This website uses cookies to ensure you get the best experience on our website.

 Learn more

Got it!

TEHNOLOGIA PRELUCRARII SUPRAFETELOR CILINDRICE SI

CONICE EXTERIOARE
tehnica mecanica

TEHNOLOGIA PRELUCRARII SUPRAFETELORCILINDRICE SI CONICE

EXTERIOARE

1. Rolul functional, formele constructive si conditiile

tehnice de executie a arborilor

Arborii sunt organe de masini cu lungimi mai mari decat diametrele, care,
prin rotire in jurul axei longitudinale, transmit miscarea, puterea si momentele primite
prinintermediul altor organe pe care le sustin sau cu care sunt asamblati (roti,
biele, cuplaje etc.). in timpul functionarii, arborii sunt solicitati la torsiune si
incovoiere, fapt ce impun masuri suplimentare la elaborarea tehnologiei de
prelucrare a acestora.

Principalele criterii de clasificare a arborilor sunt: forma, lungimea,

diametrul, greutatea, conditiile functionale si complexitatea tehnologica.

Dupa forma constructiva, arborii pot fi: arbori netezi, arbori in trepte
simetrici si arbori in trepte asimetrici. Dupa lungime, arborii por fi: arbori scurti,
arbori mijlocii,arbori lungi si arbori foarte lungi.

Clasificarea arborilor trebuie sa se faca in asa fel incat sa se creeze

posibilitatea prelucrarii unei anumite clase de arbori, pe cat posibil pe aceleasi
masini-unelte,asigurandu-se o precizie ridicata si o productivitate superioara.
Astfel, clasificarea arborilor in grupa de arbori de dimensiuni mici sau mijlocii
trebuie sa permita prelucrarea lor pe masini cu mai multe cutite, pe strunguri
revolver, pe semiautomate sau automate.
Prin impartirea arborilor in clase se realizeaza o simplificare a operatiilor
de pregatire si o scurtare a ciclului de fabricatie, folosindu-se procese tehnologice
tip.

Pe baza procesului tehnologic tip, pentru clasa de piese respectiva,

tehnologii  proiectanti vor putea cu usurinta sa intocmeasca procesul tehnologic
pentru piesa ceruta,eliminand sau adaugand anumite operatii, faze, treceri etc., in
functie de complexitatea arborelui a carei tehnologie se proiecteaza.

Precizia de prelucrare a arborilor este determinata de conditiile functionale

ale acestora. Astfel, dimensiunile diametrale ale fusurilor se executa in treptele de
precizie 7-8, iar in cazurile speciale in treptele 5-6 de precizie. Ovalitatea si
conicitatea fusurilor trebuie sa fie cuprinse in limitele tolerantelor dimensiunilor
diametrale. Bataia fusurilor pe care urmeaza sa se monteze diferite piese, in raport
cu fusurile de reazem, nu trebuie sa depaseasca (5070) /mi, iar in unele cazuri mai
deosebite (3050) /zm. Toleranta lalungimea treptelor este cuprinsa intre (60
150) fim.Rugozitatea suprafetelor fusurilor se Ca metode de rectificare plana
se deosebesc:

2. Materialele si semifabricatele utilizate la arbori

La executarea arborilor se utilizeaza ca materiale fontele, otelurile carbon, oteluri le

aliate si neferoasele in functie de scopul si conditiile de rezistenta impuse acestora.

Pentru arborii de dimensiuni mici si precizie scazuta, fara solicitari

mecanice mari, dar care sunt supusi in exploatare la uzare se folosesc otelurile AUT8,
AUT12, sauAUT23/STAS 1350-89.

Arborii supusi la solicitari mecanice medii se executa din oteluri carbon

obisnuite OL37, OL42, OL50, OL60 (STAS 500/2-80;, din oteluri carbon de
calitate OLC25, OLC35 si, in special, OLC45 (STAS 880-88).

