Erizipelul
Erizipelul
Erizipelul
LUCRARE DE DIPLOMĂ
ERIZIPELUL
1
ERIZIPELUL
DEFINITIE
Din punct de vedere anatomo-patologic, erizipelul este o inflamatie acuta care se intinde in
adancime pana la corion, ca urmare a patrunderii si inmultirii microbilor in limfaticele reticulare.
ETIOLOGIE
Agentul etiologic al erizipelului este Streptococcus pyogens, beta hemolitic grup A. Nu este un
streptococ particular erizipelului; oricare din cele 83 de tipuri de streptococ beta hemmolitic grup A pot
provoca erizipel. Mai rar intervin streptococi din grupul B sau C. Acelasi tip de streptococ care produce
erizipelul poate produce septicemia, flegmoane, angine sau scarlatina.
EPIDEMIOLOGIE
Erizipelul apare mai rar la copii si la adolescenti si este mai frecvent la adulti si varstnici. Sexul
masculin este mai des afectat.
2
Nu este exclusa exacerbarea, datorita unor anumiti factori locali sau generali, a unui streptococ
hemolytic, aflat de multa vreme pe mucoasa in stare de saprofitism.
Modul de transmitere este atat contactul direct cu bolnavul, sau pe cale aeriana, prin picaturi
Flügge de la bolnavi cu angine sau purtatori de streptococ beta hemolitic. In mod indirect transmiterea
se poate face prin intermediul obiectelor contaminate.
3
Boala apare cu mai multa usurinta pe terenurile tarate, in incompetenta imuno-biologica, la cei
care au mai avut erizipel, ca si cum infectia precedenta ar fi creat o receptivitate crescuta pentru
streptococul beta hemolitic si o sensibilitate de tip alergic.
4
la o alta persoana nu un erizipel, ci eventual un abces, o limfangita, o angina, uneori nimic si numai
foarte rar, un erizipel.
TABLOU CLINIC
- faza de incubatie
- faza de stare
Incubatia este scurta, de 1-3, maxim 8 zile. Debutul este brusc, chiar dramatic, incat prin el
insusi sugereaza o infectie sistemica grava, ca de exemplu inceputul pneumoniei ( debut
pseudopneumonie). Perioada de invazie este marcata prin fenomene generale ; frisoane, febra 39-40 0C,
cefalee, inapetenta, greturi, varsaturi.
La 1/3 din bolnavi fenomenele locale apar concomitent cu cele generale, la restul de 2/3, ele
succed la 1-2 zile. Febra se mentine ca atare, cu caracter continuu, timp de 5-6 zile, pana la rezolutia
bolii.
Culoarea placardului este rosie, cu nuanta inchisa; in pielea capului, placardul apare de culoare
roz deschisa, chiar albicioasa (aspect slaninos).
5
La anemici si la casectici, acest aspect este curent in orice regiune a corpului. La cardiaci,
culoarea placardului poate fi albastra cianotica (erizipelum ceruleum). Temperatura locala este
crescuta.
La nivelul placardului, apar frecvent flictene, asezate superficial si continand un lichid clar si
usor galbui. Acoperisul epidermic al acestora se rupe usor, lasand sa se scurga continutul, care se
concentreaza sub forma unor cruste melicerice (“galbene ca mierea”).
In formele grave, straturile superficiale ale tegumentului, se necrozeaza constituind erizipelul
necrotic sau gangrenos.
Tesutul subcutanat este sediul unui edem, care poate lua uneori proportii considerabile, in
special la fata si pleoape, provocand deformari hidoase, ca si in alte regiuni bogate, in tesut conjunctiv.
Placardul se extinde in suprafata prin margini, avand o evolutie centrifuga, centrul ramanand
mai palid, mai sters si mai putin tumefiat extinderea se face in mod regulat, ca o pata de ulei dar si cu
variate si neregulate prelungiri de aspect peninsular.
