ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „ANA ASLAN”

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ERIZIPELUL

1
 ERIZIPELUL

DEFINITIE

Erizipelul este o boala infectioasa acuta a tegumentului, determinata de streptococul beta-

hemolitic din grup A,  caracterizata clinic prin aparitia unui placard de dermita rosu, eritematos si
dureros cu tendinta extensiva, insotit de fenomene generale precum febra si frison.

          Din punct de vedere anatomo-patologic, erizipelul este o inflamatie acuta care se intinde in
adancime pana la corion, ca urmare a patrunderii si inmultirii microbilor in limfaticele reticulare.

ETIOLOGIE

          Agentul etiologic al erizipelului este Streptococcus pyogens, beta hemolitic grup A. Nu este un
streptococ particular erizipelului; oricare din cele 83 de tipuri de streptococ beta hemmolitic grup A pot
provoca erizipel. Mai rar intervin streptococi din grupul B sau C. Acelasi tip de streptococ care produce
erizipelul poate produce septicemia, flegmoane, angine sau scarlatina.

EPIDEMIOLOGIE

          Erizipelul apare sporadic. Epidemii au aparut in secolele trecute, in serviciile de chirurgie, de

obstetrica sau in spitalele de cronici. Erizipelul este raspandit pe tot globul, dar, ca si alte boli produse
de streptococul beta hemolitic, el apartine mai ales  regiunilor temperate. Incidenta sezoniera a bolii
arata un maximum toamna si primavara.

Morbiditatea prin erizipel se suprapune cu morbiditatea prin angine si scarlatine. Aceste

afectiuni au prezentat in timp numeroase variatii in ceea ce priveste durata valorilor epidemiologice,
morbiditatea si in special alternanta dintre epidemii in care predominau forme usoare cu altele in care
predominau forme grave de boala.

Erizipelul apare mai rar la copii si la adolescenti si este mai frecvent la adulti si varstnici. Sexul
masculin este mai des afectat.

2
  

Sursa de infectie este reprezentata de bolnavi si convalescenti de diferite forme de infectii

streptococice (angine, otite, scarlatina, impetigo, pemfigus, erizipel, flegmon) sau de purtatori sanatosi
de streptococ beta hemolitic grup A. Cazurile de erizipel pot constitui surse de infectie, indeosebi prin
secretiile infectate de pe suprafata placardului( continutul flictenelor, cruste).

Nu este exclusa exacerbarea, datorita unor anumiti factori locali sau generali, a unui streptococ
hemolytic, aflat de multa vreme pe mucoasa in stare de saprofitism.

Modul de transmitere este atat contactul direct cu bolnavul, sau pe cale aeriana, prin picaturi
Flügge de la bolnavi cu angine sau purtatori de streptococ beta hemolitic. In mod indirect transmiterea
se poate face prin intermediul obiectelor contaminate.

Contagiozitatea  erizipelului este redusa si usor de evitat. Numai greseli grosolane de asepsie

( maini si obiecte contaminate cu secretii infectate) pot conduce la transmiterea infectiei.

Poarta de intrare este reprezentata de solutii de continuitate in tegument (leziuni invizibile,

minore sau evidente, plagi accidentale, chirurgicale, arsuri) sau pe mucoase, de unde infectia
streptococica se propaga prin continuitate la tegumentul vecin ( de exemplu rinita streptococica si
erizipelul fetei). Pentru erizipelul membrelor inferioare, poarta de intrare este reprezentata adesea de
solutii de continuitate provocate de micoze interdigitale cronice, ulcere varicoase, escoriatii.

In secolul trecut, inaintea introducerii regulilor de asepsie in serviciile chirurgicale, se

produceau veritabile epidemii intraspitalicesti de erizipel, care se soldau cu numeroase decese.

Receptivitatea. Anumite conditii ale macroorganismului predispun la infectii: nou-nascutul

face erizipel la plaga ombilicala, persoanele traumatizate accidental sau operator, cardiacii, neoplazicii,
diabeticii sunt predispusi sa faca erizipel grav si recidivant.

3
 Boala apare cu mai multa usurinta pe terenurile tarate, in incompetenta imuno-biologica, la cei
care au mai avut erizipel, ca si cum infectia precedenta ar fi creat o receptivitate crescuta pentru
streptococul beta hemolitic si o sensibilitate de tip alergic.

Imunitatea. Dupa erizipel nu apare o stare de imunitate, ci dimpotriva o stare de predispozitie,

care explica recidivele; uneori multiple, care apar la multi dintre bolnavii de erizipel ( erizipel
recidivant).

PATOLOGIE SI ANATOMIE PATOLOGICA

Streptococul beta hemolitic, cauzator al erizipelului patrunde, in tegument printr-o solutie de

continuitate (minuscule sau plaga evidenta) sau prin propagarea de la o infectie a mucoasei ( rinita sau
faringita streptococica). De la poarta de intrare difuzeaza in vecinatatea acesteia progresand pe cale
limfatica pana la ganglionii regionali. Streptococii se multiplica in vasele limfatice si in spatiile
limfatice ale dermului provocand o dermita, caracterizata prin vasodilatatie, edem si infiltratie celulara.
Aceste modificari sunt mai intense catre marginile suprafetei infectate, propagarea facandu-se in jur,
din aproape in aproape. In centru placardului de dermita, modificarile se atenueaza, iar streptococii se
gasesc, aici, in numar redus. Deseori, serozitatea acumulata in derm provoaca, prin presiune, un clivaj
al stratului superficial al pielii, avand ca urmare aparitia de flictene. Uneori, se realizeaza arii de
necroza a epidermului, urmate de eliminari lente ale portiunii sfacelate. Nu numai epidermul si dermul
sunt afectate de erizipel, dar si hipodermul, care este sediul unui edem (deseori masiv) si chiar al unor
procese supurative (celulita, abces, flegmon).

Ganglionii regionali prezinta o reactie inflamatorie. Fenomenele generale sunt cauzate de

toxinele streptococulu, care trec in circulatie. In cazuri rare, bariera ganglionara este depasita,
realizandu-se forma bacterienica sau septicemica a bolii.