Pentru arborii cu tenacitate ridicata a miezului supusi la uzare pronuntata si

la solicitari mecanice reduse se recomanda otelurile de cementare OLC15 si OLC15T
iar pentru arborii supusi la solicitari mecanice mari si care lucreaza in conditii grele de
uzare otelurile aliate cu nichel, crom-nichel, crom-titan, mangan, STAS 791-88, ca de
exemplu 15CN15, 13CN30, 28TMC12, 21TMC12, 31CMS

Otelurile aliate se utilizeaza numai in cazurile absolut necesare impuse

de conditiile de rezistenta la uzare si oboseala. Aceste oteluri scumpe se pot
inlocui cuotelurile sau fontele slab aliate, ale caror proprietati mecanice se
imbunatatesc prin tratamentele aplicate stratului superficial al piesei (mecanice,
termice sau termochimice).

Pentru piesele de tip arbore, in functie de scop, importanta si dimensiuni,

semifa- bricatele se obtin: prin turnare (in cazul arborilor de dimensiuni mari); din
laminate trase la rece sau la cald (d < 150 mm); din laminate, care apoi se forjeaza
pentru imbunatatirea proprietatilor fizico-mecanice; prin forjarea libera (la arborii de
dimensiuni mari pentru motoare statice, navale etc.); prin matritare, in cazul
productiei de serie mijlocie si mare.

Pentru arborii netezi si in trepte cu diametrul maxim pana la 150 mm si care

au o diferenta de cel mult (4050) mm intre diametrele treptelor se folosesc drept
semifabri- cate barele laminate.

Pentru arborii netezi si in trepte cu lungimi pana la 500 mm si diametre mai mici de
100 mm, executati in productia de serie mijlocie si mare, semifabricatele se obtin prin matritare.

in cazul arborilor mari si.grei (/ > 800 mm si <j>  > 60 mm), executati
in productie de serie mica sau de unicate, semifabricatele se obtin prin forjare
libera, cuadaosuri mari de prelucrare.

Pentru arborii cu flanse mari si pentru arborii grei se pot folosi semifabricate
din fonta de mare rezistenta cu grafit nodular sau fonta modificata, care au insa o rezistenta mai mica decat
a celor din otel, d 939i85j ar au in schimb o capacitate mai mare de amortizare a solicitarilor dinamice.

Procesul de obtinere a semifabricatului este conditionat de urmatorii factori: felul si

proprietatile materialului din care este executat, forma si dimensiunile piesei si
volumul de productie. Indicarea metodei si procedeului de elaborare a
semifabricatului este conditionata insa si de factorii economici.

Obtinerea unor semifabricate cu forme si dimensiuni apropiate de cele ale piesei finite

este mai scumpa decat a semifabricatelor mai putin precise, in prima
varianta,adaosul de prelucrare si costul prelucrarii mecanice sunt mici si, in
plus, rezulta o economie de metal, in varianta a doua, adaosul de prelucrare
va fi mai mare, deci consumul mai mare de manopera si metal.

In vederea stabilirii metodei si procedeului de obtinere a semifabricatului se

face o analiza tehnico-economica a mai multor variante, in urma careia se va stabili
varianta optima (care sa asigure costul minim).

3. Operatii pregatitoare pentru prelucrarea arborilor

Operatiile pregatitoare au rolul de a crea bazele tehnologice de prelucrare.

Tinand seama de varietatea mare a formei si dimensiunilor arborilor, a
procedeelor de obtinere a semifabricatelor, numarul si felul operatiilor
pregatitoare vor fi diferite. De aceea, pentru stabilirea operatiilor pregatitoare
trebuie sa se cunoasca caracteristicile semifabri- catului folosit

3.1. Debitarea semifabricatelor

Operatia de debitare a semifabricatelor se executa atunci cand
semifabricatul folosit este bara laminata, calibrata sau necalibrata. Cand semifabricatul
este obtinut prin forjare libera sau in matrita, la dimensiuni mai mari decat cele
prescrise, operatia se numeste taiere si urmareste indepartarea capetelor ramase
de la forjare sau matritare.

