Sceneta Pentru Elevi Dedicatc483 Centenarului Unirii Transilvaniei Bucovinei Si Basarabiei Cu Romc3a2nia1
Sceneta Pentru Elevi Dedicatc483 Centenarului Unirii Transilvaniei Bucovinei Si Basarabiei Cu Romc3a2nia1
Sceneta Pentru Elevi Dedicatc483 Centenarului Unirii Transilvaniei Bucovinei Si Basarabiei Cu Romc3a2nia1
IOAN PELIVAN: „Românism înseamnă luptă. Nu văd altă cale care să ducă la
biruinţă, decât numai prin luptă dârză de redeşteptare a conştiinţelor şi
cultivarea forţelor. Deocamdată, nu trebuie să ne preocupe decât unitatea
neamului. Aceasta este ţinta de milenii şi credinţa unui popor. La ea trebuie să
ajungem! Numai atunci neamul românesc unit va fi în stare să înlăture relele
sociale care-l rod şi să-şi formeze rosturi de viaţă nouă. Viitorul naţiei
româneşti să fie plămădit de conştiinţa românească!”.
1
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 3: Colegul nostru, ............, ne redă
ceea ce preotul basarabean Alexei Mateevici, autorul poeziei „Limba noastră-i o comoară”,
actual imn al Republicii Moldova, spunea răspicat la Chișinău, la primul congres al
învăţătorilor moldoveni din Basarabia și de dincolo de Nistru din 25 – 28 mai 1917:
2
ELENA ALISTAR (îmbrăcată în costum național): „…Noi trebuie să ne unim.
Orice moldovean, trebuie să înţeleagă aceasta şi să aducă orice jertfă pentru
a înfăptui unirea. Fiecare moldovean trebuie să dorească acum unirea cu
România şi, astfel, să formăm cu toţii o Românie nouă. Dacă nu ne-om uni
acum cu frații noștri, apoi nu se știe de va mai veni în viitor timp atât de
potrivit și în veci vom fi blăstămați de urmașii noștri, cari, cetind istoria,
vor vedea că am putut făptui actul de unire și nu l-am făptuit. Eu mă tem de
acest blăstăm și strig în gura mare: Să ne unim!..”.
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 7 (1): Ion Buzdugan, Secretar al
Sfatului Ţării din Basarabia, a redactat actul Unirii Basarabiei cu România. În 27 martie 1918 a
dat citire declarației prin care se propunea unirea, cu mâna dreaptă pe Biblia lui Şerban
Cantacuzino. Interpreteză colegul nostru, ...............:
ION BUZDUGAN: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în
hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria,
ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în
puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că
noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna
se unește cu mama sa, România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a
pururea și totdeauna!” Toată asistența în picioare strigă: ”Trăiască
România! Trăiască Regele Ferdinand! Trăiască Regina Maria!
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 8 (2): Colegul nostru, ............, ne prezintă
telegrama lui Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării din Basarabia, adresată regelui Ferdinand I:
3
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 10 (4): Ilie Lazăr a fost românul maramureșan
care a pus steagul tricolor pe acoperișul primăriei din Cernăuți, comandantul unei unități militare
austro-ungare formată din români bănățeni care a trebuit să mențină ordinea în Transnistria. A
fost cel mai tânăr delegat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, cel care a condus trupele
care au eliberat Sighetul, capitala Maramureşului istoric. A fost devotat chiar și în închisorile
comuniste lui Iuliu Maniu și lui Ion Mihalache. Colegul nostru, ......................, vă prezintă câteva
mărturisiri scrise de Ilie Lazăr:
ILIE LAZĂR (civil sau în uniformă militară): „Am dezertat din armata austro-
ungară cu întreaga mea companie din 180 de români ca să ne alăturăm armatei
române. În Piața Cernăuților, Sextil Pușcariu îmi spune că orașul este ocupat de vreo
șapte sute galițieni. Mi-a spus că toți românii erau ascunși prin pivnițe.
A doua zi, unitatea mea era singura forță armată în întreg orașul. Într-o
mașină ne-am urcat vreo cinci tineri. Eu, cu un steag tricolor în mână. L-
am somat pe generalul Fischer ca să predea jandarmeria locotenentului
român Dan. La poliție am instalat pe un domn Tarangul, iar la Tribunal,
ca președinte, pe un domn Ion Habon. După aceste acțiuni rapide, eu și
un tânăr arădean cu numele Nicoară ne-am urcat pe acoperișul primăriei și am înfipt
primul steag tricolor după 144 de ani. Ca primar am instalat pe un domn profesor preot Sandru. Întreaga
populație românească a orașului care era în fața primăriei, aplaudau și cântau cântece patriotice.”
