Facultatea de 5,tiinja jil ngineria Matre ialelor

Tip de program: Studii Universitare de Masterat

Studii: Sintzea jiPr ocesarea Materialelorl Petalice

Metode moderne de modelarenu mericâ

 2. METODE NUMERICE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
APLICABILE ÎN ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR
Calculul numeric al integralelor - Preliminarii
 f(x) continuă pe intervalul [a, b] și se cunoaște primitiva F(x) ⇒

f
𝒃 𝒙 𝒅𝒙 — 𝒂 (formula Leibniz-Newton) (25)
unde =𝑭 𝒃 𝑭
𝑭u 𝒇� 𝒙 .
𝒙� =
𝒇
 Calculul numeric al unei integrale:
Integrala simplă - cuadratură
Integrala duble - cubatură
 În continuare se prezintă doar metode de calcul numeric al
integralelor simple ce se bazează pe formule de forma:
𝒃 𝒙 𝒅𝒙 = 𝑨 𝒙𝒌 + 𝑹(𝒇) (26)
f �𝒇
� ∑𝒏 𝒌= 𝒌 𝒇
 𝒇: [𝒂, 𝒃] → ℝ este integrabilă𝟏 pe [a, b]
constantele 𝑨𝒌 și nodurile 𝒙𝒌 - alese astfel încât restul 𝑹(𝒇) =
𝟎 atunci când funcția f este înlocuită cu un polinom de un anumit grad 2
 m.
 In practică:
restul 𝑹(𝒇) se neglijează
ordinul de mărime al erorii se apreciază după metoda de
integrare folosită și după numărul n de puncte selectate pentru evaluarea
integralei.

2
 2. METODE NUMERICE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
APLICABILE ÎN ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR
Calculul numeric al integralelor - Preliminarii
Metodele numerice de integrare se clasifică după:
 tipul funcţiei de integrat şi
 valoarea limitelor de integrare.
I. Prima grupă de metode - se referă la funcţiile continue şi cu limite finite de
integrare. Aceste metode se împart la rândul lor în două subgrupe în funcţie de modul
de divizare a intervalului de integrare:
a) Metode ce împart intervalul de integrare în subintervale de aceeaşi lungime,
numărul subintervalelor fiind impus de operator. Exemple: metoda dreptunghiului,
metoda trapezului, metoda lui Simpson şi metoda lui Richardson.
b) Metode ce împart intervalul de integrare în aşa fel încât eroarea de calcul să fie
minimă. Exemplu: metoda cuadraturii a lui Gauss.
II. A doua grupă de metode - se referă la integralele improprii, adică la integrarea
funcţiilor cu discontinuităţi de speţa întâi şi a doua pe intervale de integrare finite sau
integrarea funcţiilor continue pe intervale de integrare infinite.
III. A treia grupă de metode numerice de integrare - se ocupă cu integrarea dublă a
funcţiilor de două variabile. Exemple: formulele de cubatură a trapezului şi a lui
Simpson. 3
 2. METODE NUMERICE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
APLICABILE ÎN ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR
Calculul numeric al integralelor – Metoda dreptunghiurilor

Figura 5. Sensul geometric al integralei definite ca arie

4
 2. METODE NUMERICE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
APLICABILE ÎN ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR
Calculul numeric al integralelor – Metoda dreptunghiurilor

Figura 6. Divizarea segmentului inițial în segmente elementare și aproximarea integralei pe fiecare

Figura 7. Aproxima
segmentul [𝒙𝒊, 𝒙𝒊+𝟏]
𝒈 = 𝒇(𝒙𝒊

• diviziune echidistantă a 𝒂, : 𝒂 = 𝒙𝟎 € 𝒙𝟏 € … € 𝒙𝒏–𝟏 € 𝒙𝒏 =

segmentului 𝒃 𝒃
• Pe fiecare dintre segmentele [𝒙𝒊 , 𝒙𝒊+𝟏 ] se aproximează suprafața trapezului
curbiliniu prin aria dreptunghiului cu baza l = 𝒙𝒊+𝟏 — 𝒙𝒊 iar înălțimea egală cu
5
�
�
 2. METODE NUMERICE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
APLICABILE ÎN ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR
Calculul numeric al integralelor – Metoda dreptunghiurilor
valoarea funcției în punctul 𝒛 = 𝒙𝒊+ 𝒙𝒊+𝟏 .
𝟐