Operatia de debitare se poate executa pe: ferasiraie mecanice cu

miscare alternativa sau circulara, ferastraie cu frictiune, foarfeca-ghilotina,
strunguri special amenajate sau cu ajutorul masinilor automate sau semiautomate, in
functie de programul de fabricatie, masini cu discuri abrazive sau freze disc. Debitarea
se mai poate executa si prin procedee speciale, cum sunt: procedeul anodo-mecanic cu
disc sau banda, cu flacara, cu jet de plasma sau laser.

Prin debitare se pierde o anumita cantitate de material, de obicei egala cu latimea sculei

de debitat. Astfel, la debitarea pe ferastraul cu miscare alternativa pierderile
sunt de (12,5) mm, insa productivitatea este redusa, iar la ferastraul cu miscare
circulara pierderile prin debitare sunt mai mari (37) mm, pentru diametre cuprinse
in limitele (80200) mm, dar productivitatea este inai ridicata.

Debitarea cu ghilotina produce strivirea materialului si inclinarea suprafetelor de capat.

Debitarea anodo-mecanica asigura prelucrarea metalelor cu duritate

mare, obtinandu-se in acelasi timp si o calitate superioara a suprafetelor.

3.2. indreptarea semifabricatelor

Indreptarea semifabricatelor pentru arbori se face in vederea

eliminarii deformatiilor spatiale. Aceasta deoarece marimea curburii
semifabricatelor ce seprelucreaza nu trebuie sa depaseasca 1/4 din adaosul de
prelucrare, indreptarea se poate face Ia cald sau la rece, in functie de materialul si
dimensiunile arborilor.

Indreptarea in stare rece are o raspandire mai larga, datorita posibilitatii de a se

efectua in orice atelier de prelucrari mecanice, obtinandu-se o precizie si o calitate de
suprafata ridicata; operatia este insotita insa de tensiuni remanente.

In cazul semifabricatelor cu rigiditate scazuta, indreptarea se poate efectua de mai multe

ori in timpul procesului tehnologic.

Indreptarea in stare rece se poate executa pe prese cu surub, cu

excentric, hidraulice sau pneumatice, manuale sau automate sau pe masini-unelte speciale
de indreptat (fig. 1), care efectueaza in acelasi timp si calibrarea pieselor
Masina de indreptat si calibrat (fig. 1) se compune din trei perechi de
role hiperbolice, inclinate sub un unghi de (2025)°. Rolele sunt fixate pe
cadrul 4,  in asa felincat, la miscarea de rotatie a cadrului, rolele sa capete
miscare de rotatie in jurul axei lor. in timpul miscarii de rotatie, perechea de
role l  realizeaza miscarea de avans a semifabri- catului 5, iar rolele 2 si 3
efectueaza indreptarea. Prin inversarea sensului de rotatie, semifabricatul poate
fi trecut de mai multe ori printre role, in vederea indreptarii. Uneori, pe langa
indreptarea barelor, se poate efectua si calibrarea cu ajutorul filierei  6.

Masina poate fi utilizata pentru indreptarea si calibrarea barelor cu

diametrele cuprinse in limitele (6 150) mm, asigurand o precizie la diametru
de (0,30,5) mm.

3.3. Prelucrarea suprafetelor frontale si centruirea arborilor

Operatia are o importanta deosebita, deoarece suprafetele rezultate in urma

acestor prelucrari constituie bazele de orientare si fixare pentru prelucrarile
ulterioare.

Corectitudinea suprafetelor frontale are o mare influenta asupra preciziei

de prelucrare a arborilor. Astfel, inclinarea suprafetei frontale face ca gaura
de centrare sa fie deplasata sau sa capete o forma eliptica, ceea ce va
atrage dupa sine o orientare sifixare necorespunzatoare.

