Frarn,

ursul polar
Ilustra,tii de Dan Ungureanu

aqT6UR
 Cupri.ns

CAPITOLUL I
O reprezentayie de adio la Circul
Struyki in iarna anului 1924.
CAPITOLUL II
Frarnface nazuri. ...t.1 23
i

CAPITOLUL III
Dupd ce a plecat circul . 43

caprtoruriv
in arca lui l{oe 63

CAPITOLUL V
Frarn s-a ndscut departe, ln gbeyurile polare 75-

CAPITOLUL VI
Ornul, cdinele;ipafca . 89

CAPITOLUL VII
,,1{untelet,iuuaf.FraFn" .. ... 103

CAPITOLUL VIII
ind,irdtspreoceanulpolar ....115
CAPITOLUL IX
in ostrouul pustiu de la cap,itul p,irnintului . . . . . . 135
CAPITOLUL X
Ceadi.nt,Liintdlnire . . . .147
CAPITOLUL XI
Bufonuloceanului.polar. . ...167
CAPITOLUL XII
Prietenii lui. Frarn din ora;ele de departe

CAPITOLUL XIII
Franr;i-ag,isi.t un prieten rnic in nnapteapolari. . . . 227
CAPITOLUL XIV
Fram se leapdd,i singur de nticul s,iu prieten .. 243
CAPITOLUL XV
Nanuc ....265
CAPITOLUL XVI
Sfir;i.tul. .. 287
:;:

J.
i

N{M
 CAPITOLUL I

G r*prez{rurn{ie de adi* ld Ciyrwl

Struyk,i iru iarrue awulai :924

Tigrii intrau in areni unul cite unul.

Pasul lor era mlidios pe nisip. Moale, catifelat, fir5. vuiet.
Nu ridicau nici in dreapta, nici in stAnga ochii lor galbeni
ca de sticli.
DupI gratii, multimea din staluri privea cu rlsuflarea infi-
oratl de teami gi de nerlbdare.
Darpentru tigrii de Bengal nu se aflape lume aceasti mul-
gime. Nu merita nicio privire. Pentru dAngii, acum, o singura
fbpturl omeneasci era: femeia din mijlocul arenei, infi.surati
in rochia cu solzi aurii gi cu pietre scAnteietoare.
Ochil ei luceau tot aga de arzitori ca ochii tigrilor. Numai
cl ochii verziaifemeii erau poruncitori;i neindurati, pe cAnd
in ochii fiarelor se citea o mare gi istovitS. supunere.
Privirile lor se clutau, se a;teptau, se intAlneau. Era destul
atit ca sI se ingeleagl.
Ochii femeii strlpungeau; ochii fiarelor coborau in pimAnr.
in mAna intinsi se legina un bici cu canaf de m5.tase. VArful
biciului arlra locul fieclruia:
TU aici!... Tu dincoace!... Tir dincolo!...
-
 Iar tigrii i;i luau fiecare locul stiut, fari impotrivire, ina-
intAnd cu pagii lor de guml, balansindu-gi cozile grele gi lungi.
$ase mingi uriage de lemn se aflau ingirate de o parte. $ase,
de cealalta parte.
Tigrul pipaia cu laba rotundul lemnului. Se inalga cu o
zvAcnire ugoarl gi lini. Se aseza ca o pisica pe vArful unui stAlp
depoarti. Pe urmi attepta rAndul celorlalgi. Clsca. i;i zbArlea
mustigile tepoase; i;i arlta cerul gurii;i colgii.
in inima privitorilor tremura un fior. in mintea lor stlruia
un gind.
Togi gtiau ci, intr-o singurl clipi, dingii acegtia tliogi gi
puternici, labele cu ghearele de fier ar putea-o sfAgia, ca Pe un
pui de vrabie, pe femeia cu rochia de solzi aurii gi pietre scli-
pitoare.
Dar miss Ellian surAdea. Asa o chema. Miss Ellian surAdea
neplsitoare.
in mijlocul sllblticiunilor afla singuri. FIri
se
nicio armi.. AtAt doar: un bici cu sfichi de mitase
gi privirea ei.

}. Numai cu atAt ea preflcea doisprezece tigri

t:
de Bengal in doulsprezecepisici blinde
::. si ascultitoare.

i - Toati puterea imblAnzitoarei

e in ochi! vorbi un domn bitrAn,
C*i
chiar in faga gratiilor, citre
t- nepogica de alituri. Daciprivirea sllbegte o singuri dati, dac5.
i- tigrii simt cI dresorul se gAnde;te in alti parte sau cl ll prinde
E. frica, atunci toti se nipustesc;i...

