebire de cazul similar la aspiraţie când se folosesc reducţii
excentrice).
Pe conducta de refulare trebuie instalată o clapetă de reţinere între flanşa pompei şi vana
de refulare.
3.6. Curăţirea instalaţiei
Curăţirea instalaţiei se face cu o pompă destinată special pentru această operaţie pentru a
feri pompa de deteriorarea mecanică (electrozi zgura de cuplaje, şuruburi şi alte corpuri solide
rămase în conducte) cât şi chimică (dată fiind folosirea unor lichide corozive pentru spălarea
instalaţiilor).
3.7. Condiţii tehnice de montaj

Respectarea condiţiilor tehnice de montaj prezentate în cartile tehnice ale fiecărui tip de
pompă este obligatorie pentru că asigură montajului o calitate corespunzătoare, iar agregatului de
pompare o funcţionare sigură şi de lungă durată.
Corespunzător cerinţelor impuse de condiţiile tehnice de montaj se stabilesc normele
tehnologice de asamblare şi instalare a electropompei, limitele abaterilor admise la montaj şi
ordinea şi regulile încercării şi verificării agregatului înaintea primei porniri şi în perioada
funcţionării de probă.
Totalitatea operaţiilor de montaj, a verificărilor, se va realiza în conformitate cu desenele,
fişele de măsuratori, instrucţiunile date de furnizorul motorului şi condiţiile tehnice de montaj.
Rezultatele care caracterizeaza montajul se consemnează în documentaţia de montaj care
va cuprinde fişa de măsuratori, procese verbale etc.
În cazul în care, în urma transportului sau a depozitării, apar defecte, acestea vor fi
înlăturate conform unei tehnologii aprobate de uzina constructoare.
Execuţia şi recepţia lucrărilor de construcţii legate de instalarea şi betonarea pieselor
agregatului se va face conform condiţiilor tehnice specifice acestor lucrări .
27
Pagină 28 din 44
Operaţiile de montaj şi punere în funcţiune a agregatului sunt considerate ca realizate

numai după efectuarea probelor şi verificarilor cuprinse în instrucţiunile specifice fiecărui tip de
probă şi după funcţionarea neintreruptă a agregatului în condiţii satisfacatoare timp de 72 ore.
3.8. Măsuri de protecţie a muncii
Pentru prevenirea accidentarii personalului, manipularea pompelor, în cursul instalării lor,

pe durata exploatării sau când se executa operaţiuni de întreţinere, va fi încredinţată numai
persoanelor cu calificare corespunzătoare şi fiind instruit în consecinţă.
Instalarea aparatelor electrice precum şi orice lucrare executată asupra aparatului electric
se va efectua în condiţiile deconectării iniţiale de la reţea.
Amplsarea aparataului electric trebuie să asigure evitarea contactului acestuia cu persoane
necalificate, care se pot accidenta.
Înainte de pornirea agregatelor de pompare se va verifica dacă instalaţia electrica a fost
legată la pământ.
Se vor afişa la loc vizibil schema instalaţiei în care este montată pompa şi instrucţiunile de
supraveghere adaptate la condiţiile specifice tehnologiei instalaţiei.
Se interzice cu desăvârşire remedierea unor defecţiuni în timpul funcţionării agregatului
de pompare.
Pe perioada de execuţie a lucrărilor de montaj se vor lua măsuri de protecţie a muncii
specificate în NGPM-1996, Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii –
MLPAT 1993 şi a “Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrările de instalaţii tehnico
- sanitare şi de încălzire” din 1996.
3.9. Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor
Pentru perioada de execuţie a lucrărilor, măsurile PSI vor fi stabilite de executantul

lucrării conform “Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executării lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente acestora” C 300 / 94.
3.10. Normative şi standard de referinţă
1. Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea în construcţii;

2. HGR nr 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de
construcţii;
3. HGR nr 766 / 1997 - Hotararea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcţii;
4. Ordin M.I. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a
incendiilor;
5. Ordonanţa G.R. privind apărarea împotriva incendiilor nr. 60 / 1997;
6. H.G.R. nr.51 / 1992 privind unele măsuri pentru activităţi de prevenire şi stingere a
incendiilor;
7. P118 / 1999 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;
8. I9 / 1994. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare;
9. I9 / 1 – 1997. Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare;
10. C – 56. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora;
28
Pagină 29 din 44
11. Norme generale de protecţie a muncii, ediţia 1996;

12. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico -sanitare şi
de încălzire ediţia1996.
13. STAS 1478 / 90.Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi
industriale. Prescripţii generale;
14. P118/2-2013. Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de
stingere a incendiilor.
4. INSTRUCTIUNI GENERALE PENTRU EXPLOATAREA INSTALATIILOR

DE STINGERE A INCENDIILOR
4.1 Exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor cu hidranti interiori si

hidranti exteriori.
1. Prevederi generale
Exploatarea sistemelor si instalatiilor de stingere a incendiilor incepe dupa receptia