M. Ci X L/V^l 11V/ J. iHtli l ^»1 J^lWi/.

Pentru ridicarea preciziei si
marirea productivitatii se recomanda,
acolo unde este posibil, ca operatia de
strunjire frontala si centruirea sa se faca
dintr-o singura prindere pe o masina
special conceputa pentru acest scop
(specializata).

in fig. 2 se prezinta schema

de lucru a unei masini pentru prelucrat
suprafetele frontale si pentru executarea
gaurilor de centrare ale arborilor. Semi-
fabricatul / se fixeaza in dispozitivul cu
prisme autocentrante 2. Se executa mai

In cazul productiei in serie mica si in lipsa unor masini speciale, prelucrarea

suprafetelor frontale se executa pe strunguri obisnuite, prin fixarea in
raandrina, pe freze sau pe masini de alezat si frezat (cum este cazul arborilor
mari si grei).
In fig. 2 se prezinta schemade lucru a unei masini pentru prelucrat suprafetele
frontale si pentru executarea gaurilor de centrare ale arborilor. Semi-fabricatul /
se fixeaza in dispozitivul cu prisme autocentrante 2. Se executa mai  intai
prelucrarea simultana a ambelor suprafete, cu ajutorul capetelor de frezat 5,
dupa care semifabricatul trece in pozitia urmatoare, la care se executa
operatia de prelucrare a gaurilor de centrare, cu ajutorul burghielor
combinate 4.  Semifabricatele corect debitate sunt supuse direct operatiei de
centruire, fara prelucrarea prealabila a suprafetelor frontale.

Gaurile de centrare trebuie sa aiba nu numai o anumita dimensiune (conditionata de

diametrul si greutatea arborelui care trebuie prelucrat), ci si o conicitate precisa,
care sa corespunda intocmii cu conicitatea varfurilor strungului. Nerespectarea acestei
conicitati (fig. 3) duce la uzarea prematura a gaurilor de centrare, precum si la
aparitia erorilor de forma la prelucrarea arborelui.

>,

De asemenea, aceeasi importanta o are si coaxialitatea gaurilor de centrare. Neres

- pectarea acestei conditii (fig. 4) face ca piesa sa nu se reazeme pe varfuri cu
intreaga suprafata conica a gaurilor de centrare, fapt ce conduce la deteriorarea
rapida atat a gau- rilor de centrare, cat si a varfurilor, ceea ce influenteaza negativ precizia
de prelucrare.

Gaurile de centrare trebuie date in asa fel incat adaosul de prelucrare de

pe suprafetele semifabricatului sa fie uniform distribuit. Daca adaosul de prelucrare nu
este uniform, atunci, in timpul prelucrarii, apar forte de aschiere diferite, datorita
adancimii de aschiere diferite ji. ca rezultat, in cazul rigiditatii scazute a strungului, se
vor inregistra abateri de la forma geometrica a piesei.

Gaurile de centrare date la ambele capete ale arborelui trebuie sa aiba

aceeasi adancime, in raport cu suprafetele de capat, pentru toate semifabricatele
lotului respectiv.
 La prelucrarea arborelor in trepte pe masini cu scule reglate la cota,
adancimea si distanta dintre suprafetele de centrare au o importanta
deosebita. Abaterile acestor dimensiuni conduc la erori dimensionale ale
lungimilor treptelor arborilor, deoarece se schimba pozitia suprafetei de
orientare, in timp ce baza de masurare pentru pozitionarea sculei ramane
neschimbata. Aceste erori pot fi evitate prin utilizarea de varfuri reglabile
axial.

Pentru strunjirea suprafetelor frontale ale arborilor se folosesc varfurile

de centrare frezate, in cazul prelucrarii de finisare a pieselor (strunjire, rectificare),
cand selucreaza cu viteze mari de aschiere, este necesar sa se foloseasca
varfurile mobile (cu rulmenti cu bile sau role), pentru a evita frecarea si
griparea suprafetelor de asezare.
Dezavantajul acestor varfuri de strung este acela ca au o rigiditate mult mai redusa
decat a varfurilor fixe, fapt ce influenteaza precizia si rugozitatea suprafetelor
prelucrate.

Pentru antrenarea si fixarea arborilor de dimensinui mici se pot folosi dornurile cu

varf striat, cu suprafata striata interioara sau inima de antrenare (fig. 5).