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 11 (5): Bucovineanul Ion Nistor a
redactat Actul Unirii Bucovinei cu România și l-a citit în cadrul Congresului General al
Bucovinei din 28 noiembrie 1918 în sala de marmură din Cernăuți a Reşedinţei Mitropoliei
Ortodoxe Române. În rolul lui Ion Nistor este colegul ..............
4
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 13 (1): În casa din Arad a lui Ștefan
Cicio Pop a fost sediul Consiliului Național Central Român care convocase și pregătise
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Colegul .................. vă prezintă câteva cuvinte din
discursul lui Ștefan Cicio Pop, președintele Marelui Sfat Național Român și al Consiliului
Național Român Central, discurs rostit în deschiderea Adunării Naționale de la Alba Iulia, din 1
decembrie 1918:
ȘTEFAN CICIO POP: „Onorată Adunare Generală Națională, Marele
Sfat Național în ședința din 7/20 noiembrie a hotărât să convoace
Adunarea Națională a națiunii Române din Ardeal, Banat și Țara
Ungurească. Locul cel mai potrivit pentru această adunare este
Alba-Iulia, această Mecă a românismului, unde zac moaștele
celor mai mari Martiri ai noștri: Horia, Cloșca și Crișan, loc sfânt
pentru întreaga suflare românească. Fraților, acestea sunt
momente înălțătoare, istorice și cine ar putea găsi cuvintele care să
zugrăvească tablourile ce le vedem și interpreta sentimentele ce le avem?”
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 14 (2): Arădeanul Vasile Goldiş a scris Rezoluţia
Marii Adunări Naţionale, tot el a avut ideea Adunării Naţionale de la Alba Iulia şi tot el a citit
acolo acest cel mai important act al Unirii. În 14 decembrie 1918 Vasile Goldiş a prezentat
Regelui Ferdinand actul Unirii Transilvaniei cu România. A fost aşteptat în Gara de Nord de
Rege şi Guvern. Colegul ............. vă va prezenta două fraze din declaraţie și din mesajul lui
Vasile Goldiş către rege:
VASILE GOLDIŞ: ,,Naţiunile trebuiesc liberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea
română din Ungaria, Banat şi Transilvania. Dreptul naţiunii române de a fi liberă îl
recunoaşte lumea întreagă, îl recunosc acum şi duşmanii noştri de veacuri. Dar
odată scăpată din robie, ea aleargă în braţele dulcei sale mame. Nimic mai firesc
în lumea aceasta. Libertatea acestei naţiuni înseamnă unirea cu Ţara-
Românească. După drept şi dreptate Românii din Ungaria şi Transilvania
dimpreună cu toate teritoriile locuite de dânşii trebuie să fie uniţi cu Regatul
Român.” (Urale) (întorcându-se spre rege) ,,Majestate, Românii din Transilvania,
Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor legali la Alba Iulia, în ziua de 1 Decembrie
1918, au decretat unirea lor şi a acestor teritorii cu Regatul Român. Prin această unire, după aceea a
Basarabiei, apoi a Bucovinei, s-a împlinit visul de o mie de ani al neamului românesc: Unirea într-un
singur Stat a Tuturor Românilor.”
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 15 (3): Colegul ............. va prezenta o
frază din răspunsul Regelui Ferdinad către Vasile Goldiş:
5
REGINA MARIA: ,,Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor
mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am
cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă
mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare
şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită,
iubită şi pricepută.”
6
ÎNDEMN LA UNIRE Nu, nu mai suportăm
E trist să ai o Ţară dezbinată, Jugul ce ni-l pun
E trist să fii în casa ta străin Cei lipsiţi de neam!
Şi fratele să-ţi stea rănit la poartă, Hai să ne ridicăm
Ca un Hristos căzut între păgâni. Şi să-nfăptuim Unirea!
Nu, nu mai suportăm E trist să ai o Ţară dezbinată,
Jugul ce ni-l pun E trist să fii în casa ta străin
Cei lipsiţi de neam! Şi fratele să-ţi stea rănit la poartă,
Hai să ne ridicăm Ca un Hristos căzut între păgâni.
Şi să-nfăptuim Unirea!
Nu, nu mai suportăm
Suntem urmaşii Daciei creştine, Jugul ce ni-l pun
Uniţi în libertate pentru veci. Cei lipsiţi de neam!
Se vor topi puhoaiele străine Hai să ne ridicăm
Ca gheaţa din siberiile reci. Şi să-nfăptuim Unirea!
Scenetă propusă de Viorel Dolha, învățător la Colegiul Național „Vasile Goldiș” Arad,
președintele Asociației Generale a Învățătorilor din România www.invatatori.ro