Se admite ca in patogenia erizipelului,  intervine o stare alergica a organismului, de

sensibilizare fata de streptococul beta hemolitic grup A. Pe un astfel de teren, factorii predispozanti si
favorizanti, care tin de mediul extern si de organism,  intervin in declansarea bolii, provocand o
schimbare in reactivitatea organismului.

Acesti factori pot fi scaderile bruste de temperatura, traumatismele, debilizarea, rezistenta

scazuta etc. Astfel se explica de ce acelasi streptococ, provenit de la un bolnav de erizipel, va determina

4
la o alta persoana nu un erizipel, ci eventual un abces, o limfangita, o angina, uneori nimic si numai
foarte rar, un erizipel.

TABLOU CLINIC

Boala evolueaza in trei faze in succesiune:

- faza de incubatie

- faza de stare 

- faza de rezolutie sau remisiune

Incubatia este scurta, de 1-3, maxim 8 zile. Debutul este brusc, chiar dramatic, incat prin el
insusi  sugereaza o infectie sistemica grava, ca de exemplu inceputul pneumoniei ( debut
pseudopneumonie). Perioada de invazie este marcata prin fenomene generale ; frisoane, febra 39-40 0C,
cefalee, inapetenta, greturi, varsaturi.

 La 1/3 din bolnavi fenomenele locale apar concomitent cu cele  generale, la restul de 2/3, ele
succed la 1-2 zile. Febra se mentine ca atare, cu caracter continuu, timp de 5-6 zile, pana la rezolutia
bolii.

Perioada de stare se caracterizeaza prin constituirea placardului erizipelatos. La inspectie se

observa o pata rosie inchisa, caramizie, care se constitue rapid si are marginile policiclice si usor
ridicate, fata de tegumentul limitrof. Aceasta pata rosie, usor ridicata, poarta numele de placard
erizipelatos. Aria de dermita sau placard erizipelatos este unic, cu tendinta la extensie rapida si prezinta
toate caracterele procesului inflamator (rubor, tumor, dolor, calor). Placardul este tumefiat, cu
marginile mari reliefate si net conturate, prezentand aspectul unui chenar (“cearcan” sau “burelet”). La
palpare, apare lipsit de suplete.

Culoarea placardului este rosie, cu nuanta inchisa; in pielea capului, placardul apare de culoare
roz deschisa, chiar albicioasa (aspect slaninos).

5
 La anemici si la casectici, acest aspect este curent in orice regiune a corpului. La cardiaci,
culoarea placardului poate fi albastra cianotica (erizipelum ceruleum). Temperatura locala este
crescuta.

Placardul erizipelatos se insoteste de o senzatie de tensiune dureroasa si nu o durere bine

exprimata. Aparitia unei dureri acute, mai ales la palpare, reprezinta mai repede semnalul unei
complicatii supurative (abces, flegmon). Exista totusi localizari de erizipel, care sunt insotite de durere
neta, ca de exemplu erizipelul pavilionului urechii si cel al pielii capului.

La nivelul placardului, apar frecvent flictene, asezate superficial si continand un lichid clar si
usor galbui. Acoperisul epidermic al acestora se rupe usor, lasand sa se scurga continutul, care se
concentreaza sub forma unor cruste melicerice (“galbene ca mierea”).

 In formele grave, straturile superficiale ale tegumentului, se necrozeaza constituind erizipelul
necrotic sau gangrenos.

Tesutul subcutanat este sediul unui edem, care poate lua uneori proportii considerabile, in
special la fata si pleoape, provocand deformari hidoase, ca si in alte regiuni bogate, in tesut conjunctiv.

Placardul se extinde in suprafata prin margini, avand o evolutie centrifuga, centrul ramanand
mai palid, mai sters si mai putin tumefiat extinderea se face in mod regulat, ca o pata de ulei dar si cu
variate si neregulate prelungiri de aspect peninsular.

La fata, placardul erizipelatos se extinde pe ambii obraji, luand aspectul de “fluture”, in timp ce
buza superioara nu este afectata. Netratat, placardul erizipelatos se poate extinde si in alte parti ale
corpului, cu aspecte evolutive, care se observau alta data, denumite erizipel migrator, erizipel
serpiginos, erizipel eratic.

La un examen atent se deceleaza o adenita usor dureroasa din partea ganglionilor, tributar
regiunii unde va aparea placardul erizipelatos.

In cursul perioadei de stare se mentin fenomenele generale intalnite in perioada de invazie:

febra, frison, tahicardie, cefalee, insomnie, dureri osteomusculare.

6
 Evolutia placardului netratat se insoteste in continuare de febra, tahicardie, tulburari digestive
(anorexie, varsaturi) si nervoase (cefalee, agitatie, chiar delir, accentuate mai ales la alcoolici, accese de
delirum tremens). Splina poate fi usor marita. Aparatul urinar prezinta oligurie, albuminurie si un
sediment urinar cu hematii experimand o nefrita in focar.

La examenul de laborator se va observa VSH accelerat. Leucograma arata leucocitoza cu

polinucleoza. Uneori streptococul poate fi cultivat din serozitatea veziculelor dupa placard. In cazurile
cu bacteriemie sau septicemie, hemocultura este pozitiva pentru streptococ beta-hemolitic grup A.

Perioada de remisiune. Dupa 6-11 zile, fenomenele locale se atenueaza iar pe  suprafata fostului
placard apare o descuamatie fina. Febra scade in lizis sau in crisis, starea bolnavului se amelioreaza
rapid.

Fostii bolnavi au predispozitie la recidiva; noul placard erizipelatos se localizeaza de obicei in

aceiasi regiune. Recidivele apar dupa cateva saptamani, luni sau ani de la prima imbolnavire. De obicei
recidivele sunt din ce in ce mai benigne (erizipel redux).

FORME CLINICE

Placardul erizipelatos poate lua una din urmatoarele forme anatomo clinice: eritematoasa,
buloasa si gangrenoasa.

Erizipelul eritematos numit si erizipelul rubeosum, reprezinta forma obisnuita. Ea a fost

descrisa mai sus.

