LICEUL TEHNOLOGIC REGELE MIHAI I SĂVÂRȘIN

CLASA a XII a A

AN SCOLAR 2019-2020

REFERAT M2
MONITORIZAREA CALITĂȚII APEI

PROFESOR: JURCOANE ROANA ELEVI: ȚURLEA MĂDĂLINA

OANCEA OANA
ZERNI ALENA
 LUNA PĂDURII
(15 MARTIE-15 APRILIE)
CUPRINS:
1.GENERALITĂȚI (definiție,tipuri de păduri)

2.LUNA PĂDURII

3.EFECTELE DESPĂDURIRILOR

4. ACȚIUNI ÎN FOLOSUL REGENERĂRII PĂDURILOR

5.PROIECTE
 1.GENERALITĂȚI

Pădurea reprezintă o suprafață mare de teren dominată de arbori.

În sens mai larg, se referă la arborii care fac parte din acest ansamblu, împreună
cu numeroase specii de plante, mușchi, ciuperci, ierburi, arbuști etc. și de animale
care cresc aici. Numeroase alte definiții mai precise ale termenului sunt utilizate
în întreaga lume, luând în considerare factori precum densitatea copacilor,
înălțimea acestora, gradul de acoperire a terenului, situația legală și funcția
ecologică.
Conform definiției Organizației pentru Alimentație și Agricultură
folosită pe scară largă, în 2006 pădurile au acoperit 4 miliarde de hectare,
respectiv aproximativ 30% din suprafața mondială a uscatului.
Tipuri de păduri:-Pădure de foioase
-Pădure de conifere
-Pădure mixtă
Fondul forestier al României are o suprafaţă
de 6.529 mii hectare, reprezentând 27,3% din teritoriul ţării. Volumul total pe
picior al pădurilor este estimat la peste 1.340 milioane m3.
România păstrează importante suprafeţe de păduri
naturale, virgine şi cvasivirgine iar în prezent, parte din acestea, de valoare unică,
sunt incluse în arii protejate oficial constituite.
Valoarea reală a sectorului forestier include mai mult
decât contribuția adusă de sectoarele de silvicultură și exploatarea lemnului,
fabricarea de produse din lemn cu accent pe industria mobilei, fabricarea de
hârtie și produse din hârtie. Funcțiile și impactul pădurilor asupra dezvoltării
sustenabile a României au în vedere și rolul de protecție al acestora (corectare de
torenți în fondul forestier, înființarea perdelelor forestiere de protecție,
împădurirea terenurilor degradate și stabilizarea solului etc), rolul pădurilor în
atenuarea schimbărilor climatice, rolul social și cultural, rolul de producere a
resurselor energetice – biomasă etc.
 Din această perspectivă, atunci când vorbim despre importanța reală a
pădurilor trebuie cuantificată cu prioritate și contribuția adusă la diminuarea
amplitudinii temperaturilor, atenuarea fenomenelor meteorologice extreme,
combaterea secetei și inundațiilor, reducerea emisiilor de carbon si retenția
gazelor cu efect de seră.

