Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testimițanu”

FACULTATEA DE STOMATOLOGIE

Catedra de stomatologie ortopedică ”Ilarion Postolachi”

Teza de licență

VARIETĂȚI DE TRATAMENT PROTETIC CU COROANE DE ÎNVELIȘ

Cheptene Anastasia

Anul V, grupa S1507

Guțuțui Vasile

dr.șt.med., conf. univ.

Chișinău, 2020

1
 CUPRINS
Lista de abrevieri.............................................................................................................................4
INTRODUCERE...........................................................................................................................5
1. ETIOPATOGNIA, TABLOUL CLINIC, PRINCIPIILE ȘI METODELE DE
TRATAMENT ALE LEZIUNILOR ODONTALE CORONARE SUBTOTALE ȘI
TOTALE...................................................................................................................................7
1.1. Etiologia, patogenia și tabloul clinic al leziunilor odontale coronare................................7
1.2. Principiile și metodele de tratament ala leziunilor odontale coronare...............................
1.2.1. Principiile tratamentului ortopedic restaurator........................................................
1.2.2. Reconstituirile corono-radiculare..............................................................................
1.2.3. Coroanele de înveliș..................................................................................................
2. MATERIAL ȘI METODE DE CERCETARE.....................................................................
2.1. Caracteristca generală a lotului de studiu.........................................................................
2.2. Examenul clinic....................................................................................................................
2.3. Examenul paraclinic............................................................................................................
3. REZULTATE OBȚINUTE ȚI DISCUȚII...........................................................................
CONCLUZII.............................................................................................................................
BIBLIOGRAFIA.....................................................................................................................

2
 Lista de abrevieri:
 CR- Canal radicular;
 DR- Dispozitiv radicular;
 ADM- Aparat dento-maxilar;
 LOC- Leziune odontală coronară;
 DCR- Dispozitiv corono-radicular;
 RCR- Restaurare corono-radiculară;
 mkA- microamperi;
 m\c- metalo-ceramica.

3
 INTRODUCERE
Actualitatea problemei
Ultimii ani a fost un timp de mare progres în stomatologie și mai ales în protetica dentară.
Una din cele mai des întîlnite complicații în stomatologie sunt distrucțiile țesuturilor dentare
coronare.
Foarte des sunt întîlnite traumatismele ce au la bază LOC, cauzate prin fracturi de dinți,
abraziuni, carii retratate sau netratate, sau în urma decimentarilor lucrărilor protetice. În cazurile
în care LOC ce ocupă o suprafață mai mare a dintelui și nu pot fi restabilite prin obturație, în
urma căruia nu se poate ajunge la o rezistență și estetica dintelui. La moment putem obține acest
lucru prin intermediul reconstituirelor corono-radiculare, cu utilizarea pivoților intra-radiculari și
a coroanelor de înveliș, care refac morfologia și funcțiile dereglările ale dinților ăn urma LOC.
Dispozitivele corono-radiculare sînt elemente menite să ofere un suport de rezistență
dinților care au prezentat coronare extinse.
Pierre Fourchard a menționat pentru prima dată termenul de „reconstituire corono-
radiculară” în lucrarea sa ”Le chirurgien dentist” în anul 1728.
Claude Mounton în anul 1746 confecționeză prima coroană de înveliș din aur, unită cu
pivot care mai apoi urma a fi înserat în canalul radicular al dintelui.
Bourdet în anul 1748 din cauza că primele dispozitive corono-radiculare au fost
confecționate din lemn, ele se fracturau foarte repede și ușor. Ulterior au fost înlocuiți cu pivoți
din metal.
Ulterior pe parcursul următoarelor ani apar diferite modele de coroane cu sistem de fixare
pe pivoturi radiculare. Cea mai importantă coroană de substituție în această perioadă a fost
coroana Richmond în anul1880, creată de Casius M. Richmond acea coroană era constituită din
3 elemente: pivotul radicular, pseudobontul metallic și coroana ceramic.
La jumătatea sec. XX a început folosirea pivoților din aliaje metalice simple dar și cele
nobile. Ulterior apar și pivoți prefabricați, precum și materialele pentru reconstituirile directe în
cavitatea bucală.
Richard S. Schwartz și James W. Robbins au concluzionat că: principalul scop al unui
pivot este de a retenționa materialul din care se face bontul coronar, în cazul unui dinte ce
prezintă o pierdere importantă de țesut dentar coronar [17].
Totodată foarte important este și restaurareaformei anatomice pierdute, restabilirea
funcției dinților naturali și nu în ultimul rind de a proteja rădăcinele dentare contra distrugelor
care pot apărea ulterior.
Cantitatea considerabilă de structură dentară se pierde de cele mai multe ori în urma
cariilor, obturațiilor repetate la același dinte, abraziune patologică, distrugerea dintelui sub
coroana artificială în urma discimentării și traumele endodontice [19].

4
 Dinții ce au avut de suferit în ura LOC trebuie să poată servi în mod satisfăcător rolul de
bont pentru lucrarea protetică, ce urmeză a fi confecționată.
Alegerea metodei de tratament este dictate de 2 factori importanți: cantitatea de structură
dentară coronară rămasă,precum și tipul de dinte lezat.
La moment odată cu avansarea stomatologiei putem oferi pacienților tratamente effective,
prin intermediul pivoților din fibra de sticlă sau celor din zirconiu ce au o rezistență sporită și
redarea unei esteticemaxime a dintelui restabilit.
Scopul studiului:
Colectarea și studiul pacienților cu leziuni odontale coronare subtotale și totale în scopul
determinării tratamentului.
Obiectivele cercetării:
1. Studiul surselor literare referitoare la metodele de tratament protetic cu bonturi
artificiale precum și coroanele de înveliș.
2. Determinarea indicațiilor și contraindicațiilor la tratamentul protetic al LOC
subtotale și totale cu coroane semifizionomice și fizionomice, prin confecționarea în
dependență de starea țesuturilor radiculare restante și a sectoarelor de dinți afectați.
3. Restabilirea estetică și funcțională a dinților cu LOC cu ajutorul DCR-urilor și corone
de înveliș.
4. 4Studiul algoritmuluide selectare a DCR-urilor în dependență de dinții lezați precum
ți a metodelor de confecționare.
Importanța teoretică ți valuarea aplicativă a lucrarii:
La moment stomatologia modernă se confruntă cu una din cele mai fregvente patologii a
țesuturilor odontale coronare. La baza tratamentului a LOC este de a reda estetica și
funcționalitatea dintelui prin obturație, dar dacă nu este efectivă atunci recurgem la tratament
protetic. În protetica dentară la momentul actual în leziunile odontale coronare cea mai folosită
metodă de tratament este cu dispozitiv corono-radicular.