Erizipelul bulos se caracterizeaza prin aparitia de flictene pe placardul erizipelatos. Aparitia lor
reflecta gradul crescut de tulburare a permeabilitatii capilarelor si rata mare de formare a exudatului
inflamator care reuseste sa decoleze straturile epidermului si sa se colecteze. Continutul flictenelor este
serocitrin dar poate deveni seropurulent sau purulent, realizand o adevarata supuratie a dermului. Dupa
spargerea bulelor, suprafata denudata se acopera de o crusta galbuie, melicerica.

Erizipelul gangrenos este o eventualitate mai rara. El se datoreste trombozelor vaselor

intradermice, de obicei a celor din centrul placardului eritematos.

7
 Aceste diferente de intensitati lezionale sunt expresia raporturilor care se stabilesc intre
virulenta microbiana, rezistenta organismului, sensibilitatea individuala fata de streptococul beta-
hemolitic si momentul si calitatea tratamentului.

Din punct de vedere al localizarii cea mai frecventa forma anatomo clinica este “erizipelul
fetei”. Placardul erizipelatos se extinde la nas si la obraji dar nu si la buza superioara. Din aceasta cauza
roseata este caracteristica,  luand forma de “aripi de fluture”.

Aceasta extindere particulara se datoreste diferentei de structura densitate si aderenta a

epidermului la derm. In cazul in care placardul erizipelatos se extinde spre ureche, cuprinde si
pavilionul urechi, in timp ce celulita fetei se opreste net la nivelul acestuia.

Aceasta diferenta de extindere se datoreste faptului ca erizipelul este o limfangita a pielii, o

dermita acuta in timp ce celulita este inflamatia acuta a hipodermului. Ori, la nivelul pavilionului
urechii tegumentul adera strans la cartilaj fara intreruperea unei lame celuloconjunctive. Aceasta
diferenta este un element de diagnostic diferential si a fost descries de Gostan Milian (1871-1945
dermatolog francez la spitalul Saint Louis din Paris), sub denumirea de “semnul urechii”. Erizipelul
pavilionului urechii este foarte dureros.

Erizipelul poate fi insa intalnit si la nivelul mainilor, pielii capului, organelor genitale
(“erizipelul scrotului”). Exista si un erizipel al nou nascutului care se dezvolta la nivelul regiuni
ombilicale, produs prin infectarea ombilicului cu ocazia sectionarii si legaturii facute in conditii lipsite
de sterilitate.

Erizipelul este o boala care nu confera imunitate de aceea o noua infectie sau o recidiva sunt
oricand posibile.

Erizipelul recidivant este favorizat de existenta tulburarilor circulatorii venoase sau limfatice, ca
in cazul sindromului posttrombotic sau in cel al limfedemului cronic.

In aceste cazuri se realizeaza un adevarat cerc vicios. Erizipelul agraveaza insuficienta limfatica
prin leziunile de limfangita, iar insuficienta limfatica, favorizeaza recidiva erizipelului prin conditiile
locale favorizante.

8
 In cadrul erizipelului recidivant exista o forma particulara, aceea de erizipel catamenial in care
recidiva apare in perioadele menstruale.

In afara de aceste forme se mai intalneste erizipelul recidivant sezonier. Caracterul recidivant al
erizipelului pare ca s-ar datora constituirii unei adevarate predispozitii fata d e infectia cu streptococul
beta-hemolytic. Erizipelul recidivant al membrelor poate duce la o insuficienta limfatica cronica,
elefantiaza.

Erizipelul recidivant constituie o manifestare frecventa ( 15%) si deosebit de suparatoare, prin

numeroasele recidive la aceeasi persoana.

Cauzele sunt multiple:

- lipsa de imunitate fata de infectia streptococica

- predispozitie generala prin deficiente de aparare antiinfectioasa

( diabet, ciroza, alcoolism).

- factori locali predispozanti: micoze interdigitale cu afectarea epidermului, ulcere varicoase, escoriatii,
ragade, fisuri, lipsa de igiena, obezitate excesiva, edeme cronice sau prin flebite.

          Dupa cum se face extinderea placardului, se deosebeste erizipelul localizat, migrator, eratic si
serpiginos.

In erizipelul localizat  placardul se extinde in “ pata de ulei”.

In erizipelul migrator, placardul se extinde, dar, in aceeasi masura, paleste in zona eritematoasa,
anterior.

In erizipelul eratic, placardul se configureaza discontinuu, in insule, iar in cel serpiginos,

serpuitor, in fasii.

9
 COMPLICATII

 Incidenta complicatiilor in erizipel a scazut mult de cand au aparut substantele antimicrobiene.

Erizipelul poate evolua cu complicatii locale, regionale si sistemice.

Complicatiile locale sunt:

- necroza tegumentului

- patrunderea infectiei in hipoderm cu constituirea unui edem voluminos a celulitei acute sau a unei
supuratii care se poate extinde si subfacial ( flegmonul temporal in erizipelul fetei, flegmonul orbitar ).

          Complicatiile regionale sunt:

- adenoabcese

- adenoflegmoane

Complicatiile sistemice sunt:

- septicemii

- limfangite

- adenite supurate

- pleurezii purulente

- nephrite in focar

          Glomerulo-nefrita acuta difuza si boala reumatismala pot aparea, ca si alte boli streptococice,
dupa 2-3 saptamani. Edemul, cronic, uneori enorm( elefantiazis nostras) al membrului inferior apare
dupa erizipele repetate.

10
DIAGNOSTIC

          1. DIAGNOSTIC POZITIV

           Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe debutul brusc cu frison si febra mare, urmat de aparitia unui
placard unic de dermita, cu ,,burelet” si cu extindere rapida in suprafata.

          Datele de laborator arata VSH accelerata, leucocitoza cu polinicleoza. Uneori streptococul poate
fi cultivat din serozitatea veziculelor de pe placard. In cazurile cu bacteriemie sau septicemie,
hemocultura e pozitiva pentru streptococ beta hemolytic grup A.

