MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH

Str. Dr.A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Bucureşti, ROMÂNIA

Tel: *(+40 21) 318 36 20, Director: (+40 21) 318 36 00, (+40 21) 318 36 02, Fax: (+40 21) 312 3426

CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ

Str. L.Pasteur, Nr. 6, 400349, Cluj-Napoca, ROMÂNIA

Tel: *(+40 264) 594252,Tel/Fax: (+40 264)593112

EVALUAREA STĂRII DE BINE A COPILULUI

ÎN ȘCOALĂ
Hp_Robot

2017-2019
"Va exista întotdeauna ceva mult mai urgent decât
protejarea stării de bine a copiilor. Dar niciodată nu va
exista ceva mai important.” (1)

1.UNICEF Office of Research (2013). ‘Child Well-being in Rich Countries: A comparative overview’, Innocenti
Report Card 11, UNICEF Office of Research, Florence,
https://www.unicef-irc.org/publications/pdf/rc11_eng.pdf.
2
Coordonator sinteză: DR. SORINA IRIMIE

Colectiv de lucru: Psih. Princ. Ioana Beldean-Galea, Dr. Petru Sandu, Dr. Ileana Maria
Mireștean, Dr. Cosmina Adriana Samoilă, Asist. Princ. Anamaria Rusz

Cuprins:

I. FUNDAMENTARE TEORETICĂ 4
I. 1. Definirea stării de bine 4
I.2. Măsurarea stării de bine 4
I.3. Starea de bine a copilului - date internaționale 5
I.4. Rolul școlii în starea de bine a copilului 9
II. SCOP 12
III. MATERIAL ŞI METODĂ 13
III. 1.Instrumentul 13
III. 2 Administrarea testului 13
III.3. Analiza datelor 13
IV: REZULTATE 14
IV. 1. Structura lotului investigat 14
IV. 2 Prelucrări statistice 15
IV.3Analiza rezultatelor 24
V. DISCUȚII ȘI CONCLUZII 28

3
I. FUNDAMENTARE TEORETICĂ

I. 1. DEFINIREA STĂRII DE BINE

Literatura de specialitate privind starea de bine a copilului este vastă, în continuă și
rapidă extindere și în măsura în care acest lucru reflectă cercetarea continuă și progresele
potențiale pentru promovarea stării de bine la copii, este foarte promițătoare. În același
timp, face mai dificilă sarcina de a identifica cele mai bune și cele mai utile informații asupra
stării de bine a copilului.
Pornind de la lacunele și întrebările fără răspuns privind starea de bine a copilului
care există în prezent, Pollard E. și Lee PD [2] au realizat o revizuire sistematică a literaturii
de specialitate pentru a evalua starea actuală a cercetărilor. Cercetarea lor este
concentrată pe studiile privind starea de bine a copilului publicate înintervalul 1991-
1999. Scopurile acestei revizuiri au fost: (1) evaluarea definițiilor utilizate; (2) examinarea
indicatorilor stării de bine a copiilor și (3) a instrumentelor utilizate, contribuind astfel la o
înțelegere integrată a bazei de cercetare.
Starea de bine este un termen frecvent utilizat, dar inconsistent definit. Analiza
sistematică a literaturii a arătat că definiția stării de bine este variabilă. Ea a fost studiată
într-o gamă largă de discipline, grupe de vârstă, culturi, comunități și țări, rezultând o mare
varietate de definiții, care face dificilă compararea concluziilor.
Starea de binea fost definită prin caracteristicile individuale ale unei stări inerent
pozitive (fericire), de asemenea, a fost definită pe un continuum de la pozitiv la negativ, cum
ar fi de exemplu modul în care o persoană și-ar autoaprecia stima de sine, sau în termenii
contextului unei persoane (nivelde trai), lipsa stării de bine (depresie) sau în cadrul unui
colectiv (interrelaționarea).

I.2. MĂSURAREA STĂRII DE BINE

Există un acord redus în literatura de specialitate cu privire la modalitatea de a
măsura starea de bine a copilului. Ea a fost evaluată utilizând interviuri structurate și
nestructurate, teste standardizate sau un singur item din seturi de date la nivel național.
Măsurătorile obiective ale stării de bine a copiilor au variat de la evaluări
educaționale, fișe medicale, statistici naționale privind delincvența și tentativele de suicid,
ratele de infracționalitate și consumul de droguri.
Măsurarea subiectivă a stării de bine, de obicei, a constat din una dintre următoarele
abordări: măsurători unidimensionale, multidimensionale sau utilizarea mai multor
măsurători distincte.
Cea mai comună metodă de măsurarea a stării de bine, utilizarea de multiple
măsurători distincte, implică evaluarea așa numiților indicatoriai stării de bine, cum ar fi
stima de sine, depresiasau interrelaționarea. Această abordare, foarte răspândită, are
limitări semnificative. Studiile care folosesc câteva scale de măsurare a indicatorilor stării de
bine, în una sau două domenii omit celelalte dimensiuni. Astfel, aceste studii nu pot măsura
de fapt starea de bine, deoarece nu includ domenii importante ale acesteia.

2. ELIZABETH L. POLLARD and PATRICE D. LEE CHILD WELL-BEING: A SYSTEMATIC REVIEW OF THE LITERATURE,
Social Indicators Research 61: 59–78, 2003.

4
 Indicatorii pozitivi și negativi ai stării de bine, cum ar fi stima de sine și depresia, sunt
de obicei măsurați pentru a evalua starea de bine generală. Cu toate acestea, starea de bine
este mai mult decât un indicator unic într-un singur domeniu. În scopul de a măsura cu
exactitate starea de bine este esențial ca instrumentul de măsurare utilizat să surprindă
natura sa multi-dimensională.

I.3. STAREA DE BINE A COPILULUI - DATE INTERNAȚIONALE

În 2013 UNICEF a publicat un raport care a inclus o analiză a celor mai recente date
privind starea de bine a copilului în 29 de țări cu cele mai avansate economii, între care a
fost inclusă și România [1].
Au fost luate în considerare cinci dimensiuni ale vieții copiilor: bunăstarea materială,
sănătatea și siguranța, educația, comportamentele cu risc, condițiile de locuit și de mediu. În
total, 26 de indicatori comparabili la nivel internațional au fost incluși în listă. Ultimele patru
locuri din clasament sunt ocupate de trei dintre cele mai sărace țări luate în studiu, Letonia,
Lituania și România, precum și de către una dintre cele mai bogate, Statele Unite ale
Americii. În general, nu pare a fi o relație puternică între PIB-ul pe cap de locuitor și starea
generală de bine a copilului. Republica Cehă este clasată mai bine decât Austria, Slovenia
mai bine decât Canada și Portugalia mai binedecât în Statele Unite și există semne că țările
din Europa Centrală și de Est au început să reducă decalajul cu economiile cele mai
dezvoltate.
Deși schimbările de metodologie și structură fac dificilă realizarea de comparații
între primele două rapoarte ale UNICEF privind starea de bine a copilului, este totuși evident
că au existat unele schimbări semnificative pe parcursul primului deceniu din anii 2000. În
general, povestea primului deceniu al anilor 2000 este una de ameliorare pe scară largă a
celor mai mulți, chiar dacă nu atuturor indicatorilor stării de bine a copilului.
Necesitatea de a promova starea de bine a copiilor este larg acceptată ca un
imperativ moral, iar ca imperativ pragmatic, este la fel de demnă de prioritate.Incapacitatea
de a proteja șia promova bunăstarea copiilor este asociată cu un risc crescut într-o gamă
largă de aspectemai târziu în viață, care variază de la afectarea dezvoltării cognitive, la
performanțe școlare slabe, de la competențe și așteptări reduse la productivitate și câștiguri
reduse, de la rate mai mari ale șomajului la dependență crescută de asigurări sociale, la
prevalența crescută a comportamentelor antisociale și implicarea în criminalitate, la o mai
mare probabilitatea de consum de droguri și abuz de alcool, la niveluri mai ridicate ale
nașterilor în rândul adolescentelor și creșterea costurilor de îngrijire medicală și o incidență
crescută a bolilor psihice [3, 4].

a. Dimensiunea 1 - Bunăstarea materială

3.Duncan, G., K. Telle, K. Ziol-Guest and A. Kalil (2009). ‘Long-run Impacts of Early Childhood Poverty:
Comparative evidence from Norwegian registry data and the U.S’, PSID, paper prepared for the conference
‘The Long-run Impact of Early Life Events’. Michigan: National Poverty Center, University of Michigan, March
12-13 2009
4. Johnson, R. and R. Schoeni (2007). ‘The Influence of Early-Life Events on Human Capital, Health Status, and
Labor Market Outcomes over the Life Course’, Working Paper Series. Berkeley, CA: Institute for Research on
Labor and Employment, UC Berkeley.