2.Luna Pădurii

Este unul din cele mai importante evenimente silvice și ecologice,

reprezentând o modalitate de sensibilizare a publicului și a factorilor decizionali,
cu privire la importanța pădurilor, a rolului lor esențial în menținerea echilibrului
ecologic. Această sărbătoare își are începuturile încă din anul 1872, când a
debutat organizarea sărbătorii sădirii arborilor în SUA, ca o consecință firească a
accentuării despăduririlor
În România, prima dată a fost organizată în anul 1902 de către Spiru Haret,
pe atunci ministru al Cultelor și Instrucției Publice, sub denumirea „Sărbătoarea
sădirii arborelui”.
Prin „Declarația de la Paris”, organizată de cel de-al X-lea Congres Forestier
Mondial din 1991, s-a conturat conceptul de dezvoltare durabilă a pădurilor,
deosebit de important în demersul specialiștilor din diverse domenii (silvicultori,
ecologi, sociologi, economiști etc.) de a contracara efectele negative ale presiunii
antropice asupra pădurilor. Acest concept de dezvoltare durabilă a pădurilor
urmărește, în principal, găsirea unor metode corecte de gestionare a pădurilor și
evitarea interdicțiilor radicale care nu ar conduce decât la accentuarea presiunilor
populațiilor umane asupra pădurilor. Aceasta se concretizează printr-o activitate
de exploatare forestieră realizată astfel încât tăierea arborilor să se facă planificat,
în relație directă cu măsurile de refacere a pădurii și a funcțiunilor sale.
În România, majoritatea ecosistemelor naturale sunt specifice pădurilor,
caracterizate printr-o mare diversitate faunistică și floristică, favorizată de poziția
geografică, de varietatea reliefului, de condițiile hidrologice, climatice și
pedologice.
 Pădurea reprezintă baza economică a producției de lemn și alte produse
specifice forestiere, dar la fel de importante sunt și funcțiile speciale de protecție
a mediului prin protecția solului împotriva eroziunii, a alunecărilor de teren și
deșertificării, îmbunătățirea bilanțului hidric și asigurarea purității apelor,
ameliorarea factorilor climatici dăunători.
În județul Constanța, fondul forestier cuprinde o serie de arii protejate
forestiere, reprezentative din punct de vedere al biodiversității, aici fiind prezente
numeroase tipuri de habitate de pădure, de silvostepă și stepă, habitate protejate
la nivel european care adăpostesc specii lemnoase cu o valoare ecologică
excepțională. Din totalul suprafeței de 38.305 ha a fondului forestier al județului
nostru, peste 1.600 ha constituie arii naturale protejate la nivel național.
Toate rezervațiile forestiere (Pădurile Hagieni, Fîntînița, Murfatlar,
Dumbrăveni, Canaraua Fetii, Esechioi, Cetate, Bratca, Celea Mare – Valea lui Ene
și Recifii Jurasici Cheia) fac parte și din Rețeaua Ecologică Europeană Natură 2000,
a cărui scop principal este de a opri declinul diversității biologice prin conservarea
pe termen lung a celor mai valororase și periclitate specii habitate de interes
european.
Autentice laboratoare ale naturii, pădurile împreună cu celelalte spații
verzi, reprezintă o bogăție de neprețuit pentru fiecare așezare urbană, fiind,
datorită acțiunilor antipoluante, veritabile uzine de sănătate și de echilibru
ecologic.
Pădurile acoperă 31% din suprafața terestră și au o contribuție esențială la
menținerea unei clime globale stabile. Aproximativ 300 de milioane de oameni
din întreagă lume trăiesc în păduri. Pădurea reprezintă habitatul a aproape 80%
din speciile de animale existente pe planetă. Cu toate acestea anual pe glob sunt
despădurite peste 13 milioane de hectare cu scopuri agricole și de exploatare.
Datorită tăierilor efectuate de om și a unor calamități naturale, cum sunt
furtunile puternice, dar mai ales, incendiile, astăzi există suprafețe întinse de pe
care pădurea a fost nimicită.
 3.Efectele despăduririlor sunt:
- eroziunea solului și, implicit, scăderea fertilității lui;
- inundațiile și alunecările de teren;
- creșterea concentrației CO2 atmosferic și scăderea concentrației de
O2; - reducerea precipitațiilor prin scăderea cantității de apă din
atmosfera rezultată din transpirația plantelor;
- creșterea frecvenței și intensificarea vânturilor datorită absorbției căldurii
de către terenurile defrișate, care generează diferențe de temperatură;
- dispariția multor specii de plante și animale care populează pădurile.
La nivel global, pădurile acoperă momentan mai puțin de 30% din suprafața
terestră. În România suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul
20, ajungând astăzi la 27,45% (potrivit Greenpeace România). Astfel,
ne aflăm mult sub media țărilor UE de 32,4% și considerabil sub capacitatea și
optimul calculat la 35% (Conform Planului Național de Dezvoltare Rurală 2014 -
2020). Conform unui studiu Greenpeace cu privire la evoluția suprafeței
acoperite de păduri din România în intervalul 2000 – 2014 am pierdut câte 3 ha /
oră. La ora
actuală ariile protejate reprezintă doar 20% din suprafața României, care includ
Parcurile Naționale, Parcurile Naturale, Rezervații ale Biosferei, Rezervații
Științifice, Monumente ale naturii, situri Natura 2000 și altele.
Deoarece pădurile naturale au dispărut în cea mai mare parte din Europa,
fiind înlocuite de plantaţii, existenţa lor în România suscită un interes justificat.
Numai în Munţii Bucegi există 36 de tipuri naturale de pădure. Pădurile virgine şi
cvasivirgine prezintă cel mai mare interes din punct de vedere ştiinţific. In judeţul
Prahova, distribuţia unor trupuri valoroase de pădure s-a menţinut datorită
amplasării lor în locuri greu accesibile, ele înaintând uneori adânc pe văi, ca în
cazul Munţilor Ciucaş.
 4. ACȚIUNI ÎN FOLOSUL REGENERĂRII PĂDURILOR

