Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC

Bratu C.
ARHITECTURA UNOR MICROCONTROLERE DIN CATEGORIA PIC.
TEHNICI DE ADRESARE A MEMORIEI. STRATEGII DE INTRARE-IE IRE

1. Microcontroler contra Microprocesor

Microprocesorul, este unitatea central de prelucrare a informa iei (CPU) a
unui calculator sau sistem structurat func ional, care coordoneaz sistemul i care, fizic, se
prezint sub forma unui cip electronic.
Microcontrolerul este o structur electronic destinat controlului unui proces sau, mai
general, este un microcircuit care incorporeaz o unitate central (CPU), memorii i resurse
care-i permit interac iunea cu mediul exterior.
Pentru a fi folosit, unui microprocesor trebuie s i se ata eze alte componente ca memorie
i componente pentru primirea i trimiterea de date. Microcontrolerul este proiectat s cu toate
componentele necesare pentru func ionarea i interac iunea cu mediul exterior.

Fig. 1. Microcontroler contra Microprocesor

Printre multele domenii unde utilizarea lor este practic un standard industrial se pot
men iona:
în industria de automobile (controlul aprinderii motorului, climatizare, diagnoz , sisteme
de alarm , etc.);

@2018 1/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.
în a a zisa electronic de consum (sisteme audio, televizoare, camere video i
videocasetofoane, telefonie mobil , GPS-uri, jocuri electronice, etc.);
în aparatura electrocasnic (ma ini de sp lat, frigidere, cuptoare cu microunde,
aspiratoare);
în industria aerospa ial ;

2. Structura unui microcontroler

2.1. Unitatea central de procesare
Unitatea central de procesare, (CPU) este structurat pe loca ii de memorie (regi tri)
având capacitatea de a realiza opera ii logice i aritmetice (înmul ire, împ r ire, sc dere i
adunare) precum i mutarea con inutului dintr-o loca ie de memorie în alta.

Fig. 2. Unitatea central de procesare

Regi trii sunt deci loca ii de memorie al c ror rol este de a ajuta prin executarea a variate
opera ii matematice sau a altor opera ii cu date.

2.2. Unitatea de memorie

Memoria este o component a microcontrolerului a c rei func ie este de a stoca date.

R/W
Fig. 3. Unitatea de memorie
Memoria este alc tuit din toate loca iile de memorie, iar adresarea acesteia nu este
altceva decât selectarea uneia din ele.
În afar de citirea dintr-o loca ie de memorie, memoria trebuie de asemenea s permit
scrierea în ea. Aceasta se face prin asigurarea unei linie de control R/W (cite te /scrie).
Linia de control este folosit în urm torul fel: dac R/W=1, se face citirea, i dac opusul
este adev rat atunci se face scrierea în loca ia de memorie.

@2018 2/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.
2.3. Bus-ul
Bus-ul sau magistral reprezint un grup de 8, 16, sau mai multe fire. Sunt dou tipuri de
bus-uri: bus de adres i bus de date.
Magistrala de adrese serve te la transmiterea adreselor de la CPU la memorie, iar
magistrala de date permite transmiterea datelor la componentele microcontrolerului.

Fig. 4. CPU, memoria i magistralele

Tehnici de adresare a memoriei

Adresarea memoriei se face prin magistrala de adrese. Dac magistrala de adrese are n
linii atunci mul imea adreselor este 2n.
Pentru a rezolva o problema, procesorul trebuie s cunoasc în fiecare moment atât
opera ia pe care urmeaz s o execute, cât i datele care particip în opera ie. Aceste opera ii sunt
comunicate procesorului prin intermediul instruc iunilor.
Instruc iunea reprezint o succesiune de cifre binare prin care se indic procesorului
opera ia de executat i amplasamentul (locul) operanzilor.