5
 Conform ultimului raport UNICEF [2], bunăstarea materială este cea mai ridicată în
Olanda și în țările nordice (Finlanda, Danemarca, Islanda, Norvegia și Suedia) și cea mai
redusă în Letonia, Lituania, România și Statele Unite ale Americii.
b. Dimensiunea 2 - Sănătate și siguranță
Dimensiunea sănătății în cadrul stării de bine a copiilor a fost apreciată în baza a trei
componente pentru care există date comparabile la nivel internațional:
 sănătatea la naștere - măsurată prin rata mortalității infantile și procentul de
copii cu greutate mică la naștere (sub 2500 grame),
 disponibilitatea serviciilor profilactice de sănătate pentru copii - măsurată
prin nivelul național de imunizare pentru rujeolă, poliomielită și DPT3,
 sănătatea și siguranța copiilor - măsurată prin rata de deces a copiilor și
tinerilor (cu vârsta 1-19) de toate cauzele.
Referitor la prima componentă, raportul UNICEF arătă că 3 țări nordice - Finlanda,
Islanda și Suedia - urmate de Luxemburg și Slovenia au rate ale mortalității infantile mai mici
de 2,2 la 1000 de nașteri și în 26 din 35 de țări mortalitatea infantilă a fost redusă la ≤ 5 la
1000 de nașteri.
Singurele țări în care mortalitatea infantilă a depășit 6 la 1000 de nașteri au fost
Letonia, România, Slovacia și USA.Este posibil ca plasarea Statelor Unite în topul
clasamentului mortalității infantile să nu fie justificată. Există o dezbatere încă nerezolvată
cu privire la posibilitatea ca această rată a mortalității infantile în Statele Unite să
includădecesul copiiilor cu prematuritate extremă și/sau cu greutate la naștere extrem de
scăzută care sunt ținuți în viață pentru un timp de îngrijirea neonatală avansată, și care, în
alte țări, ar putea să nu fie clasificați ca "născuți vii".
A doua componentă aleasă pentru a evalua sănătatea copilului este disponibilitatea
și eficiența serviciilor profilactice de sănătate a copilului. Această componentă a fost
măsurată prin rata de imunizare din fiecare țară (acoperire medie de vaccinare pentru
rujeolă, poliomielită și DPT3). În țările dezvoltate, ratele de imunizare de rutină sunt, în
general menținute la un nivel ridicat, cu o medie de aproape 95%.
A treia componentă folosită pentru a construi o imagine de ansamblu a sănătății
copilului este rata de deces în rândul copiilor și tinerilor cu vârste cuprinse între 1 si 19 ani.
Decesele în această grupă de vârstă sunt rare în economiile avansate și cauzele de regulă
merg dincolo de boală și eficacitatea serviciilor de sănătate, incluzând decese prin
sinucidere, crimă, accidente de trafic, înec, incendii. Prin urmare, diferențele dintre țări în
rata de deces la copiii și tinerii din această grupă de vârstă pot fi luate în considerare pentru
a reflecta nivelul general de sănătate și siguranță în întreaga copilărie și adolescență.
Țările central și de est-europene (între care și România), împreună cu Belgia și Grecia
au valorile cele mai ridicate ale acestui indicator.
Luate împreună, cele trei componente menționate mai sus oferă un ghid aproximativ
privind componenta de sănătate a stării de bine a copiilor. Autorii raportului au menționat
faptul că în mod ideal, o astfel de privire de ansamblu ar trebuit să includă un indicator de
sănătate mentală și emoțională a copiilor, precum și un indicator al prevalenței abuzului și
neglijării copilului. Dar astfel de aspecte sunt dificil de definit și măsurat chiar și la nivel
național, iar la nivel internațional, nu sunt disponibile date comparabile.

6
c. Dimensiunea 3 - Starea de bine educațională
În măsurarea stării de bine în învățământ au fost luate în considerare două
componente principale - ratele de participare și nivelurile de realizare, care luate împreună
pot oferi un ghid aproximativ privind educația, atât din punct de vedere cantitativ cât și
calitatativ.
Analiza datelor a arătat că educația timpurie este practic universală în Belgia, Franța,
Olanda și Spania, iar în jumătate din cele 32 de țări (între care și România) ratele de
înscriere în învătământul preșcolar depășesc 90%. Cinci țări (Belgia, Irlanda, Lituania, Polonia
și Slovenia) au înrolat peste 90% din tinerii lor în educație în continuare, în timp ce șapte
dintre cele mai bogate țări din OCDE (Austria, Canada, Italia, Luxemburg, Spania, Marea
Britanie și Statele Unite ale Americii) se încadrează în treimea de jos a listei în privința
acestui indicator. În România acest indicator se situează sub 80%.
Indicatorii utilizați pentru a măsura starea de bine copiilor din punct de vedere
educativ reflectă în linii mari angajamentul fiecărei națiuni de a asigura dreptul fiecărui copil
de a fi pregătit în mod adecvat pentru cererile din lumea în care el va trăi. Gestionarea și
negocierea acestei lumi - luarea deciziilor cu privire la locurile de muncă și cariere, familii și
case, finanțe și pensionări, cetățenie și participare comunitară - cer o capacitate dezvoltată
pentru a dobândi și a analiza informații noi și de a se adapta la circumstanțele în
schimbare. Într-o astfel de societate, persoanele defavorizate educațional sunt susceptibile
de a fi mult mai defavorizate decât în trecut. Ele sunt, de asemenea, susceptibile de a găsi
tot mai greu posibilitatea de a beneficia și de a-și aduce contribuția în societățile complexe
în care trăiesc. Ca și celelalte dimensiuni ale stării de bine a copiilor luate în considerare în
acest raport UNICEF, starea de bine educațională, reprezintă prin urmare o măsură critică
atât pentru copiii de azi cât și pentru societățile de mâine.
d.Dimensiunea 4 - Comportamente și riscuri
A patra dimensiune a stării de bine a copilului încorporată în scorul general al stării
de bine a copilului este mai dificil de stabilit decât bunăstarea materială, sănătate sau
educație. Cu toate acestea, componenta "comportamente și riscuri" include o serie de
obiceiuri și comportamente cu impact critic în prezent și viitor pentru bunăstarea copiilor.
Sunt incluse trei componente separate. Prima este măsura în care copiii din fiecare
țară dobândesc obiceiuri sănătoase de alimentație și activitate fizică. A doua componentă
din "comportamente și riscuri" este reprezentată de prevalența unui al doilea set de
comportamente, care reprezintă pericole imediate pentru copii, precum și amenințări
serioase pe termen lung. Componenta finală din "comportamente și riscuri" este gradul în
care copiii și tinerii resimt violența în viața lor. Având în vedere pericolele
recunoscuteleasociate cu creșterea într-un mediu violent - de la suferință imediată și
accidente,la probleme pe termen lung de tipul: anxietate, depresie, probleme de
comportament, și înclinațiespre violență - este regretabil că puține date sunt disponibile
pentru a compara expunerea copiilor la violență fie ca victime, fie ca martori.
Hărțuirea (bullying) poate face un calvar din viața unui copil timp de săptămâni, luni
sau chiar ani. Acesta poate contribui la probleme emoționale și comportamentale, inclusiv
anxietate și depresie, afectarea performanțelor școlare, și creșterea absenteismului [5]. Dar
monitorizarea hărțuirii în viața copiilor se face mai dificil, ca urmare a faptului că este
anevoios de definit. În cadrul HBSC s-a considerat că un elev este hărțuit "atunci când un alt

5. Moore, K., N. Jones and E. Broadbent(2008). ‘School Violence in OECD Countries’

7
elev, sau un grup de elevi, îi spun sau fac lucruri urâte și neplăcute. De asemenea, atunci
când un elev este tachinat în mod repetat într-un fel care nu îi place sau atunci când în mod
deliberat îi sunt luate lucruri.”
Conform raportului UNICEF, Germania este un lider clar, având cel mai mic procent
de copii care au raport că au fost implicați în bătaie. Trei țări nordice - Danemarca, Islanda și
Suedia - au un nivel scăzut de atât hărțuire cât și de implicare în bătaie, în timp ce în Spania
proporția tinerilor implicați în bătaie depășește 50% (Grecia aproape 49%), iar în Lituania
proporția tinerilor care au raport a fi fost hărțuiți depășește 50%.În România procentele
elevilor care au raportat implicarea în bătaie sau hărțuire depășesc 40%.
e. Dimensiunea 5 - Locuința și mediu
În epoca modernă în cele mai multe familii numărul de copii a scăzut. În loc de patru
sau cinci frați, copiii de astăzi au cel mai frecvent unul sau chiar nici unul. În același timp,
creșterea ratelor de divorț și de separare au condus la schimbări în structura familiei și la
creșterea îngrijirii copilului în afara căminului familial. Astăzi mulți copii trăiesc în case care
sunt semnificativ mai puțin aglomerate decât în trecut. Totuși, în cazul în care există
supraaglomerare, aceasta este un factor important pentrustarea de bine copiilor. În afară de
lipsa oportunității de a beneficia deintimitate și de liniște pentru studiu, supraaglomerarea a
fost legată de efecte adverse asupra comportamentelor parentale și asupra dezvoltării
cognitive și emoționale a copiilor, inclusiv un risc crescut de stres și probleme
comportamentale [6].
Având în vedere datele disponibile [ 7 ],cea mai semnificativă variabilă este
reprezentată de variabila cameră/persoană. Conform raportului UNICEF în 17 din 26 de tări
europene,casele au in medie mai multe camere decât persoane și doar în 9 țări din Europa
Centrală și de Est (între care și România) au mai multe persoane decât camere. La acest
indicator se adaugă și cel al problemelor multiple ale locuinței (igrasie, acoperișuri cu
scurgeri, lipsa băilor, spații întunecoase. Conform raportului UNICEF, în România rata
problemelor multiple de locuit urcă până la 40%, în timp ce în Danemarca, Islanda sau
Norvegia este de sub 1%.
A doua componentă a stării de bine a copilului în raport cu mediului este
reprezentată de siguranța mediului, măsurată prin doi indicatori destul de diferiți: nivelul de
criminalitate și nivelul de poluare.
Deși expunerea timpurie la violență afectează unii copii mai grav decât pe alții,
pentru toți copiii riscul este determinat de faptul că un mediu de violență poate perturba
dezvoltarea normală și poate afecta starea de bine atât pe termen scurt cât și pe termen
lung. Consecințele pot include tulburări de comportament, cum ar fi agresivitatea și o
incapacitate de a relaționa cu alte persoane, tulburări emoționale cum ar fi depresia și
anxietatea, și probleme de sănătate, cum ar fi tulburările de somn [8]. Inițiativa Safe
Startdin Statele Unite ale Americii spune că expunerea la violență "poate interfera cu

