Instrumente Utilizate Pentru Masuratori Meteorologice

Instrumente utilizate pentru masuratori meteorologice.
Platforma meteorologica este locul unde sunt instalate majoritatea aparatelor si

instrumentelor meteorologice cu cre este dotata o statie. Este situata pe un teren deschis,
reprezentativ pentru regiunea unde este amplasata statia. Platformele meteorologice standard
au forma unui patrat cu latureile de 26 m. orientate N-S si E-V. Ele sunt inconjurate cu gard de
sarma care nu impiedica circulatia aerului si nu permite iarna formarea troienelor de zapada.
Conform recomandarilor OMM, in jurul platformei meterologice trebuie sa existe
o zona de protectie meteorologica absoluta, adica un teren de 30 m. de la fiecare latura a
ei in care sunt interzise executarea oricaror instalatii supraterane de irigatii si plantarea de
culturi forestiere sau culturi agricole inalte. O recomandare speciala trebuie respectata in
cazul in care statiile sunt in apropierea suprafetelor mari de apa: platforma in acest caz
trebuie sa se afle la cel putin 100 m. de limita tarmului.
Presiunea atmosferică reprezintă presiunea exercitată
de aerul din atmosferă asupra scoarței terestre. Presiunea atmosferică se măsoară
cu barometrul cu mercur.
Presiunea aerului este condiționată de greutatea aerului atmosferic. Presiunea

atmosferică care are capacitatea de a echilibra o coloană de mercur cu înălțimea de
760 mm la temperatura de 0 °C la nivelul mării și la latitudinea de 45° este considerată
normală, egală cu o atmosferă.În aceste condiții atmosfera apasă pe 1 cm² de suprafață
a pământului cu greutatea unei mase de aproximativ 1 kg, mai exact de 1.033 g. La
stațiile meteorologice se folosește ca unitate de măsură a presiunii atmosferice milibarul
(mb). Un milibar = 0,750 mm Hg (mm coloană de mercur). O atmosfera (atm) = 1,033
Kg pe 1 cm² = 1,013 bar (b) = 760 mm Hg . Un bar(b) = 1,019 Kg pe 1 cm² 0,986
atmosfere (atm) = 750 mm Hg.Din anul 1980 a fost introdusă o nouă unitate de
măsurare a presiunii - pascalul (Pa). Mărimea presiunii atmosferice de 750 mm Hg este
egală cu 100.000 Pa.Datele despre presiunea atmosferică sunt comunicate în
hectopascali - de 100 de ori mai mari decât Pa. Atunci 750 mm Hg = 1000 hPa. Pentru
recalcularea presiunii atmosferice, exprimate în mm Hg în hectopascali, este necesar a
se înmulți mărimea dată cu 1,333.Uneori presiunea atmosferică este exprimată în
mmHg (presiunea exercitată de o coloană de mercur cu înălțimea de 1 mm). Deoarece
în această definiție intervine densitatea mercurului – mărime a cărei valoare se putea
modifica odată cu creșterea preciziei mijloacelor de măsurare – prin convenție s-a
stabilit că 760 mmHg = 1 atm (atmosferă fizică) = 101325 Pa. Atmosfera fizică este
considerată ca „presiune normală” în definirea multor proprietăți fizico-chimice și
corespunde aproximativ cu presiunea atmosferică la nivelul mării.
Anemometrul este un instrument de măsură cu ajutorul căruia se măsoară, de regulă,

viteza vântuluidar și viteza unui avion în zbor în raport cu aerul.
 Anemometru cu cupe, cel mai răspândit, este compus din patru cupe emisferice
montate pe un ax, care acționează la cel mai mic curent de aer.
 Prin înregistrarea numărului de rotații într-un interval de timp se poate calcula
viteza medie a curentului de aer (vântului).
 Anemometru cu palete are piesa receptoare formată dintr-un număr de palete
fixate radial pe ax.
 Anemometru digital cu fir cald.
În lipsa unui anemometru, pe mare, este utilizată o scară empirică pentru evaluarea
vizuală a vitezei vântului, denumită Scara Beaufort.
Aparatul care arată direcția vântului, utilizat de regulă împreună cu anemometrul, se
numește anemoscop.
Durata de strălucire a Soarelui reprezintă o caracteristică meteorologica siclimatică

