O Scrisoare Pierduta Tipuri de Comic ACTUL III

Descărcați ca doc, pdf sau txt
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 4

O scrisoare pierduta Tipuri de comic (Caragiale ) .

                                                O scrisoare pierduta


 
Tipuri de comic .
 
a)      Comicul de caracter . Contureaza personaje ridicule prin trasaturi negative starnind rasul , cu
scop moralizator deoarece nimic nu indreapta mai bine defectele umane decat rasul . Caragiale creeaza
tipologii de personaje dominate de trasaturi morale negative fapt pentru care Garabet Ibraileanu afirma
ca autorul face concurenta starii civile. Astfel tipul incornoratului este ilustrat de Zaharia Trahanache ,
tipul parvenitului si al demagogului este intruchipat de Nae Catavencu tipul prostului – Farfuridi
Branzovenescu , tipul servilului incul Ghita Pristanda iar Agamemnon Dandanache acumuleaza toate
trasaturile negative ale tuturor celorlalte personaje : parvenitism prostia incultutura perfidia demagogia
ramolisment. Dar personajele lui Caragiale sunt luate din viata asea ca in afara de o trasatura
dominanta ele sunt exponente tipice ale clasei umane in orice timp si societate si difera prin statu
social temperament intelect sau limbaj .
b)      Comicul de nume . Modalitatea creearii personalitatii unui erou prin semnificatia numelui mai
fusese folosita si inainte in teatrul lui Alecsandri , dar Caragiale are un rafinament aparte in alegerea
numelor sugerand prin ele nu numai o trsatura domininanta ci chiar un intreg caracter .
                Zaharia Trahanache =zahariseala ramolismentul si usoara modelare a eroului
de                      
            catre superiori de la centru de catre Zoe sau de enteres. Trahana ca o coca moale.
                Stefan Tipatescu =june prim tip abil cuceritor de inimi , amorez.
                Ghita Pristanda =servil umil fata de sefi fara personalitate. Pristanda –joc   
             popular care se danseaza dupa reguli prestabilite intr-o parte si in alta conform         
             strigatelor si comenzilor unui conducator de joc.
                 Nae Catavencu=ipocrit demagog palavragiu
                    Cataveica = haina cu 2 fete.
                Farfuridi si Branzovenescu – un cuplu de imbecilitate dependenti unul de altu                
             fiindu-si de folos numai unul altuia ca farfuria si branza.
                 A.Dandanache=agamemnon numele uni viteaz razboinic conducator de osti ,ironia
autorului mainfestandu-se ‘Agamita’ ‘ Gagamita’ si dandana – incurcatura.
       c)   Comicul de limbaj . Cu totul remarcabil si un mijloc de caracterizare care il  individualizeaza
net pe Caragiale in intreaga literatura romana.Particularitatile comicului sunt :
     1) Greseli de vocabular se produc din cauza deformarii cuvintelor mai ales a neologismelor fie din
lipsa de instructie fie din mimetism.
        a) pronuntie gresita :famelie renunmeratie .
        b) etimologia gresita – locuitorii capiteli sunt numiti capitalisti.
        c) lipsa de proprietate a termenilor – liber schimbat inseamna pt Catavencu flexibil in conceptii.
     2) Incalcarea regulilor gramaticale a logicii :
         a) polisemia : ne-am racit impreuna ;
         b) contradictia in termini : dupa lupta seculare care au durat aproape 30 d ani.
         c) asociatii incompatibile ca sens : industia rom e admirabila e sublime putem zice dar lipseste
cu desavarsire.
     d) nonsensul : din doua una ,ori sa se revizuiasca primesc dar sa nu se schimbe nimica ori nu sa se
revizuiasca primesc , dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo si anume prin portile esentiale
     e) truismele : un popor care nu merge inainte sta pe loc ba mai da si inapoi.
   3) Repetitia obsedanta a unor cuvinte care duc la ticuri verbale ce evidentiaza saracie de gandire si
vocabular : ai putintica rabdare neicusorule etc.
   4) Contradictia stilurilor :Catavencu tine un discurs patriotard-fals , intr-un stil oratoric in fata lui
Pristanda cu care pana atunci vorbise e un ton familiar.
   5) Confuzii ale unor dictoane celebre sau flosirea nepotrivita a altora din pricina inculturii.Astfel
Catavencu atribuie dictonul lui Machiavelli (scopul scuza mijloacele) nemuritorului Gambetta . tot el
rosteste eronat dictonul latinesc honeste vivere  sa traiesti cinstit – spunand oneste bibere care in
traducere libera ar insemna ca bei cinstit.
 