acestora, cand este certificata realizarea de catre constructor a lucrarilor, in conformitate cu
prevederile contractuale si cu cerintele documentelor oficiale, care atesta ca instalatiile respective
pot fi date in folosinta.
Exploatarea sistemelor si instalatiilor de stingere a incendiilor trebuie facuta pe intreaga
perioada de utilizare a acestora, asigurandu-se permanent intrarea in functiune si functionarea lor
la parametrii proiectati, in caz de incendiu.
La exploatarea sistemelor si instalatiilor de stingere a incendiilor se vor respecta prevederile
normativelor si normelor in vigoare, prezentele instructiuni de exploatare si intretinere, precum si
prevederile din specificatiile si fisele tehnice ale aparatelor, utilajelor, echipamentelor,
materialelor si substantelor de stingere date de producator.
Exploatarea sistemelor si instalatiilor de stingere a incendiilor cuprinde urmatoarele
operatii:
- controlul, verificarea si intretinerea sistemelor si instalatiilor, pentru asigurarea
functionarii lor eficiente, la parametrii proiectati, in caz de incendiu;
- revizia tehnica;
- repararea sistemelor si instalatiilor de stingere a incendiilor.
Deoarece un sistem/instalatie de stingere a incendiilor poate sta neutilizata o perioada
indelungata de timp, este necesar sa se intocmeasca si sa se execute un program strict de
intretinere, control si verificari periodice, care sa asigure functionarea corecta si eficienta a
instalatiei in caz de incendiu. Programul se intocmeste de catre beneficiar, cu respectarea
reglementarilor specifice, si va cuprinde prevederi referitoare la intreaga instalatie, pe categorii
de elemente ale acesteia si pe operatiuni functionale, consemnate in prezentele instructiuni.
Controlul, verificarea si intretinerea sistemelor si instalatiilor de stingere a incendiilor se
efectueaza de catre personalul de exploatare specializat si instruit in acest scop, pe baza
programului stabilit.
Reparatiile curente se efectueaza la unele elemente sau la o parte din acestea, care pot
afecta buna functionare a sistemului sau instalatiei respective ori a unor componente ale acestora.
Reparatiile curente se fac pe baza constatarilor rezultate in urma controlului, verificarii, reviziilor
tehnice si/sau preventiv- pentru elementele susceptibile a se defecta intr-o perioada scurta de
timp.
29
Pagină 30 din 44
Reparatiile si reviziile tehnice ale sistemelor si instalatiilor de stingere a incendiilor se

efectueaza numai de catre personal calificat si bine instruit in privinta cunoasterii si aplicarii
masurilor de tehnica securitatii si protectia muncii si de prevenire a incendiilor.
Personalul de exploatare si intretinere are obligatia sa remedieze imediat orice defectiune
indata ce aceasta a fost sesizata, pentru a mentine instalatia de stingere in permanenta stare de
functionare, in caz de incendiu.
Materialele, echipamentele, aparatele si utilajele folosite pentru inlocuirea celor
necorespunzatoare din instalatiile de stingere a incendiilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii
- sa fie insotite de certificatul de calitate si de garantie al producatorului;
- sa corespunda caracteristicilor dimensionale de calitate si fiabilitate, prevazute in
standardele de produs respective (daca sunt standardizate);
- sa fie insotite, dupa caz, de agrementul tehnic sau de certificatul de calitate si
omologare, eliberate de organele abilitate;
- echipamentele care lucreaza sub presiune sa fie autorizate ISCIR;
- sa aiba performante tehnice necesare stingerii incendiului;
- sa satisfaca integral conditiile pentru indeplinirea cerintelor de calitate conform Legii
nr. 10/1995/2015, cu modificarile ulterioare.
Hidranţii de incendiu – interiori şi exteriori – trebuie menţinuţi permanent în stare de
funcţionare. În acest scop, utilizatorul trebuie să desemneze o persoană care să efectueze
verificarea instalaţiei de hidranţi periodic, în funcţie de condiţiile de mediu şi de risc de incendiu,
dar cel puţin săptămânal.
(1) La hidranţii interiori se urmăreşte, în principal :
a) modul de manevrare a robinetelor, urmărindu-se ca deschiderea, respectiv închiderea
să se facă uşor şi complet;
b) starea furtunului să fie corespunzătoare din punct de vedere calitativ, astfel încât să
nu cedeze la presiunea apei;
c) accesul la hidranţi să fie permanent liber; în acest scop nu se depozitează materiale
în faţa hidranţilor sau pe hidranţi;
d) să nu fie descompletat;
e) să nu fie defecte evidente, scurgeri sau corodări;
f) marcarea să fie lizibilă şi corectă.
(2) Persoana desemnată trebuie să ia imediat acţiunile corective necesare.
Persoanele care lucrează în încăperi prevăzute cu hidranţi de incendiu interiori trebuie să
cunoască modul de folosire a acestora.
Beneficiarul trebuie să încheie un contract cu o persoană fizică sau juridică autorizată, în
condiţiile efectuarii unui program de verificări şi mentenanţă, cel puţin semestrial, care include
verificarea funcţionării cu furtunul derulat complet, sub presiune, urmărind următoarele aspecte :
a) furtunul nu este corodat, nu sunt scurgeri, deformări, distrugeri, crăpături, pe
întreaga lungime; în cazul unui semn de defect, furtunul se înlocuieşte imediat cu
un alt furtun încercat la presiunea de lucru maximă;
b) dispozitivele de fixare sunt solide şi nedeteriorate;
c) debitul de apă este continuu şi suficient (se recomandă utilizarea unui debitmetru
şi a unui manometru);
d) sistemul de derulare funcţionează uşor;
e) ţeava funcţionează corespunzător.
30
Pagină 31 din 44
(2) Dacă este necesară o reparaţie urgentă, se afisează inscripţia DEFECT şi se

informează imediat persoana competentă pentru a lua măsuri alternative de protecţie.
(3) La fiecare cinci ani toate furtunurile trebuie presurizate la presiune maximă de lucru.
La hidranţii de incendiu exteriori se verifică:

a) starea tehnică a cutiilor de protecţie, înlocuindu-se cele deteriorate datorită
circulaţiei autovehiculelor sau a unor intervenţii necorespunzătoare;
b) gradul de etanşeitate a garniturilor;
c) existenţa indicatoarelor de marcare a hidranţilor.
(1) De pe hidranţii amplasaţi în spaţiile verzi se înlătură pământul şi iarba, astfel încât
poziţia lor să fie uşor de identificat în orice moment. În acelaşi scop, pe timpul iernii după fiecare
ninsoare, se înlătură zăpada de pe cutiile hidranţilor.
(2) În cazul efectuării unor lucrări (modernizarea unor căi de acces, săpături la diverse
reţele, etc.) se urmăreşte permanent ca hidranţii subterani să nu fie acoperiţi cu beton, asfalt, etc.
sau să fie blocaţi prin parcare.
Defectele frecvente ale hidranţilor de incendiu şi modul de remediere a acestora sunt
prezentate în tabelul urmator:
Defectele frecvente ale hidranţilor de incendiu şi modul de remediere a acestora
Elemente
Tipul de defecte Acţiuni de remediere
componente
1. absenţă capac de manevră, capac robinet; robinet hidrant, 1. înlocuire;
2. racord defect; racord furtun 2. reparare;
3. garnituri deteriorate sau lipsa acestora; 3. înlocuire;
4. absenţă roată de manevră; 4. montare;
5. scurgeri ale robinetelor; 5. înlocuire sau reparare;
6. blocarea hidranţilor; 6. înlăturarea materialelor
depozitate pe hidranţi
7. modul de manevrare uşoară a robinetelor sau în faţa acestora;
(închidere, deschidere) – operare 7. reparare;
necorespunzătoare.
1. deteriorări (tăieturi, crăpături, etc.); furtun de 1. înlocuire;
2. racorduri deteriorate; refulare 2. înlocuire sau reparare;
3. garnituri defecte sau deteriorate; 3. înlocuire;
4. furtun neracordat la robinet; 4. racordare;
1. lipsa ţevii de refulare; ţevi de refulare 1. înlocuire;
2. garnitură lipsă sau deteriorată; 2. înlocuire;
3. ţeavă deteriorată; 3. înlocuire;
4. ţeava nu operează corespunzător; 4. reparaţii sau înlocuire;
1. verificarea tuturor condiţiilor referitoare la cutie hidrant 1. reparare sau înlocuire a
coroziunea ori deteriorarea elementelor elementelor componente
componente; sau a întregii cutii;
2. uşa cutiei nu se deschide complet; 2. reparare;
3. geamul uşii este crăpat sau spart; 3. înlocuire;
4. absenţa dispozitivului pentru spart geamuri în 4. reparare sau înlocuire;
caz de intervenţie;
31
Pagină 32 din 44
Elemente
Tipul de defecte Acţiuni de remediere
componente
5. blocarea accesului la hidranţi; 5. echipare cu dispozitiv;
6. verificarea tuturor elementelor componente 6. înlăturarea obiectelor sau

(robinet hidrant interior, furtunuri şi ţevi de materialelor depozitate;
refulare, stingătoare); 7. înlocuirea oricărui element
defect şi echiparea cu cele
care nu există;
4.2 INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE PENTRU GOSPODARIA DE APA

PENTRU INCENDIU
1. Descriere
Gospodaria de apa pentru incendiu (hidranti interiori, hidranti exteriori, sprinklere) se compune
din:
I. Rezervor de apa subteran din beton

Rezervorul va fi prevazut cu instalatii hidraulice constand din: conducta de
alimentare cu robineti cu plutitor, conducta de preaplin, 1 linie de aspiratie dubla
echipata cu sorburi.
-Se va prevedea semnalizarea electrica a nivelului de apa din rezervor precum si
blocarea functionarii pompelor la nivel minim (protectie la lipsa de apa).
II. Statie de pompare subterana cu acces direct din exterior echipata cu:
1. Pentru hidranti de incendiu interiori si exteriori:
Grup de pompare format din:
-3 pompe active, functionand in paralel, avand fiecare:
Q=12mc//h;
H=44mCA;
N=2,1kW
(pompe cu ax orizontal, de tipul WILO MHI 1604, sau similar)
-o pompa pilot avand:
Q=4,0 mc/h;
H=55mCA;
N=2.2kW
-4 presostate pentru pompe
-tablou electric
Modul de actionare va fi astfel:
-Hpornire pompa pilot =55 mCA
-Hoprire pompa pilot =65 mCA
-Hpornire prima pompa pentru hidranti=44 mH2O
-Hpornire a doua pompa pentru hidranti=52 mH2O
-Oprire : manual din statia de pompe dupa terminarea stingerii incendiului.
32
Pagină 33 din 44
S-au prevazut si butoane electrice pentru pornirea de la distanta din diferite puncte a
pompelor pentru hidrantii exteriori.
Instalatiile hidraulice din statia de pompe constau din:

 1 linie de aspiratie, cu sorburi amplasate in rezervor
 Conducte de refulare separate pentru:
 Hidranti interiori si exteriori (1xDn 150 mm pana la distribuitor)
 Probare pompe de incendiu (Dn 2”)
Se vor monta vane de inchidere si izolare. Grupul de pompare prevazute are
manometru pentru indicarea presiunii cu marcarea domeniilor de presiuni
necesare. In statia de pompe se va asigura o ventilatie corespunzatoare pentru
evitarea umiditatii, iar echipamentele electrice vor fi adecvate. Se va asigura,
deasemenea, iluminat pentru continuarea lucrului, precum si incalzire
corespunzatoare evitarii inghetarii apei in conducte.
Toate conductele interioare vor fi din tevi de otel. Conductele se vor grundui si vopsi in
culori STAS.
S-a prevazut si o basa cu o pompa de epuisment pentru evacuarea unor eventuale scurgeri
accidentale.
Sursa de apa pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu

Sursa o constitue un put cuplat cu sistem de hidrofor. Debitul ce poate fi furnizat
de acest sistem este de 0,87l/s. Pe timpul refacerii rezervei de incendiu se vor lua
masuri de restrangere a consumului curent de apa.
2. Instructiuni de exploatare
a) In mod normal
In mod normal toate robinetele sunt deschise, cu exceptia:
- robinetului de golire a filtrului de impuritati;
- robinetului de golire al distribuitoarelor;
- robinetele de probare a pompelor de incendiu.
Fiecare grup de pompare va fi marcat cu o inscriptie in care se va preciza destinatia si
parametrii asigurati.
Actionarea grupurilor de pompare se face dupa cum urmeaza:
 Pentru hidrantii interiori si exteriori: manual si automat, in trepte la scaderea presiunii
(deschiderea robinetelor de hidranti) prin intermediul senzorilor de presiune. Oprirea se face
numai manual dupa stingerea incendiului.
In permanenta se va urmari ca echipamentele si materialele sa fie in buna stare de

functionare, mentinerea nivelului maxim al apei in rezervorul de apa de incendiu si asigurarea
presiunilor necesare.
Saptamanal se va face probarea echipamentelor pentru asigurarea apei la instalatiile de
stins incendiu.
Pe manometre se va marca zona de presiune de lucru pentru fiecare instalatie in parte.
33
Pagină 34 din 44
Lunar se va curata de depuneri rezervorul de apa de incendiu cu ajutorul unei

electropompe submersibile mobile din dotare.
Se vor face instructaje periodice cu personalul de exploatare.
Schema tehnologica a gospodariei de apa si prezentele instructiuni se vor afisa atat in
statia de pompe cat si la punctul PSI.
b) In caz de incendiu
- Echipamentele sunt prevazute sa functioneze automat.

- Se vor anunta serviciile de pompieri.
- Se va restrange la minim consumul curent de apa.
c) Dupa incendiu
- Se va restabili pozitia echipamentelor si armaturilor in pozitie initiala.

- Se va reface rezerva intangibila de apa.
- Se va inscrie istoricul focului intr-un registru, inclusiv modul de actionare si functionare
al echipamentului si instalatiilor.
Prezentele instructiuni vor fi completate cu instructiunile producatorilor de echipamente si

impreuna cu schema tehnologica a gospodariei de apa se vor afisa atat la statia de pompe, cat si la
punctul PSI.
4.3 INSTRUCTIUNI DE INTRETINERE SI EXPLOATARE PENTRU INSTALATIA

DE STINGERE A INCENDIILOR CU HIDRANTI INTERIORI
Generalitati:
1. Instalatii de stins incendiu cu hidranti interiori

Durata de functionare este de 10 minute cu 2 jeturi de 2,1 l/s.
Instalatia de hidranti interiori este ramificata.
1.1. Hidrantul interior de incendiu se compune din:
a) Cutia montata pe suprafata unui perete sau nisa speciala (prinderea in perete se
face cu ancore, iar celelalte elemente sunt montate in cutia metalica).
b) Cutiile au clama pentru fixarea sigiliului si geam cu inscriptia:
HIDRANT NR. ........................

IN CAZ DE INCENDIU SPARGETI GEAMUL
c) Tamburul montat in cutia hidrantului pe care se infasoara furtunul

d) Robinetul hidrantului 2”, prevazut la intrare cu filet exterior pentru
racordarea cu teava de alimentare cu apa de 2”, iar la iesire cu filet exterior,
pentru insurubarea unui racord fix tip C (50 mm) si o garnitura pentru racord
fix.
34
Pagină 35 din 44
e) Furtunul tip “C” (50 mm), in role de 20 m, avand fixat la capete (legate cu
sarma zincata) cate un racord de refulare, servind pentru racordarea acestora la
robinetul hidrantului cu racordul fix si cu teava de refulare, va avea garnituri
de cauciuc pentru racord refulare tip “C”.
f) Teava de refulare de mana, simpla, varianta a II-a, tip C cu ajutajul 16 mm,
avand insurubat la un capat racordul fix tip C (50 mm), prin care se cupleaza
la furtunul tip C, iar la celalalt capat ajutajul de refulare de 16 mm.
g) Chei pentru racorduri A, B, C.
1.2. Descrierea instalatiei
Hidrantul interior de incendiu este amplasat (montat) in apropierea usilor in culoar, in nisa
sau cutie, in asa fel incat sa se poata interveni pentru stingerea unui incendiu izbucnit intr-un
anumit loc.
Hidrantul interior de incendiu actioneaza pe o raza de 23 m, impreuna cu lungimea jetului
compact.
Debitul unui jet este de minimum 2,1 l/s.
Robinetul hidrantului de incendiu interior este racordat la reteaua interioara de apa
pentru incendiu (retea separata pentru hidrantii interiori).
Instalatia este executata din teava de otel neagra.
Hidrantul interior de incendiu este de tip apa-apa, adica are asigurat in permanenta debitul
si presiunea pana la robinetul hidrantului.
Robinetul hidrantului este montat, fata de pardoseala finita, la distanta de 1÷1,5m.
2. Instructiuni de exploatare a hidrantilor interiori de incendiu
2.1. In mod normal

Hidrantul interior de incendiu trebuie sa se afle permanent in perfecta stare de
functionare, cu echipament complet, pentru a se putea interveni la stingerea unui incendiu.
Echipamentul hidrantului interior de incendiu, sus mentionat, se pastreaza in cutia lui –
asamblat – gata de interventie, iar cutia va fi sigilata de persoane raspunzatoare.
Administratia imobilului va numi (prin ordin intern) persoanele pe schimb – din cadrul
personalului care face parte din grupa PSI si care va supraveghea existenta sigiliului la cutia
hidrantului si va aduce la cunostinta superiorilor orice deteriorare a acestuia.
Personalul insarcinat se face raspunzator de existenta tuturor materialelor din cutia
hidrantului si de modul cum raspunde imediat la semnalul de alarma si la stingerea incendiului.
De asemenea, prin control permanent, la fiecare schimb se va observa ca sa nu fie
deteriorata cutia hidrantului (geamul spart, lipsa echipamentului si sigiliul rupt).
Se va observa si buna functionare a iluminatului de siguranta.
Orice defectiune si deteriorare va fi adusa la cunostinta celor in drept, urmand a se
remedia in cel mai scurt timp.
Se interzice blocarea accesului catre hidrant.
Periodic, la intervale stabilite de o saptamana se vor face probe de functionare cu apa, la
hidrant.
Dupa fiecare proba se usuca furtunul apoi se va restabili pozitia normala, asezarea in cutie
a intregului echipament, dupa care se va aplica sigiliul.
35
Pagină 36 din 44
De fiecare data furtunul hidrantului se va plia pe alta generatoare.