- Eu mI tem! Nu vreau s[ vorbegti aga... Ma tem! gopti

o copila, strAngAndu-se de bragul bunicului.
tp Ssst! Linigte...
-
ea Togi au tlcut.
Copila cu hiinuga albl gi cu buclele bilaie s-a inclegtat
ria mai strAns lAngl domnul bitrAn. igi aude tictacul mlrunt al
inimii.
5i Cei doisprezece tigri de Bengal, ageza\ipe mingile lor de
ln lemn, agteptau acum cu incordare porunca din ochii femeii.
li- De sus, din vArful cortului de pdnzi,lumina electrici se
revirsa orbitoare. Doui mii de oameni, inghesuigi cot la cot,
tea nu se clinteau, impietrigi.
Era o mulgime foarte a mestec ar5.:
Ira bitrAni 9i femei, piringi gi copii,
lse profesoare gi eleve de
t j.*

gri
rde

rer
ln'
ff
r
tre f-
[;
i.-

' .: .' ,- "a::. ,{^ ;id

', .' *1
 scoali.. ii desplrgeau numai rAndurile de binci gi prequl bile- At
telor. Unii sus, in picioare, la galerie; algii jos de tot, de jur Er
imprejurul gratiilor, pe fotolii imbricate cu plu; ro;u. M
Togi uitaseri grijile de acasi, necazurile si multumirile lor
;;'ocl
mlrunte de toatl ziua. :..I TC
Acum priveau ca un singur om.
\"t
Pe strad5., cAgi nu se remeau oare de lltratul neasteptat al
_ illttr
unui c5.gel cu coada bArligati? Acasl, cAgi nu tresireau oare
noaptea, speriaqi, cind trosnea o mobili sau cAnd se ivea de
0
sub dulap un soricel cu ochi de mirgele negre? "; eni
Aici gi acum, togi uitaserS. aceste spaime caraghioase. Togi
Di
luau parte la ceva minunat si rar. -ri
Douisprezece fiare s5.lbatice, imblAnzite si ascultAnd de :. lIlE
privirea unei femei, de pocnetul unui bici de mitase, de sem- i:cui
nul unui vArfde deget. -:nfi
Nu se mai atziniciun {bgAit de program, niciun glas, niciun -rt
scArgAit de scaun, nicio tuse. --r E
Il
:,fi
llr ";JD'
rt

; il
{
."<

Ti
 Aga spunea programul.
Erareprezentatia cea din urml.
MAine, circul i;i va strAnge cortul. Toate animalele vor
pleca in trenul cu vagoane albe, in alte orage ale lumii. Poate
nu se vor mai intoarce niciodati.
Va rimAne in urma lor un loc gol lAngl grldina publici a
oragului.
Oamenii se vor imprlgtia la grijile;i la munca lor. Copiii,
la animalele firiviagi, de lemn vopsit gi de pisli.
Din nou, unii bliegagi, pringi de jocurile lor din fiecarc zi,
au sl uite cl mai sunt pe lume vietigi de-o frumusege silbatici
si firl seamln: cu blana de catifea, cu ochii de sticli, cu saltul
,rrcrr--\., piatra zvirliti,din pra;tie. Din nou, unele fetige fri-
coase
\
a\[
tr.sari speriate cAnd latra intr-o curte un ciEel cu
I
coada bAiligati sau cAnd fuge prin casi un goricel ca o juclrie
J"
cu resort/
/
/ceeas-au adunat togi gi toate
De incl o datl, sa vadi cele
d9v{ninuni ale Circului Strugki la reprezentagia de adio din
iarna anului 1924:

MISS ELLIAN CU CEI DOISPREZECE TIGRI DE

BENGAL $I FRAM, URSUL POLAR

Tigrii agteptau in cerc, pe mingile lor de lemn.