In mod practic, la centruirea semifabricatelor pe masinile de centniit se poate obtine o

precizie de (0,30,8) mm, in functie de diametrul semifabricatului (..200) mm.

In cazul semifabricatelor forjate, datorita neregularitatilor suprafetelor exterioare si a

curburii, nu se poate obtine o precizie mai mare de (l.. .3) mm. Daca centrele
gaurilor se obtin prin trasare, eroarea de centmire este de (0,4l,5) mm, in functie
de precizia cu care s-a efectuat operatia de trasare.

3.4. Particularitati la prelucrarea arborilor grei

Tehnologia de prelucrare a arborilor mari (arborii de motoare navale, de

turbine hiadraulice, de transmisie, arborii principali ai masinilor-unelte grele etc.) prezinta o
serie de particularitati fata de tehnologia de prelucrare a arborilor de dimensiuni
obisnuite.

Semifabricatele pentru arborii de dimensinui mari se obtin prin forjare, mai rar din
laminate. Dupa forjare, semifabricatele se supun tratamentului de normalizare si
recoacere, uneori de recoacere izoterma. De cele mai multe ori, acesti arbori se
executa din oteluri aliate. Ciclul tratamentului termic se stabileste in acest caz in
functie de calitatea otelului. Dupa tratamentul termic, de la unul dintre capetele arborelui
se taie oproba si se executa controlul calitatii materialului folosit

Prelucrarea mecanica a arborilor de dimensiuni mari este precedata de operatia de

trasaj. Trasajul este necesar pentru a verifica dimensiunile semifabricatului si
pentru a stabili pozitia corecta a centrelor gaurilor.

Centruirea se executa pe o masina de gaurit si alezat orizontala, cu asezarea pe prisme.

Strunjirea arborilor cu masa pana la 150 t se face pe strunguri mari cu distanta intre

varfuri de (3040) m. Puterea acestor strunguri este de (l50300) kW. Aceste masini-
unelte au mai multi suporti de o parte si de alta a batiului, iar lunetele mobile si cele
fixe sunt prevazute cu role.

Arborii de dimensiuni mari se prelucreaza dupa principiul concentrarii prelucrarilor.

Datorita dificultatilor de manipulare a arborilor, se cauta sa se execute pe aceeasi masina-
unealta un numar cat mai mare de prelucrari. La arborii mari prevazuti cu alezajeaxiale,
succesiunea fazelor este diferita. La inceput se executa aleza) u l, apoi se introduc la cele
doua capete dopuri cu gauri de centrare, folosite ca baze tehnologice pentru fixarea intre
varfuri a arborelui.
De exemplu, la prelucrarea arborilor grei, pentru masinile-unelte, in afara conditiilor
tehnice obisnuite, se impune conditia sa se realizeze si coaxialitatea axei alezajului
conic cu axa de rotatie a arborelui. De asemenea, este necesar sa se asigure si
perpendicularitatea suprafetei de capat a arborelui in raport cu axa sa de
rotatie. Nerespectarea acestor conditii duce la rebutarea pieselor.

4. Tehnologia prelucrarii arborilor prin strunjire

4.1. Strunjirea arborilor netezi

Arborii netezi scurti sunt mai putin utilizati in constructia de masini. Sub
forma de piese ii intalnim in productia de rulmenti cu role si ace, bolturi si
pistoane, pistonase .

Spre deosebire de arborii netezi scurti, arborii netezi lungi au o pondere mai mare in
constructia de masini.

Arborii netezi se clasifica, in functie de raportul dintre lungime si diametru, in arbori

rigizi (l/d <  12) si arbori nerigizi sau elastici (IId  > 12).

Semifabricatele pentru obtinerea acestor piese sunt, de obicei, laminate sub forma de bara
trasa, calibrata sau necalibrata.

Realizarea acestor tipuri de arbori se executa pe masini-unelte de tipul

strungurilor universale, automate monoax sau multiaxe, masini de rectificat etc.

in constructia de masini, arborii netezi cu ponderea cea mai mare au diametrele de

(2550) mm si lungimea de (50500) mm si se executa in mod obisnuit in productie de
serie mica, mijlocie si de unicat.