La fata, placardul erizipelatos se extinde pe ambii obraji, luand aspectul de “fluture”, in timp ce
buza superioara nu este afectata. Netratat, placardul erizipelatos se poate extinde si in alte parti ale
corpului, cu aspecte evolutive, care se observau alta data, denumite erizipel migrator, erizipel
serpiginos, erizipel eratic.
La un examen atent se deceleaza o adenita usor dureroasa din partea ganglionilor, tributar
regiunii unde va aparea placardul erizipelatos.
6
Evolutia placardului netratat se insoteste in continuare de febra, tahicardie, tulburari digestive
(anorexie, varsaturi) si nervoase (cefalee, agitatie, chiar delir, accentuate mai ales la alcoolici, accese de
delirum tremens). Splina poate fi usor marita. Aparatul urinar prezinta oligurie, albuminurie si un
sediment urinar cu hematii experimand o nefrita in focar.
Perioada de remisiune. Dupa 6-11 zile, fenomenele locale se atenueaza iar pe suprafata fostului
placard apare o descuamatie fina. Febra scade in lizis sau in crisis, starea bolnavului se amelioreaza
rapid.
FORME CLINICE
Placardul erizipelatos poate lua una din urmatoarele forme anatomo clinice: eritematoasa,
buloasa si gangrenoasa.
Erizipelul bulos se caracterizeaza prin aparitia de flictene pe placardul erizipelatos. Aparitia lor
reflecta gradul crescut de tulburare a permeabilitatii capilarelor si rata mare de formare a exudatului
inflamator care reuseste sa decoleze straturile epidermului si sa se colecteze. Continutul flictenelor este
serocitrin dar poate deveni seropurulent sau purulent, realizand o adevarata supuratie a dermului. Dupa
spargerea bulelor, suprafata denudata se acopera de o crusta galbuie, melicerica.
7
Aceste diferente de intensitati lezionale sunt expresia raporturilor care se stabilesc intre
virulenta microbiana, rezistenta organismului, sensibilitatea individuala fata de streptococul beta-
hemolitic si momentul si calitatea tratamentului.
Din punct de vedere al localizarii cea mai frecventa forma anatomo clinica este “erizipelul
fetei”. Placardul erizipelatos se extinde la nas si la obraji dar nu si la buza superioara. Din aceasta cauza
roseata este caracteristica, luand forma de “aripi de fluture”.
Erizipelul poate fi insa intalnit si la nivelul mainilor, pielii capului, organelor genitale
(“erizipelul scrotului”). Exista si un erizipel al nou nascutului care se dezvolta la nivelul regiuni
ombilicale, produs prin infectarea ombilicului cu ocazia sectionarii si legaturii facute in conditii lipsite
de sterilitate.
Erizipelul este o boala care nu confera imunitate de aceea o noua infectie sau o recidiva sunt
oricand posibile.
Erizipelul recidivant este favorizat de existenta tulburarilor circulatorii venoase sau limfatice, ca
in cazul sindromului posttrombotic sau in cel al limfedemului cronic.
In aceste cazuri se realizeaza un adevarat cerc vicios. Erizipelul agraveaza insuficienta limfatica
prin leziunile de limfangita, iar insuficienta limfatica, favorizeaza recidiva erizipelului prin conditiile
locale favorizante.
8
In cadrul erizipelului recidivant exista o forma particulara, aceea de erizipel catamenial in care
recidiva apare in perioadele menstruale.
In afara de aceste forme se mai intalneste erizipelul recidivant sezonier. Caracterul recidivant al
erizipelului pare ca s-ar datora constituirii unei adevarate predispozitii fata d e infectia cu streptococul
beta-hemolytic. Erizipelul recidivant al membrelor poate duce la o insuficienta limfatica cronica,
elefantiaza.
- factori locali predispozanti: micoze interdigitale cu afectarea epidermului, ulcere varicoase, escoriatii,
ragade, fisuri, lipsa de igiena, obezitate excesiva, edeme cronice sau prin flebite.
Dupa cum se face extinderea placardului, se deosebeste erizipelul localizat, migrator, eratic si
serpiginos.