Rezultatele probelor se inscriu intr-un registru.
Este interzisa folosirea hidrantilor de incendiu si a echipamentului in alte scopuri (spalari
pardoseala, umplerea rezervoarelor etc.).
Periodic se vor face instructaje PSI de catre persoanele insarcinate cu aceasta problema.
La instructajul periodic se va urmari sa se cunoasca locul stabilit pentru semnalizarea
incendiului, sensul de evacuare la incendiu si sa se stie cum se intrebuinteaza echipamentul
hidrantului de incendiu.
Se vor stabili sarcini precise.
2.2. In caz de incendiu

- se da alarma;
- se rupe sigiliul de la cutia hidrantului sau, daca este cazul, se sparge geamul;
- se deschide usa hidrantului;
- se rasuceste catre afara rola cu furtun, apoi se desfasoara furtunul pe pardoseala in
directia focului;
- se deschide robinetul hidrantului;
- se dirijeaza jetul de apa asupra focului, incepand de la margine catre centru;
- asupra focului se va actiona cu toate mijloacele de interventie existente, pana la
sosirea serviciului de pompieri.
2.3. Dupa incendiu

- se inchide robinetul hidrantului;
- se usuca furtunul;
- se infasoara furtunul (de fiecare data pe alta generatoare);
- se verifica instalatia si se fac eventualele remedieri sau reparatii;
- se amplaseaza echipamentul in cutie, in pozitia initiala, dupa care se aplica sigiliul.
Prezentele instructiuni vor fi completate si cu cele ale producatorilor de echipamente si se

vor afisa la punctul PSI.
Se vor aplica si instructiunile pentru gospodaria de apa.
4.4 INSTRUCTIUNI DE INTRETINERE SI EXPLOATARE PENTRU INSTALATIA

DE STINGERE A INCENDIILOR CU HIDRANTI EXTERIORI
1. Generalitati
Debitul necesar stingerii incendiului din exterior este de Qie = 10 l/s timp de 3 ore.
Stingerea incendiului din exterior la debitul mentionat se va face cu hidrantii supraterani
Dn 100 mm montati pe o retea PEHD160mm.
Sunt prevazute deasemenea si dotari pentru formarea liniilor de furtun conform ipotezei
de stingere (6 linii de furtun tip B in lungime de 120 m, tevi de refulare de mana simple de tip B
cu diametrul ajutajului de stropire de 20mm, chei pentru hidranti, chei racord A-B-C, etc).
Hidrantul de suprafata Dn 100mm este racordat la retelele exterioare prin intermediul
unui cot cu picior; este prevazut la partea superioara cu 2 racorduri fixe, la care se cupleaza liniile
de furtun sau parapeti mobili pentru stingere a incendiilor:
- 1 racord tip A(100mm)
36
Pagină 37 din 44
- 2 racorduri tip B((65mm)

Fiecare racord fix este prevazut cu cate un racord infundat.
La partea superioara, hidrantul este prevazut cu dispozitivul de inchidere si deschidere a
accesului apei.
2. Exploatarea in mod normal
In mod normal accesul apei in hidrant este oprit; cele trei racorduri fixe se pastreaza
busonate cu racordurile infundate.
- In cadrul controlului saptamanal se va verifica existenta echipamentului de racordare
la hidrant, a rolelor de furtun, echipament ce se pastreaza in cutia de linga fiecare hidrant, la
postul de incendiu aferent hidrantului respectiv.
- Saptamanal se va face proba de functionare cu apa a fiecarui hidrant.
Dupa proba cu apa se va usca furtunul, apoi se vor aseza toate materialele la locurile de
pastrare.
3. In caz de incendiu
La sunarea alarmei, personalul formatiei PSI va intra in actiune.

- La fiecare hidrant se pot racorda, dupa nevoie, mai multe linii de furtun tipB, de
lungimea maxima 120m (6 role a 20 m).
- In functie de locul incendiului se va stabili numarul de hidranti din zona respectiva,
situati in pozitia cea mai favorabila (distanta fata de foc,directia vantului etc.) de la care se va
putea actiona.
- Se scoate din cutiile de echipament sau de la posturile de incendiu cele mai apropiate,
echipamentul necesar pentru interventii.
Numarul de linii de furtun necesare pentru interventie este de 2 (10l/s).
- Completarea rolelor a 20 m furtun pana la limita necesara se face din stocul ce se
pastreaza la punctul PSI la panourile de incendiu.
- Rolele de 20 m de furtun se vor afla gata pregatite pentru interventii, avand fiecare la
ambele capete racordurile de refulare (cuplare).
- La capatul fiecarei linii de furtun se va racorda teava de refulare.
Pentru racordarea la hidranti a liniilor de furtun se desfac racordurile infundate in
ordinea ce se va stabili, functie de numarul de linii cu care se va actiona, apoi se vor cupla liniile
de furtun.
- Dupa formarea liniilor de furtun, fiecare linie fiind condusa de cate un servant, se
deschide cu cheia ABC admisia apei din retea, in hidrant, dupa care servantii vor dirija jetul de
apa asupra incendiului.
- Tactica ce se va adaopta pentru stingerea incendiului va fi decisa pe loc, de catre seful
serviciului de pompieri, in functie de situatia speciala si in primul rand se va urmari limitarea
propagarii incendiului la obiectivele invecinatate.
4. Dupa stingerea incendiilor
Cu cheia A, B, C se va inchide admisia apei in hidrant.

