Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 159 vizualizări

    Constantin Stamati

    Încărcat de

    Nicoleta

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Constantin Stamati

    Încărcat de

    Nicoleta
    159 vizualizări2 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    159 vizualizări2 pagini

    Constantin Stamati

    Încărcat de

    Nicoleta

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    din 2

    Stamati Constantin -

    scriitor şi traducător

    Constantin Stamati (1786, Huși sau Iași − 12.09.1869, Ocniţa).


    Fiul paharnicului Toma Stamati și nepot de frate al mitropolitului lacov Stamati.
    Învaţă, probabil, la Școala Domnească de la Iaşi, apoi își desăvârșește instruirea
    ca autodidact. Însușește limbile franceză, rusă şi greacă. Îndeplinește diferite
    slujbe în cancelaria Vistieriei Moldovei (1806). În 1812 se stabilește cu traiul la
    Chișinău. Ocupă diferite funcții în administrația Basarabiei: expeditor şi referent
    în departamentele guvernului local, ispravnic al ţinuturilor Ismail şi Hotin, agent
    cu însărcinări speciale pe lîngă guvernator ş.a. Devine consilier titular (1818),
    este decorat cu ordinul „Sf. Ana” de gradul III (1828). Face cunoștință cu
    scriitorul rus P. Svinin (1815-1816) și cu marele poet A. S. Puşkin exilat în
    Basarabia (1821). C. Stamati debutează în literatură cu traduceri. Publică în
    „Albina românească” a lui Gh. Asachi tălmăcirea poeziei „Dumnezeu” de G.
    Derjavin (20 februarie 1830). A mai tălmăcit poemul „Prizonierul din Caucaz” de
    A. Puşkin; poeziile „Întemnițatul” şi „Mi-e urît şi trist”, „Hăulitul închisului” şi
    respectiv „Bătrâneţele” de M. Lermontov; baladele „Harpa eoliană”, „Fiica lui
    Decebal şi Armin cântărețul”, „Gromoboi” de V. Jukovski; „Omul şi cugetul”, „Ce
    daune fac banii” de F. Bulgarin ş.a. A tradus şi a adaptat peste 30 de fabule din
    creaţia lui I. Krîlov şi I. Hemniţer.
    Partea valoroasă a creației lui Constantin Stamati, o constituie scrierile cu
    tematică istorică. În schiţele „Suceava şi Alexandru cel Bun în secolul al XV-lea”,
    „Domnul Moldovei”, „Marele Ştefan şi bravul său hatman Arbore” evocă
    momente importante din trecutul glorios al poporului. Supune criticii unele
    momente negative din viața societății din Moldova secolului al XlX-lea:
    „Neneaca, cuconașul ei şi dascălul”, ş.a. Este ales membru al Societății de
    Medici şi Naturaliști din Iaşi (1834); membru al Societății Imperiale de Istorie şi
    Antichități din Odessa (1841), în „Însemnările” căreia publică articolul „Despre
    Basarabia şi cetățile ei vechi”, scris în rusește (1850). În 1866 este ales membru
    al Societății Literare Române, viitoarea Academie (22 aprilie 1866); peste un an
    însă își dă demisia. În 1870 este numit membru onorific al Academiei Române.
    La 23 octombrie1988, în satul Ocniţa, unde este înmormântat scriitorul, a fost
    inaugurată Casa-muzeu „C. Stamati”. Tot atunci în curte a fost instalat un bust
    al acestuia.
    „Modestă ca valoare artistică, moștenirea literară a lui Constantin Stamati se
    încadrează eforturilor depuse de primii noștri scriitori la înfiriparea şi
    statornicirea literaturii moldovenești de tip modern.” (Vasile Ciocanu)

    Opere:
    „Povestea poveștilor” − Iași, 1843;
    „Muza românească” − Iași, 1868;
    „Opere alese” − Chișinău, 1953;
    „Scrieri alese” − Chișinău, 1966;
    „Opere” − Chișinău, 1975;
    „Fabule” − Chișinău, 1978;
    „Scrieri alese” − Chișinău, 1986;
    „Scrieri” − Chișinău, 1993;
    „Imnul lăutei românești” − Chișinău, 1997.

    S-ar putea să vă placă și