6. Evans, G. W. (2006). ‘Child Development and the Physical Environment’, Annual Review of Psychology, Vol.
57: 423-451.
7.European Union Statistics on Income and Living Conditions (EU-SILC) (2009).
8.Margolin G. and E. B. Gordis (2004).‘Children’s Exposure to Violence in the Family and Community’, Current
Directions in Psychological Science, Vol. 13, No. 4: 152-155. Available at:
http://www.psy.miami.edu/faculty/dmessinger/c_c/rsrcs/rdgs/peers_social_
general/margolin.exposure2violence.curdir.04.pdf
8
abilitatea copilului de a gândi și de a învăța și poate perturba dezvoltarea fizică, emoțională
și intelectuală" [9].
Măsurareașicompararea violenței în mediul copilului este, evident,
problematică. Ratele criminalității și victimizării pot fi măsurate, dar variații mari în
metodele de definire și înregistrare a infracțiunilor în diferite sisteme juridice fac imposibilă
realizarea de comparații transnaționale. Singurul indicator disponibil, care elimină cea mai
mare parte a potențialului de prejudecată, este rata de omucidere pentru fiecare țară. S-a
decis să se accepte rata de omucidere ca un ghid aproximativ pentru nivelul general de
violență în societate.
A doua componentă a stării de bine a copilului în raport cu mediul - gradul de
poluare a mediului - este, de asemenea, dificil de comparat la nivel internațional. Un
standard comun pentru care sunt disponibile date este nivelul de poluare a aerului
exterior.Cele mai scăzute niveluri de poluare a aerului s-au găsit în Estonia, Finlanda,
Irlanda, Luxemburg și Statele Unite ale Americii (sub 20 de părți pe milion). iar cele mai
ridicate niveluri în Grecia, Italia, Letonia, Polonia și România (>30 de părți pe milion).
Cele cinci dimensiuni ale stării de bine a copilului considerate în raportul UNICEF -
bunăstarea materială, sănătatea, educația, comportamente și riscuri, precum și condițiile de
locuit și mediu contribuie la realizarea stării generale de bine a copilului. Dar, măsurarea și
compararea stării de bine a a copilului din diferite țări este un exercițiu imperfect, cu lacune
și limitări semnificative.

I.4. ROLUL ȘCOLII ÎN STAREA DE BINE A COPILULUI

Convenția Drepturilor Copilului (UN, 1989, 10) articolul 24 statuează că ”Statele
membre recunosc dreptul copilului de a se bucura de cele mai înalte standarde posibile de
sănătate...”Mai mult, Carta de la Ottawa (WHO, 1986, 11) și Declarația de la Jakarta (WHO,
1987, 12) subliniazărolul important pe care școlile îl au în promovarea sănătății la copii și
adolescenți.
În prezent programele comprehensive de sănătate în școli sunt orientate spre o
interpretare din ce în ce mai largă a conceptului de sănătate. Totuși, aceste programe au
încă la bază teoria privind sănătatea și promovarea sănătății și nu conceptul de stare de
bine. Următorul pas critic constă în definirea teoretică a unui model al stării de bine în
școală, bazat pe conceptul sociologic al stării de bine.
Conceptul de stare de bine și legăturile sale strânse cu învățarea nu sunt noi și sunt
astăzi disponibile o multitudine de dovezi pentru a informa educatorii asupra acestei relații
importante în munca pe care o fac în fiecare zi cu elevii.În ultimii ani au apărut schimbări în
modul în care este privit și abordat sistemul de învățare. Mediul școlar, lumea în care copiii
și tinerii cresc și învață, continuă să se schimbe. În acest context, înțelegerea stării de bine
trebuie actualizată. Starea de bine a unui individ este în continuă schimbare, iar

9. Cohen, E., B. McAlister Groves and K. Kracke (2009). ‘Understanding Children’s Exposure to Violence.
Moving From Evidence to Action’, ChildrenExposed to Violence Issue Brief No. 1.North Bethesda, MD: Safe Start
Center.
10.Convention on the Rights of the Child, https://www.ohchr.org/documents/professionalinterest/crc.pdf
11 . WHO, The Ottawa Charter for Health
Promotion,https://www.who.int/healthpromotion/conferences/previous/ottawa/en/
12. WHO, The Ottawa Charter for Health
Promotion,https://www.who.int/healthpromotion/conferences/previous/ottawa/en/
9
existențasau absența acesteia, poate afecta angajamentul unui elev și succesul în procesul
de învățare. Educatorii trebuie să înțeleagă potențialul pe care starea de bine îl poate avea
pentru o schimbare pozitivă, ce este necesar pentru a promova starea de bine și cum poate
deveni aceasta o forță puternică în procesul de învățare și dezvoltare a elevilor.
În termeni foarte generali, starea de bine poate fi descrisă drept calitatea vieții unei
persoane. “Starea de bine” subiectivă este constituită din două componente generale: (a)
judecăţile în legătură cu satisfacţia în viaţă şi (b) echilibrul afectiv sau măsura în care nivelul
de afect pozitiv depăşeşte nivelul de afect negativ în viaţa individului (Andrews & Withey,
1976; A. Campbell, Converse, & Rodgers, 1976; Diener, 1984).
Literatura de specialitate stabilește o serie de contexte în care este experimentată
starea de bine. Acestea recunosc faptul că starea de bine are o natură multidimensională,
incluzând aspecte cognitive, emoționale, sociale, fizice și spirituale.
Starea de bine cognitivă este asociată cu realizarea și succesul. Acesta include modul
în care sunt prelucrate informațiile și luate hotărâri. Bunăstarea cognitivă este importantă
pentru dobândirea cunoștințelor și învățare.
Starea de bine emoțională se referă la conștiința de sine și adaptarea
emoțională. Aceasta include procesul de coping și este adesea reflectată de nivelul de
rezistență a unei persoane. Bunăstarea emoțională este în parte dependentă de capacitatea
de auto-reflecție.
Starea de bine socială se referă la experimentarea unor relații pozitive și conectarea
cu ceilalți și este importantă pentru un comportament pro-social și empatia față de ceilalți.
Starea de bine fizică reprezintă măsura în care o persoană se simte sănătoasă și în
siguranță din punct de vedere fizic. Bunăstarea fizică crează premise pozitive pentru
sănătate.
Bunăstarea spirituală se referă la sentimentul unei persoane de sens și scop. Acesta
poate include conexiunea la cultură, religie sau comunitate și include convingerile, valorile și
noeme etice.
Starea de bine poate fi modelată printr-o serie de influențe generale, inclusiv gradul
în care există o posibilitatea de alegere, atingerea obiectivelor semnificative, relații pozitive,
bucurie, creștere și dezvoltare personală, sănătate și siguranță.
Alegerea este importantă deoarece are impact pozitiv asupra învățării și implicării în
școlarizare. Aceasta contribuie la o motivare îmbunătățită, interes și angajament pentru
îndeplinirea sarcinilor. Asigurarea posibilității de alegere oferă suport pentru auto-
reglementare, auto-disciplină și realizare. Când elevii au posibilitatea de alegere și
oportunități de a se angaja în activități care sunt de interes și valoare pentru ei, bunăstarea
lor este ameliorată.
Realizarea contribuie în mod pozitiv la bunăstarea unui elev, la încrederea și stima
de sine. Acesta poate contribui la întărirea auto-disciplinei și încurajareaelevilor să își asume
riscuri în procesul de învățare. Realizarea favorizează emoțiile pozitive, care pot sta la baza
angajamentelor și eforturilor suplimentare.
Relațiile pozitive asigură conectarea și sentimentele de apartenență și sunt esențiale
pentru bunăstare. Aceste relații sunt caracterizate prin interacțiuni constructive care oferă
suport entuziast și autentic. Ele sunt importante deoarece ajută la dezvoltarea aptitudinilor
sociale și emoționale și stau la baza altor relații pozitive, grijulii și respectuoase.
Bucuria sau prezența emoțiilor pozitive, poate ameliora starea de bine a unui
elev. Învățarea are loc mai eficient în contextul emoțiilor pozitive. Bucuria unui elev extinde
10
capacitatea de gândire creativă, inovatoare și pentru o rezolvare mai eficientă a
problemelor.
Dezvoltarea și creșterea personală poate asigura unui elev o mai mare satisfacție de
viață, mai multă încredere și auto-eficacitate și sentimente de mai mare rezistență, sănătate
și bunăstare. Dezvoltare contribuie la competența socială, stima de sine și sentimentul de
sens și scop.
Siguranță fizică și starea bună de sănătate fizică contribuie la starea de
bine. Mediile care oferă siguranță și suport pentru o stare bună de sănătate optimizează
experiența de învățare.
Școlile au un rol esențial în conectarea dezvoltării caracterului la copii și tineri cu
bunăstarea individuală și colectivă, care pe termen lung, va modela valorile și atitudinile
societății în care trăiesc.Profesorii joacă un rol important în furnizarea de experiențe de
învățare și oportunități care dezvoltă și modelează caracterul și bunăstarea copiilor și
tinerilor