d)     Comic de situatie . Reiese din imprejurarile cele mai surprinzatoare in care sunt puse personajele
provocate de coincidente de incurcaturi de confuzii si situatii echivoce. Intreaga piesa se bazeaza pe
astfel de situatii fiecare scena in parte fiind o ilustrare a acestui tip de comic .
a)      pierderea si gasirea succesiva a scrisorii de amor constituie principala situatie comica in care
sunt implicate personajele si din care reies trsaturile lor de caracter : Zoe pierde scrisoarea de la
Tipatescu o gaseste cetateanul turmentat caruia ii este furata de Catavencu si devine mijoc de santaj pt
postul de deputat.Catavencu o pierde si el si o gaseste din nou cetateanu turmentat care o inapoieaza
Zoei.
b)      Cea de-a doua scrisoare este folosita tot ca mijloc de santaj de Dandanahce care nu o inapoiaza
pt ca mai trebuie si altdata.Se sugereaza astfel ca arma politica va fi eficienta si in viitor ,cinstea si
meritele politice neavand nici-scuza.
c)      Numarerea steagurilor de catre Ghita este o alta situatie comica din care reiese ca olitistul fura
din averea statului desi misiunea lui era de a-l apara fiind incurajat de catre prefect.
d)     Una dintre cele mai sugestive situatii este aceea in care Trahanache dupa ce fusese la Catavencu
si vazuse scrisorica de amor adresata Zoei vine la Tipatescu .Prefectul este ingrozit de reactia lui
Zaharia daca ar afla de scrisoare si disperat cand isi da seama ca acesta aflase.Venerabilul il
consoleaza pe Tipatescu spunandu`i ca scrisoare e plastografie.
e)      Comicul de intentie . Modalitate aarte in literatura ilustrand atitudinea autorului fata de
personaje si situatiile in care acestea actioneaza. Pornind de la propria afirmatie aceea ca ‘nimic nu
arde pe ticalosi’ , adept al preceptului clasic ‘rasul indreapta moravurile , Caragiale isi iubeste cu
patima personajele, ii este draga lumea aceasta degradata care ii da posibilitatea sa ridiculizeze ,sa
satirizeze punand in situatii absurde grotesti oamenii acestei societati corupte perfide corupte folosind
in principal sarcasmul. De aceea cititorii iubesc la randul lor personajele lui Caragiale desi unele sunt
de-a dreptul grotesti ba chiar multe dintre replicile lor sunt rostite si astzi cu veselie si placere intrucat
ele nu si-au pierdut deloc sensul si esenta.
 
       Zaharia Trahanace ( caracterizare ) .
 