6
mentului inițial în segmente elementare și aproximarea integralei pe fiecare din ele

Figura 7. Aproximarea funcției f(x) pe

segmentul [𝒙𝒊, 𝒙𝒊+𝟏] cu funcția constantă
𝒈 = 𝒇(𝒙𝒊+ 𝒙𝒊+𝟏 )
𝟐
• lungimea segmentului elementar: 𝒍 = 𝒃–𝒂
𝒏
• 𝒙𝒊 = 𝒂 + 𝒊 𝒍.
• Funcția constantă 𝒈 = 𝒇(�
𝒙𝒊 + 𝒙𝒊+𝟏
) pe fiecare segment elementar [𝒙𝒊 , 𝒙𝒊+𝟏 ] ⇒
� 0, care aproximează funcția 𝒇(𝒙) într-un singur
polinom de interpolare de grad
punct al segmentului - mijlocul lui.
mentului inițial în segmente elementare și aproximarea integralei pe fiecare din ele

Figura 7. Aproximarea funcției f(x) pe

segmentul [𝒙𝒊, 𝒙𝒊+𝟏] cu funcția constantă
𝒃 𝟎
𝒈 = 𝒇(𝒙𝒊+ 𝒙𝒊+𝟏 )
𝒏 𝟐 𝒏–𝟏 =
ƒ 𝒇 –𝟏 𝒙𝒊 + 𝒙𝒊+𝟏
𝒊=
𝒍
𝒊= =
𝒙 𝒍
𝒊+𝟏 ∑𝒏–𝟏
— 𝒙 𝒊 𝒇 𝟎 𝒇
𝒂
𝒙 𝒅𝒙
𝟎 = 𝟐 ∑
Σ
Σ 𝒍𝒇 𝒏
𝒊= 𝒊=𝟎 –
𝒂+𝒊 𝒍+ 𝒂+ 𝒊+𝟏 𝒍
𝟐 𝒂 + (𝟐𝒊+ 𝟏) 𝒍
𝟐
 𝒙𝒊 + 𝒙𝒊+𝟏
𝟐

� � =𝑺
� =

�
(27)
Unde n – numărul de divizări, l – lungimea segmentului elementar, S – valoarea integralei.
Esenta metodei dreptunghiurilor constâ in
aceea câ functia subintegralâ f(x) este
Tnlocuitâ Tn fiecare subinterval de integrare
cu o constantâ (un polinom de gradul 0).
De remarcat câ constanta respectivâ poate lua orice
valoare din girul valorilor func¿iei subintegrale
pe subintervalul dat. Din aceste considerente
existâ diferite varia¿ii ale metodei
dreptunghiurilor.
Astfel, suma ariilor dreptunghiurilor reprezintâ
valoarea aproximativâ a integralei.
Metoda dreptunghiurilor este cea mai simplâ din Metodele
Newton-Cotes.
9
 2. METODE NUMERICE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
APLICABILE ÎN ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR
Metoda dreptunghiurilor - Exemple
1. 𝑰𝟏 = 𝟐𝒙 𝒅𝒙 = 𝒙𝟐| 𝟓 = 𝟐𝟓 — 𝟏 = 𝟐𝟒
� �
𝟓
� �
f
Soluție 𝒂 = 𝟏 , 𝒃 = 𝟓, n = numărul de divizări = 𝟏𝟎𝟎,l =
lungimea segmentului elementar = 𝒃–𝒂 = 𝟓–𝟏 = 𝟎, 𝟎𝟒
𝒏 𝟏𝟎𝟎

� 𝒏–𝟏 𝒏–𝟏
� 𝒙𝒊 + 𝒙𝒊+𝟏 𝒙𝒊 +
𝒙𝒊+𝟏
𝒙 𝑰𝟏 = 𝒙𝒊+𝟏 — =
𝒅𝒙 𝒙𝒊 Σ 𝟐 𝒇 = Σ 𝒍 𝟐𝒇 =
ƒ 𝒇 𝒊=𝟎 𝒊=𝟎
𝒂

