Lucarare de laborator nr.

13-14
Planul:
1. Prezentați în ordine cronologică cele mai importante mănăstiri din R.Moldova din punct de
vedere turistic (Mănăstiri din notele de curs,cu excepția neamț)
Nr. Denumire Localizare Date generale

2. Rolul mănăstirilor rupestre în promovatea turismului religios în R.Moldova.

3. Utilizând sursele bibliografice,analizați itinerarile existente cu genericul Drumul
Mănăstirilor.Prezentați unul din cele patru itinerare existente ,utilizați Harta-Contur a R.M
pentru prezentaraea itinereriului selectat.
Itinerariile :
 Călărași
 Țipova-Saharna-Japca-Cușelăuca-Dobrușa
 Curchi-Cosăuți-Rudi-Călărășeuca
 Suruceni-Condrița-Căpriana-Hîncu-Vărzărești
4. Realizați un eseu pe tema : diversitatea confesională a R.Moldova

Bibliografie:
1. Florea Serafim, (2005), Potențialul turistic al R.Moldova, Edit. Labirint,
Chișinău,352.
2. Sîrodoev I,, (2002), ,, Turismul în Republica Moldova “ ,C.I.I. ,,Regionica”,Chișinău.
3. ***Agenția Turismului în R.M. Drumul Mănăstirilor,Îs. Tipografia Centrală 2010
www.turism.gov
4. www.moldova.org.md/page/mănăstirilemoldovei-969-rom .
 Mersul lucrării