   O scrisoare pierduta este o piesa construita pe tema politicului si vietii familale in care isi face
simtita prezenta erosul ilicit fiind ilustrativa pentru ironia acida a dramaturgului si pentru varietatea
tipului de comic. Piesa este o comedie prin care conflictul se amplifica se dovedeste slab datroita
finalului fericit in care toata lumea se impaca prin incadrarea personajului in tipologii comice prin
limbaju folosit si prin formele comicului.
   Actiunea comediei este simpla.In capitala unui judet de provincie doua tabere luptapentru un loc in
parlament.Catavencu directorul ziarului Racnetul Carpatilor si Tipatestu prefectul judetului apartin
unor tabere adverse ale aceluiasi partid.Trahanace liderul local al partidului si prietenul lui Tipatescu
sustin candidatura lui Farfuridi.Scopul lui catavencu este de a obtine candidatura dar pentru ca nu se
poate decat prin santaj ameninta cu publicarea unei scrisori amoroase adresata Zoei de catre amantul
sau Tipatescu.Lupta dintre cele doua tabere politice constituie principalul conflict al comediei. In cele
din urma centrul impune un alt candidat , pe A.Dandanache.Cesta este ales iar Catavencu schimba
tactica .
   Timpul si spatiul actiunii sunt precizate de autor in debutul piesei : In capitala unui judet de munte in
zilele noastre ( Alegerile Parlamentare 1883 ) pe parcursul a 3 zile.
   Dintre personaje se remarca onorabilul nenea Zaharia prin dubla sa apartenenta la tipul comic al
incornoratului si la cel al omului politic de la sfarsitul secolului al XIX lea .
   Configuratia generala a personajului este stabilita in mod direct prin didascalii in prima pagina a
textului dramatic prezidentul unei liste impresionante de comitete si comitii ce se poate prelungi la
nesfarsit si care amuza prin asocieri ridicole .
   Personajele lui Caragiale se caract mai intai prin nume .Trahanache provine de la trahana – coca
moale anticipand caracterul maleabil diplomatia in viata publica si privata , personajul adaptandu-se
perfect cerintelor societatii : fara moral si fara printip.
   Trahanache – politician varstnic obisnuit sa fie in fruntea miscarii politice din care pare as face un
scop in viata. Importanta lui in actiunea presei este anticipata de locul ocupat in lista personaj :
ocupand a 2a pozitie. El este mintea clara care tempereaza agitatia celor din jur si stabileste strategia
pt combaterea santajelului : gaseste pota falsificata de Catavencu. In viata familiala o protejeaza pe
Zoe considerand`o fragila dar si pe Tipatescu ale carui defecte sunt incompatibile cu viata politica .
Desigur aceasta atitudine care-i scuteste pe cei doi de explicatii nu este dezinteresata pt ca prietenia
prefectului ii aduce beneficii si venerabilul se simte foarte bine in pozitia de conducator al vietii
politice pozitie pe care intentioneaza sa o pastreze pana la adanci batraneti ca si Dandanache.
   Ca om politic respectat de toti in virtutea varstei si a experientei si ca presedinte al comitetului
electoral , Zaharia este cel care conduce adunarea din sala primariei cu rabdare placere comportandu-
se aproape patern cu farfuridi pe care il incurajase in efortul de a incheia un discurs fara sens ce pare
peste puterile lui.In acelasi timp se dovedeste amabil cu Catavencu desi nu il agreea dovedind astfel ca
este capabil de disimulare.In finalul intalnirii este iritat dupa ce rosteste constiincios numele lui ‘
Gagamita ala ‘ drept candidat al partidului si il numeste pe Catavencu plastograf contracarand astfel
efectul scrisorii in cazul publicarii.
   Ca sot inselat Trahanache adopta masca inocentei in privinta relatiilor dintre Zoe si Tipatescu.Ideea
naivitatii intentionate este sustinuta de comportamentul din scena in care ii relateaza lui Tipatescu
intalnirea cu Catavencu .Trahanache stie continutul scrisorii pe de rost si il priveste lung si atent pe
prefect urmarindu-i reactiile : In conditiile in care si Zoe si Tipatescu isi pierd capul omul politic
versat si sotul cu experienta indeamna la calm si  chiar il cearta pe Tipatescu cu care este prieten de 8
ani si care nu i-a gresit cu nimic .
   In final Trahanache este multumit pentru ca situatia de criza este dezamorsata si lucrurile intra pe
fagasul lor normal. Viclean dovedint strategie in relatiile interumane si o buna cunoastere a tehnicii
manipularii onorabilul profita de impacarea generala pentru a isi manifesta simpatia fata de
oportunismul lui Catavencu si mai ales ca sa accentueze relatia de prietenie cu Fanica in mod public .
Gestul de a-i saruta pe Zoe si Tipatescu are rolul de a sugera continuitatea triunghiului amoiros care
scapat de amenintare poate sa isi reia viata linistita.
   O alta modalitate de caracterizare indirecta o reprezinta faptele personajelor.Trahanache este
calculat si eficient gestioneaza calm situatiile de criza pe care le rezolva fara panica chiar dca are
nevoie de timp. In timp ce Zoe si Tipatescu se agita si ii promit lui Catavencu sustinerea Trahanache
ramane consecvent in atitudinea sa fata de avocat pe care il considera misel dar nu din punctul de vere
al caracterului ci pt ca nu este destul de versat.
   Limbajul este un alt mijloc de caracterizare.El dezvaluie incultura personajului care foloseste
‘cacofonii’ pronunta gresit cuvinte ‘ docoment printrip ... ‘ .
    Pe de alta parte ca si in cazul altor personaje el are aspectul unei marionete conduse din umbra de
propriile slabiciuni – interesul si mania puterii – provocand rasul si sustinand afirmatia lui Paul ... :
Caragiale a fost un demon al veseliei.
   Personajele comediilor lui Caragiale nu au dimensiune psihologica sunt pers plate nonevaluative
realizate prin mijloacele comicului. Zaharia Tra. Nu face exceptie si dca nu are dimensiune
psihologica are caracteristicile personajului comic si ale celui realist evocat prin tehnica aberatiei. El
ramane un simbol al politicianului contemporan  dragamaturgului dar si al politicianului ipocrit din
toate timpurile demonstrand eternitatea operei lui Caragiale .

S-ar putea să vă placă și