𝒏 𝒏–𝟏
𝒂 +–𝒊 𝒍 + 𝒂 +𝒊 + 𝟏 𝒍 𝒂 + (𝟐𝒊+ 𝟏) 𝒍
𝟏
𝟐 =𝒍Σ 𝒇 =
𝟐
=𝒍 𝟗𝟗 𝒊=𝟎
Σ 𝒇 =𝒍 Σ𝟐𝒊 + 𝟏 𝟎, 𝟎𝟐] =
𝒊
=
𝟐[𝟏 +
𝟎 𝒊=𝟎
= 𝟎 𝟐, · 𝟏𝟎𝟎 + 𝟎, 𝟎𝟖 ∑𝟗𝟗 𝒊
𝟎, 𝟎𝟒
10
 2. METODE NUMERICE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
APLICABILE ÎN ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR
Metoda dreptunghiurilor - Exemple
=𝟐 � 𝟎, 𝟐
�𝟖 𝟎+ 𝟗𝟗 𝟏𝟎𝟎 =
, � 𝟎
� � �𝟖
� � �∑ = 𝟒 𝟐, 𝟎𝟒 + 𝟎,
, � = 𝟐𝟒
�𝟗 𝟎𝟖 𝟎+𝟗𝟗
� � �𝟗 𝟐
� 𝒊
·
+ = 𝟐. 𝟑 𝒆
𝒙 𝒅𝒙
�𝑰𝟐 . 𝒙 𝒊= 𝒊=
= 𝟐 � f � 𝟎 𝟎
𝟎, Soluție
𝟎 , � 𝒂 = 𝟏, 𝒃 = 𝟑
𝟒 � � n = numărul de divizări = 𝟏𝟎𝟎𝟎
� � l𝒃–𝒂= lungimea
𝟑–𝟏
segmentului elementar = = 𝟎, 𝟎𝟎𝟐
=
�+ 𝒏 𝟏𝟎𝟎𝟎

��
· � � � 𝒏–𝟏
�
�, 𝒙 𝒙𝒊+𝟏 — 𝒙𝒊 𝒅𝒙 = Σ 𝒇
𝑰𝟐 =
𝒊=𝟎
�� ƒ
�
11
 2. METODE NUMERICE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
APLICABILE ÎN ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR
Metoda dreptunghiurilor - Exemple
𝒏–𝟏
𝒍𝒇 = 𝟎, 𝒙𝒊 + 𝒙𝒇(𝟏
𝒊+𝟏 𝒙𝒊 + 𝒙𝒇(𝟏
𝒊+𝟏
= = 𝟎𝟎𝟐 𝒇(𝟏 + 𝟎, 𝟎𝟎𝟏)+ + 𝟎, 𝟎𝟎𝟑)+ + 𝟎,
𝟐
𝟎𝟎𝟓)+… + 𝒇(𝟏 + 𝟏, 𝟗𝟗𝟗) 𝟐
Σ 𝒊=𝟎
𝒇(𝟏, 𝟎𝟎𝟏)+ 𝒇(𝟏, 𝟎𝟎𝟑)+ 𝒇(𝟏, 𝟎𝟎𝟓)+… + 𝒇(𝟐,
𝒏–𝟏
+𝒊 + 𝟏𝟖,
𝒂 + 𝒊 𝒍 + 𝒂=…=
𝟗𝟗𝟗) 𝒍 𝟎𝟑𝟗
𝒏–𝟏
=𝒍 𝒂 + (𝟐𝒊+ 𝟏) 𝒍
= 𝟐
𝒇 𝟐
𝒊=𝟎 �
�

�
�

=
𝒊=𝟎

= 𝟎𝟎
𝟎 𝟐
12
 2. METODE NUMERICE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
APLICABILE ÎN ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR
Calculul numeric al integralelor – Metoda trapezelor

Figura 9. Aproximarea integralei pe segmentul [𝒙𝒊, 𝒙𝒊+𝟏] prin aria unu

Figura 8. Divizarea segmentului inițial în segmente elementare și aproximarea integralei pe fiecare