Se vor decupla liniile de furtun, se vor usca, se vor infasura in role si se vor
depozita in locurile initiale. De fiecare data se va infasura pe alte generatoare.
37
Pagină 38 din 44
Se vor inlocui eventualele componente deteriorate cu altele noi din rezerva existenta.
Deasemenea se vor revizui instalatiile de incendiu din zona incendiului, conducte, armaturi etc;
cele care au fost avariate se vor remedia sau inlocui in cel mai scurt timp.
5. Alte consideratiuni
5.1.Retelele exterioare sunt alimentate din gospodaria de apa de incendiu subterana care
asigura debitul, presiunea si rezerva de apa necesara si care este echipata cu pompe pentru
hidranti, iar retelele sunt mentinute permanent sub presiune.
5.2.Prezentele instructiuni se vor completa si cu instructiunile producatorilor de hidranti
de suprafata.
Anexe:
1. Nomenclatorul incercarilor ce trebuie efectuate la instalatiile si mijloacele de

prevenire si stingere a incendiilor.
Intocmit:
38
Pagină 39 din 44
ANEXA 1
NOMENCLATORUL incercarilor şi controalelor ce trebuie efectuate la instalatiile şi
mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor
Nr. Obiectivul urmarit de Conditii in care se executa Periodicitatea

crt. incercare şi control
I. Instalatii de stingere
a. Hidranti de incendiu interiori
1 Aspectul exterior, daca inventarul Prin control vizual In fiecare
corespunde completului functional schimb
inclusiv marcajul şi vopsirea
conductelor retelei de hidranti
2 Valoarea prescrisa a presiunii la Prin citirea indicatiilor manometrelor (cu Saptamanal
hidranti din punctul indepartat pornirea pompelor de incendiu, daca este
cazul)
3 Verificarea functionarii efective Cu apa sub presiune Semestrial,
primavara şi
toamna
4 Verificarea existentei şi starii Prin control vizual Saptamanal
tehnice a garniturilor şi ghidajelor
de racordare precum şi a rozetei
robinetului
b. Hidranti de incendiu exteriori
1 Verificarea aspectului exterior, daca Prin control vizual In fiecare
inventarul corespunde completului schimb
functional, inclusiv a marcajului
2 Verificarea functionarii efective Cu apa sub presiune Semestrial,
primavara şi
toamna
3 Determinarea presiunii şi debitului In special la hidrantii de capat Idem
(cu manometru şi debitmetru)
4 Etanşeitatea valvei principale Prin examinarea hidrantului sub presiune Idem
in pozitia inchis
5 Etanşeitatea valvei de drenare Prin examinarea hidrantului sub presiune, Idem
cu valva principala deschisa şi capacul
hidrantului pus
6 Protectie contra inghetului Prin control vizual toamna
c. Rezervoare de apa de incendiu
1 Mentinerea nivelului maxim. Prin control la instalatie Zilnic
Verificarea etanşeitatii armaturilor
şi racordurilor
2 Functionarea electroventilelor şi a Prin simularea variatiei nivelului Saptamanal
indicatoarelor de nivel
3 Nivelul depunerilor in rezervor şi Prin golirea rezervorului cu luarea La 1 – 4 ani
curatirea depunerilor masurilor suplimentare de asigurare a in functie de
interventiei depuneri
39
Pagină 40 din 44

d. Statii de pompe pentru apa de incendiu
1 Disponibilitatea de functionare a Prin punerea in functiune timp de 5 min. Saptamanal
pompelor a fiecarei pompe (prin comanda locala)
2 Functionarea sistemului de Prin actionarea de la distanta a Saptamanal
comanda de la distanta comenzilor
3 Functionarea dispozitivelor de Idem Saptamanal
semnalizare la distanta
4 Indicatia corecta a manometrelor Purjarea manometrelor in timpul Saptamanal
pompelor de incendiu functionarii pompelor
5 Verificarea presiunii de lucru a Prin citirea indicatiilor manometrelor in Saptamanal
pompelor timpul functionarii pompelor
III. Stingatoare
La toate tipurile de stingatoare se vor efectua verificari conform instructiunilor producatorilor
precum şi urmatoarele verificari:
1 Existenta şi amplasarea corecta a Prin control vizual Lunar
stingatorului, urmarind cu precadere (saptamanal,
vizibilitatea, accesibilitatea şi pentru
destinatia acestuia, precum şi punctele
asigurarea conditiilor de mediu in vitale şi
care este garantat vulnerabile)
2 Aspectul exterior şi starea de Prin control vizual Lunar
integritate a subansamblurilor, (saptamanal,
constatand eventualele folosiri pentru
prealabile (neincarcat, sigiliu punctele
deteriorat etc.), fixarea vitale şi
corespunzatoare a reperelor vulnerabile)
demontabile (capac, furtun, supapa
etc.), infundarea duzelor de refulare,
existenta unor scurgeri sau a unor
supape in stare de nefunctionare
(blocate, sparte etc.).
3 Verificarea existentei etichetelor Prin control vizual Lunar (la
conform SR EN 3 - 5 punctele vitale
şi vulnerabile,
saptamanal)
4 Verificarea amanuntita a starii de Prin demontarea completa a Anual
integritate şi functionabilitatea stingatoarelor cu exceptia celor cu CO2,
subansamblurilor componente care se verifica conform prescriptiilor
(recipient, sistem de declanşare, ISCIR
supapa, asamblari filetate, elemente
de cauciuc, materiale plastice sau
sticla etc.), precum şi curatirea şi
reprotejarea adecvata (vopsire,
ungere etc.).
40
Pagină 41 din 44