In erizipelul migrator, placardul se extinde, dar, in aceeasi masura, paleste in zona eritematoasa,
anterior.
9
COMPLICATII
- necroza tegumentului
- patrunderea infectiei in hipoderm cu constituirea unui edem voluminos a celulitei acute sau a unei
supuratii care se poate extinde si subfacial ( flegmonul temporal in erizipelul fetei, flegmonul orbitar ).
- adenoabcese
- adenoflegmoane
- septicemii
- limfangite
- adenite supurate
- pleurezii purulente
- nephrite in focar
Glomerulo-nefrita acuta difuza si boala reumatismala pot aparea, ca si alte boli streptococice,
dupa 2-3 saptamani. Edemul, cronic, uneori enorm( elefantiazis nostras) al membrului inferior apare
dupa erizipele repetate.
10
DIAGNOSTIC
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe debutul brusc cu frison si febra mare, urmat de aparitia unui
placard unic de dermita, cu ,,burelet” si cu extindere rapida in suprafata.
Datele de laborator arata VSH accelerata, leucocitoza cu polinicleoza. Uneori streptococul poate
fi cultivat din serozitatea veziculelor de pe placard. In cazurile cu bacteriemie sau septicemie,
hemocultura e pozitiva pentru streptococ beta hemolytic grup A.
In perioada de stare, dupa aparitia placardului, diagnosticul diferential trebuie facut cu eriteme,
dermite si infectii cutanate de variate etiologii ca: eritemul fix, eritemul nodos, eritemul solar, eritemul
pernio, dermitele artificiale produse de agentii fizici sau chimici ( raze X, fenol, tincture de iod). Mai
rar este necesar diagnosticul diferential cu un furuncul, eczema, zona zoster sau cu un erizipeloid
Rosenbach.
PROGNOSTIC
Erizipelul are astazi un prognostic favorabil, vindecarea obtinandu-se in mod usual. Inainte de
sulfamido si penicilinoterapie, evolutia bolii era grava si deseori letala la varstnici, sugari, cirotici. In
conditiile penicilinoterapiei, letalitatea este sub 1%. Metodele moderne nu au reusit insa sa influenteze
frecventa recidivelor si evolutia unor erizipele ale membrelor inferioare spre elefantiazis.
De asemeni, prognosticul este mai rezervat la cirotici, cardiaci, diabetici si batrani.
TRATAMENT
11
Formle uzuale de erizipel se pot trata la domiciliu, in conditii de izolare si de respectare a
tehnicii aseptice, spitalizarea fiind rezervata, mai ales, formelor grave sau complicate.
- dispensarizarea cazurilor de limfedem, de ulcere trofice de origine venoasa ale gambei si a cazurilor
omologate de erizipel recidivant.
- dezinfectarea pirn badijonare a regiunii bolnave, de 2-3 ori pe zi, cu un antiseptic: ca alcool etilic,
alcool iodat 2% sau cu Metosept; se mai poate folosi pulverizarea cu un sprai antiseptic de tipul
Clorhexinei sau pansamente umede cu un antiseptic conventional.
- daca pe placardul de erizipel s-a dezvolat pustule sau bule, acestea vor fi deschise cu foarfecele,
marginile se excizeaza, iar pe suprafata plagilor se aplica un antiseptic si se panseaza steril
- daca erizipelul evolueaza spre forma gangrenoasa, bolnavul va fi trimis de urgenta la spital; in aceste
cazuri tratamentul consta in incizii largi, iar daca infectia a difuzat in adancime, deschiderea va interesa
fascia de invelis si spatiile subfasciale.
12
Penicilina G este antibioticul de electie. Doza, in functie de gravitate, variaza intre 1.000.000 si
3.000.000 U/24 h. Ca si la scarlatina si angine, durata penicilinoterapiei va fi de cel putin 6 zile
( preferabil 10 zile).