• diviziune echidistantă a 𝒂, : 𝒂 = 𝒙𝟎 € 𝒙𝟏 € … € 𝒙𝒏–𝟏 € 𝒙𝒏 =

segmentului 𝒃 𝒃
• Pe fiecare dintre segmentele [𝑥i , 𝑥i+1 ] se aproximează suprafața trapezului curbiliniu cu
aria trapezului cu baza l = 𝑥i+1 — 𝑥i , laturile paralele cu lungimile 𝑓 𝑥i și 𝑥i+1 , latura
superioară determinată de segmentul cu extremitățile (𝑥i ,𝑓(𝑥i )), (𝑥i+1 ,𝑓(𝑥i+1 ))

12
 Figura 9. Aproximarea integralei pe segmentul [𝒙𝒊, 𝒙𝒊+𝟏] prin aria unu

Figura 8. Divizarea segmentului inițial în segmente elementare și aproximarea integralei pe fiecare

• lungimea segmentului elementar: 𝒍 = 𝒃–𝒂

𝒏
• 𝒙𝒊 = 𝒂 + 𝒊 𝒍
 Figura 8. Divizarea segmentului inițial Figura 9. Aproximarea integralei pe
în segmente elementare și aproximarea segmentul [𝒙𝒊, 𝒙𝒊+𝟏] prin aria unui trapez
integralei pe fiecare din ele
𝒙𝒊+ 𝒙𝒊+𝟏 𝒇 𝒙𝒊 + 𝒇(𝒙𝒊+𝟏) 𝒇 𝒙𝒊 +
𝟏 𝒙 𝒅𝒙 = ƒ 𝒙 𝒅𝒙 𝒇(𝒙𝒊+𝟏)
ƒ 𝒙𝒊+𝟏 — 𝒙𝒊 = 𝒍
= �
𝒇 𝒈 � 𝟐
𝒙𝒊 𝒙𝒊
𝒃 𝒃
f 𝒅𝒙 = 𝒙 f 𝒈
𝒇 𝒅𝒙 =
∑𝒏–𝟏 𝒇 𝒙𝒊 +𝒇(𝒙𝒊+𝟏)
 𝒏–𝟏 𝒇 𝒙𝒊 +𝒇(𝒙𝒊+𝟏 )
=𝒍 ∑
𝒙 = 𝒙𝒊+𝟏 — 𝒙𝒊
𝒂 𝒊=𝟎 𝟐 𝒊=𝟎
𝒂 𝒍 𝟐
= ∑𝒏–𝟏 𝒇 𝒙𝒊+ 𝒇(𝒙𝒊+𝟏) =
𝑺 (28)
𝟐 𝒊=𝟎
 2. METODE NUMERICE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
APLICABILE ÎN ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR
Metoda trapezelor - Exemple

3. 𝑰𝟑 =
𝟓
�𝟐𝒙 𝒅𝒙 = 𝟐𝟓 — 𝟏 = 𝟐𝟒
f
= 𝒙𝟐| 𝟓 �

Soluție 𝒂 = 𝟏, 𝒃 = 𝟓, n = numărul de divizări = 𝟏𝟎𝟎, l = lungimea

segmentului
elementar =
𝒃–𝒂
= = 𝟎, 𝟎𝟒
𝟓–𝟏
𝒏 𝟏
𝟎
𝟎

𝑰𝟑
𝒃 =
𝒅 𝒍
f 𝒇 𝒙 𝒙 = ∑𝒏–𝟏 =
=
𝒂 𝟐 𝒊=𝟎
𝟎,𝟎𝟒 𝒇 𝒙𝟎+ 𝒇(𝒙𝟏) +𝒇 𝒙𝟏+ 𝒇(𝒙𝟐) +... + 𝒇 𝒙𝟗𝟗+ 𝒇(𝒙𝟏𝟎𝟎) =
= 𝟐