         

          2. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

          In perioada de stare, dupa aparitia placardului, diagnosticul diferential trebuie facut cu eriteme,
dermite si infectii cutanate de variate etiologii ca: eritemul fix, eritemul nodos, eritemul solar, eritemul
pernio, dermitele artificiale produse de agentii fizici sau chimici ( raze X, fenol, tincture de iod). Mai
rar este necesar diagnosticul diferential cu un furuncul, eczema, zona zoster sau cu un erizipeloid
Rosenbach.

          Deosebita importanta prezinta diagnosticul diferential cu edemul malign, stafilococia maligna a

fetei, eritemul nodos.

PROGNOSTIC

          Erizipelul are astazi un prognostic favorabil, vindecarea obtinandu-se in mod usual. Inainte de
sulfamido si penicilinoterapie, evolutia bolii era grava si deseori letala la varstnici, sugari, cirotici. In
conditiile penicilinoterapiei, letalitatea este sub 1%. Metodele moderne nu au reusit insa sa influenteze
frecventa recidivelor si evolutia unor erizipele ale membrelor inferioare spre elefantiazis.

           De asemeni, prognosticul este mai rezervat la cirotici, cardiaci, diabetici si batrani.

TRATAMENT

11
          Formle uzuale de erizipel se pot trata la domiciliu, in  conditii de izolare si de respectare a
tehnicii aseptice, spitalizarea fiind rezervata,  mai ales,  formelor grave sau complicate.

          Tratamentul erizipelului este profilactic si curative. Tratamentul profilactic are urmatoarele

obiective:

- recunoasterea si izolarea cazului, asigurand profilaxia contagiunii, conform normelor antiepidemice,

- respectarea regulilor de tratament al plagilor,

- dispensarizarea cazurilor de limfedem, de ulcere trofice de origine venoasa ale gambei si a cazurilor
omologate de erizipel recidivant.

          Repauzul la pat este necesar. Regimul alimentar lacto-hidro-zaharat si fructarian, in febra, se

schimba intr-unul lacto-fainos si apoi intr-unul complet, daca nu exista alte complicatii.

          Tratamentul local consta in:

- dezinfectarea pirn badijonare a regiunii bolnave, de 2-3 ori pe zi, cu un antiseptic:  ca alcool etilic,
alcool iodat 2% sau cu Metosept; se mai poate folosi pulverizarea cu un sprai antiseptic de tipul
Clorhexinei sau pansamente umede cu un antiseptic conventional.

- daca pe placardul de  erizipel s-a dezvolat pustule sau bule, acestea vor fi deschise cu foarfecele,
marginile se excizeaza, iar pe suprafata plagilor se aplica un antiseptic si se panseaza steril

- daca erizipelul evolueaza spre forma gangrenoasa, bolnavul va fi trimis de urgenta la spital; in aceste
cazuri tratamentul consta in incizii largi, iar daca infectia a difuzat in adancime, deschiderea va interesa
fascia de invelis si spatiile subfasciale.

         

 Tratamentul general este antiinfectios si consta in administrarea de antibiotice.

12
          Penicilina G este antibioticul de electie. Doza, in functie de gravitate, variaza intre 1.000.000 si
3.000.000 U/24 h. Ca si la scarlatina si angine, durata penicilinoterapiei va fi de cel putin 6 zile
( preferabil 10 zile).

          Dupa primele zile de penicilina G injectabila, se poate trece la penicilina V oral, incheindu-se cu
benzatinpenicilina (Moldamin). Cei sensibilizati la penicilina se trateaza cu eritromicina propionil 20-
30 mg/kilocorp/zi, aceeasi durata de timp.

Formele de erizipel cu edem intens si tenace la membrele  inferiore raspund favorabil la

corticoterapie, pe cale orala (Prednison). Insuccese ale terapiei cu penicilina pot fi determinate de
tulpini de streptococ beta-hemolitic tolerante la penicilina.

          Complicatiile supurative se rezolva chirurgical.

          PROFILAXIA

          Profilaxia erizipelului este, in general, aceea a bolilor produse de streptococii beta-hemolitici

grup A.

          Boala face parte din grupa B. Izolarea si declararea nu este obligatorie, decat in cazul in care
imbolnavirea survine in serviciile de chirurgie sau obstetrica.

          Profilaxia recaderilor de erizipel ramane o problema dificila. Se va identifica si trata sursa de

infectie (otita, dacriocisita, ulcer varicose, micoza interdigitala cu maceratia pielii si suprainfectii
streptococice).

S-au incercat, in acelasi scop, autovaccin si iradierea cu raze ultraviolete a suprafetei expuse la
recidive; penicilina depozit, la fiecare 1-2 saptamani, timp de cateva luni.

          Pentru viitor, se prevede realizarea unui vaccin streptococic, fara riscuri de sensibilizare.

CAPITOLUL II

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU ERIZIPEL

13
 

CAZUL I

Nume: G

Prenume: M

Varsta: 60 ani

Sex: feminin

Domiciliu: mediul rural

Data internarii: 19.03.2019

Sectia: Boli infectioase

Diagnostic:

-         ,,Erizipel recidivant al membrului inferior stang in forma eritematoasa, de gravitate medie”;

-         ,,Elefantiazis, tromboflebita, micoza si streptodermie la nivelul membrului inferior”; ,

-         ,,Obezitate de gradul IV”;

-         ,,Diabet zaharat”;

-         ,,Colecistopancreatita cronica”

Motivele internarii:

-         febra - 39.2°C

-         frison

-         slabiciune generala

14
-         anorexie

-         cefalee

-         durere in coapsa si gamba dreapta

Antecedente:

-         obezitate de gradul IV

-         erizipel al gambelor anual incepand din 2019

-         diabet zaharat

-         colecistopancreatita cronica

15
 PLAN DE INGRIJIRE

19.03.2019- ziua I de ingrijire

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventiile asistentei Evaluare