Modelul conceptual al stării de bine al lui Allardt

Conform definiției lui Allardt, starea de bine este o stare în care o persoană își poate
satisface toate necesitățile de bază. Allardt împarte necesitățile în trei categorii: a avea, a
iubi și a fi. ”A fi” se referă la condițiile materiale și necesitățile impersonale într-o
perspectivă largă. ”A iubi” se referă la necesitatea de a relaționa cu alte persoane și
formarea identității sociale, ”A fi” la necesitățile de dezvoltare personală, cum ar fi
integrarea în societate și conviețuirea în armonie cu natura. Latura pozitivă a dimensiunii de
”a fi” poate fi caracterizată ca dezvoltare personală, în timp ce latura negativă se referă la
aspectul alienării. Allardt include sănătatea la dimensiunea de ”a avea”.

Modelul stării de bine în școală

Modelul conceptual a stării de bine în școală a fost definit pornind de la modelul
stării de bine al lui Allardt (Fig.1).

11
 STAREA DE BINE ÎN ȘCOALĂ
TIMPUL
Î
M C
P O
R PREDARE ȘI EDUCARE ÎNVĂȚARE M
E U
ȘCOALA N
J
I
U STAREA DE BINE
R T
a avea a iubi a fi sănătatea
I A
M T
I E
Condițiile din școală
Relațiile sociale Mijloace de realizare personală Statusul sănătății

 Împrejurimi și mediu
 Climatul școlar  Valoarea muncii elevului  Simptome psiho-
 Organizare școlară
 Dinamica grupurilor  Posibilitatea de: ghidare, somatice
 Programe, mărimea
 Relația profesor-elev încurajare, influențare a  Boli cronice
grupurilor
 Bullyinng procesului de decizie în  Alte afecțiuni
 Pedepse, siguranță
 Cooperare cu familia școală,  Răceli
 Servicii, îngrijire
 management...  Creșterea stimei de sine  ....
medicală
 Utilizarea creativității
 Prînzul în școală...

Fig.1 Modelul stării de bine în școală (11)

13
II. SCOP

Studiul stării de bine este o frontieră emergentă semnificativă în cercetarea privind

dezvoltarea copilului. Există o cerere crescândă pentru cercetare, care se extinde dincolo de
studiul tulburărilor, deficiențelor și disabilităților copilului. Este momentul plasării
accentului pe atributele pozitive ale copiilor. Prin examinarea punctelor forte și abilităților
copiilor, pot fi conturați factorii determinanți pentru o traiectorie de dezvoltare
pozitivă. Numai prin examinarea punctelor forte și abilităților copiilor pot fi descoperite
elementele de bază ale stării de bine care permite copiilor să se dezvolte armonios și să
prospere.
Studiul își propune evaluarea stării de bine a copilului în unităţi de învăţământ.

13
Konu A, Rimpela M, Wellbeing in schools: a conceptual model, Health Promotion International, Vol. 17, No.
!, Oxford University Press, 2002
12
III. MATERIAL ŞI METODĂ

III.1.Instrumentul
Pentru evaluarea stării de bine a copilului se utilizează Scala Personal Wellbeing
Index (PWI) care conține 7 itemi de satisfacție, fiecare dintre ei corespunzând unui domeniu
de viață: standardul de locuit, sănătate, realizări personale, relații interpersonale, siguranța
personală, conectivitatea comunitară și securitatea viitoare. Aceste șapte elemente, care
formează PWI, reprezintă primul nivel de deconstrucție al întrebării globale "Cât de
mulțumit ești de viața ta ca un întreg?".
Scala Personal Wellbeing Index-pentru elevi (PWI-SC) este o versiune a Personal
Wellbeing Index-Adult (PWI-A; IWG 2006), care a fost reformulată pentru utilizare la elevii
de liceu, dar care păstrează esența versiunii pentru adulți. Spre deosebire de scala pentru
adulți, care pune întrebări despre „satisfacție“, elementele PWI-CS solicită ca respondenții
să indice nivelul lor de „fericire“ cu fiecare domeniu. Adjectivul „fericit“ este susținut de
faptul că este ușor de înțeles de către copii de vârstă școlară (14). Domeniile folosesc, de
asemenea, o formulare simplificată. De exemplu, „“ Cât de mulțumit sunteți cu securitatea
viitorului? „ este modificat cu “Cât de fericit ești în legătură cu ceea ce aștepți să se întâmple
în viitor în viața ta?”. Domeniile PWI-SC sunt la fel caîn scala pentru adulți și includ
standardul de viață, de sănătate, realizarea în viață, relații, siguranță, conectivitate
comunitară și de securitate viitoară. Fiecare domeniu este teoretic încorporat pentru a
reprezenta primul deconstruct de nivel al întrebării globale, „Cât de fericit esti cu viața ta ca
întreg?”.
III.2.Administrarea testului
a. Etica
Înainte de a efectua testul, administratorului de test îi revine responsabilitatea de a
se asigura că a fost obținută:
(a) aprobarea etică corespunzătoare de la autoritatea competentă și
(b) aprobarea de la fiecare părinte sau tutore legal.
b. Procedura generală
(a) Este important ca elevii să înțeleagă natura sarcinii înainte de a avea loc testarea,
(b) Imediat înainte de testare, fiecare respondent ar trebuisă primească propriul exemplar
tipărit al chestionarului,
(c) elementele testului trebuie să fie AUTO-COMPLETATE,
(d) Persoana care administrează testul trebuie să permită fiecărui copil / adolescent să
răspundă într-o manieră absolut privată și să asigurecarăspunsurile lor individuale să
rămână confidențiale și anonime.
III.3. Analiza datelor
1. Cleaning-ul datelor
Este esențial ca toate datele să fie verificate pentru seturile de răspuns. Atunci când
scorurile de răspuns se plasează la partea de sus sau de jos a grilei pentru toți cei 8 itemi,
pot indica o lipsă de înțelegere sau alte motive, dar indiferent de cauză, lipsa de variație va

14
Cummins, R. A., & Lau, A. L. D. (2005). Personal Wellbeing Index-School Children (PWI-SC) (3rd ed.).
Melbourne: Deakin University. Retrieved July 12, 2011 from http://www.deakin.edu.au/research/
acqol/instruments/wellbeing_index.htm.
13
distorsiona analiza datelor și prin urmare, aceste seturi de date cu scoruri consecvent
maxime sau minime trebuie eliminate înainte de analiza datelor.
2. Analiza datelor ”Fericirea cu viața ca întreg” și Indexul Personal al Bunăstării la Elevi
(Personal Wellbeing Index- PWI)
Toate datele sunt standardizate în unități în distribuție de la 0 la 100. Acest lucru se
realizează prin mutarea zecimalei cu un pas la dreapta. Astfel o valoare de 6,0 devine 60
puncte.
3. Analiza datelor prin convertirea scorurilor brute în scala format standard 0-100 (după
Mark Stokes and Bob Cummins, School of Psychology, Deakin Universtity)
În scopul obținerii unor rezultate comparabile, datele sunt convertite în format
standard, ceea ce face ca ele să se prezinte ca și cum ar fi obținute pe o scară de la 0 la 100
puncte. Valorile derivate din acest proces sunt denumite ”procente din scala maximă”
(%SM). Această comversie nu modifică proprietățile statistice ale datelor, procesul fiind al
unei conversii simple lineare, dar are avantajul că datele din PWI si alte scale pot fi
comparate în termenii deviațiilor standard).
Conversia scorurilor PWI, care a avut o scala de răspuns de la 0-10, este simplă . Ea
se obține prin mutarea zecimalei cu un pas la dreapta. Astfel scorul de 7 devine 70%SM, iar
o medie a scorului de 6,56 devine 65,6%SM.
4. Interpretarea datelor
Datele obținute pot fi utilizate la nivel de domenii individuale sau scorurile de
domeniu pot fi agregate și calculată o medie pentru a forma Indexul personal al stări de
bine (Wellbeing Index Personal). Itemul "Fericirea cu viața ca un întreg" nu este o
componentă a Indexului personal al stări de bine și prin urmare, va fi analizat ca o variabilă
separată.
IV. REZULTATE
IV.1. Structura lotului investigat
În studiu a fost inclus un lot de 8317 participanţi, elevi de liceu (clasele IX-XII) din 64
de licee (din 26 de judeţe: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa, Brăila, Buzău, Cluj,
Covasna, Dolj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ,
Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş) din cele patru zone geografice ale
României (Banat, Modova, Muntenia, Transilvania). După efectuarea cleaning-ului datelor,
conform metodologiei, au fost eligibili pentru studiu (a se vedea paragraful „Curăţarea
bazei de date”) 7865 (Tabelul 1).
Tabelul 1. Frecvenţa elevilor eligibili pentru studiu în funcţie de zona geografică

Zona Frecvenţa %
Banat 845 10,7
Moldova 1874 23,8
Muntenia 2584 32,9
Transilvania 2562 32,6
Total 7865 100,0

14
IV.2. Prelucrări statistice
Prelucrările statistice s-au efectuat în programul statistic - Statistical Package for the
Social Sciences (SPSS) versiunea 20.
S-au efectuat următoarele prelucrări statistice:

 Repartiţii de frecvenţe
 Reprezentări grafice ale distribuţiilor datelor
 Calcularea indicatorilor statistici: medie, mediană, abatere standard
 Calcularea testului z al lui Kolomogorov-Smirnov
 Calcularea coeficientului de corelaţie a rangurilor al lui Spearman ()
 Analiza factorială prin metoda Componentelor Principale
 Regresie liniară multiplă
 Calcularea coeficientului α (alpha Chronbach)

Curăţarea bazei de date

După colectarea datelor şi întocmirea unei baze de date unitare au fost eliminate
nonrăspunsurile (elevi care nu au răspuns la cel puţin un item) şi a răspunsurilor diferite de
cele din intervalul 1-10. Au mai fost eliminaţi subiecţii care au răspuns cu cota 1 sau 10 la
toţi cei 8 itemi.