1
Cele mai importante mănăstiri din R.Moldova din punct de vedere turistic

Nr. Anul Denumire Localizare Date generale

întemeierii
1. 1420 Vărzărești s.Vărzărești Mănăstirea Vărzăreşti este una dintre cele mai vechi mănăstiri de pe
r.Nisporeni teritoriul Moldovei. Este situată la 70 km de orașul Chişinău, lîngă
satul Varzăreşti din raionul Nisporeni. Mănăstirea Vărzăreşti figurează
într-un document emis de Alexandru cel Bun la 25 aprilie 1420. Nu
mult timp după această dată mănăstirea a fost pustiită de tătari, fiind
restaurată abia în anul 1770 de protoiereul Constantin Măcărescu şi de
tatăl acestuia, preotul Vlasie, călugărit sub numele de Varlaam. La 1862
exista doar biserica mănăstirii cu hramul „Sfîntul Dumitru”. La 1835 a
fost înălţată clopotniţa vechii biserici. În prezent mănăstirea are două
biserici. Biserica de iarnă cu hramul „Naşterea Domnului”, ridicată în
1868 şi cea de vară, din piatră, cu hramul „Sfîntul Dumitru”.
2. 1422 Căpriana comuna Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi mănăstiri din
Căpriana, Republica Moldova. Este situată în zona centrală a țării, la aproximativ
Raionul 40 km nord-vest de Chișinău, în ținutul deluros împădurit care purta
Strășeni odată numele de Codrii Lăpușnei. Prima mențiune documentară a
Căprianei este cea din 1420, când într-un hrisov al vremii mănăstirea
este menționată într-un act de stabilire a hotarelor unui boier.
3. 1609 Butuceni s. Butuceni, Este amplasat într-o stâncă la cca 100m înălţime, fiind alcătuit din mai
judeţul Orhei multe compartimente aflate pe trei niveluri. Partea veche este situata la
nord şi constituie 19 caverne, utilizate ca chilii, trapeză şi biserică.
Toate comunică între ele prin intermediul unei cărăruşe înguste.
Partea nouă a schitului are un plan geometric bine definitivat. Cele trei
niveluri formează respectiv acareturile, trei chilii şi clopotniţa. În prima
jumatate a secolului XIX schitul a fost reconstruit, fiind refăcute
zidurile distruse şi construită o galerie exterioară susţinuta de stâlpi de
lemn.
4. 1678 Hîncu s.Bursuc Mănăstirea Hîncu se află în preajma satului Bursuc din raionul
raionul Nisporeni, la o distanță 54 km de Chișinău. În anul 1678 și-a început
Nisporeni activitatea un nou locaș sfînt, întemeiat inițial ca schit, pe timpul
domnitorului moldovean Duca Vodă, purtînd numele ocrotitoarei
Moldovei – „Sfînta Cuvioasa Parascheva”. Fondatorul mănăstirii este
considerat a fi boierul moldovean, serdarul Mihalcea Hîncu, care a
înființat, la rugămintea fiicei sale, o mănăstire de maici. Bisericile din
lemn și chiliile monahale în secolul al XVII-lea sînt deseori devastate
de năvălirea tătarilor. Din această cauză mănăstirea „Sfînta Cuvioasa
Parascheva” periodic rămîne pustie. În urma acestor groaznice
evenimente maicile au fost nevoite să părăsească schitul.
5. 1678 Bursuc
6. 1693 Japca s.Japca, Mănăstirea Japca este o mănăstire de călugărițe din Republica
raionul Moldova. Lăcașul este situat în raionul Florești, la 40 km est de centrul
Florești raional – Florești, la 45 km sud de Soroca și 4 km mai în jos de
Camenca.În perioada regimului sovietic a fost unica mănăstire din
RSSM, care n-a fost închisă
7. 1725 Țîgănești com. La 35 km de Chişinău, în partea de nord a satului Ţigăneşti, într-o vale
Ţigăneşti, r-l înconjurată de pădure, din preajma râului Ichel, se află Mănăstirea de
 Străşeni monahi Ţigăneşti, cu hramul Adormirea Maicii Domnului.Anul
întemeierii este cunoscut cu aproximaţie din cauza dispariţiei actelor
iniţiale, răpite de tătarii din Bugeac în vremea ultimului jaf asupra
schitului.Istoriografii noştri acceptă două versiuni: anul 1725 şi anul
1741, în timp ce Petru Cruşevan indică anul 1660. Deocamdată nu s-a
editat nicio monografie dedicată Mănăstirii Ţigăneşti. Sursele
bibliografice existente, vechi şi cele de arhivă, conţin informaţii sumare
şi insuficiente, în plan cronologic, pentru însăilarea unui eseu istoric
amplu şi complet despre acest sfânt locaş.
8. 1730 Hîrbovăț S.Hîrbovăț, Mănăstirea Hîrbovăț este situată pe valea rîului Ichel, în preajma satului
raionul Hîrbovăţ, la circa 10 kilometri de orașul Călăraşi. Mănăstirea a fost
Călărași întemeiată în anul 1730 de către boierul Constantin Carpuz. Însă după
părearea unor istorici, mănăstirea a fost întemeiată în veacul al XVII-
lea. Pînă în anul 1812 mănăstirea a fost de trei ori încendiată de turci şi
tătari, motiv din care toată arhiva mănăstirii a fost distrusă
9. 1740 Hîrjăuca s.Hîrjauca, Mănăstirea de la Hîrjauca (uneori scris și Hârjauca) a fost construită în
raionul anul 1740.Ansamblul arhitectural al mănăstirii s-a format la sfârșitul
Călărași anilor '30 ai secolului XIX.Biserica „Înălțarea Domnului” este clădită
din piatră.Ca și odinioară, mănăstirea din Hârjăuca, atrage o mulțime de
călători cu priveliștea sa pitorescă, armonia dintre clădirile mănăstirii,
havuzului și natură.
10. 1756 Țipova s.Țipova, Mănăstirea Țipova este o mănăstire rupestră de călugări din Republica
raionul Rezina Moldova. Este situată pe malul drept al râului Nistru în apropiere de
satul Țipova din raionul Rezina. Biserica datează din secolele XVI-
XVII. Mănăstirea este de rit ortodox și adăpostea 9 viețuitori în anul
2012. Ea se găsește la o distanță de aproximativ 40,50 km de capitala
țării, Chișinău, și este amplasată pe un mal abrupt la o înălțime de 100
de metri față de nivelul apei râului Nistru.
11. 1772 Dobrușa s.Dobrușa, Mănăstirea Dobrușa se află la 100 km de Chișinău, în prejma satului
raionul Dobruşa. Mănăstirea de călugări, cu hramul „Sfîntul Ierarh Nicolae” a
Șoldănești fost întemeiata în anul 1772, de către un monah Ioasaf venit de la
mănăstirea Probota, Suceava. Acesta, a ridicat aici o biserică de lemn,
împreună cu călugărul Eufimie de la mănăstirea Curchi. Dar, fiind
rechemat în Moldova, bisericuţa n-a fost sfîrşită decît în 1785 de către
Eufimie, împreună cu alţi monahi din Curchi.
12. 1773 Curchi Satul Curchi, Mănăstirea Curchi este o mănăstire de călugări din Republica Moldova,
raionul Orhei. unul din cele mai însemnate monumente ale arhitecturii basarabene.
Este situată în Codrii Orheiului, pe teritoriul satului Curchi, raionul
Orhei. Ca ansamblu arhitectural s-a constituit în secolele XVIII - XIX.
Este compusă din cinci biserici, două clădiri cu chilii, stăreție, mai
multe încăperi auxiliare, o livadă, un schit cu arhondaric aflat la 500 m
de Mănăstire și un bazin de piatră. Biserica "Nașterea Maicii
Domnului", construită în 1775 de către Iordache Curchi, este un
exemplu de stil neobizantin, iar biserica "Sfântul Nicolae" (1808 -
1810) este construită în stilul clasicismului cu elemente de baroc. Tot
ansamblul e înconjurat de un zid înalt de piatră. În perioada sovietică
mănăstirea a fost transformată în spital de psihiatrie.
13. 1776 Sahara s.Saharna, Mănăstirea Saharna, în întregul ei ansamblu, este unul din cele mai
raionul Rezina vechi așezăminte monahale din cadrul Bisericii Ortodoxe din Republica
Moldova. Ansamblul monastic este compus din două mănăstiri: una
rupestră (Bunavestire) și alta terestră (Sf. Treime). Istoria mănăstirii
rupestre se cunoaște foarte puțin, neștiindu-se data precisă a întemeierii
și cine sunt întemeietorii
14. 1777 Rudi s.Rudi, raionul Mănăstirea Rudi este situată în satul Rudi, raionul Soroca, la o distanţă
 Soroca de 170 km de Chișinău. Este o mănăstire de călugăriţe. Mănăstirea se
află în inima complexului natural Rudi-Arionești, nu departe de Nistru.
Mănăstirea Rudi, numită uneori și Mănăstirea Rughi – este așezată pe
cursul unui rîu ce străbate pădurea.