OPCODE ID ADROP1 ... ADROPn

Codul Modalitatea de accesare Adres Adres

instruc iunii a memoriei operand 1 operand n

Principalele modalit i de adresare a memoriei sunt:

a. adresarea în registru - în acest caz informa ia asupra c reia ac ioneaz instruc iunea se
afl localizat într-unul din regi tri microprocesorului.
b. adresarea imediat - informa ia referin în acest caz se afl în memoria program la
octetul imediat urm tor dup OPCODE i ID.
c. adresarea absolut - informa ia este localizat printr-o adres complet care se g se te în
formatul instruc iunii, imediat dup OPCODE i ID.
d. adresarea informa iei în siv – stiva constituie un segment de memorie separat.
Accesarea informa iei din stiv se face utilizând registrul care con ine adresa bazei
segmentului de stiva i regi trii care con in baza i respectiv vârful stivei.

În ceea ce prive te func ionalitatea microcontrolerului, situa ia s-a îmbun t it, dar o nou
problem a ap rut: avem o unitate ce este capabil s lucreze singur , dar nu poate interac iona
cu mediul exterior.

@2018 3/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.
Pentru a înl tura aceast deficien , se mai ad ug un bloc ce con ine câteva loca ii de
memorie al c ror singur cap t este conectat la bus-ul de date, iar cel lalt are conexiune cu liniile
de ie ire la microcontroler ce pot fi v zute cu ochiul liber ca pini la componenta electronic .

2.4. Unitatea intrare-ie ire

Unitatea intrare-ie ire este structurat pe loca ii de memorie denumite „porturi”. Porturile
fizic sunt pinii microcontrolerului. Sunt diferite tipuri de porturi: intrare, ie ire sau porturi pe
dou -c i.

Fig. 5. Unitatea intrare-ie ire

Strategii intrare - ie ire

Din punct de vedere al aplica iei software implementat pe microprocesor pot exista trei
metode de realizare a opera iei de intrare-ie ire: metoda de interogare continu , utilizarea
întreruperilor i transferul direct cu memoria.
a. Tehnica de interogare continu - microprocesorul când are nevoie de citirea unei date
de la portul de intrare trimite adresa acestuia pe magistrala de adrese i a teapt activarea
semnalului READY de la portul respectiv. În intervalul de timp de la lansarea opera iei de citire
de la porturi i pân când este activat semnalul READY microprocesorul a teapt , neputând s
desf oare nici o alt ac iune.
b. Tehnica întreruperilor – atunci când se activeaz o întrerupere, semnalul READY este
activat, procesorul va încheia execu ia instruc iunii în curs i va realiza citirea datei disponibile
pe portul de intrare. În acest caz, procesorul nu mai pierde timp în a teptarea semnalului
READY, deci în a teptarea datelor de la portul de intrare.
c. Tehnica de acces direct la memorie - aceasta tehnic de intrare-ie ire este foarte
frecvent utilizat pentru volume mari de date, de exemplu trimiterea datelor c tre o imprimanta
sau citirea datelor de la o unitate optic (în cazul calculatoarelor). Atunci când se dore te
transferul unui volum mare de date de la memorie la unul din periferice sau de la periferice la
memorie, microprocesorul ini ializeaz controlerul de acces direct la memorie DMA cu adresa
de start a domeniului care trebuie s fac transferul, num rul de octe i i sensul în care se face
transferul. Un astfel de mecanism de transfer este foarte eficient atunci când microprocesorul
este prev zut cu memorie cache. În intervalul de timp în care se face transferul de date
microprocesorul poate continua activitatea utilizând instruc iunile i datele stocate în memoria
cache, deci apare o îmbun t ire substan ial a gradului de utilizare a timpului de calcul al
microprocesorului.

2.6. Unitatea timer

Unitatea de baz a timer-ului este un contor liber (free-run) care este de fapt un registru a
c rui valoare numeric cre te cu o unitate la intervale egale, a a încât luându-i valoarea dup
intervalele t1 i t2, pe baza diferen ei lor s putem determina cât timp a trecut.