Posibilitatea transformării cotelor în scoruri

„Fericirea cu viaţa ca întreg” şi Indexul Personal al Bunăstării la elevi (PWI-SC)

Pentru transformarea cotelor în scoruri se poate aplica formula (preluată din

manualul chestionarului1):
𝑐𝑜𝑡𝑎 − 𝑐𝑜𝑡𝑎𝑚𝑖𝑛𝑖𝑚ă 𝑐𝑜𝑡𝑎 − 1
𝑠𝑐𝑜𝑟 = × 100 = × 100
𝑐𝑜𝑡𝑎𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚ă − 𝑐𝑜𝑡𝑎𝑚𝑖𝑛𝑖𝑚ă 10 − 1
În acest caz: cota 1 devine scorul 0; cota 2 devine scorul 11,1; cota 3 devine scorul
22,2; cota 4 devine scorul 33,3; cota 5 devine scorul 44,4; cota 6 devine scorul 55,6; cota 7
devine scorul 66,7; cota 8 devine scorul 77,8; cota 9 devine scorul 88,9; cota 10 devine
scorul 100.

2.1 Prelucrări preliminare

Fiind vorba de un instrument de investigare tradus din limba engleza și utilizat

pentru prima data la un eșantion reprezentativ pentru eleviide liceu din România, primul
demers a fost acela al validării.S-au efectuat prelucrări statistice asupra cotelor itemilor,
prelucrări care au fost utilizate şi în alte studii (15)care au aplicat variante ale Indexului
Personal al Bunăstării (PWI).

15. Reliability and Validity of the “Personal Well-Being Index – Adult” in Mothers of Mentally Retarded Students
in North of Tehran-Iranhttps://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3939976/
15
 Tabelul 2. Repartiţiile de frecvenţe ale cotelor itemilor

Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5 Item 6 Item 7 Item 8

Cota
Frecv./% Frecv./% Frecv./% Frecv./% Frecv./% Frecv./% Frecv./% Frecv./%
96 45 78 69 69 88 87 108
1
1,2 0,6 1,0 0,9 0,9 1,1 1,1 1,4
52 31 54 52 52 33 52 39
2
0,7 0,4 0,7 0,7 0,7 0,4 0,7 0,5
117 63 72 118 118 71 96 94
3
1,5 0,8 0,9 1,5 1,5 0,9 1,2 1,2
187 118 174 221 221 166 137 140
4
2,4 1,5 2,2 2,8 2,8 2,1 1,7 1,8
838 666 500 837 837 542 531 642
5
10,7 8,5 6,4 10,6 10,6 6,9 6,8 8,2
492 369 312 557 557 316 304 372
6
6,3 4,7 4,0 7,1 7,1 4,0 3,9 4,7
889 761 620 1163 1163 675 755 765
7
11,3 9,7 7,9 14,8 14,8 8,6 9,6 9,7
1728 1465 1183 1888 1888 1363 1339 1434
8
22,0 18,6 15,0 24,0 24,0 17,3 17,0 18,2
1763 1972 1858 180 1800 1865 1833 1865
9
22,4 25,1 23,6 22,9 22,9 23,7 23,3 23,7
1703 2375 3014 1160 1160 2746 2731 2406
10
21,7 30,2 38,3 14,7 14,7 34,9 34,7 30,6
7865 7865 7865 7865 7865 7865 7865 7865
Total
100 100 100 100 100 100 100 100

Repartiţia de frecvenţe a Indexului Personal al Bunăstării

Scorul PWI-SCs-a obţinut prin adunarea cotelor celor şapte itemi (2-8) care alcătuiesc
PWI-SC şi împărţirea rezultatului la 7.
Reprezentarea grafică a distribuţiei datelor referitoare la „Fericirea cu viaţa ca
întreg”şi Indexul Personal al Bunăstării la elevi (PWI-SC) relevă aspecte asimetrice în
ambele cazuri.
Distribuţia datelor este asimetrică negativ atât în ceea ce priveşte „Fericirea cu viaţa
ca întreg” (Figura 2), cât şi Indexul Personal al Bunăstării la elevi (PWI-SC)(Figura 3), ceea ce
indică frecvenţa crescută a scorurilor mari, adică predominanţa nivelurilor crescute ale
„Fericirii cu viaţa în ansamblu”şi ale Indexul Personal al Bunăstării la elevi (PWI-SC).
Figura 2. Diagrama de frecvenţe a cotelor la itemul „Fericirea cu viaţa ca întreg” (N=7865)

16
Figura 3. Histograma pentru Indexul Personal al Bunăstării (PWI-SC) (N=7865) Indicatori
statistici ai cotelor la itemi şi ai PWI-SC

S-au calculat indicatorii statistici ai cotelor fiecărui item în parte şi ai scorului PWI-SC
(Tabelul 3 ).
Tabelul3. Indicatorii statistici ai cotelor la itemi şi ai PWI (N=7865)
Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5 Item 6 Item 7 Item 8 PWI
Minim 1 1 1 1 1 1 1 1 1,43
Maxim 10 10 10 10 10 10 10 10 10,00
Media 7,80 8,25 8,41 7,63 8,32 8,33 8,30 8,16 8,20
Mediana 8,00 9,00 9,00 8,00 9,00 9,00 9,00 9,00 8,57
Abaterea standard 1,99 1,82 1,93 1,89 1,79 1,91 1,94 1,97 1,29
Analiza rezultatelor obținute relevă că pentru fiecare item cât şi pentru PWI
predomină scorurile mari și ca urmare:

17
  mediile scorurilor itemilor sunt mai mari decȃt 7,5, iar media pentru PWI este
mai mare decȃt 8,0, în condiţiile în care scorurile sunt cuprinse între 1 şi 10;
 mediana este mai mare decȃt media.
Aceste rezultate confirmă asimetria negativă a repartiţiilor datelor în sensul
predominării scorurilor mari.
Verificarea normalităţii distribuţiei de frecvenţe pentru scorurile itemilor şi pentru PWI, cu
ajutorul testului Kolmogorov-Smirnov
Pentru a elimina orice urmă de îndoială în ceea ce priveşte condiţia de normalitate a
distribuţiei datelor s-a aplicat testul z al lui Kolmogorov-Smirnov(N=7865) (Tabelul 4).
Tabelul 4. Analiza formei distribuţiei de frecvenţe pentru scorurile itemilor şi pentru PWI-
SC, cu ajutorul testului Kolmogorov-Smirnov
Indexul
Personal al
Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5 Item 6 Item 7 Item 8 Bunastarii
z 17,687 18,928 21,258 17,279 19,726 19,810 19,567 18,512 10,533
p <0,001 <0,001 <0,001 <0,001 <0,001 <0,001 <0,001 <0,001 <0,001

Conform rezultatelor obţinute se poate respinge ipoteza normalităţii distribuţiei de

frecvenţe, deoarece p<0,001.
Evaluarea validităţii Indexului Personal al Bunăstării la elevi (PWI-SC) relativă la
constructul măsurat
Pentru a verifica dacă testul se referă cu adevărat la constructul pe care trebuie să-l
măsoare s-a urmărit existenţa unei relaţii funcţionale monotone între variabilele PWI-SC şi
“Fericirea cu viaţa ca întreg”.
Un prim pas în surprinderea unor informaţii importante care vizează forma, direcţia
şi intensitatea relaţiei dintre cele două variabile a fost reprezentarea grafică a asocierii
dintre acestea (Figura 4).