15
 2. METODE NUMERICE DE ANALIZĂ 𝒇 𝒙𝒊+ 𝒇(𝒙𝒊+𝟏)
MATEMATICĂ
APLICABILE ÎN ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR
Metoda trapezelor - Exemple
= 𝟎, 𝟎𝟐 𝟐𝒙𝟎 + 𝟐𝒙𝟏 + 𝟐𝒙𝟏 + 𝟐𝒙𝟐
+ ⋯ + (𝟐𝒙𝟗𝟗 + 𝟐𝒙𝟏𝟎𝟎 ) =
= 𝟎, 𝟎𝟐 𝟒 𝒙𝟎 + ⋯ +𝒙𝒏 — 𝟐(𝒙𝟎 +𝒙𝒏 ) =
= 𝟎, 𝟎𝟐 𝟒 𝟏 + 𝟏, 𝟎𝟒 + 𝟏, 𝟎𝟖 + ⋯ + 𝟓—
𝟐(𝟏
𝟒 𝟏+𝟓 𝟏𝟎𝟏 + 𝟓)
— 𝟐(𝟏 + 𝟓) =
𝟐
𝟏𝟐𝟏𝟐 — 𝟏𝟐
= 𝟎, = 𝟎, = 𝟎, 𝟎𝟐 · 𝟏𝟐𝟎𝟎
𝟎𝟐 𝟎𝟐 = 𝟐𝟒

16
𝟒. 𝟑 𝒆
𝑰𝟒 = 𝒙 𝒅𝒙.
�𝒙
f
Soluție
𝒂 = 𝟏, 𝒃 = 𝟑
n = numărul de divizări = 𝟏𝟎𝟎𝟎
l = lungimea segmentului elementar = = 𝟎, 𝟎𝟎𝟐
𝒃–𝒂
=
𝟑–𝟏
𝒏 𝟏𝟎
𝟎𝟎

𝑰𝟒
𝒃 =
𝒅 𝒍
f 𝒇 𝒙 𝒙 = ∑𝒏–𝟏 =
=
𝒂 𝟐 𝒊=𝟎
𝟎,𝟎𝟎𝟐 𝒇 𝒙𝟎+ 𝒇(𝒙𝟏) +𝒇 𝒙𝟏+ 𝒇(𝒙𝟐) +... + 𝒇 𝒙𝟗𝟗𝟗+ 𝒇(𝒙𝟏𝟎𝟎𝟎) =
= 𝟐
 𝒇 𝒙𝒊+ 𝒇(𝒙𝒊+𝟏)

= 𝟎, 𝟎𝟎𝟏 𝒇 𝒙𝟎 + 𝒇(𝒙𝟏 ) + 𝒇 𝒙𝟏 +
𝒇(𝒙𝟐 ) +... + 𝒇 𝒙𝟗𝟗𝟗 + 𝒇(𝒙𝟏𝟎𝟎𝟎 ) =
= 𝟎, 𝟎𝟎𝟏𝒇 𝟏+ 𝒇(𝟏, 𝟎𝟎𝟐) + 𝒇 𝟏, 𝟎𝟎𝟐+ 𝒇(𝟏, 𝟎𝟎𝟒) +... +
{
𝒇 𝟐, 𝟗𝟗𝟖+ 𝒇(𝟑) } =…= 𝟖,
+ 𝟎𝟑𝟗
 2. METODE NUMERICE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
APLICABILE ÎN ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR
Calculul numeric al integralelor - Metoda Simpson
• Formula lui Simpson - se obține prin integrarea polinomului de interpolare
Lagrange al funcției 𝒇: [𝒂, 𝒃] → ℝ cu nodurile 𝒙𝟏 = 𝒂; �𝒙𝟐 =
𝒙𝟑 = 𝒂+𝒃 , 𝒙𝟒 =
sub forma:
𝒃 𝒙 𝒅𝒙 = + + 𝒇(𝒃) — 𝒇𝑰𝑽( (29)
f� 𝒃–𝒂
𝒂+𝒃 𝒃–𝒂
𝟒𝒇 𝟐
𝟓 𝝃)
𝒇 𝟐𝟖𝟖𝟎
𝒇 𝒂
unde 𝝃 ∈ [𝒂, 𝟔