importantă a fiecărei regiuni. Valorile ei prezintă atât importanţă teoretică pentru
caracterizarea condiţiilor climatice ale unei regiuni în calculul indirect al
bilanţuluiradiativ, cât şi o mare valoare aplicativă în agronomie, balneologie, turism.
domenii precum urbanistica sau agricultura Ea scoate în evidenţă rolul nebulozităţii în
reducerea duratei strălucirii Soarelui,fiind un parametru meteorologic cu aplicabilitate
practică în.
Durata de strălucire a Soarelui se exprimă în ore şi zecimi de oră şi seînregistrează cu
ajutorul
Heliografului. La staţiile meteorologice din România se foloseşte heliograful Campbell –
Stockes reprezentat prin trei tipuri : Fuess, Metra şi Universal.
Aparate pentru măsurarea duratei de strălucire a Soarelui:
Heliograful tip Fuess .Piesa receptoare este o sferă masivă de sticlă, cu un diametru de
10 cm, care sefixează pe un suport metalic şi care concentrează razele de lumină
solară într-un focar.Concentric cu sfera de sticlă, heliograful prezintă o montură
metalică, situată faţăde aceasta la o depărtare egală cu distanţa focală a lentilei, astfel
că razele de soareajungând pe sferă converg, formând pata focală chiar pe această
montură în care seinstalează diagramele.Diagramele folosite la heliograf pentru
înregistrarea duratei de strălucire aSoarelui se numesc heliograme.
Pe acestea se imprimă o dungă carbonizată când Soarelestrăluceşte pe bolta
cerească.Heliografele sunt poziţionate diferit în cursul unui an, în raport cu anotimpurile
şiîn funcţie de înălţimea Soarelui deasupra orizontului (înălţimea Soarelui
deasupraorizontului este mare vara şi mică iarna).Astfel, se deosebesc trei feluri de
heliograme (lungimea acestora variază în funcţiede lungimea zilei din anotimpul în care
sunt utilizate):
•heliograme lungi (de vară) – fixate în perechea inferioară de şanţuri, pentruintervalul de
timp cuprins între 21 aprilie-10 septembrie;
•heliograme scurte (de iarnă) – fixate în perechea superioară de şanţuri, uzitateîntre 21
octombrie-10 martie;
•heliograme drepte (anotimpurile de tranziţie) – fixate în perechea de la mijloculmonturii,
pentru perioadele 11 martie-20 aprilie şi 11 septembrie-20 octombrie.
H e l i o g r a f u l t i p M e t r a : se deosebeşte de cel de tip Fuess prin două

particularităţiconstructive: lipsa braţului curbat şi prezenţa unei nivele (cu bulă de aer),
care permiteorizontalizarea aparatului. Instalarea, îngrijirea şi utilizarea lui sunt identice
cu cele de laheliograful de tip Fuess.
H e l i o g r a f u l U n i v e r s a l :se caracterizează prin faptul că montura port-heliogramă
este mobilă, el putând fifolosit pentru toate latitudinile. De asemenea, părţile
componente ale heliografului suntfixate pe un suport metalic montat prin intermediul
unor şuruburi pe o placă de lemn.Heliograful Universal utilizează două feluri de
heliograme: drepte (1 martie-15aprilie şi 1 septembrie-15 octombrie) şi curbe (16 aprilie-
31 august şi 16 octombrie-28februarie). Acestea se schimbă de două ori pe zi: o dată la
ora 12 şi o dată după apusul Soarelui.

Instrumente Utilizate Pentru Masuratori Meteorologice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instrumente Utilizate Pentru Masuratori Meteorologice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instrumente Utilizate Pentru Masuratori Meteorologice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instrumente utilizate pentru masuratori meteorologice.

Platforma meteorologica este locul unde sunt instalate majoritatea aparatelor si

Presiunea aerului este condiționată de greutatea aerului atmosferic. Presiunea

Anemometrul este un instrument de măsură cu ajutorul căruia se măsoară, de regulă,

Durata de strălucire a Soarelui reprezintă o caracteristică meteorologica siclimatică

Aparate pentru măsurarea duratei de strălucire a Soarelui:

H e l i o g r a f u l t i p M e t r a : se deosebeşte de cel de tip Fuess prin două

S-ar putea să vă placă și