Figura 4. Norul statistic al variabilelor Fericirea cu viaţa ca întreg şi Indexul Personal al

Bunăstării (N=7865)

18
 Conform diagramei de corelaţie (Figura 4), este sugerată existenţa unei relaţii
monotone crescătoare între variabile, ceea ce înseamnă că valorile mici obţinute la Indexul
Personal al Bunăstării sunt asociate cu valori mici obţinute la itemul “Fericirea cu viaţa ca
întreg”, iar valorile mari obţinute la Indexul Personal al Bunăstării sunt asociate cu valori
mari obţinute la itemul “Fericirea cu viaţa ca întreg”.
Pentru a confirma sau infirma estimarea făcută pe baza norului de puncte s-a
considerat calcularea unui coeficient de corelaţie între itemul “Fericirea cu viaţa ca întreg”
şi Indexul Personal al BunăstăriiPWI-SC(N=7865). Întru-cât distribuţiile de frecvenţe ale
variabilelor Fericirea cu viaţa ca întreg şi Indexul Personal al Bunăstării nu sunt normale, a
fost calculat un coeficient de corelaţie neparametric şi anume - coeficientul de corelaţie a
rangurilor al lui Spearman (ρ).ρ=0,604; p<0,001.
Deoarece ρ este pozitiv şi semnificativ statistic la un prag p<0,001 (p unilateral),
constituie o primă dovadă a validităţii Indexului Personal al Bunăstării.
O altă metodă utilizată pentru a testavaliditatea instrumentului relativă la construct
estevalidarea factorială.
Astfel, pentru a determina dacă există una sau mai multe variabile (factori) ale căror
valori se combină liniar pentru a forma scorul total al testului s-a utilizat analiza factorială
prin metoda componentelor principale pentru itemii PWI-SC luaţi separat.
A fost extras un singur factor, care acoperă 46,67% din varianţa totală.
Toate saturaţiile sunt pozitive şi sunt semnificative la un prag p<0,001 (Tabelul 5).
Aceasta înseamnă că itemii 2-8 măsoară ceva comun.

Tabelul. 5 Saturaţiile itemilor în factorul extras (N=7865)

Factor
Item 2 0,658
Item 3 0,630
Item 4 0,701
Item 5 0,703
Item 6 0,694
Item 7 0,711
Item 8 0,681

Factorul extras corelează liniar pozitiv, semnificativ la un prag p<0,001, cu Fericirea

cu viaţa ca întreg (itemul 1): r=0,643, ceea ce înseamnă că factorul comun itemilor 2-8 care
aparţin PWI-SC este o măsură globală a fericirii.Acest rezultat este o altă dovadă a
validităţii Indexului Personal al Bunăstării la elevi.
Având în vedere rezultatele obţinute până acum, referitoare la relaţia dintre variabila
„Fericirea cu viaţa ca întreg” şi celelalte variabile (domeniile care aparţin PWI-SC), s-a
urmărit care este contribuţia celor şapte itemi care aparţin PWI-SC la predicţiaFericirii cu
viaţa ca întreg.
În acest caz s-a calculat ecuaţia de regresie (Tabelul 6) a itemului „Fericirea cu viaţa
ca întreg” faţă de itemii care aparţin PWI-SC (N=7865)
S-a recurs la metoda ENTER utilizată în Regresia liniară multiplă.
Variabilele independente – predictori - Cele şapte domenii care aparţin PWI-SC
19
 Variabila dependentă – criteriul – Fericirea cu viaţa ca întreg
 Toate variabilele predictor au fost incluse în ecuaţie
 Efectul fiecăreia este evaluat după şi independent de efectul tuturor celorlalte
variabile introduse anterior
 Fiecare variabilă independentă este evaluată prin prisma contribuţiei proprii la
explicarea Fericirii cu viaţa ca întreg
S-au obţinut următoarele valori: R=0,659; R2=0,434; Rajustat2=0,433
Aceasta înseamnă că itemii 2-8 care aparţin PWI-SC pot prezice 43,3% din varianţa
scorului itemului „Fericirea cu viaţa ca întreg”.Pentru toţi itemii coeficienţii de regresie sunt
pozitivi şi semnificativi la un prag p<0,001 (pentru itemul 6 p=0,001). Aceasta înseamnă că
toţi cei 7 itemi (itemii 2-8) care aparţin PWI-SC au o contribuţie importantă la predicţia
Fericirii cu viaţa ca întreg.
Tabelul 6. Coeficienţii de regresie
Coeficienţii Coeficienţii
nestandardizaţi standardizaţi
Eroarea
B standard Beta t p
Constanta -0,430 0,109 -3,924 0,000
Item 2 0,295 0,011 0,269 27,063 0,000
Item 3 0,118 0,010 0,114 11,639 0,000
Item 4 0,149 0,011 0,142 13,719 0,000
Item 5 0,162 0,011 0,146 14,122 0,000
Item 6 0,036 0,011 0,035 3,378 0,001
Item 7 0,121 0,011 0,117 11,251 0,000
Item 8 0,126 0,010 0,124 12,224 0,000

Evaluarea Fidelităţii Indexului Personal al Bunăstării la elevi (PWI-SC)

Pentru evaluarea fidelităţii PWI-SC s-a utilizat metoda analizei consistenţei interne.
Pentru a evalua măsura în care itemii testului se referă la acelaşi lucru s-a calulat
coeficientul de consistenţă internă alpha Cronbach (N=7865). Valoarea coeficientului de
consistenţă internă este α= 0,809 ceea ce reflectă o consitenţă internă bună a PWI-SC.
Etalonarea Indexului Personal al Bunăstării la elevi (PWI-SC) şi ai itemului „Fericirea cu
viaţa ca întreg”
„Prin etalonare se înţelege stabilirea unei scări care să permită determinarea locului
ocupat de rezultatele unui subiect faţă de rezultatele unei populaţii de referinţă, suficient de
numeroasă, formată din persoane comparabile cu cea examinată.” 16
Indicatorii statistici ai PWI-SC şi ai itemului „Fericirea cu viaţa ca întreg” în raport cu
clasa de nivel liceal (Tabelul 7) au sugerat existenţa unor diferenţe între clase.

16
Monica Albu (1998). Construirea şi utilizarea testelor psihologice, Editura Clusium.
20
 Tabelul 7. Indicatori statistici ai PWI-SC şi ai itemului „Fericirea cu viaţa ca întreg” în
raport cu nivelul liceal

Clasa N m σ
Fericirea cu viaţa ca a IX-a 1614 8,01 1,98
întreg a X-a 1520 7,83 2,00
a XI-a 1406 7,84 1,92
a XII-a 1347 7,67 2,02
Total 5887 7,85 1,98
Indexul Personal al a IX-a 1614 8,39 1,25
Bunăstării a X-a 1520 8,19 1,28
a XI-a 1406 8,17 1,21
a XII-a 1347 8,07 1,36
Total 5887 8,22 1,28

Pentru a constata dacă există diferenţe semnificative între clasele de nivel liceal s-a
utilizat tehnica ANOVA în vederea calculării testului F.
La Indexul Personal al Bunăstării la elevi, mediile scorurilor diferă între clase
semnificativ la un prag p<0,001: F(3, 5883)=16,693. Media pentru clasa a IX-a diferă
semnificativ de mediile pentru clasele a X-a (p<0,001), a XI-a (p<0,001) şi a XII-a (p<0,001).
La itemul Fericirea cu viaţa ca întreg, mediile scorurilor diferă între clase
semnificativ la un prag p<0,001: F(3, 5883)=7,220. Mediile diferă semnificativ între clasele a
IX-a şi a XII-a: p<0,001.
În reprezentarea grafică a mediilor PWI-SC (Figura 4) şi itemului Fericirea cu viaţa ca
întreg (Figura 5)pot fi sesizate mai uşor diferenţele între clasele de nivel liceal.

Figura. 5 Mediile scorurilor pentru PWI-SC, pe clase

21
 Figura. 6 Mediile scorurilor pentru Fericirea cu viaţa ca întreg, pe clase

Deoarece mediile diferă semnificativ între clase, s-a optat pentru construirea
etaloanelor pe clase de liceu.
Construirea etaloanelor Indexul Personal al Bunăstării la elevi (PWI-SC) şi itemului Fericirea
cu viaţa ca întreg
Etaloanele au fost construite pe clase de liceu (IX-XII).
S-a optat pentru utilizarea modelului etalonării în 5 clase normalizate. Conform
literaturii de specialitate(3), pentru obţinerea scării normalizate cu 5 clase se foloseşte curba
de repartiţie a legii normale cu media zero şi cu abaterea standard . Axa reală se
decupează în cinci intervale, dispuse câte două simetric faţă de origine astfel: (primul şi
ultimul interval au lungime nelimitată; celelalte intervale au lungime finită, egală cu ;
intervalul central conţine în mijloc originea axei). Împărţirea în 5 clase normalizate
presupune ca:

 în clasele 1 şi 5 să fie cȃte 7% subiecţi din volumul total;

 în clasele 2 şi 4 să fie cȃte 24% de subiecţi din volumul total;
 în clasa 3 să fie 38% de subiecţi din volumul total.
În cadrul etaloanelor pentruIndexul Personal al Bunăstării la copii (PWI-SC) (Tabelul
8) au fost determinate cinci intervale de severitate:
1. Intervalul de severitate foarte redusă (un nivel foarte scăzut al stării de bine) –
cuprinde cele mai mici scoruri, obţinute de aproximativ 7% dintre elevi;
2. Intervalul de severitate redusă (un nivel scăzut al stării de bine) – cuprinde scorurile
cele mai mici care urmează celor din intervalul de severitate foarte scăzută, obţinute
de aproximativ 24% dintre elevi;
3. Intervalul de severitate moderată (un nivel mediu al stării de bine) – cuprinde
scorurile cele mai mici care urmează celor din intervalul de severitate redusă,
obţinute de aproximativ 38% dintre elevi;