Rol propriu Rol delegat
- Hipertermie manifestata - Pacienta sa -se linisteste pacienta - gentamicina f II Td=39.2°C
prin febra ridicata, prezinte
si se pune in legatura 1f la 12 ore Ts=37.8°C
tegumente hiperemice, temperatura
cu alte paciente cu - maninil tb 1 la - pacientul
transpiratii, frison. corpului in
prezinta
limite normale aceeasi afectiune nevoie transpiratii in
- Alterarea integritatii cantitate
-   se aplica comprese -algocalmin f2 normala
tegumentelor si - Pacienta sa
mucoaselor, manifestata prezite  reci 1x2/zi dimineata -      plantele si
gambele
prin plante si gambe tegumente
se sterge pacientul si seara sunt in
acoperite cu cruste uscate, curate si continuare
 de transpiratie -se masoara acoperite cu
pruriginoase si edem. integre
cruste
-   se aeriseste salonul temperatura
-      pacienta
- se face toaleta locala dimineata si seara nu mai
prezinta edem
a tegumentelor -se administreaza la nivelul
gambelor
tratamentul

prescris:

16
 -paracetamol 1x2/zi                 

 -se administreaza

tratamentul

prescris:

-Lamisil gel     

aplicat local

-se aplica

pansament steril

si se face bandaj

pentru fixarea

pansamentului                                  
                       

17
 PLAN DE INGRIJIRE

20.03.2019- ziua aII-a de ingrijire

Diagnostic de Obiective Interventiile asitentei Evaluare

ingrijire
Rol propriu                     Rol delegat
Vulnerabilitate Pacienta sa fie -se schimba cateterul -se administreaza -      pacienta este in
fata de pericole. ferita de continuare vulnerabila
  venos tratamentul
pericole fata de pericole
Durere -   se recolteaza sange prescris:
Pacienta sa nu -      pacienta prezinta
Anxietate pentru determinarea vit. C f 2; 1x2 / zi
mai prezinte diminuarea durerii
   glicemiei -penicilina G
durere la
-      P=82 p/min
nivelul -se preiau rezultatele 1000000 U.I
gambelor -      TA=120/85mmHg
 analizelor de  la 1fl la 12 ore i.m.
-      R=18 r/min
laborator -gentamicina f II 
-      VSH-43 mm/h
-se masoara functiile 1f la 12 ore
-      Hb-11.8 g/dl
vitale -maninil tb 1 la 
-      Ht- 35.5%
dimineata si seara nevoie
-      Glicemie-130 mg/dl
-   se linisteste pacienta -algocalmin f2
-      Uree- 31 mg/dl
  si se pune in legatura 1x2/zi

18
   cu alte paciente cu -      TGO- 22 U/L

  aceeasi afectiune -      TGP-12U/L

Hipertermie Pacienta sa -   se aplica comprese -se administreaza Td=37.2°C
manifestata prin prezinte
  reci tratamentul                                           Ts=36.5°C
febra ridicata, temperatura
prescris:
tegumente corpului in
-   se aeriseste salonul
hiperemice. limite normale
- paracetamol tb 1x2/zi
-   se masoara

  temperatura

  dimineata si seara
Alterarea Pacienta sa -   se face toaleta -se administreza  tratamentul - plantele si gambele
integritatii prezinte sunt in continuare
prescris:
 locala a tegumentelor
tegumentelor si tegumente acoperite cu cruste
-Lamisil gel aplicat local
mucoaselor curate si integre
-   se aplica pansament
manifestata prin -se administreaza perfuzie
plante si gambe  steril si se face bandaj
intravenoasa cu:
acoperite cu
 pentru fixarea - ser fiziologic 500 ml
cruste uscate,
pruriginoase
 pansamentului - Ca gluconic 10% f I
Alimentatie si Pacienta sa se -se supravegheaza -   pacienta este
hidratare alimenteze hidratata
pacienta daca
inadecvata adecvat

19
manifestata prin corespunzator
respecta regimul
inapetenta si sete
-   pacienta a luat trei
accentuate.
alimentar diabetic
mese si doua gustari

-   se supravegheaza
INGESTA

 daca pacientul ia masa

-      oral – 1200 ml

-   se face bilantul

-      perfuzie – 500 ml

 ingesta - excreta
EXCRETA

-   diureza- 1500 ml

-   scaun- 200 ml
Dificultate de a se Pacienta sa se -   se ajuta pacienta -   pacienta si-a
imbraca si imbrace si sa se schimbat lenjeria de
  sa-si schimbe
dezbraca din dezbrace corp cu ajutorul
cauza durerii. singura asistentei
  pijamaua

-   a fost schimbata

-   se schimba lenjeria de pat
lenjeria de pat
Dificultate in Pacienta sa se -   se ajuta pacienta - pacienta s-a deplasat la
deplasare din deplaseze fara toaleta cu ajutorul
  sa se deplaseze
cauza durerii la ajutor asistentei
nivelul gambei.

20
 -   se insoteste pacienta

  la investigatii

-   se supravegheaza

 pacienta sa nu cada

-    in timpul deplasarilor

 se combate durerea

 de la nivelul gambelor

PLAN DE INGRIJIRE

21.03.2019- ziua a III-a de ingrijire

21
 Diagnostic de ingrijire Obiective Interventiile asistentei cu: Evaluare

Rol propriu Rol delelgat

Vulnerabilitate fata de Pacienta sa fie ferita de -   se schimba cateterul -      pacienta este in - plantele si gambele
pericole. pericole continuare vulnerabila sunt in continuare
  Venos
fata de pericole acoperite cu cruste
Durere Pacienta sa nu mai
-se recolteaza
prezinte durere la nivelul -      pacienta prezinta -   pacienta si-a schimbat
Anxietate
gambelor diminuarea durerii singura lenjeria de
sange pentru
corp
determinarea glicemiei
- Pacienta sa prezinte -      P=82 p/min
tegumente curate si -   a fost schimbata
-   se preiau rezultatele
-      TA=120/85mmHg
integre lenjeria de pat
  analizelor de  la
-      R=18 r/min
- Pacienta sa se imbrace - pacienta s-a deplasat la
laborator
si sa se dezbrace singura toaleta singura
-      T= 36,9°C
-   se masoare functiile
- Pacienta sa se deplaseze
-      Glicemie 135 mg/dl
fara ajutor   Vitale
-se administreaza
 -se administreaza
tratamentul prescris:
tratamentul prescris:
Lamisil gel aplicat local
-vit. C f 2; 1x2 pe zi