Începuturile acestui complex mănăstiresc se regăsesc în anul 1777, cînd

a a fost ridicată biserica „Sfînta Treime” după vechile tradiții ale
arhitecturii moldovenești pe moșia fraților Andronache și Teodor Rudi,
cu mijloacele lor și ale negustorului Donciul din Movilău. Ea a fost
finisata în anul 1828, în timpul domniei lui Alexandru Ghica-Vodă.
Inițial a fost mănăstire de călugări.
15. 1779 Tabara s.Tabăra, Mănăstirea Tabăra cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este o
raionul Orhei mănăstire de călugăriţe. Locașul se află lîngă satul Tabăra, la 21 km de
orașul Orhei. Unii cercetători în domeniu consideră că a fost întemeiată
în anul 1784 de boierul Gheorghe Russo, alţii atribuie ctitoria vătafului
Darie Carp (1779). Inițial a fost mănăstire de călugări, iar în anul 1815
la porunca mitropolitului G. Banulescu-Bodoni, aici au fost transferate
călugărițele de la schitul "Fîntîna Doamnei" (județul Orhei)
16. 1782 Coloroșovc s.Călărășeuca, Mănăstirea Calarașovca se află la granița de nord a Republicii Moldova
a raionul Ocnița cu Ucraina, pe malul Nistrului, într-un defileu împădurit, loc deosebit
de pitoresc ales de Dumnezeu pentru a-l sfinți.
Inițial mănăstirea a fost fondată ca schit al mănăstirii «Sf. Sava» din
Iași, care, la rîndul său, se supunea «Frației Sfîntului Mormînt» din
Ierusalim și era condusă de Patriarhii Ierusalimului. De la înființare
pînă în 1916 a fost locuită de călugări. Prima atestare documentară
include lista fraților cu starețul care conducea obștea din 1648. Anume
atunci a fost construită o biserică de lemn cu hramul «Adormirea Maicii
Domnului» care a devenit și hramul mănăstirii.
În decursul timpului i-au fost donate moșii de către domnii Moldovei și
boierii schitului. La începutul secolului al XIX-lea mănăstirea avea în
posesie 12759 desetine (13945,6 ha).
17. 1783 Condrița s.Condrița, Mănăstirea Condrița este situată la marginea satului Condriţa, raionul
municipiul Străşeni, la 25 km de Chișinău, pe rîuleţul Catargul. A fost ctitorită mai
Chișinău întîi ca schit, în anul 1783, de ieromonahul Iosif, venit de la Mănăstirea
Căpriana. În anul 1918, schitul de călugări Condrița s-a separat de
Mănăstirea Căpriana, devenind mănăstire de sine statatoare. Biserica cu
hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost ridicată între anii 1895-
1897. Cam în aceiaşi perioadă au fost construite trapeza, chiliile,
hotelul cu un nivel şi cerdacuri – galerii etc. Mănăstirea avea o incintă
bine amenajată, înconjurată de un gard înalt.