22
 4. Intervalul de severitate ridicată (un nivel crescut al stării de bine) – cuprinde scorurile
cele mai mici care urmează celor din intervalul de severitate moderată, obţinute de
aproximativ 24% dintre elevi;
5. Intervalul de severitate foarte ridicată (un nivel foarte crescut al stării de bine) –
cuprinde scorurile cele mai mari, obţinute de aproximativ 7% dintre elevi.
Tabelul 8. Etaloanele Indexul Personal al Bunăstării la elevi (PWI-SC)
Clasa Clasa
normalizată/severitate a IX-a a X-a a XI-a a XII-a
scoruri % scoruri % scoruri % scoruri %
1. foarte redusă 1,43- 6,7 1,57- 7,3 2,29- 7,0 1,71- 6,7
5,71 6,14 6,0 5,57
2. redusă 5,86- 25,0 6,29- 22,6 6,14- 22,5 5,71- 24,6
7,71 7,71 7,71 7,71
3. moderată 7,86- 39,7 7,86- 36,9 7,86- 40,6 7,86- 40,3
9,00 8,86 8,86 8.86
4. ridicată 9,14- 21,2 9,0- 26,3 9,0- 21,4 9,0- 22,9
9,57 9,57 9,43 9,57
5. foarte ridicată 9,71- 7,4 9,71- 6,9 9,57- 8,5 9,71- 5,5
10,0 10,0 10,0 10,0

În încercarea de a construi etaloane pentruitemul Fericirea cu viaţa ca întreg)

(Tabelul 9) nu au putut fi determinate cinci intervale de severitate potrivit modelului - 5
clase normalizate deoarece la itemul 1 faptul că scorul maxim (10) este prezent la foarte
mulţi elevi face ca împărţirea în 5 clase normalizate să se abată destul de mult de la
procentele teoretice (7%, 24%, 38%, 24%, 7%). Scorul maxim (10) a fost obţinut de mult mai
mulţi elevi decȃt ar fi trebuit să fie în clasa normalizată 5 (26,2% în clasa a IX-a, 23,0% în
clasa a X-a, 20,4% în clasa a XI-a şi 18,9% în clasa a XII-a).

Tabelul 9.Valoarea scorurilor pe clase normalizate în raport cu nivelul școlar

Clasa Clasa
normalizată a IX-a a X-a a XI-a a XII-a
scoruri % scoruri % scoruri % scoruri %
1 1-4 5,0 1-4 5,7 1-4 5,1 1-4 6,3
2 5-7 24,2 5-7 28,4 5-7 27,8 5-7 30,3
3 8-9 44,6 8-9 42,9 8-9 46,7 8 22,4
4 10 26,2 10 23,0 10 20,4 9 22,1
5 10 18,9
Interpretarea scorului Indexului Personal al Bunăstării la copii (PWI-SC)
Se recomandă ca pentru interpretarea rezultatului unei persoane la Indexul Personal
al Bunăstării la copii (PWI-SC) să se folosească, în locul scorului obţinut de aceasta la scală,
intervalul de încredere al scorului real corespunzător probabilităţii P=0,95.
Scorul real al unei persoane la o scală este media scorurilor pe care le-ar obţine
persoana respectivă, dacă i s-ar administra scala de o infinitate de ori, în condiţii diferite. El
23
este interpretat ca fiind scorul pe care l-ar obţine persoana respectivă dacă scala ar fi
perfectă şi ar fi administrată în condiţii ideale.
Intervalul de încredere al scorului real corespunzător unei probabilităţii P este
intervalul în care există şanse de 100xP % să se găsească scorul real.
Dacă x este scorul obţinut de o persoană la scală şi se alege P=0,95, atunci intervalul
de încredere al scorului real este (x-1,96σE, x+1,96σE), unde σE este eroarea standard de
măsură a testului în populaţie.
σE se calculează cu ajutorul coeficientului de fidelitate al scalei, α, şi al abaterii
standard a scorurilor scalei în eşantionul de persoane extras din populaţie, σ, folosind
formula:  E   1   .
Valorile σ se citesc din tabelul 15, iar coeficienţii α din tabelul 17, ţinȃnd cont de
clasa din care face parte respondentul.
Tabelul 10. Coeficienţii α (Cronbach) pe clase ai Indexului Personal al Bunăstării la elevi
(PWI-SC)

Clasa N α
a IX-a 1614 0,812
a X-a 1520 0,802
a XI-a 1406 0,783
a XII-a 1347 0,824
Total 5887 0,807

Exemplu. Un elev din clasa a IX-a a obţinut scorul 9 la Indexului Personal al Bunăstării la
elevi (PWI-SC). Ţinȃnd cont de etaloanele construite pentru această scală (tabelul 10), s-ar
putea spune că elevul respectiv are un scor de severitate moderată, deoarece scorul său
face parte din intervalul 7,86-9.
Se calculează intervalul de încredere al scorului real corespunzător probabilităţii
P=0,95.
Din tabelul 15 se citeşte σ=1,25. Din tabelul 17 se preia α=0,812.
Prin urmare, pentru elevii din clasa a IX-a,   1,25 1 0,812  0,541.
E
Intervalul de încredere al scorului real corespunzător scorului 9 şi probabilităţii
P=0,95 este (9-1,96*0,541, 9+1,96*0,541), adică (7,93, 10,06).
În acest interval se găsesc scorurile 8, 9 şi 10. Scorul 6 este de severitate redusă,
scorurile 7-9 sunt de severitate moderată, iar scorul 10 este de severitate foarte ridicată.
Aceasta înseamnă că nu putem afirma cu certitudine că scorul elevului respectiv la Indexul
Personal al Bunăstării la elevi (PWI-SC) este de severitate moderată. Este posibil şi ca
elevul să fie de severitate ridicată sau foarte ridicată.

IV.3 Analiza rezultatelor

Prelucrările preliminare au dovedit că instrumentul ales pentru evaluarea stării de
bine la elevi este un instrument valid, adecvat analizei vizate, fapt pentru care s-a trecutla
etapa următoare, de analiză a datelor.

24
 Analiza datelor relevă cea mai ridicată valoare medie/item pentru ”satisfacția cu
sănătatea personală” (item3) și cea mai scăzută pentru ”satisfacția cu realizările
personale” (item 4), urmată de ”satisfacția cu expectanțele de viață” (item 10) și ”satisfacția
cu standardul de viață” (item 2).
Valorile obținute sunt asemănătoare celor observate la tineri din alte țări în care a
fost utilizat acest chestionar (17).
Valoarea medie a PWI-7 convertită în format standard a fost 80,86 în Spania, 81,68
în Brazilia, 79,39 în Chile și 82,0 în cazul lotului din România.

Fig.7 Valoarea medie/item și PWI, valoare standard

86
84
82
Media

80
78
76
74
72
7.8 8.25 8.41 7.63 8.32 8.33 8.3 8.16 8.2

Item Item Item Item Item Item Item Item

PWI
1 2 3 4 5 6 7 8
Valoare standard 78.0 82.5 84.1 76.3 83.2 83.3 83.0 81.6 82.0

Analiza datelor în raport cu nivelul de școlarizare denotă variații pentru toți itemii și
pentru indicatorul compozit PWI, în sensul scăderii valorilor medii cu înaintarea în vârstă.
Astfel, valoarea medie a itemului 1 (Fericirea ca întreg) scade de la 8,01 la elevii din clasa a
IX-a la 7,67 la cei din clasa a XII-a, iar cea a indicatorului compozit PWI, de la 8,39 la 8,07.

17
Casa F et all. ”Testing the personal Wellbeing Index on 12-16 Year-Old Adolescents in 3 Different Countries
with 2 New Items”, Soc Indic Res (2012) 105:461-482)

25
 Fig.8 Valoarea medie/item și PWI/clasă
8.8
8.6
8.4
8.2 Item 1
8
Item 2
7.8
7.6 Item 3
7.4 Item 4
7.2 Item 5
7
Clasa a-IX-a Clasa a-X-a Clasa a-XI-a Clasa a-XII-a Item 6
Item 1 8.01 7.83 7.84 7.67
Item 7
Item 2 8.55 8.25 8.17 8.02
Item 3 8.63 8.43 8.41 8.19
Item 8
Item 4 7.79 7.55 7.65 7.58 PWI
Item 5 8.5 8.34 8.31 8.18
Item 6 8.49 8.34 8.28 8.2
Item 7 8.49 8.32 8.25 8.21
Item 8 8.29 8.12 8.15 8.12
PWI 8.39 8.19 8.17 8.07

Se poate observa însă, că indiferent de nivelul de școlarizare, valoarea medie cea mai
scăzută se înregistrează pentru ”satisfacția cu realizările personale” (item 4), iar cea mai
ridicată valoare medie/item pentru ”satisfacția cu sănătatea personală” (item3). Aproape
toate nivelurile evaluărilor domeniilor vieții scad cu clasa (adică cu vârsta). Bunăstarea
subiectivă scade continuu cu ficare an școlar.
Conform studiilor lui Cummins(18), nivelul subiectiv al stării de bine poate fi folosit
ca un indicator al riscului de depresie, folosind în acest scop următoarele intervale: scorurile
≥70 puncte sunt considerate normale; scorurile situate între 51 și 69 de puncte sunt
ambigue. Se consideră că aceste scoruri pot indica o stare de bine subiectivă mai mică decât
cea normală în cazul în care o provocare homeostatică puternică a redus valoarea unui set
mai mare de puncte. Scorurile în acest interval pot semnala chiar înfrângerea homeostatică
dacă provin dintr-un set foarte mare de puncte. Scorurile de 50 de puncte sau mai puțin
indică înfrângerea homeostatică și o probabilitate mare de depresie.
Analiza distribuției subiecților din lotul studiat în raport cu valoarea PWI (Fig.7)
relevă că la aproape două treimi dintre aceștia s-au observatvalori normale ale acestui
indicator și la 17.6% valori ambigue, care ar recomanda o privire mai atentă pentru
identificarea componentei care a dus la distorsionarea valorii indicatorului. De remarcat că
la un procent îngrijorător, de 16.4% dintre elevii investigați au fost notate scoruri foarte
scăzute ≤50 de puncte, care conform studiilor lui Cummins pot reprezenta un semnal de
alarmă, acești subiecți fiind considerați la risc ridicat de depresie.

