Prelegere 1 Bratu C. - Microcontrolerul PDF
Prelegere 1 Bratu C. - Microcontrolerul PDF
Prelegere 1 Bratu C. - Microcontrolerul PDF
Bratu C.
ARHITECTURA UNOR MICROCONTROLERE DIN CATEGORIA PIC.
TEHNICI DE ADRESARE A MEMORIEI. STRATEGII DE INTRARE-IE IRE
Printre multele domenii unde utilizarea lor este practic un standard industrial se pot
men iona:
în industria de automobile (controlul aprinderii motorului, climatizare, diagnoz , sisteme
de alarm , etc.);
@2018 1/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.
în a a zisa electronic de consum (sisteme audio, televizoare, camere video i
videocasetofoane, telefonie mobil , GPS-uri, jocuri electronice, etc.);
în aparatura electrocasnic (ma ini de sp lat, frigidere, cuptoare cu microunde,
aspiratoare);
în industria aerospa ial ;
Regi trii sunt deci loca ii de memorie al c ror rol este de a ajuta prin executarea a variate
opera ii matematice sau a altor opera ii cu date.
R/W
Fig. 3. Unitatea de memorie
Memoria este alc tuit din toate loca iile de memorie, iar adresarea acesteia nu este
altceva decât selectarea uneia din ele.
În afar de citirea dintr-o loca ie de memorie, memoria trebuie de asemenea s permit
scrierea în ea. Aceasta se face prin asigurarea unei linie de control R/W (cite te /scrie).
Linia de control este folosit în urm torul fel: dac R/W=1, se face citirea, i dac opusul
este adev rat atunci se face scrierea în loca ia de memorie.
@2018 2/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.
2.3. Bus-ul
Bus-ul sau magistral reprezint un grup de 8, 16, sau mai multe fire. Sunt dou tipuri de
bus-uri: bus de adres i bus de date.
Magistrala de adrese serve te la transmiterea adreselor de la CPU la memorie, iar
magistrala de date permite transmiterea datelor la componentele microcontrolerului.
În ceea ce prive te func ionalitatea microcontrolerului, situa ia s-a îmbun t it, dar o nou
problem a ap rut: avem o unitate ce este capabil s lucreze singur , dar nu poate interac iona
cu mediul exterior.
@2018 3/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.
Pentru a înl tura aceast deficien , se mai ad ug un bloc ce con ine câteva loca ii de
memorie al c ror singur cap t este conectat la bus-ul de date, iar cel lalt are conexiune cu liniile
de ie ire la microcontroler ce pot fi v zute cu ochiul liber ca pini la componenta electronic .
@2018 4/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.
2.7. Watchdog-ul
Whatchdog-ul este de fapt un alt contor liber (free-run) unde programul nostru trebuie s
scrie un zero ori de câte ori se execut corect. În caz c programul se „blocheaz ”, nu se va mai
scrie zero, iar contorul va reseta singur microcontrolerul la atingerea valorii sale maxime.
Aceast component este important pentru c asigur fiabilitate mare a programului f r
supravegherea omului.
Fig. 7. Watchdog-ul
Fig. 9. Unitatea serial folosit pentru a trimite date, dar numai prin trei linii
@2018 5/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.
Schema urm toare reprezint sec iunea central a microcontrolerului.
@2018 6/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.
Compilatorul este program software, de obicei oferit gratuit de produc torii
microcontrolerelor. Pentru a transfera codul hexadecimal rezultat în urma compil rii, în memoria
program a microcontrolerului este nevoie de un programator. Programatorul este compus
dintr-un modul electronic care asigur interfa area între aplica ia ce con ine microcontrolerul i
calculator (PC), i un program software ce ruleaz pe PC.
@2018 7/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.
PORTUL A, PORTUL B i PORTUL C sunt conexiuni fizice (pinii) între
microcontroler i exterior . Portul A are 6 pini, portul B are 4 pini, iar portul C are 8 pini.
TIMER-LE LIBERE (FREE-RUN) sunt contoare libere de 8 bi i în interiorul
microcontrolerului ce lucreaz independent de program. La fiecare al patrulea impuls de ceas al
oscilatorului î i încrementeaz valoarea lui pân ce atinge maximul (255), i apoi începe s
numere tot din nou de la zero. Dup cum tim timpul exact dintre fiecare dou increment ri ale
con inutului timer-ului, poate fi folosit pentru m surarea timpului ce este foarte util la unele
componente.
UNITATEA DE PROCESARE CENTRAL (CPU) are rolul unui element de
conectivitate între celelalte blocuri ale microcontrolerului. Coordoneaz activitatea acestor
blocuri i execut programul utilizatorului.
•
@2018 8/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.
@2018 9/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.
@2018 10/10