 ffi, lrilil[u,,

Femeia infigurati in rochie cu solzi aurii ;i cu pietre r:.erut

sclipitoare flcu un pas indirlt. igi impinse cu piciorul ;c .e if
coada rochiei fosnitoare gi flcu un semn rotit de chemare ;.::;elc r

cu biciul. ;c ;apo
?r
In doulsprezece salturi egale gi zvelte, tigrii au fost lAngi ie a6ri
ea. S-au lungit imprejur cu boturile culcate pe pamAnt. Acum
::rru-n
se pirea cI in jurul femeii s-a deschis o floarea-soarelui urias5., \[tur
alci.tuitS. din douisprczece petale portocalii, brlzdate cu .:mnZ
dungi de un negru lucios gi catifelar. t
r:::i Ctl I
MAna femeii incepu a dezmierda capetele rotunde, urechile p,E miq
moi, boturile umede. iialinta. Era mulgumita.
1r;e rdi
Fetiga se rusinl la gAndul ci. pe dAnsa, acasl, n-o asculta
nici Pufuleg, pisoiul, care acum o sIptImAnI, cAnd se jucau
;\i*a
r{hl
mai voiosi, tam-nisa m a zgiriar-o pe obraz.
Iar mai sus, intr-o bancl din fund, un biiegel cu nasul cam
cArn ;i cu ochi sclipitori se inilEase in
vArful picioarelor ca s5. vad5. mai
bine.
Era Petrus, feciorul cel '.1.
,1?11 ,,rli
mai mic al unui muncitor d
de la o fabrici din orag.
Ca multi alti baiegasi, ,

dlduse ti.rcoale circului ';'

o siptamAnS. intreagl si
adunase ban cu ban pretul
I
{

*4
srJ
biletului de intrare. Voia acum si nu-i scaPe nimic din tot
ce se intAmpla. Doar nu degeaba de atitea gi atAtea ori citise
afi;ele cu cea mai incordati atenqie, firi sl-i pese de frig 9i
de lapovigi. $i nu degeaba tot de atatea seri se uita cu jind
de afari la lumea care intra pe ugi. Acum, cAnd in sfArqit a
pitruns iniuntru, cum si nu fie el numai ochi gi urechi?
Miss Ellian, din mijlocul tigrilor, a ridicat bragele cu un
semn de eliberare. Pe urmi apocnit din bici. Tigrii s-au Pre-
lins cu pagi de gumilalocul lor giincepurl si agtepte neclintigi
pe mingile de lemn. Femeia, in rochie cu solzi aurii 9i cu pie-
tre sclipito are, aridicat un cerc de hArtie; a aprins altul pe un
picior de fier.
AIt pocnet de bici.
Unul cAte unul, tigrii se
desprind de pe mingile
lucioase. Cu un salt pre-
lung, trec prin cercul de
hArtie, abia ating pimin-
tul gi se mai avAnti o datl,
lin gi intins, prin cercul
celilalt de flaclr[.
Dar tigrul'cel mai
i', indlritnic gi mai
tA"nl"r a ocolit
privirea poruncitoare. incercAnd si se srrecoare tiptil pe sub
cercul aprins, se preface ci n-a priceput.
Se agaza la locul lui, pe mingea de lemn, gi casca lung, leneg,
plictisit.
E Rajah. il
cheami Rajah! ;opti copila. il.onos. eu de
-
la reprezentatia de duminica trecure. E cel mai rlu...
Femeia cu biciul nu l-a strigat pe nume. Nici nu l-a atins cu
gfichiul de m5.tase. Nici n-a bitut mA.nioasi cu vArful panro-
fului in nisip. L-aprivit pLtrunzS.tor o singura datl si a inilgat
cercul.
Tigrul ariltl, colEii rAnjind.
Eu mi tem! Hai si mergem acasi, mI tem!... se in-
-
fricoga fetiga, infigAndu-si prin haina unghiile mici in bragul
bunicului.

#
?- *-
 Ssst...
-
N-avea insi de ce se teme fetiga cu ochii albastri, cu
paltonagul alb gi cu parul cirliongat sub ciciuliga tot albi.
Privirea de oqel a imblAnzitoarei a fost gi de astl dati mai
puternicl decAt indaratnicia tigrului tAnIr gi dArz.
Rajah a plecat botul in pimAnt. A coborit cu pa;i mhdiogi
de pe mingea de lemn. $i-a incordat mugchii sub blana cati-
felatl gi a slgetat din doua salturi, dincolo de cele doui cercuri,
dintre care unul de vapaie.
Pe urmi s-a asezat cuminte la loc. Ochii lui cereau pocaingl,
iertare. $tia ceJ agteapti.
indati ce se va intoarce in cugca lui, rlsplata are sa-i fie
cAteva lovituri ascugite peste bot, cu un bici dureros de curea,
nu cu sfichiul delicat de mitase al biciugtei de la reprezentatie .

I
L{(
a/) ': ?/-- )),
utc 't t"7.
''
'tl /?i.rlro-
r,<{\
-
{s/ ,
t- )i" -,
t ,171)
Y\t\1 nrr
?[r (,
t
d*-lr t \ -,
' '! i'\r