@2018 4/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.

Fig. 6. Unitatea timer

2.7. Watchdog-ul
Whatchdog-ul este de fapt un alt contor liber (free-run) unde programul nostru trebuie s
scrie un zero ori de câte ori se execut corect. În caz c programul se „blocheaz ”, nu se va mai
scrie zero, iar contorul va reseta singur microcontrolerul la atingerea valorii sale maxime.
Aceast component este important pentru c asigur fiabilitate mare a programului f r
supravegherea omului.

Fig. 7. Watchdog-ul

2.8. Convertorul Analog-Digital

Pentru c semnalele de la periferice (senzori, traductoare) sunt în general semnale
analogice, substan ial diferite de cele pe care le poate în elege microcontrolerul semnale
numerice (zero i unu), ele trebuie convertite.
Aceast conversie este asigurat de convertor analog-numeric.

Fig. 8. Convertorul Analog-Digital

2.9. Comunica ia serial

Interfa a de comunica ie serial este un periferic deosebit de util pentru realizarea
conectarii microcontrolerului cu alte echipamente (de exemplu un alt microcontroler sau un
calculator).

Fig. 9. Unitatea serial folosit pentru a trimite date, dar numai prin trei linii

@2018 5/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.
Schema urm toare reprezint sec iunea central a microcontrolerului.

Fig. 10. Elementele de baz i conexiunile interne ale microcontrolerului

Ceea ce deosebe te fundamental un microcontroler de un circuit integrat analogic sau

digital, este faptul c el nu poate face nimic dac nu este programat. Programul software confer
microcontrolerului, abilitatea de a realiza func ii diferite cu aceea i configura ie hardware.
Scrierea programului se realizeaz de obicei într-un editor ce permite salvarea liniilor de
comand introduse.
Exist mai multe op iuni pentru scrierea programului de control al aplica iei i anume:
cod ma in (cod hexadecimal);
limbaj de asamblare;
limbaj de nivel înalt (C, Pascal, Basic etc).
Comenzile recunoscute de microcontroler sunt cele scrise în cod ma in . Limbajul de
asamblare i limbajele de nivel înalt sunt mai evoluate, con in instruc iuni ce sunt u or de re inut,
dar pentru transformarea acestora în cod ma in avem nevoie de un compilator.

@2018 6/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.
Compilatorul este program software, de obicei oferit gratuit de produc torii
microcontrolerelor. Pentru a transfera codul hexadecimal rezultat în urma compil rii, în memoria
program a microcontrolerului este nevoie de un programator. Programatorul este compus
dintr-un modul electronic care asigur interfa area între aplica ia ce con ine microcontrolerul i
calculator (PC), i un program software ce ruleaz pe PC.

3. Microcontrolerul PIC 16F690

Microcontrolere PIC proiectate de Microchip Tehnology sunt o alegere bun pentru
încep tori. PIC16F690 are arhitectur Harvard i apar ine unei clase de microcontrolere de
8 bi i tip RISC.
PIC16F690 este un microcontroler RISC (Reduced Instruction Set Computer), aceasta
înseamn c are un set redus de instruc iuni, mai precis 35 de instruc iuni (de ex.
microcontrolerele INTEL i Motorola au peste 100 de instruc iuni).