18. 1785 Suruceni s.Suruceni, Mănăstirea Suruceni este situată la 25 de km de Chișinău, la marginea
raionul satului Suruceni, raionului Ialoveni. A fost fondată în anul 1785, cînd la
Ialoveni sfatul ieromonahului muntenegrean Iosif, boierul Casian Suruceanu
construieşte pe moşia sa un schit de călugări. În anul 1794 a fost
ridicată o biserică din lemn căreia boierul C. Suruceanu i-a donat 40 de
ha de pămînt. Între anii 1825-1832 în locul bisericii de lemn a fost
construită o biserică de vară din piatră cu hramul „Sf. Gheorghe”.
19. 1786 Cușlăuca s.Cușelăuca, În satul Cușelăuca (raionul Șoldănești) se află Mănăstirea de maici
Șoldănești „Cuşelăuca” fondată în anul 1786, pe o pantă, lîngă rîulețul Ciorna. A
fost întemeiată de Maria Tocanos din satul Cotiujeni, călugărită cu
numele Mitrodora. Din partea de est, mănăstirea este deschisă, iar din
celelalte părţi înconjurată de păduri. Mănăstirea are două biserici – cu
hramul „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sf. Împăraţi Constantin şi
 Elena”.Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii Cuşelăuca a
fost zidită în 1841. Monumentul a avut drept ctitori pe arhimandritul
Nicandru, confesor la Casa Arhierească din Chișinău, şi pe sora
acestuia, schimonahia Irina, care, în anul 1841 fusese egumenă a
mănăstirii. În arhitectura bisericii se simte influenţa neoclasicismului
rus.
20. 1797 Răciula s.Răciula, Mănăstirea Răciula se află în preajma satului omonim, la o distanță de
raionul 11 km de orașul Călărași. Mănăsttirea a fost înființată în anul 1797, de
Călărași doi frați, Andrei și Ioan Roșca, preoți din satul Pașcani. Moșia pe care
s-a construit mănăstirea a aparținut răzeșului Lupu Stratan. La început a
fost mănăstire de călugari, însă în anul 1811, în urma desființării
schitului Mana din apropierea mănăstirii Curchi, aici se înființează o
obște de călugarițe. Se construiesc două biserici: a Nașterii Maicii
Domnului (ridicată în 1800 și reînnoită în 1845) și a Sfîntului Ierarh
Nicolae (ridicată în 1822, reînnoită în 1880).
21. 1805 Neculaevca Sat,Niculăeuc Mănăstirea Hirova a fost întemeiată ca mănăstire de călugăriţe în anul
a,raionul 1805, de Mitropolitul Moldovei, Veniamin Costachi, pe locul unui schit
Orhei de călugari părasit, despre care nu se ştie decât că a ars în 1803. Aici
sosesc călugăriţe de la schitul Hârtop, care construiesc o biserică de
lemn în cinstea Marelui Ierarh Nicolae. În anul 1836 în locul bisericii
din lemn este construită actuala biserică din piatră. Printre ctitori se
numară şi monahia Pelaghia, sora Mitropolitului Moldovei Gavriil
Callimachi. Aceasta se află înmormântată în pridvorul bisericii. În anul
1865, Ioan Botezat, om cu dare de mână de pe aceste locuri zideşte
biserica de iarnă, în cinstea Întâmpinării Domnului. În perioada dintre
cele două războaie mondiale, mănăstirea număra peste 190 de
călugariţe.
22. 1807 Frumoasa s. Frumoasa, r. Mănăstirea Frumoasa, fondată la începutul secolului XIX este un centru
Călăraşi spiritual notoriu. Întemeierea mănăstirii Frumoasa este legată de
numele a trei călugări, Serafim, Ioanichie si Macarie, veniți de la
mănăstirea Neamţ şi aşezaţi în toamna anului 1804 pe locul unde astăzi
se află mănăstirea Frumoasa. Poiana numită ”Frumuşica” (de aici și
denumirea veche a mănăstirii), în care s-au aşezat cu traiul primii
călugari, le-a fost oferită de răzeşul din satul Onişcani Efrem Iurcu, care
mai apoi s-a călugarit în această mănăstire, fiind cunoscut ca
schimonahul Eftimie, întemeietorul și primul ctitor al mănăstirii.
23. 1856 Chiștelnița com. În preajma satului Chiştelniţa, la o distanță de 90 km de Chișinău se
Chiștelnița, r. află Mănăstirea Chiştelniţa (mănăstire de călugări în formare) cu
Telenești hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Biserica Sfinţilor
Arhangheli Mihail şi Gavriil s-a construit în 1856, în mijlocul
cimitirului din sat.Satul Chiştelniţa (raionul Telenești) a fost menționat
documentar în anul 1698 cu denumirea Hoimănești. Este un sat vechi
pe rîul Sagala. Chiştelniţa înseamnă loc mlăştinos, cu multe izvoare.În
perioada sovietică biserica a fost închisă si părasită. Grosimea pereţilor
zidiţi din piatră este de jumătate de metru. Are o tindă mică, pătrată,
deasupra căreia se înalţă turla clopotniţei.
24. 1864 Noul s.Chițcani, Mănăstirea Noul Neamţ este o mănăstire ortodoxă de călugări, aflata pe
Neamț raionul malul Nistrului în preajma satului Chițcani (raionul Căușeni), la
Căușeni distanța de 77 km de Chișinău și este cel mai mare complex arhitectural
religios din Moldova. Istoria acestui sfînt locaș este strîns legată de
mănăstirea Neamţ de peste Prut, care era unul din cele mai mari centre
ale culturii medievale moldoveneşti.
25. 1869 Bocancea s. Bocancea- Mănăstirea Bocancea se află la 105 km de Chișinău. A foat întemeiată
Schit, r. în 1869 ca schit al mănăstirii Hîrjauca. Pămîntul pe care a fost înființat
 Sângerei schitul a fost cumpărat de la Leon Bocancea, pentru a se muta aici cu
traiul locuitorii satului Hîrjăuca, care erau prea aproape de mănăstire.
Însă sătenii au refuzat să se mute şi arhiepiscopul Antonie a fost nevoit
să întemeieze pe această moşie o gospodărie călugărească. În 1872 a
fost ridicată biserica din piatră, sfinţită cu hramul „Sfinţilor Apostoli
Petru şi Pavel”.
26. 1922 Veverița sat Veveriţa, r. Mănăstirea Veverița este o așezare monastică, întemeiată pe la 1922-
Ungheni 1924, situată la marginea satului cu același nume din raionul Ungheni,
avînd o gospodărie mare și o biserică frumoasă.
Mănăstirea cu hramul „Maica Domnului Bucuria tuturor scîrbiţilor” a
fost întemeiată de arhimandritul Ghenadie Vornicescu. În 1948
mănăstirea Veverița a devenit temporar schitul mănăstirii Căpriana, iar
în 1952 a fost închisă definitiv. Unii călugări au fost întemnițați, ceilalți
s-au refugiat și doar doi călugari, Tarasie și Antonie, care nu au
acceptat să plece şi locuiau în satul Veverița, au fost uciși în
circumstanțe neelucidate după 1960
27. 1932 Sadaclia com. Sadaclia, Mănăstirea de maici „Sf. Nicolae" din Sadaclia, amplasată la 90 km de
r.Basarabeasca Chișinău, mai este cunoscută şi ca Mănăstirea de la Chistoleni. Din
vechile documente aflăm că Mănăstirea Chistoleni a fost înfiinţata în
anul 1932, de Mitropolitul Gurie Grosu (1926-1936), pe moşia lui
Vasile Pistol, un creştin, originar din satul Sadaclia, care a donat 50 de
hectare de pămînt Mitropoliei Moldovei. În documente, Mănăstirea este
numită şi „Mănăstirea Mitropolitului Gurie".
28. 1992 Nicoreni s.Nicoreni, r. Mănăstirea Nicoreni este situată la o distanţă de 180 km de Chișinău, în
Drochia satul Nicoreni (Drochia). Mănăstirea a fost înfiinţată în vara anului
1992 de către arhimandritul Rafail (actualul stareț), pe locul fostei
tabere de copii construită în anul 1975 și închisă în anul 1991. În anul
1994, în cantina fostei tabere se sfințește biserica cu hramul în cinstea
icoanei Maicii Domnului "Portărița". Cele două corpuri de case
adăpostesc în prezent chiliile călugărilor și cîteva chilii pentru pelerini
29. 1994 Cosăuți com. Cosăuţi, Manastirea a fost fondata in 1729 ca schit pe mosia Episcopiei
r. Soroca Husi.Mai târziu, aceasta primește statutul mănăstirii în 1810. După
nouă ani de existență, manastirea a fost inchisa. Mănăstirea de călugări
a fost redeschisă pe un loc nou la 22 aprilie 1994, cu hramul
Acoperământul Maicii Domnului. În 1998 a fost binecuvântată oficial
redeschiderea mănăstirii Cosăuţi, tot atunci în scaunul de stăreţie a fost
numit arhimandritul Ieronim (Palii). Un interes deosebit pentru
cercetători prezintă Mănăstirea în Cretă, o chilie individuală de pe
malul drept al Nistrului, denumită astfel de localnicii din satul Cosăuţi.