Cum puteți contribui ?

-În perioada 15 martie - 15 aprilie au loc pe întreg teritoriul țării acțiuni de
plantare a puieților, așadar vă puteți implica activ în una sau mai multe dintre
acestea.
-Puteți să vă instalați aplicația „Inspectorul Pădurii” pe dispozitivul mobil și
să verificați orice transport de masă lemnoasă, dacă este autorizat sau nu. Normal
că acest lucru se poate face oricând nu numai în Luna Pădurii.
-Protejați pădurea, nu rupeți florile și arborii, mai ales dacă sunt puieți, nu
faceți focul pentru a nu provoca incendii.
-Folosiți pădurea ca pe un spațiu de studiu și relaxare și nu ca pe un spațiu
de exploatare.
5.-PROIECTE:
Un amplu proiect la nivel național care va desfășura acțiuni de
plantare puieți cu voluntari în câteva locații din țară (care se adaugă constant pe
harta interactivă) este proiectul Plantează în România.
Un alt proiect interesant prin care poți face cadou un copăcel nou
plantat într-o pădure atât ca persoană fizică cât și ca și companie este acțiunea
Mai Mult Verde.
„Plantăm fapte bune în România” este o iniţiativă naţională de
împădurire bazată pe voluntariat, care a pornit la drum în 2011 și care va
întreprinde acțiuni și în acest an.
De asemenea Regia Națională a Pădurilor –
Romsilva instituție aflată sub autoritatea Ministerului Apelor și Pădurilor, și-a
propus pentru anul 2019, în cadrul Programul Național de Împăduriri, regenerarea
pădurilor pe 12.615 hectare, din care 7.935 hectare sunt regenerări naturale și
4.680 hectare sunt regenerări artificiale.

“Acela care plantează copaci îi iubeşte şi pe alţii, nu numai pe sine însuşi.“

(Thomas Fuller-istoric englez)
ANEXE
 BIBLIOGRAFIE

https://agroromania.manager.ro/articole/diverse/intre-15-martie-si-15-
aprilie-romania-sarbatoreste-luna-padurii-11957.html
https://www.ecomagazin.ro/luna-padurii/
https://romaniasalbatica.ro/ro/evenimente/luna-padurii
https://calendarulverde.ro/event/luna-padurii-2018/
https://muntii-nostri.ro/ro/povestiri/luna-padurii-
15-martie-15-aprilie-implica-te-si-tu
https://www.ziarulincomod.ro/luna-padurii-
incepe-de-maine-prahova-exista-o-singura-padure-cvasivirgina-unde-este-
aceasta/ https://www.ziarulincomod.ro/luna-padurii-incepe-de-maine-
prahova-exista-o-singura-padure-cvasivirgina-unde-este-aceasta/
https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83dure
http://www.mmediu.ro/categorie/paduri/25