-penicilina G 1000000

22
UI 1fl la 12 ore i.m.

- gentamicina f II 1f la
12 ore

-maninil tb 1 la nevoie

-algocalmin1x2/zi
dimineata si seara

-   se linisteste pacienta

  si se pune in legatura

 cu alte paciente cu

 aceeasi afectiune

-se administreaza
perfuzie intravenoasa cu:
ser fiziologic 500 ml

-Ca gluconic 10% f I

-   se supravegheaza

23
  pacienta daca

 respecta regimul

 alimentar diabetic

-   se supravegheaza

 daca pacienta ia

 masa

-   se face toaleta

 locala a tegumentelor

-   se aplica pansament

  steril si se face

 bandaj pentru

 fixarea pansamentului

-   se supravegheaza

  daca pacienta poate

24
  sa-si schimbe

  pijamaua

-   se schimba

 lenjeria de pat

-   se ajuta pacienta

 sa se deplaseze

-   se supravegheaza

 pacienta sa nu cada

in timpul

 deplasarilor

-   se combate durerea

  de la nivelul gambelor

25
 CAZUL II

Nume: C

Prenume: L

Varsta: 52 ani

Sex: feminin

Domiciliu: mediul rural

Data internarii: 10.03.2019

Sectia: Boli infectioase

Diagnostic:

-         ,,Erizipel recidivant al coapsei drepte, forma eritematoasa, grava”;

-         ,,Obezitate”

Motivele internarii:

-         febra - 38.2°C

-         frison

-         greturi

-         durere in coapsa dreapta

Antecedente:

-         interventie chirurgicala in 1985 si 1992 pentru extirparea ganglionilor limfatici ai coapsei drepte,

-         varice membre inferioare

-         erizipel al coapsei drepte, forma eritematoasa in 1992 si 2002

26
 PLAN DE INGRIJIRE

10.03.2019- ziua I de ingrijire

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventiile asistentei Evaluare

Rol propriu Rol delegat
Hipertermie manifestata Pacienta sa prezinte -   se aplica comprese -se administreaza Td=38.2°C
prin febra moderata, temperatura corpului in tratamentul
  reci Ts=37.8°C
tegumente hiperemice, limite normale
prescris:
transpiratii, frison.
-   se sterge pacienta - pacientul prezinta
Pacienta sa prezite
paracetamol tb.1x2/zi transpiratii in cantitate
Alterarea integritatii tegumente curate si
 de transpiratie
normala
tegumentelor si integre
-se administreaza
mucoaselor manifestata -   se aeriseste salonul
tratamentul -  pacienta prezinta
Pacienta sa nu mai
prin edem si eritem la
edem si  eritem la
prezinte transpiratii -   se masoara
nivelul coapsei drepte. prescris:
nivelul coapsei drepte
abundente
 temperatura
Eliminare inadecvata -Lamisil gel aplicat local
- pacienta a dormit ½
- pacienta sa prezinte
manifestata prin
 dimineata si seara h dupa amiaza si 8 h
puls in limite normale INGESTA
transpiratie abundenta din
in cursul noptii
cauza hipertermiei. -   se face toaleta
Pacienta sa se imbrace si -      oral – 1000 ml
P= 100p/min
sa se dezbrace singura
Circulatie inadecvata  locala a tegumentelor
manifestata prin -      perfuzie–1000 ml
Pacienta sa se deplaseze
TA=110/80 mmHg
tahicardie
fara ajutor. -   se aplica pansament
EXCRETA
Dificultate de a se

27
imbraca si dezbraca din Pacienta sa doarma cel   steril si se face -   diureza-1100 ml - R= 17r/min
cauza durerii. putin 8 ore in cursul
  bandaj pentru -   scaun- 100 ml - pacienta si-a
noptii.
Dificultate in deplasare schimbat lenjeria de
  fixarea pansamentului -   transpiratii- 300 ml
din cauza durerii la corp cu ajutorul
nivelul coapsei drepte. asistentei
-   se sterge pacienta se administreaza
propranololcp.1x2/zi
Insomnie din cauza - pacienta s-a deplasat
de transpiratie
durerii la nivelul coapsei. la toaleta cu ajutorul
-   se hidrateaza
asistentei.
  pacienta

 pentru evitarea

 deshidratarii

-   se calculeaza

bilantul ingesta-excreta

-   se aeriseste salonul

-   se creaza un climat

  de liniste

-   se creaza

28
  semiobscuritate

 in salon

-   se sfatuiesc celelalte

 paciente sa pastreze

 linistea

- se masoara P, TA, R

-   se ajuta pacienta

 sa-si schimbe

-   se schimba lenjeria

 pacientei ori de cate

ori este nevoie

-   se schimba lenjeria

 de pat ori de cate

 ori este nevoie

29
se ajuta pacienta

 sa se deplaseze

 se insoteste pacienta

 la investigatii

-   se supravegheaza

 pacienta sa nu cada in
timpul deplasarilor

-   se combate durerea

 de la nivelul coapselor

PLAN DE INGRIJIRE

30
11.03.2019- ziua a II-a de ingrijire

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventiile asistentei cu: Evaluare