2
Rolul mănăstirilor rupestre în promovarea turismului religios în R.Moldova.
Moldova este renumită prin mănăstirile rupestre întemeiate în peşterile naturale sau în cele făcute de
mâna omului. Locaşurile aflate pe vârfuri de stâncă prezintă interes pentru turişti, dar şi pentru
cercetători pentru că încă ascund o mulţime de taine. Savanţii presupun că în Moldova ar putea exista
cu mult mai multe mănăstiri rupestre decât se cunoaşte în prezent.
Cea mai renumită este cea de la Țipova (raionul Rezina), mănăstirea rupestră de la Ţipova
(raionul Rezina) se înalţă pe malul stâncos al Nistrului. Acest aşezământ ortodox este cel mai mare nu
doar din Moldova, dar şi din Europa de Est. Se presupune că unele dintre chilii ar fi fost săpate în
stânca abruptă prin sec. X-XII. Celelalte, adică majoritatea încăperilor mănăstireşti, au fost amenajate
pe la sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. Mănăstirea este deschisă vizitatorilor în fiecare zi.
O altă mănăstire renumită este cea de la Saharna (raionul Rezina) în zilele noastre
aşezământul rupestru activează, însă aici nu locuiesc schimnici. Sunt oficiate doar serviciile divine în
biserica din lemn. Trec pe aici şi turiştii curioşi să vadă miracolul. Mănăstirea rupestră este situată nu
prea departe de cea „terestră”, la distanţa de aproximativ un km.
La fel sunt cunoscute mănăstirile de la Butuceni(raionul Orhei) și Japca (raionul Floreşti),cea de la
Butuceni practic recent a fost restaurată, aici au fost instalate balustrade şi o uşă de piatră. În locaş a
fost amenajată o biserica unde permanent ard lumânări şi se află oameni. Mai există câteva – la
Cosăuţi (raionul Soroca), Călărăşeuca (raionul Ocniţa), Molovata (raionul Dubăsari), în oraşul Soroca
etc., doar că acestea nu au fost cercetate sau vestigiile care atestă sălăşluirea monahilor acolo au fost
pierdute. Vizitarea unei mănăstiri rupestre poate asigura impresii de neuitat.Desigur că cea mai
vizitată este cea de la Țipova care este cea mai mare mănăstire din Europa în rândul mănăstirilor
rupestre fapt care îi dă un nume mai mult cunoscut printre turiștii pasionați de acest tip de mănăstiri.