𝒃].
• Valoarea aproximativă a integralei se obține cu ajutorul formulei lui Simpson
sumată. Se alege n impar:
𝒃 (𝒏–𝟏)/𝟐
f 𝒅𝒙 = 𝒇(𝒃) + 𝟒 ∑
+ (𝒏–𝟑)/𝟐 𝒇(𝒙 𝟐𝒌 )+ 𝟐 (30)
𝒇 𝒙 𝒉
∑ 𝒇(𝒙𝟐𝒌+𝟏)
𝒇
17
𝒂
𝒂 𝒌=𝟏 𝒌=
𝟑 𝟏
în care:
, 𝒙𝒌 = (31)
𝒉
𝒃–𝒂 = 𝒌 — 𝟏 𝒉, 𝒌 = 𝟏,
𝒏 𝒂 +
–𝟏 𝟐, … ,n

18
 Metoda Simpson - Exemple
5. 𝑰𝟓 =
𝟓 �𝟐𝒙 𝒅𝒙 = 𝟐𝟓 — 𝟏 = 𝟐𝟒
f =𝒙 | 𝟓
𝟐

Soluție 𝒂 = 𝟏, 𝒃 = 𝟓 n = numărul de divizări =

= 𝟏 = 𝟎, 𝟎𝟒
𝟒
𝟏𝟎𝟏, 𝒉 = 𝒃–𝒂 ,
𝒏–𝟏 𝟎
𝟎
𝒙𝒌 = 𝒂 + 𝒌 — 𝟏 𝒉, 𝒌 = 𝟏, 𝟐, … , 𝟏𝟎𝟏 ⇒ 𝒙𝟏 = 𝟏 + 𝟎𝒉 = 𝟏, 𝒙𝟐 =
𝟏 + 𝟏𝒉 = 𝟏, 𝟎𝟒,
𝒙𝟑 = 𝟏 + 𝟐𝒉 = 𝟏, 𝟎8,…, 𝒙𝟏𝟎𝟎 = 𝟏 + 𝟗𝟗 𝒉 = 𝟒, 𝟗𝟔

𝒃 (𝒏–𝟏)/𝟐 (𝒏–𝟑)/𝟐
𝑰𝟓 = f 𝒇 𝒅𝒙 + 𝒇(𝒃) + 𝟒 ∑ 𝒇(𝒙𝟐𝒌 ) + 𝟐 ∑
=𝒉 𝒇 𝒙 𝒂 𝒇(𝒙𝟐𝒌+𝟏 )
𝒂 𝒌=𝟏 𝒌=𝟏
𝟑
+ 𝒇(𝟓) + 𝟒 ∑𝟓𝟎
𝒌= 𝒌 𝒇(𝒙𝟐𝒌 ) + 𝟐 ∑𝟒𝟗
𝟏 𝟏 𝒇(𝒙 =
=
𝟎,𝟎𝟒 𝟐𝒌+𝟏 ) =
𝒇
𝟑

=
𝟎,𝟎𝟒
𝟑
𝟐 · 𝟏 + 𝟐 · 𝟓 + 𝟒 ∑𝟓𝟎 𝟐𝒙𝟐𝒌 + 𝟐 ∑𝟒𝟗
18
𝟐𝒙𝟐𝒌+𝟏 = 𝒌 𝒌
= =
𝟎,𝟎𝟒
= 𝟑
𝟏𝟐 + 𝟒 · 𝟐( 𝒙𝟐 + … + 𝒙𝟏𝟎𝟎 ) + 𝟐 · 𝟐(𝒙𝟑 + ⋯ + 𝒙𝟗𝟗 )
=

=
𝟎,𝟎𝟒 𝟏𝟐 + 𝟒 · 𝟐(𝟏, 𝟎𝟒 + 𝟏, 𝟏𝟐 + ⋯ + 𝟒, 𝟗𝟔) + 𝟐 · 𝟐(𝟏,
𝟑 𝟎𝟖 + ⋯ + 𝟒, 𝟗𝟐) =
𝟎,𝟎𝟒 𝟏,𝟎𝟒+𝟒,𝟗𝟔 𝟏,𝟎𝟖+𝟒,𝟗𝟐
= 𝟏𝟐 +𝟑𝟖 𝟐 𝟓𝟎 + 𝟒𝟐 𝟒𝟗 =
= 𝟐𝟒