Rol propriu Rol delegat
Vulnerabilitate fata de Pacienta sa fie ferita de se schimba cateterul -se administreaza tratamentul - pacienta este in
pericole. pericole continuare
 venos prescris:
vulnerabila fata
Durere Pacienta sa nu mai
de pericole
-   se linisteste -vit. C f 1 in PEV
prezinte durere la nivelul
Anxietate
coapsei dr. - pacienta prezinta
  pacienta si se pune -vit.B6 f 1 in PEV gentamicina
diminuarea
Hipertermie manifestata f III 1f la 8 ore
Pacienta sa prezinte
  in legatura cu alte durerii
prin febra ridicata,
temperatura corpului in
- algocalmin f1 la nevoie
tegumente hiperemice.
limite normale   paciente cu aceeasi -      VSH-41 mm/h
 -se administreaza perfuzie   
Alterarea integritatii
Pacienta sa prezinte   afectiune -      Hb-12.7 g/dl
tegumentelor si
tegumente curate si intravenoasa cu:
mucoaselor manifestata -   se aplica comprese -      Ht- 32%
integre - ser fiziologic 500 ml
prin edem si eritem la reci
-ser glucozat 5% 500 ml
-      Glicemie-100
nivelul coapsei drepte - pacienta sa prezinte
- Ca gluconic 10% f I
-   se aeriseste salonul mg/dl
puls in limite normale
- Circulatie inadecvata
-se administreaza tratamentul
-   se masoara -      Uree- 28 mg/dl
manifestata prin Pacienta sa se imbrace si
temperatura dimineata   
tahicardie sa se dezbrace singura  prescris:
-      TGO- 18 U/L
si seara
Dificultate de a se Pacienta sa se deplaseze -paracetamol tb 1x2/zi

31
imbraca si dezbraca din fara ajutor -   se face toaleta -se administreaza tratamentul -      TGP-11U/L
cauza durerii. prescris:
   locala a Td=37.2°C
Dificultate in deplasare Lamisil gel aplicat local
  tegumentelor Ts=36.5°C
din cauza durerii la
-se administreaza propranolol
nivelul coapsei
-   se aplica - coapsa dreapta
cp. 1x2/zi
prezinta
 pansament steril
diminuarea
eritemului de la
  si se face bandaj
nivelul coapsei
  pentru fixarea
- P= 82p/min
 pansamentului
- TA=120/70 mmHg
- se masoara
- R= 18r/min
P, TA, R
-   pacienta si-a
-se ajuta pacienta schimbat lenjeria
de corp cu
 sa-si schimbe pijamaua
ajutorul asistentei

 se schimba lenjeria

-   a fost schimbata
lenjeria de pat
de pat.

32
 -   se ajuta pacienta - pacienta s-a
deplasat la toaleta
 sa se deplaseze
cu ajutorul
asistentei
se insoteste pacienta

la investigatii

se supravegheaza

   pacienta sa nu

cada in timpul

deplasarilor

se combate durerea

 de la nivelul coapsei

PLAN DE INGRIJIRE

12.03.2019- ziua a III-a de ingrijire

33
 Diagnostic de ingrijire Obiective Interventiile asistentei cu: Evaluare

Rol propriu Rol delegat

Vulnerabilitate fata de Pacienta sa fie ferita de -se schimba cateterul -se administreaza -      pacienta este in
pericole. pericole tratamentul prescris: continuare vulnerabila
venos
fata de pericole
Durere Pacienta sa nu mai vit. C f 1 in PEV
-se linisteste pacienta
prezinte durere la nivelul -      pacienta prezinta
Anxietate vit. B1 f 1 in PEV
coapsei diminuarea durerii
si se pune in legatura
Hipertermie manifestata -vit. B6 f 1 in PEV
Pacienta sa prezinte -      VSH-41 mm/h
 cu alte paciente cu
prin subfebrilitate,
temperatura corpului in
- gentamicina f III1f la 8
tegumente hiperemice. -      Hb-12.7 g/dl
limite normale   aceeasi afectiune
ore
Alterarea integritatii -      Ht- 32%
Pacienta sa prezite -se aplica comprese
- algocalmin f1 la  nevoie
tegumentelor si
tegumente curate si
-      Glicemie-100 mg/dl
mucoaselor manifestata  reci
integre -se administreaza perfuzie
prin edem si eritem la
intravenoasa cu: -      Uree- 28 mg/dl
se aeriseste salonul
nivelul coapsei drepte - pacienta sa prezinte
puls in limite normale ser fiziologic 500 m -      TGO- 18 U/L
-se masoara temperatura
Circulatie inadecvata
manifestata prin Pacienta sa se imbrace si - ser glucozat 5% 500 ml -      TGP-11U/L
 dimineata si seara
tahicardie sa se dezbrace singura
-Ca gluconic 10% f I Td=37.2°C
-se face toaleta
Dificultate de a se Pacienta sa se deplaseze
-se administreaza Ts=36.5°C
imbraca si dezbraca din fara ajutor

34
cauza durerii coapsei. locala a tegumentelor tratamentul prescris: - coapsa dreapta prezinta
diminuarea eritemului de
Dificultate in deplasare -se aplica pansament - paracetamol tb 1x2/zi
la nivelul coapsei
din cauza durerii la
steril si se face -se administreaza
nivelul coapsei drepte. - P= 82p/min
tratamentul prescris:
bandaj pentru fixarea
- TA=120/70 mmHg
-Lamisil gel aplicat local
 pansamentului
- R= 18r/min
- se administreaza
- se masoara P, TA, R
-   pacienta si-a
 propranolol cp. 1x2/zi
schimbat lenjeria de
-se ajuta pacienta
corp cu ajutorul
 sa-si schimbe pijamaua asistentei
se schimba lenjeria de pat
-   pacienta a fost
- se ajuta pacienta sa se schimbata lenjeria de pat

deplaseze - pacienta s-a deplasat la

toaleta cu ajutorul
- se insoteste pacienta
asistentei

 la investigatii

-   se supravegheaza

35
 pacienta sa nu

cada in timpul

 deplasarilor

-se combate durerea

 de la nivelul coapselor.

36
 CAPITOLUL III

FISE TEHNICE

PERFUZIA  ENDOVENOASA

          DEFINITIE: introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura, a solutiei medicamentoase.

          SCOP:

- hidratarea si mineralizarea organismului;

- administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit;

- depurativ, diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici;

- alimentarea pe cale parenterala.

          PREGATIREA MATERIALELOR:

- materiale pentru punctia venoasa si manusi sterile;

- perfuzor;

- sol. de injectat;

- branula.

          PREGATIREA PACIENTULUI:

- psihic: se informeaza;

- fizic: poz. comoda (decubit dorsal).