3
Utilizând sursele bibliografice,analizați itinerarile existente cu genericul Drumul
Mănăstirilor.Prezentați unul din cele patru itinerare existente.

1. Itinerarul Călărași.Itinerarul Călărași are în componența sa 4 mănăstiri :Mănăstirea

Nașterea Maicii Domnului din s.Răciula,Mănăstirea Sf.Treime din s.Frumoasa,Mănăstirea
Adormirea Măicii Domnului din s.Hârbovăț și Mănăstirea Înălțarea Domnului s.Hîrjauca
pe lângă aceste mănăstiri itinerarul are în componența sa și alte atracții turistice:Biserica
Sf.Nicolae s.Horodiște,Muzeul ,,Casa Părintească” și ,,Casa Mierii .

2. Itinerarul Țipova-Saharna-Japca-Cușelăuca-Dobrușa are în componența sa Mănăstirea

Adormirea Maicii Domnului și mănăstirea rupestră din Țipova,Mănăstirea Sf.Treime și
mănăstirea rupestră s.Saharna,Mănăstirea Înălțarea Domnului și mănăstirea rupestră
s.Japca , Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului s.Cușleauca și Mănăstirea Sf.Irh.
Nicolae s.Dobrușa.În afara acestor mănăstiri itinerarul ne oferă următoarele atracții
turistice:Biserica în Cuhureștii de sus ,Satul Cunicea și Orașul Râbnița.
3. Itinerarul Curchi-Cosăuți-Rudi-Călărășeuca este alcătuit din Mănăstirea Nașterea Maicii
Domnului s.Curchi,Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului s.Cosăuți ,Mănăstirea
Sf.Treime Rudi,Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului s.Călărășeuca.Alte atracții oferite
de itinerar sunt: Cetataea Soroca,Muzeul Raionului Soroca,lumânarea
recunoștinței,Biserica Veche din lemn din Tătărăuca Veche și obiectul geodezic Arcul
Struve.
4. Itinerarul Suruceni-Condrița-Căpriana-Hîncu-Vărzărești este alcătuit din Mănăstirea
Sf.M.Mc. Gheorghe s.Suruceni,Mănăstirea Sf.Irh Nicolae s.Condrița,Mănăstirea
Adormirea Maicii Domnului s.Căpriana,Mănăstirea Sf.Cuv. Paraschiva
s.Hîncu,Mănăstirea Sf.M.Mc. Dumitru s.Vărzărești.Alte atracții:Muzeul-conac al familiei
Ralli și Biserica din lemn din s.Vorniceni.