Dupa primele zile de penicilina G injectabila, se poate trece la penicilina V oral, incheindu-se cu
benzatinpenicilina (Moldamin). Cei sensibilizati la penicilina se trateaza cu eritromicina propionil 20-
30 mg/kilocorp/zi, aceeasi durata de timp.
PROFILAXIA
Boala face parte din grupa B. Izolarea si declararea nu este obligatorie, decat in cazul in care
imbolnavirea survine in serviciile de chirurgie sau obstetrica.
S-au incercat, in acelasi scop, autovaccin si iradierea cu raze ultraviolete a suprafetei expuse la
recidive; penicilina depozit, la fiecare 1-2 saptamani, timp de cateva luni.
Pentru viitor, se prevede realizarea unui vaccin streptococic, fara riscuri de sensibilizare.
CAPITOLUL II
13
CAZUL I
Nume: G
Prenume: M
Varsta: 60 ani
Sex: feminin
Diagnostic:
- ,,Diabet zaharat”;
- ,,Colecistopancreatita cronica”
Motivele internarii:
- febra - 39.2°C
- frison
- slabiciune generala
14
- anorexie
- cefalee
Antecedente:
- obezitate de gradul IV
- diabet zaharat
- colecistopancreatita cronica
15
PLAN DE INGRIJIRE
prescris:
16
-paracetamol 1x2/zi
-se administreaza
tratamentul
prescris:
-Lamisil gel
aplicat local
-se aplica
pansament steril
si se face bandaj
pentru fixarea
pansamentului
17
PLAN DE INGRIJIRE
18
cu alte paciente cu - TGO- 22 U/L
temperatura
dimineata si seara
Alterarea Pacienta sa - se face toaleta -se administreza tratamentul - plantele si gambele
integritatii prezinte sunt in continuare
prescris:
locala a tegumentelor
tegumentelor si tegumente acoperite cu cruste
-Lamisil gel aplicat local
mucoaselor curate si integre
- se aplica pansament
manifestata prin -se administreaza perfuzie
plante si gambe steril si se face bandaj
intravenoasa cu:
acoperite cu
pentru fixarea - ser fiziologic 500 ml
cruste uscate,
pruriginoase
pansamentului - Ca gluconic 10% f I
Alimentatie si Pacienta sa se -se supravegheaza - pacienta este
hidratare alimenteze hidratata
pacienta daca
inadecvata adecvat
19
manifestata prin corespunzator
respecta regimul
inapetenta si sete
- pacienta a luat trei
accentuate.
alimentar diabetic
mese si doua gustari
- se supravegheaza
INGESTA
ingesta - excreta
EXCRETA
- diureza- 1500 ml
- scaun- 200 ml
Dificultate de a se Pacienta sa se - se ajuta pacienta - pacienta si-a
imbraca si imbrace si sa se schimbat lenjeria de
sa-si schimbe
dezbraca din dezbrace corp cu ajutorul
cauza durerii. singura asistentei
pijamaua
20
- se insoteste pacienta
la investigatii
- se supravegheaza
pacienta sa nu cada
PLAN DE INGRIJIRE
21
Diagnostic de ingrijire Obiective Interventiile asistentei cu: Evaluare
-penicilina G 1000000
22
UI 1fl la 12 ore i.m.
- gentamicina f II 1f la
12 ore
-maninil tb 1 la nevoie
-algocalmin1x2/zi
dimineata si seara
aceeasi afectiune
-se administreaza
perfuzie intravenoasa cu:
ser fiziologic 500 ml
- se supravegheaza
23
pacienta daca
respecta regimul
alimentar diabetic
- se supravegheaza
daca pacienta ia
masa
locala a tegumentelor
steril si se face
bandaj pentru
fixarea pansamentului
- se supravegheaza
24
sa-si schimbe
pijamaua
- se schimba
lenjeria de pat
sa se deplaseze
- se supravegheaza
pacienta sa nu cada
in timpul
deplasarilor
25
CAZUL II
Nume: C
Prenume: L
Varsta: 52 ani
Sex: feminin
Diagnostic:
- ,,Obezitate”
Motivele internarii:
- febra - 38.2°C
- frison
- greturi
Antecedente:
- interventie chirurgicala in 1985 si 1992 pentru extirparea ganglionilor limfatici ai coapsei drepte,
26
PLAN DE INGRIJIRE
27
imbraca si dezbraca din Pacienta sa doarma cel steril si se face - diureza-1100 ml - R= 17r/min
cauza durerii. putin 8 ore in cursul
bandaj pentru - scaun- 100 ml - pacienta si-a
noptii.