5 Incercarea la rezistenta interna a Prin supunerea treptata a stingatorului La 3 ani sau de
recipientului cu exceptia celor complet asamblat şi cu orificiile astupate cate ori starea
pentru CO2, care se verifica conf. unei presiuni hidraulice de 18 bar timp de de integritate o
prescriptiilor tehnice ISCIR 3 minute impune
6 Verificarea calitatii solutiei Prin prelevarea de probe Semestrial
spumante
7 Verificarea cantitatii solutiei Prin control vizual Semestrial
spumante
8 Verificarea şi inlocuirea Conform indicatiilor furnizorului Semestrial
substantelor in functie de conditiile substantei
de temperatura
a. Stingatoare cu pulberi
1 Verificarea starii de incarcare a Prin demontarea şi cantarirea buteliei Anual
buteliei cu CO2
2 Verificarea starii calitative a Conform manual Anual
pulberii şi inlocuirea pulberii daca
nu corespunde conditiilor impuse
b. Stingatoare cu CO2
1 Verificarea starii de incarcare Prin cantarirea stingatorului complet Anual
asamblat
c. Stingatoare cu apa
1 Verificarea starii de incarcare a Prin demontarea buteliei şi cantarire Anual
buteliei cu CO2
2 Verificarea cantitatii de apa Prin masurarea volumetrica Anual
d. Stingatoare presurizate permanent
1 Verificarea aspectului şi furtunului Cu ocazia controlului Zilnic
2 Verificarea pulberii sau solutiei şi a De catre producator conform Anual
corpului stingator regulamentului acestuia
3 La cele cu pulbere sau cu spuma Cu ocazia controlului
mecanica: De catre producator conform Zilnic
-controlul presiunii pe manometru regulamentului acestuia La 5 ani
-verificarea manometrului
4 La cele cu CO2:
-verificarea greutatii Prin cantarire La 6 luni
IV. Mijloace de protectie
a. Uşi rezistente la foc
1 Mentinere in stare inchisa Cu ocazia controlului Zilnic
2 Functionarea sistemului de Prin manevrarea la inchidere şi Trimestrial
autoinchidere deschidere
b. Obloane, clapete, dispozitive de desfumare
1 Mod de functionare Prin actionarea manuala şi control vizual Anual
NOTA:
41
Pagină 42 din 44
Evidenta defectiunilor şi a lucrarilor de verificare, intretinere şi reparatii se tine in Registrul de

evidenta a mijloacelor tehnice de p.s.i. respective, care va avea structura cadru conform tabelului
de mai jos:
REGISTRUL DE EVIDENTA A MIJLOACELOR
TEHNICE DE P.S.I. (structura cadru)
Cine a
executat Data şi ora
Data Mod de Verificari, Localizare şi lucrarea de Stadiul repunerii
Nr. operatiunii manifestare a intretinere, elemente Cauza Masuri revizie, de in Obs.
crt. (zi, luna, an, defectului reparatii componente luate remediere, functio- functiune
ora) afectate reparatie nare
persoana /
firma
42
Pagină 43 din 44
Obiectiv : « Amenajare magazine comerciale si birouri prin recompartimentarea si etajarea constructiilor existente,
corpurile C1, C2 si C3 »
Adresa : xxxxxxxxxx
Beneficiar : xxxxxx
Proiectant general : SC xxxxxxxxxx S.R.L.
Proiectant de specialitate : SC xxxxxxxxxxx S.R.L.
PROGRAM PRIVIND CONTROLUL EXECUŢIEI INSTALAŢIEI DE

STINGERE INCENDIU
Pentru controlul calitatii lucrărilor de INSTALAŢII PENTRU LIMITAREA SI STINGEREA