Tabel 1. Caracteristicile Microcontrolerului PIC16F690

Tipul caracteristicii Valoare
Arhitectur Harvard
M rimea magistralei de date 8 Biti
Memorie EEPROM 256Bytes
Memorie SRAM 256 Bytes
Dimensiune program memorie 7 kB
Tip memorie program Flash
Frecven a maxim 20 MHz
Num r pini 20
Num r de intr ri/ie iri 18
Num r de timere 3
Tensiune normal de func ionare 5V
Tensiune minim de func ionare 4,5 V
Contoare
libere

PORTA PORTB PORTC

Fig. 11. Schi a microcontrolerului PIC16F690

Memoria program (FLASH) – este utilizat pentru memorarea unui program

scris. Pentru c memoria este f cut în tehnologia FLASH poate fi programat i tears mai
mult decât odat , aceasta face microcontrolerul potrivit pentru dezvoltarea de serie.
EEPROM - memorie de date folosit pentru memorarea de date importante ce nu trebuie
pierdute dac sursa de alimentare se întrerupe dintr-o dat .
RAM - memorie de date folosit de un program în timpul execut rii sale. În RAM sunt
memorate toate rezultatele intermediare sau datele temporare ce nu sunt cruciale i care se pot
pierde la întreruperea sursei de alimentare.

@2018 7/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.
PORTUL A, PORTUL B i PORTUL C sunt conexiuni fizice (pinii) între
microcontroler i exterior . Portul A are 6 pini, portul B are 4 pini, iar portul C are 8 pini.
TIMER-LE LIBERE (FREE-RUN) sunt contoare libere de 8 bi i în interiorul
microcontrolerului ce lucreaz independent de program. La fiecare al patrulea impuls de ceas al
oscilatorului î i încrementeaz valoarea lui pân ce atinge maximul (255), i apoi începe s
numere tot din nou de la zero. Dup cum tim timpul exact dintre fiecare dou increment ri ale
con inutului timer-ului, poate fi folosit pentru m surarea timpului ce este foarte util la unele
componente.
UNITATEA DE PROCESARE CENTRAL (CPU) are rolul unui element de
conectivitate între celelalte blocuri ale microcontrolerului. Coordoneaz activitatea acestor
blocuri i execut programul utilizatorului.
•

Fig. 12. Pinii microcontrolerului PIC16F690

Pin nr.1 VDD - polul pozitiv al sursei.

Pin nr.20 VSS – masa (polul negativ al sursei).
Pin nr. 17 RA2/AN2/T0CKI/INT/C1OUT (RA2 – al doilea pin intrare/ie ire la portul
A, AN2 – canal 2 de intrare pentru conversia analog digital , T0CKI – timer 0, INT – întrerupere
din exterior, C1OUT – comparator C1.
RA0÷ ÷RA5 – cei 6 pini ai portului A.
RB4÷ ÷RB7 – cei 4 pini ai portului B.
RC0÷ ÷RC7 – cei 8 pini ai portului C.
AN0÷ ÷AN11 – canale de intrare pentru conversia analog digital .

4. Microcontrolerul PIC 16F877

PIC16F84 apar ine unei clase de microcontrolere de 8 bi i cu arhitectura RISC (35 de
instruc iuni). Microcontrolerul are 5 porturi: A, B, C, D, E

Tabel 2. Caracteristicile Microcontrolerului PIC16F877

Tipul caracteristicii Valoare
Arhitectur Harvard
M rimea magistralei de date 8 Biti
Memorie EEPROM 256Bytes
Memorie SRAM 368 Bytes
Dimensiune program memorie 8 kB
Tip memorie program Flash
Frecven a maxim 20 MHz
Num r pini 40
Num r de intr ri/ie iri 33
Num r de timere 3
Tensiune normal de func ionare 5V

@2018 8/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.

Fig. 13. Pinii microcontrolerului PIC16F877

÷RA5 – cei 6 pini ai portului A.

RA0÷
÷RB7 – cei 8 pini ai portului B.
RB0÷
÷RC7 – cei 8 pini ai portului C.
RC0÷
÷RD7 – cei 8 pini ai portului D.
RD0÷
÷RE2 – cei 3 pini ai portului E.
RE0÷

@2018 9/10
Calculatoare de bord Prelegere 1 – Arhitectura unor microcontrolere din categoria PIC
Bratu C.

Fig. 14. Componentele microcontrolerului PIC16F877

@2018 10/10