Dificultate in deplasare schimbat lenjeria de
fixarea pansamentului - transpiratii- 300 ml
din cauza durerii la corp cu ajutorul
nivelul coapsei drepte. asistentei
- se sterge pacienta se administreaza
propranololcp.1x2/zi
Insomnie din cauza - pacienta s-a deplasat
de transpiratie
durerii la nivelul coapsei. la toaleta cu ajutorul
- se hidrateaza
asistentei.
pacienta
pentru evitarea
deshidratarii
- se calculeaza
bilantul ingesta-excreta
de liniste
- se creaza
28
semiobscuritate
in salon
paciente sa pastreze
linistea
- se masoara P, TA, R
sa-si schimbe
29
se ajuta pacienta
sa se deplaseze
la investigatii
- se supravegheaza
pacienta sa nu cada in
timpul deplasarilor
PLAN DE INGRIJIRE
30
11.03.2019- ziua a II-a de ingrijire
31
imbraca si dezbraca din fara ajutor - se face toaleta -se administreaza tratamentul - TGP-11U/L
cauza durerii. prescris:
locala a Td=37.2°C
Dificultate in deplasare Lamisil gel aplicat local
tegumentelor Ts=36.5°C
din cauza durerii la
-se administreaza propranolol
nivelul coapsei
- se aplica - coapsa dreapta
cp. 1x2/zi
prezinta
pansament steril
diminuarea
eritemului de la
si se face bandaj
nivelul coapsei
pentru fixarea
- P= 82p/min
pansamentului
- TA=120/70 mmHg
- se masoara
- R= 18r/min
P, TA, R
- pacienta si-a
-se ajuta pacienta schimbat lenjeria
de corp cu
sa-si schimbe pijamaua
ajutorul asistentei
32
- se ajuta pacienta - pacienta s-a
deplasat la toaleta
sa se deplaseze
cu ajutorul
asistentei
se insoteste pacienta
la investigatii
se supravegheaza
pacienta sa nu
cada in timpul
deplasarilor
se combate durerea
PLAN DE INGRIJIRE
33
Diagnostic de ingrijire Obiective Interventiile asistentei cu: Evaluare
34
cauza durerii coapsei. locala a tegumentelor tratamentul prescris: - coapsa dreapta prezinta
diminuarea eritemului de
Dificultate in deplasare -se aplica pansament - paracetamol tb 1x2/zi
la nivelul coapsei
din cauza durerii la
steril si se face -se administreaza
nivelul coapsei drepte. - P= 82p/min
tratamentul prescris:
bandaj pentru fixarea
- TA=120/70 mmHg
-Lamisil gel aplicat local
pansamentului
- R= 18r/min
- se administreaza
- se masoara P, TA, R
- pacienta si-a
propranolol cp. 1x2/zi
schimbat lenjeria de
-se ajuta pacienta
corp cu ajutorul
sa-si schimbe pijamaua asistentei
se schimba lenjeria de pat
- pacienta a fost
- se ajuta pacienta sa se schimbata lenjeria de pat
la investigatii
- se supravegheaza
35
pacienta sa nu
cada in timpul
deplasarilor
36
CAPITOLUL III
FISE TEHNICE
PERFUZIA ENDOVENOASA
SCOP:
PREGATIREA MATERIALELOR:
- perfuzor;
- sol. de injectat;
- branula.