INCENDIILOR
In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, regulamentul privind controlul de stat al
calitatii in constructii (H.G. nr. 272/1994) si Procedurii privind controlul statului in fazele de
executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor, (proiectantul) stabileste
prezentul program de control.
Participantii la receptia lucrarilor vor fi anuntati cu 10 zile inainte de ajungerea
in faza de executie programata prin grija executantului.
Nr. Documente care
Categoria de lucrare de urmărit Participanţi Observatii
crt. se intocmesc
Verificarea la trasarea instalaţiilor a
1. concordanţei planurilor de instalaţii cu B+E PV
lucrarile efectuate pe santier Trasare lucrare
2. Sapatura B+E PV
Certificate de
Verificarea calitatii echipamentelor si calitate,
3. materialelor introduse în lucrare B+E PVR
agremente
tehnice
P.V.C.
Proba de presiune la rece a conductelor si
P.V.R
4. armaturilor la retelele de alimentare cu B+E+P+I
P.V.L.A.
apa.
P.V.F.D.
Proba de presiune la rece a conductelor si P.V.C.
armaturilor la retelele de apa pentru P.V.R
5. B+E+P+I
instalatia de stingere a incendiului cu P.V.L.A.
hidranti interiori. P.V.F.D.
Proba de presiune la rece a conductelor si P.V.C.
armaturilor la retelele de apa pentru P.V.R
6. B+E+P+I
instalatia de stingere a incendiului cu P.V.L.A.
hidranti exteriori P.V.F.D.
43
Pagină 44 din 44
LEGENDA :
P – proiectant instalatii P.V.L.A.-proces verbal lucrari ascunse
E – executant P.V.F.D.-proces verbal faza determinanta
B – beneficiar (reprezentantul beneficiarului) P.V.R.-proces verbal receptie
I – inspector ISC P.V.C.-proces verbal constatare
P.V.R.C-proces verbal receptie calitativ
NOTĂ : 1. Prin fază determinantă se înţelege stadiul fizic la care lucrarea odată ajunsă nu se mai poate
continua fără încheierea documentelor înscrise în col. 5 a tabelului.
2. Executantul va convoca participanţii la verificarea lucrărilor cu minim 10 zile înainte de termenul
propus.
3. La recepţia finală a obiectivului, prezentul program împreună cu documentele încheiate se vor
anexa la CARTEA CONSTRUCŢIEI.
4. Alte faze de control prevăzute în norme, vor face obiectul programului propriu de verificare a
calităţii al executantului prin responsabilul tehnic al lucrării şi al beneficiarului prin dirigintele de
şantier. Rezultatele acestui program, se concretizează in P.V. de lucrări ascunse, evidenţa
certificatelor de calitate şi toate documentele de şantier prevăzute de legislaţia în vigoare.
5.Executantul nu este îndreptăţit a face înlocuiri de materiale sau aparate fără avizul scris al
proiectantului.
6.Executantul va anunţa în scris ceilalţi factori interesaţi pentru participare cu minimum 10 zile
înaintea datei la care urmează a se face verificarea.
7.Atât pentru problemele cuprinse în prezenta listă, cât şi pentru toate celelalte lucrări de execuţie,
analiza permanentă a calităţii revine beneficiarului.
8.Acest program nu este limitativ, el putând a fi completat cu măsuri suplimentare de control şi
verificare prevăzute de legislaţia în vigoare.
9.La recepţia obiectului, un exemplar din prezentul program complet se va anexa la cartea
construcţiei.
BENEFICIAR EXECUTANT PROIECTANT DE SPECIALITATE
INSPECTORATUL DE STAT
ÎN CONSTRUCŢII
44

Memoriu Tehnic Hidranti - Model

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Tehnic Hidranti - Model

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Tehnic Hidranti - Model

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pagină 1 din 44

==== 2017 ====

Obiectiv : « Amenajare magazine comerciale si birouri prin recompartimentarea si etajarea

Borderou - piese desenate si piese scrise

1. PLAN PARTER CORPUL C1 SC. 1:100 IS01

Obiectiv : « Amenajare magazine comerciale si birouri prin recompartimentarea si etajare a

4 MĂSURI PENTRU SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA

3.1 DESCRIEREA CLADIRILOR

- Corpul C1 (magazin comercial), Arie construita 955,50mp

- Corpul C1, Regim de înălţime P + supanta

- Corpul C2 (birouri), Arie construita 159,97mp

- Corpul C2, Regim de înălţime Spartial + P + Mansarda

- Corpul C3 (magazin comercial), Arie construita 716,10mp

- Tipul cladirii Cladire civila (publica) pentru comert

- Numar de compartimente de incendiu 3

raportul de expertiza se va ajunge la

- Sali aglomerate nu este cazul

- Distantele de siguranta fata de vecinatati: amplasarea constructiilor C1, C2 si C3 fata

3.2 INSTALATII DE STINS INCENDIUL

GOSPODĂRIA DE APĂ PENTRU STINGEREA INCENDIILOR

INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIULUI

Instalaţia de hidranţi exteriori

4. MASURI PENTRU SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA

Lucrarile în instalaţiile electrice existente şi/sau în apropierea acestora se vor executa

Aceste masuri sunt asigurate, in special, prin protectia echipamentelor si instalatiilor

6. MASURI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI:

Prezenta documentatie s-a intocmit in conformitate cu ,, Cerintele legale si alte cerinte de

- emisii de substante volatile folosite la vopsire ;

Adresa obiectivului este xxxxxxxxxxxxxxxxx.

- Numar de incendii simultane 1

- Corpul C1 (magazin comercial), Arie construita 955,50mp

- Corpul C2 (birouri), Arie construita 159,97mp

- Corpul C3 (magazin comercial), Arie construita 716,10mp

- Tipul cladirii Cladire civila (publica) pentru comert

- Numar de compartimente de incendiu 3

- Sali aglomerate nu este cazul

- prescripţii privind protecţia muncii, regulamentul privind protecţia şi igiena în

3. ECHIPAREA CU INSTALATII DE STINGERE INCENDII

3.2. Situatie propusa - Hidranţi interiori

3.3. Presiunea necesara pentru instalaţia de hidranti interiori

Formula generală de calcul a sarcinii hidrodinamice necesare este:

Presiunea necesara pentru instalatia de stingere incendii utilizand hidrantii

3.4. Situatia propusa - Hidranţi exteriori

3.5 Presiunea necesara pentru instalaţia de hidranti exteriori

hr furtun = ALQie2 = 0,0015 x 120 x (52) = 4,5 mCA

Presiunea necesara pentru instalatia de stingere incendii utilizand hidrantii

4. VOLUMUL UTIL AL REZERVEI DE APA

Vutil1 + Vutil 2 = 94,4mc + 6,8mc = 101,20mc

5.3. Statia de pompare

6. INSTALATII AUTOMATE DE STINGERE INCENDII:

Acest caiet de sarcini însoţeste proiectul şi cerinţele de performanţă a sistemelor

2. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA INSTALAŢIILOR CU HIDRANŢI

2.1. Prevederi generale

Instalaţiile se vor executa cu respectarea prevederilor “Normativului pentru proiectarea şi

2.3. Verificarea materialelor

Înainte de punerea în operă, conductele şi fitingurile vor fi verificate în vederea depistării

Verificarea se va face prin:

2.4. Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea materialelor

Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnică a securităţii