18
Cummins, R. A. (2010). Subjective wellbeing, homeostatically protected mood and depression: A synthesis.
Journal of Happiness Studies, 11, 1–17.
26
 Fig. 9 Distribuția procentuală a lotului în raport cu
valoarea indicelui PWI

16.4%

17.6%
66.0%

Subiecți la risc Subiecți cu scor ambiguu Subiecți cu scor normal

Chiar dacă, adolescenții pot fi incluși , conform terminologiei lui Cummins în

”standardul de aur al bunăstării subiective” (19), analiza stratificată a datelor în raport cu
nivelul de școlarizare pare să sugereze un declin continuu al bunăstării subiective cu
înaintarea în vârstă. Astfel, procentul elevilor de clasa a XII-a cu valori la risc ale PWI este
semnificativ mai mare, comparativ cu cel al elevilor din clasa a IX-a (Fig. 8).

Fig. 10 Distribuția procentuală a lotului în raport cu

valoarea indicelui PWI și clasa

80%

60%

40%

20%

0%
Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a
Subiecți la risc 14.60% 15.60% 15.40% 17.70%
Subiecți cu scor ambiguu 14.70% 18.60% 17.50% 18.90%
Subiecți cu scor normal 69.70% 65.80% 67.10% 63.40%

PWI reprezintă o deconstrucție a bunăstării subiective. În cazul lotului studiat de noi

PWI are valori mai mari comparativ cu cele observate pentui item-ul 1 ”fericirea cu viața ca
întreg” (Fig.9) , contrar observațiilor lui Băltățescu din 2009 (20) care nota niveluri ale PWI

19.Cummins RA, The Second Approximation to an international Standard for Life Satistaction, Social Indicators
Research, no. 43, 1998
20. Băltățescu S., Bunăstarea subiectivă a elevilor de liceu și studenților. Studiu folosind ”Personal Wellbeing
Index, An. Inst. De Ist. ”George Barițiu”, Series Hummanistica, tom VII, 2009, p 147-157, . http://www.history-
cluj.ro/SU/anuare/2009/Continut/02_8_Baltatescu.PDF
27
semnificativ mai scăzute decât cele ale variabilei ”satisfacția cu viața ca întreg”, dar similare
celor observate în Australia. Cummins explică această regularitate prin faptul că domeniile
cu un grad mai înalt de specificitate nu beneficiază de erorile auto-favorizante în aceeași
măsură ca ”viața ca întreg”, diferența contrară fiind persistentă în țările mai puțin
dezvoltate.

Fig.11 Nivelul ”Satisfacției cu viața ca întreg” și PWI

în raport cu clasa
8.6
8.4
8.2
8
7.8
7.6
7.4
7.2
Clasa a-IX-a Clasa a-X-a Clasa a-XI-a Clasa a-XII-a
PWI Satisfacția cu viața ca întreg

V. DISCUȚII ȘI CONCLUZII
În acest studiu s-a urmărit,într-o primă etapă, evaluarea calităţilor psihometrice ale
formei adaptate pentru populaţia şcolară din România a Indexul Personal al Bunăstării la
elevi (PWI-SC).
Datele obţinute susţin calităţile psihometrice ale acestui instrument de liceu.
O dovadă a validităţii Indexului Personal al Bunăstării la elevi (PWI-SC) relativă la
constructul măsurat este existenţa unei relaţii semnificative din punct de vedere statistic
între variabila „Fericirea cu viaţa ca întreg” şi variabila Indexul PWI-SC (elementele
componente ale indexului PWI-SC reprezintă primul nivel de deconstrucţie al întrebării
globale „Cât de mulţumit eşti cu viaţa ta în ansamblu?”1).
Validitatea Indexului Personal al Bunăstării la elevi (PWI-SC) relativă la constructul
măsurat este susţinută și de existenţa factorului comun itemilor care aparţin PWI-SC,care
este o măsură globală a fericirii.
O altă dovadă a validităţii PWI-SC o constituie contribuţia importantă a itemilor care
aparţin PWI-SC la predicţia Fericirea cu viaţa ca întreg. Itemii care aparţin PWI-SC au prezis
43,3% din varianţa scorului itemului „Fericirea cu viaţa ca întreg”. Aceste rezultate sunt
comparabile cu rezultatele altor studii (21) care au utilizat Indexul Personal al Bunăstării
(PWI). De exemplu, itemii PWI pot prezice din varianţa scorului itemului „Fericirea cu viaţa
ca întreg”: 48% sau 49% în unele studii din Australia, 35% într-un studiu din Argentina, 50%
într-un studiu din China, 26% într-un studiu din Slovacia.
Referitor la fidelitatea Indexului Personal al Bunăstării la elevi (PWI-SC), rezultatele
obţinute au demonstrat o consistenţă internă bună.

21. International Wellbeing Group (2013). Personal Wellbeing Index: 5th Edition. Melbourne: Australian Centre
on Quality of Life, Deakin University (http://www.deakin.edu.au/research/acqol/instruments/wellbeing-
index/index.php)
28
 În concluzie, Indexul Personal al Bunăstării la elevi (PWI-SC) aplicat la elevii de liceu
din România are proprietăţi psihometrice bune în ceea ce priveşte validitatea instrumentului
relativă la construct şi fidelitatea acestuia.
Limite ale cercetării şi direcţii de continuare a cercetării
Din analiza nivelului mediilor Indexului Personal al Bunăstării la elevi (PWI-SC)
şiitemului „Fericirea cu viaţa ca întreg” se constată predominanţa scorurilor mari, adică un
nivel crescut al stării de bine la majoritatea elevilor. Această situaţie ar putea sugera fie
disponibilitatea elevilor de a oferi răspunsuri dezirabile social, fie explicaţia dată de Cumins
şi Nistico (22) potrivit căreia există un mecanism autoreglator, iar protecţia parentală
influenţează homeostaza cognitivă, păstrând bunăstarea subiectivă în limitele „intervalului
de aur”.
Un studiu care a urmărit starea de bine elevi și studenți din România (19), a arătat că
tinerii au nivelurile cele mai mari ale bunăstării subiective, iar dintre aceştia, elevii de liceu
sunt cei mai fericiţi. Autorul precizează că, nivelurile de bunăstare subiectivă ale
adolescenţilor se pot datora atât protecţiei pe care le-o acordă părinţii, cât şi unui proces de
autoreglare a propriei percepţii asupra bunăstării subiective.
Datorită distribuţieiasimetrice a datelor, construirea etaloanelor a fost dificilă, iar
cercetări viitoare vor putea evidenţia gradul de validitate al explicaţiilor amintite. De
asemenea, se impune necesitatea construirii altor etaloane.
Pentru a face față crizei tot mai accentuate a problemelor de sănătate mintală
nediagnosticate la copii și, ca urmare,netratate, se impune identificarea timpurie a
problemelor, intervenția precoce și eforturi preventive sporite. Instrumentul prezentat și
utilizat în cadrul acestui studiu poate reprezenta o metodă simplă și eficientă de
diagnosticare precoce a unor eventuale perturbări ale stării de bine la elevi, care urmată de
o orientare a copilului spre o consiliere psihologică adecvată poate ajuta la prevenirea unor
potențiale probleme de sănătate mintală viitoare.
Un accent marcat pe promovarea bunăstării, consolidarea capacității de rezistență și
o sănătate mintală bună va avea un impact pozitiv, de îmbunătățire a rezultatelorcopiilor și
tinerilor, de promovare a bunăstării națiunii ca întreg.
Identificarea tinerilor la risc și sprijinirea lor pentru a construi o bună capacitate de
adaptare emoțională îi poate ajuta să facă față adversităților, și consecutiv poate ajuta la
prevenirea dezvoltării unor probleme de sănătate mintală mai târziu în viață.
Școlile pot și trebuie să joace un rol-cheie în transformarea acestei aspirații în
realitate, întrucât oferă mediul ideal pentru promovarea bunăstării emoționale și
identificarea precoce a modificărilor de comportament și a semnelor de suferință mentală,
iar pentru copiii care se confruntă cu adversități în mediul familial, școala poate oferi un
mediu consistent, protector și terapeutic, care îi poate ajuta să facă față provocărilor.

22. Robert A. Cummins i Helen Nistico, Maintaining Life Satisfaction: The Role of Positive Cognitive Bias,
„Journal of Happiness Studies”, no. 3 (1), 2002.
29