PREGATIREA PACIENTULUI:
- psihic: se informeaza;
EXECUTIE:
37
- pregateste solutia de perfuzat;
- monteaza perfuzorul si lasa lichidul sa circule prin tuburi pentru indepartarea aerului;
ACCIDENTE:
Prin bandajare se intelege fixarea pansamentului cu ajutorul feselor de tifon, de panza sau
material plastic.
Materiale necesare:
-1-2 foarfeci
-sonda canelata
38
-tavita renala
-apa oxigenata
-alcool
-tinctura de iod
-ser fiziologic
-solutie rivanol1/1000
-leocoplast
Dupa pregatirea materialelor asistenta se va spala pe maini cu apa si sapun, si apoi va trece la
sortarea materialului si la pregatirea bolnavului in vederea pansamentului.
Bolnavul va fi asezat comod in pozitie sezand sau in decubit, in asa fel ca regiunea care urmeaza
sa fie bandajata, trebuie asezata pe un suport (pelvisuport, taburet, suluri de patura etc.) sau sustinuta
de o infirmiera, sa fie usor accesibila pentru asistenta.
Asistenta care aplica pansamentul va sta cu fata spre bolnav, iar infirmiera care sustine regiunea
pansata se va aseza la spatele bolnavului sau langa el, ca sa nu impiedice miscarile asistentei in timpul
manoperei.
39
-bandajarea membrelor se incepe de la extremitatea lor distala, fasa se infasoara intr-o singura
directie, de obicei de la stanga la dreapta.
-turele fesei trebue sa le acopere pe cele precedente, in asa fel, incat acestea sa adere reciproc, sa nu
se desfaca una de alta si sa nu prezinte incretituri,
-fasa sa nu fie aplicata prea strans, pentru a nu produce dureri sau tulburari de circulatie si sa nu fie
prea larga pentru ca sa nu alunece, lasand plaga descoperita.
-in timpul bandajarii se vor evita miscarile inutile si se va avea grija sa nu se produca dureri
bolnavului.
-aplicarea fesei se incepe cu o tura circulara. Cu mana stanga se fixeaza coltul fesei, iar cu dreapta se
ruleaza fasa in jurul regiunii respective. Cand s-a trecut cu prima tura circulara, coltul fixat cu mana
stanga, care a ramas in afara, se indoaie si se trece cu fasa a doua oara peste capatul liber, pentru a-l
fixa.
Fasa se poate conduce circular , in spirala , in forma de opt, in spica rasfranta sau in evantai,
dupa regiunea anatomica unde se aplica.
40
Scop:
Materiale necesare:
-termometru uman
(cloramina)
-tava medicala
-ceas, comprese,
Efectuarea tehnicii:
41
miscari de rotatie si inaintare
temperatura.
Valoarea temperaturii rectale este cu 0,5 subunitati mai mare decat temperatura din axila
BIBLIOGRAFIE
42
Radulescu Ginecologie, Editura Medicala, Vol. I si II, 1993.
Luca V. Diagnostic si conduita in sarcina cu risc crescut, 1989.
Luca V. Hemoragiile in sarcina, Editura Cernea, 1994.
Cernea M. Curs de obsterica, 1988.
Parhon I. Manual atlas de lucrari practice de Obsterica-Ginecologie, Universitatea
Craiova, 1975.
Raca N. Patologia asociata sarcinii, Editura Sitech, 1996.
Virtej Obstetrica, Editura Medicala, 1997.
Raca N. Curs de obstetrica, Editura de Sud, 1999.
Alessandrescu D. Biologia reproducerii umane, Editura Medicala Bucuresti, 1987.
Ancar V., Ionescu C. Obstetrica, Editura national, 1997.
Benson R. C. Manuale di Obstetricia e Ginecologia, Piccin, Padova, 1986.
Bourton J. M., Dennez Practique de l'echographie en gynecologie et obstetrique, Ed. Vigot, Paris,
M., Eboue E. 1984.
Cernea M. Curs de obstetrica, Reprografia Universitatii Craiova, 1987.
Cunningham I., Gary F. William's Obstetrics, ed. 19, Appleton si Lange, 1994.
43