19
 2. METODE NUMERICE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
APLICABILE ÎN ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR
Metoda Simpson - Exemple

𝟔. 𝟑 𝒆
= 𝒙 𝒅𝒙.
𝑰𝟔 �𝒙
f
Soluție
𝒂 = 𝟏, 𝒃 =
𝟑
n = 𝟏𝟎𝟎𝟏
𝒉=𝒃—𝒂= = 𝟎, 𝟎𝟎𝟐
𝟐
𝟏𝟎𝟎𝟎 𝟏𝟎𝟎𝟎
𝒙𝒌 = 𝒂 +𝒌 — 𝟏 𝒉, 𝒌 = 𝟏, 𝟐, … , 𝟏𝟎𝟎𝟏 ⇒ 𝒙𝟏 = 𝟏 + 𝟎𝒉 = 𝟏, 𝒙𝟐
= 𝟏 + 𝟏𝒉 = 𝟏, 𝟎𝟎𝟐,
𝒙𝟑 = 𝟏 + 𝟐𝒉 = 𝟏, 𝟎𝟎𝟒,…, 𝒙𝟐𝟎𝟎𝟎 = 𝟏 + 𝟏𝟗𝟗𝟗 𝒉 = 𝟐, 𝟗𝟗𝟖

𝒃
𝑰𝟔 = f 𝒇
𝒙 𝒂 19
 (𝒏–𝟏)/𝟐 (𝒏–𝟑)/𝟐
𝒅𝒙
𝒉 = +𝟒∑ 𝒇(𝒙𝟐𝒌 ) + 𝟐 ∑
𝒇 + 𝒇(𝒃) 𝒇(𝒙𝟐𝒌+𝟏 )
𝒂 𝟑 𝒌= 𝒌=𝟏
𝟏
= 𝟏 + 𝒇(𝟑) + 𝟒 𝒇(𝒙𝟐𝒌–𝟏) =…= 𝟖,
𝟎,𝟎𝟎𝟏
∑𝟓𝟎𝟎 𝒌= 𝒇(𝒙 𝟐 𝒌 )+ 𝒌=
𝟐 𝟎𝟑𝟗
𝒇 ∑𝟒𝟗𝟗
𝟑

20
 2. METODE NUMERICE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
APLICABILE ÎN ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR

Observație
𝑰 = 𝒆𝒙 𝒅𝒙 nu poate fi calculată prin funcții elementare
f �𝒙

Altă metodă de calcul aproximativ:

𝒆𝒙 = 𝟏 +
𝟑 + ⋯ (seria Taylor a lui 𝒆𝒙 ) ⇒
𝒙 + 𝒙𝟐 +
𝒙
𝟑
𝟐!
!
𝒙𝟐 𝒙𝟑
𝒙
+𝟏𝒙 +⋯
𝟐
⇒
𝟑!
+⋯ = +
𝟏 +
𝒙
𝒙 𝒙 𝟑!
𝒙 𝟑
� 𝟐!
𝟑 � 𝒙
f𝒆 𝒅𝒙 = 𝑪 + 𝒍𝒏 𝒙 + 𝒙 + 𝟐
� 𝟐·𝟐!
𝟏
20
 𝒙
+ 𝟑 + ⋯ | =
𝟑·𝟑!
𝟏
–𝟏 –𝟏
𝟑 𝟑
= (𝒍𝒏 𝟑 — 𝒍𝒏 𝟏) + (𝟑 — 𝟏) + 𝟐 + 𝟑 +⋯
𝟐·𝟐! 𝟑·𝟑!
–𝟏 𝟑 –𝟏
= 𝒍𝒏 𝟑 + (𝟑 — 𝟏) + 𝟑𝟐 + 𝟑 +⋯
𝟐·𝟐! 𝟑·𝟑!

21
𝑰 = 𝒍𝒏 𝟑
+𝟑—𝟏
𝟑𝟐–𝟏
+ 𝟐·𝟐!

𝟑𝟑–𝟏
+ 𝟑·𝟑!

𝟑𝟒–𝟏
+ 𝟒·𝟒!
+⋯

21
Vă mulțumesc!

22