Itinerarul Călărași
Cele patru mănăstiri ale raionului Călăraşi sînt cunoscute departe de graniţele raionului şi ţării, sînt
loc de pelerinaj atît pentru cetăţenii Moldovei, cît şi pentru cetăţenii din străinătate. Acesta este
unul dintre cele mai populare trasee turistice ale Moldovei. Turiştii şi excursioniştii numesc, adesea,
acest traseu - Crucea Pravoslavnică, ceea ce e legat cu locaţia mănăstirilor. Dacă priviţi harta
traseului, veţi vedea, că două dintre porţiunile de drum, care duc spre mănăstiri, se intersectează
sub formă de cruce. Itinerarul este popular şi pentru că se află în apropierea Chişinăului (45 de km
pînă la centrul raional Călăraşi) dar şi a orăşelului Călăraşi. Cea mai îndepărtată dintre ele se află la
numai 14 km de el.
Mănăstirea Frumoasa (de călugăriţe) este situată la 14 km de oraşul Călăraşi. A fost fondată în anul
1804, iar în anul 1810 a fost sfinţită biserica de lemn, care a ars în întregime şi doar o icoană a
Sfântului Nicolae a rămas întreagă. În anul 1947 mănăstirea a fost închisă, fiind deschis un spital. În
anul 1994 mănăstirea a fost întoarsă credincioşilor şi a început reconstrucţia ei.
Mănăstirea Hîrbovăţ (de călugări) a fost fondată în anul 1730. Pînă în anul 1812 a fost de trei ori
arsă de către turci şi tătari. În anii 50 ai secolului XX a fost închisă, iar averea mănăstirii a fost furată
şi arsă. Şi-a reînceput activitatea în anul 1992.
Mănăstirea Hîrjauca (de maici) a fost fondată în anul 1740 (conform altor date în anul 1750).
Deosebit de furtunos s-a dezvoltat pe parcursul anilor 1819-1846, cînd egumen al mănăstirii a
devenit monarhul sîrb - Spiridon Filipovici. Mulţumită eforturilor sale mănăstirea s-a extins
semnificativ, a fost creat un parc unic pe pantele dealului, cu o cascada de lacuri, cu specii rare de
arbori, arbuşti şi flori. Acest parc a fost, potrivit contemporanilor, unul dintre cele mai frumoase din
Moldova. În anii 50 ai secolului XX mănăstirea a fost închisă, iar pe teritoriul său a fost deschisă o
casă de odihnă. În 1998 mănăstirea a fost întoarsă credincioşilor şi a început să se restabilească şi să
se reconstruiască. Biserica de iarna, care a ars nu a fost încă restaurată, dar se duc lucrări de
pregătire pentru reconstrucţie.
Mănăstirea Răciula (de maici) a fost fondată la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, două dintre bisericile
sale au fost construite în anii 1800 şi 1822, respectiv. În perioada sovietică, a fost închis, a fost redată
credincioşilor la începutul anilor 90 ai secolului al XX-lea.
Mănăstirea Răciula şi Hîrbovăţ sunt situate chiar în satele corespunzătoare, în timp ce mănăstirile
Hîrjauca şi Frumoasa la o anumită distanţă de sate.