          EXECUTIE:

- asistenta isi spala mainile si isi pune manusile sterile;

37
- pregateste solutia de perfuzat;

- monteaza perfuzorul si lasa lichidul sa circule prin tuburi pentru indepartarea aerului;

- alege vena si efectueaza punctia venoasa,

- introduce branula in vena si o fixeaza;

- scoate garoul si ataseaza tuburile, deschide prestubul, fixeaza ritmul perfuziei;

- mentine o perfecta asepsie si supravegheaza perfuzia;

- schimba punga cu solutie inainte de golirea completa a precedentei.

          ACCIDENTE:

- hiperhidratarea (poate duce la edem pulmonar);

- embolia gazoasa prin patrunderea aerului in curentul circulator;

- revarsarea lichidului paravenos si poate da nastere la flebite, necroze;

- coagularea sangelui pe ac sau pe canula.

 EFECTUAREA BANDAJELOR SI PANSAMENTELOR

Prin bandajare se intelege fixarea pansamentului cu ajutorul feselor de tifon, de panza sau
material plastic.

Materiale necesare:

         -2-3 pense anatomice

         -2-3 pense hemostatice

         -1-2 foarfeci

         -sonda canelata

38
         -tavita renala

         -tuburi de dren de marimi si calibre corespunzatoare

         -casoleta cu pansamente sterile

         -fesi de diferite marimi

         -apa oxigenata

         -benzina sau benzina iodata

         -alcool

         -tinctura de iod

         -ser fiziologic

         -solutie rivanol1/1000

         -leocoplast

          Dupa pregatirea materialelor asistenta se va spala pe maini cu apa si sapun, si apoi va trece la
sortarea materialului si la pregatirea bolnavului in vederea pansamentului.

          Bolnavul va fi asezat comod in pozitie sezand sau in decubit, in asa fel ca regiunea care urmeaza
sa fie bandajata, trebuie asezata pe un suport (pelvisuport, taburet, suluri de patura etc.)  sau sustinuta
de o infirmiera, sa fie usor accesibila pentru asistenta.

          Asistenta care aplica pansamentul va sta cu fata spre bolnav, iar infirmiera care sustine regiunea
pansata se va aseza la spatele bolnavului sau langa el, ca sa nu impiedice miscarile asistentei in timpul
manoperei.

         Bandajarea corecta se executa dupa urmatoarele reguli generale:

39
    -bandajarea membrelor se incepe de la extremitatea lor distala, fasa se infasoara intr-o singura
directie, de obicei de la stanga la dreapta.

    -turele fesei trebue sa le acopere pe cele precedente, in asa fel, incat acestea sa adere reciproc, sa nu
se desfaca una de alta si sa nu prezinte incretituri,

    -fasa sa nu fie aplicata prea strans, pentru a nu produce dureri sau tulburari de circulatie si sa nu fie
prea larga pentru ca sa nu alunece, lasand plaga descoperita.

    -in timpul bandajarii se vor evita miscarile inutile si se va avea grija sa nu se produca dureri
bolnavului.

     -capatul fesei se fixeaza in partea opusa regiunii bolnave si se leaga

intr-un loc in care nodul nu va incomoda bolnavul.

    -aplicarea fesei se incepe cu o tura circulara. Cu mana stanga se fixeaza coltul fesei, iar cu dreapta se
ruleaza fasa in jurul regiunii respective. Cand s-a trecut cu prima tura circulara, coltul fixat cu mana
stanga, care a ramas in afara, se indoaie  si se trece cu fasa a doua oara peste capatul liber, pentru a-l
fixa.

          Fasa se poate conduce circular , in spirala , in forma de opt, in spica rasfranta sau  in evantai,
dupa regiunea anatomica unde se aplica.

TEHNICA MASURARII TEMPERATURII

40
     Scop:

    Evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza

Locuri de masurare:-la copil rectal

     Materiale necesare:

-termometru uman

                                  -recipient cu solutie dezinfectanta

                                    (cloramina)

                                  -tava medicala

                                  -ceas, comprese,

                                  -lubrefiant (pentru rect)

     Efectuarea tehnicii:

         -asistenta medicala se spala pe maini

         -se scoate termometrul din solutia dezinfectanta,

          se clateste si se sterge cu o compresa, se scutura

          astfel incat Hg sa se gaseasca in rezervor

         -se lubrefiaza termometrul

         -se aseaza pacientul in decubit lateral cu

          membrele inferioare in semiflexie

         -se introduce tubul termometrului in rect prin

41
           miscari de rotatie si inaintare

         -termometrul se tine in mana in timpul

          masurari timp de 3 minute

         -dupa scurgerea timpului este scos, sters cu o

          compresa si se citeste gradatia

         -se noteaza valoarea gasita in foaia de

          temperatura.

Valoarea temperaturii rectale este cu 0,5 subunitati mai mare decat temperatura din axila

BIBLIOGRAFIE

42
Radulescu Ginecologie, Editura Medicala, Vol. I si II, 1993.
Luca V. Diagnostic si conduita in sarcina cu risc crescut, 1989.
Luca V. Hemoragiile in sarcina, Editura Cernea, 1994.
Cernea M. Curs de obsterica, 1988.
Parhon I. Manual atlas de lucrari practice de Obsterica-Ginecologie, Universitatea
Craiova, 1975.
Raca N. Patologia asociata sarcinii, Editura Sitech, 1996.
Virtej Obstetrica, Editura Medicala, 1997.
Raca N. Curs de obstetrica, Editura de Sud, 1999.
Alessandrescu D. Biologia reproducerii umane, Editura Medicala Bucuresti, 1987.
Ancar V., Ionescu C. Obstetrica, Editura national, 1997.
Benson R. C. Manuale di Obstetricia e Ginecologia, Piccin, Padova, 1986.
Bourton J. M., Dennez Practique de l'echographie en gynecologie et obstetrique, Ed. Vigot, Paris,
M., Eboue E. 1984.
Cernea M. Curs de obstetrica, Reprografia Universitatii Craiova, 1987.
Cunningham I., Gary F. William's Obstetrics, ed. 19, Appleton si Lange, 1994.

43