Aplicatii Ale Teoremei Lui Thales Si Ale Teoremei Asemanarii

APLICAŢII ALE TEOREMEI LUI THALES
ŞI ALE TEOREMEI ASEMĂNĂRII
Profesor Florea Adrian

Școala Gimnazială ,,Avram Iancu"
București
1) Împărţirea unui segment de dreaptă într-un raport dat.
a) Fiind dat un segment de dreaptă AB de lungime oarecare, să se găsească un punct M pe acest

AM 2
segment, astfel încât 
AB 5
- Prin punctul A se trasează o semidreaptă AS cu o
înclinaţie oarecare faţă de AB. 1 2 3 4
- Pe această semidreaptă se trasează cu compasul, sau se A M B
măsoară cu o riglă gradată, începând din punctul A, cinci
segmente egale şi se notează ca în figură. C1
- Se uneşte punctul C5 cu punctul B. Prin celelalte puncte
de la C1 la C4 trasăm paralele la BC5, paralele care C2
intersectează segmentul AB în punctele notate cu 1, 2, 3,
C3
4.
- Am împărţit astfel segmentul AB în 5 părţi egale. Punctul
C4
M cerut corspunde punctului 2.
AM 2 AM p C5
Avem astfel  . Generalizând, dacă  , se
AB 5 AB q
S
împarte segmentul AB prin procedeul arătat, în q părţi egale.
Se numără apoi p segmente şi se găseşte poziţia punctului M.
b) Fiind dat un segment AB de lungime oarecare, se cere să se găsească un punct M pe acest

AM 2
sgment astfel încât  .
MB 5
Problema seamănă cu problema de la punctul (a), dar trebuie să fim atenţi, pentru că acum,
cerinţa reformulată este: să se găsească pe segmentul AB un punct M care să formeze pe acesta
2
două segmente AM şi MB al căror raport să fie .
5
Procedeul este analog ca la punctul (a), dar de data aceasta, segmentul AB trebuie împărţit în 7
AM p
părţi egale (2+5). În general, dacă  , se împarte segmentul dat în p+q părţi egale.
MB q
Numărăm p segmente de la A spre B şi găsim poziţia punctului cerut.
2) Măsurarea distanţei de la un punct de pe ţărm la o navă.
Tot prin folosirea triunghiurilor asemenea, se poate determina distanţa de la ţărm până la
o corabie aflată în largul mării. Corabia trebuie observată din două puncte A şi B de pe ţărm. Se
determină punctele E şi F, astfel încât EF||AB. Se măsoară lungimile AB=L, EF = l şi AE = d.
dl
Triunghiurile CEF şi CAB sunt asemenea. Folosind o proporţie derivată, se obţine x  .
Ll
3) Măsurarea înălţimii unui obiect

(copac, turn, stâncă, etc.)
l
A
d
x
Q
b
P
B c a
N
Cu ajutorul umbrei, într-o zi cu soare, putem măsura înălţimea unui copac. Pentru aceasta, luăm
o bucată de lemn (un băţ) de lungime cunoscută (QN=b).
Îl aşezăm vertical, astfel încât umbra capătului Q să coincidă cu umbra vârfului A. Notăm (în
figură) acest punct cu P. Măsurăm lungimile PN=a şi PB=c. ΔPQN este asemenea cu ΔPAB şi
PN QN a b bc
putem scrie    x
PB AB c x a
4) Măsurarea distanţei dintre două puncte situate pe malurile opuse ale unui râu
inaccesibil.
B
Să presupunem că vrem să măsurăm distanţa AB=x .
- Din punctul A vizăm punctul B şi marcăm această direcţie
x
cu un obiect plasat în punctul N.
- Măsurăm o distanţă oarecare AC=a, N
- Pe AC fixăm punctul D, măsurând CD=b. A
- Din punctul C vizăm punctul B. Prin punctul D trasăm DE ||
AN, deci DE||AB. Măsurăm DE=m.
ΔCDE este asemenea cu ΔCAB: m E
a
CD DE b m am D
   x  b
CA AB a x b
C
5) Măsurarea distanţei dintre două puncte A şi B, când
punctele nu pot fi vizate direct.
B D
B’
A’ C’
A C
Deoarece din punctul A nu putem vedea punctul B, alegem un punct C din care putem vedea şi
pe A şi pe B. Măsurăm distanţele AC şi CB. Prsupunem că am găsit AC=200m şi BC= 150m.
Măsurăm apoi şi unghiul ACB, să presupunem că are măsura de 70.
Pe o foaie de hârtie, desenăm un triunghi A’C’B’ asemenea cu triunghiul ACB. Pentru aceasta
desenăm segmentul A’C’=20cm. Construim ∢A’C’D cu măsura de 70 şi apoi măsurăm pe
semidreapta C’D segmentul C’B’=15cm. Măsurăm cât mai precis segmentul A’B’. Scriind
proporţionalitatea laturilor şi înlocuind, obţinem distanţa AB.
Bibliografie
GURAN E. Matematică recreativă, Editura Junimea, 1985
BOBANCU V., Caleidoscop matematic, Editura Albatros, București 1979
GARDNER, M., Amuzamente matematice, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1968.
LITTLEWOOD, J.E., Varietăţi matematice, Editura enciclopedică română, Bucureşti, 1969.
MIHAILEANU, N., Istoria matematicii. Antichitatea, Evul mediu, Renaşterea, Editura

enciclopedică română, Bucureşti, 1974.

Aplicatii Ale Teoremei Lui Thales Si Ale Teoremei Asemanarii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicatii Ale Teoremei Lui Thales Si Ale Teoremei Asemanarii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicatii Ale Teoremei Lui Thales Si Ale Teoremei Asemanarii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

APLICAŢII ALE TEOREMEI LUI THALES

ŞI ALE TEOREMEI ASEMĂNĂRII

Profesor Florea Adrian

1) Împărţirea unui segment de dreaptă într-un raport dat.

a) Fiind dat un segment de dreaptă AB de lungime oarecare, să se găsească un punct M pe acest

b) Fiind dat un segment AB de lungime oarecare, se cere să se găsească un punct M pe acest

2) Măsurarea distanţei de la un punct de pe ţărm la o navă.

3) Măsurarea înălţimii unui obiect

GURAN E. Matematică recreativă, Editura Junimea, 1985

BOBANCU V., Caleidoscop matematic, Editura Albatros, București 1979

GARDNER, M., Amuzamente matematice, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1968.

LITTLEWOOD, J.E., Varietăţi matematice, Editura enciclopedică română, Bucureşti, 1969.

MIHAILEANU, N., Istoria matematicii. Antichitatea, Evul mediu, Renaşterea, Editura

S-ar putea să vă placă și