4
Eseu: diversitatea confesională a R.Moldova
Legea privind cultele religioase garantează libertatea de conştintă si de religie, ofera drepturi egale
cultelor in Republica Moldova. Poporul moldovenesc cinsteşte cu sfintenie traditile prin care i-a fost
educat respectul față de persoanele de diferite confesii, iată de ce la noi in tara nu se atesta conficte
religioase. Dimpotriva, in tendinta de a se familiariza cu istoria si cultura persoanele de diferită
religie merg si la locaşurile ortodoxe, şi la cele catolice, si la cele iudaice. Actualmente traseele
turistice sunt elaborate in aşa fel, încât turiştii veniți în Moldova să nu viziteze doar aşezamintele
crestin-ortodoxe, ci si cele apartinand altor confesiuni, In tara exista locaşuri de cult catolic si
sinagogi ce prezinta valoare arhitecturala, istorică si religioasă. Conform diferitor surse, între 93 si 96
la suta din populatia tarii o constituie creştini ortodocşi Religia principala in Moldova intotdeauna a
fost cea ortodoxa. Pe timpurle cand meleagul nostru s-a aflat sub jugul Portii Otomane in Tara
Moldovei erau ridicate moschei. Se cunoaste ca locaşuri musulmane splendide au existat la Orheiul
Vechi şi Cauşeni insa, din pâcate,ele nu s au păstrat In prezent, in Moldova nu existá nicio moschee.
Acest lucru ar putea fi explicat, probabil, prin faptul că, la noi, comunitatea musulmanilor este prea
putin numeroasă. Potrivit datelor ultimului recensămant al populatiei, 15 la sută dintre locuitorii
Moldovei profesează iudaismul. În mai multe orase functionează sinagogi, spre exemplu, la Chişinău
Orhei, Bălti, Edinet etc. La inceputul sec. XX, doar in capitală existau peste 70 de sinagogi.
Actualmente, în capitala RM activeaza o singura sinagoga (str. Habad Liubavia 8. Construit inca in
1880 ca si sinagoga a geamgiilor acest asezămänt de cult este unica sinagoga din Moldova care n-a
fost inchisă in perioada sovietica cand locaşurile sfinte erau interzise. La inceputul sec XX, Sinagoga
Corala (1913) reprezenta cel mai mare si frumos edificiu. In prezent, dupa o reconditionare esentiala,
acesta găzduieste Teatrul Dramatic Rus de Stat .A. Cehov. o parte dintre clădirile sinagogilor care s-
au mai păstrat au fost integrate în rutele turistice în cadrul cărora turstii au ocazia să viziteze
obiectivele din Chisinäu care au o semnificatie deosebita pentru evrei. Spre exemplu actualmente în
siniagoga numita pe timpuri clădirile sinagogilor ,,Fanaria" este situată la intersectia străzilor Tighina
A. Sciusev si a fost construită in 1886 lângă piata de fân si vite ,functioneaza o institutie evreasca de
învățământ. A fost reconstruită o sinagogă numitä cândva ,,Lermnăria”. Catolicismul a fost adus in
Moldova prin filiera coloniştilor polonezi. De notat că relatile moldo-poloneze au fost stabilite la
1387 de catre domnitorul Petru Muşat care a jurat credintă de vasalitate regelui polon Yagello.
Comunităti de polonezi existä şi în unele centre urbane Chisinau, Bălti, Tighina, Orhei,
Râbnita.Potrivit unor date estimative actualmente in Moldova locuiesc cca 30 mii de polonezi şi
membri ai famililor acestora, dintre care peste 3000 in capitala. Datoritá fluxului sporit de enoriasi
catolici incep Să zideasca locaşuri impresionante. Unele dintre acestea s-au pastrat si până în
prezent. Astfel, în anii 1840-1843, la Chisinău a fost edificată o catedrală monumentală. Pentru
constructia locaşului a donat 20 mii de ruble însuși împaratul Nikolai I al Rusiei. Proiectul a fost
elaborat de câtre arhitectul L. Zauskevici, iar de mersul lucrărilor se ingrijea llia Novikov .Catedrala
catolica (la aceeasi adresa se afla si Episcopia de Chişinäu) din capitală este situata pe str Mitropolit
Dosoftei 85. După incheierea celui de-al Il Război Mondial, catolicii din Moldova au avut parte de
aceeaşi soarta vitrega ca si toti credincioşii din URSS. Dintre cele 8 locaşuri de cult catolic a rămas
deschis doar cel din Chişinäu. Către mijlocul anilor 60 ai sec. XX, majoritatea bisericilor catolice au
fost inchise, unele find distruse chiar (Râbnita, Cretoaia). La Chişinău, în edificiul locaşului catolic a
fost amenajat un studio de înregistrări, la Tighina functiona o sala sportivă, iar la Soroca clădirea
similară a fost reconditionată găzduind o scoala. Potrivit unor documente din perioada sovietica, in
1967, capela de la cimitirul catolic din capitalä era frecventată de 400-500 de credincioşi, iar per
total in Moldova locuiau pe atunci peste 2.000 de catolici. Prin anii 90 ai sec. XX, odata cu renaşterea
şi restabilirea locaşurilor sfinte, incepe renovarea bisericilor catolice şi constructia altor noi. In
prezent in țară functionează deja câteva astfel de aşezăminte. Rutele de turism religios includ şi cele
doua sate populate de creştini de rit vechi Cunicea (raionul Floresti) si Pocrovca (raionul Donduşeni).
Aici creştinii de rit vechi s-au stabilit după reforma lui Nikon din sec. XVI. Persecutatii şi prigoniti din
cauza că n-au dorit să renunte la credinta lor si să accepte modificarile ei au fost nevoiti să-si
păraseasca locurile natale si să ia drumul pribegiei. Pe aceste meleaguri creştinii au gasit pamanturi
binecuvantate si au decis să sălaşluiasca aici.
Vizitarea locasurilor catolice, satelor unde locuiesc crestinii de rit vechi, a sinagogilor inseamnä, de
fapt, familiarizarea cu istoria Moldovei în care s-au integrat destinele mai multor etnii diferite ca
religie si cultură. Însă în prezent această integrare este atât de armonioasa și organică încât la fel
poate servi ca şi exemplu demn de urmat și subiect de studiu pentru reprezentantii altor țări și
popoare.