Stniiijirea de degrosare a arborilor netezi se poate executa cu unul sau mai multe cutite,
in functie de lungimea arborelui si adancimea de aschiere, prin impartirea adaosului de
prelucrare in lungime sau adancime, dintr-o trecere sau din mai multe treceri (fig. 6).
Ca si cazul operatiei dedegrosare, operatia de finisare sepoate executa cu unul
sau mai multe cutite, adaosul de prelucrare fiind distribuit in lungime sau adancime.
Operatia se caracte-rizeaza prinir-un regim de aschiere mai usor, un avans mult mai
mic si viteze de aschiere mari.

Aceasta operatie se poate executa pe aceeasi masina-unealta pe care s-a facut

si operatia de degrosare. Pentru a realiza insa o precizie dimensionala si de forma,
precum si o calitate superioara de suprafata, se recomanda ca operatia de finisare sa se
execute pe masini-unelte cu precizie mai ridicata.

Arborii netezi pot fi prelucrati si prin brosare, daca volumul de productie este de serie
mijlocie, mare sau de masa si justifica tehnic si economic folosirea acestui
procedeu de prelucrare.

Strunjirea arborilor netezi, scurti si lungi cu mai multe cutite simultan

prezinta avantaje fata de Strunjirea cu un singur cutit, datorita reducerii timpului
de masina. In cazul productiei de serie mica sau de unicat a pieselor tip arbore este
rational sa se foloseasca insa strungurile universale prevazute cu suporti hidraulici de
prelucrat.
Printre procedeele speciale de prelucrare a arborilor netezi se pot
enumera: netezirea prin rulare, alunecare si lovire; Strunjirea anodo-mecanica;
prelucrarea prin electroeroziune etc.

Arborii netezi de lungimi mari nu se pot prelucra pe strunguri obisnuite, cu fixare intre

varfuri, in acest caz se folosesc masini speciale, dotate cu dispozitive de
ghidare. Centrarea arborilor se asigura prin intermediul a doua perechi de role
hiperbolice.

Uneori, pentru prelucrarea suprafetelor cilindrice exterioare, la piesele grele, care nu

pot fi antrenate in miscare de rotatie, se folosesc capete cu cutite zburatoare.

4.2. Strungirea arborilor in trepte

Prelucrarea arborilor in trepte se poate face pe strunguri paralele, strunguri si cu

comanda program, masini de frezat cilindric, de rectificat, de brosat etc.

Alegerea procedeului tehnologic de prelucrare este determinata de caracterul produc{iei,

dimensiunile si forma arborelui, gradul de precizie si calitatea suprafetelor. De aceste elemente
depinde numarul precum si succesiunea operatiilor.

Scheme de prelucrare prin strunjire. In constructia de masini o pondere mare o

au arborii cu diametre de (25.. .50)mm si lungimi intre 150 si 500 mm si rar de 1000 mm sau
mai mult.

Procesul tehnologic tip pentru prelucrarea mecanica a arborilor in trepte este

dat, sub forma de fisa tehnologica, in tabelul 1. Utilizand acest proces
tehnologic tip, se poate proiecta procesul tehnologic detaliat (plan de
operatii) pentru orice fel de arbore in trepte, adaugand sau eliminand
anumite operatii fata de procesul tehnologic tip, in functie de fiecare caz
concret in parte.

Tabelul 1

Procesul tehnologic tip pentru prelucrarea arborelor

Nr.

operatiei
Denumirea operatiei
Debitarea semifabricatului
(aceasta operatie se elimina daca
semifabricatul este matritat, forjat
sau turnat
Presa-ghilotina pentru bare cu diametrul pana la
aproximativ 60 mm

Ferastru circular

Masina speciala de debitat cu disc abraziv

Ferastrau circular sau cu brat

Strung

Masina de frezat orizontala

Prelucrarea suprafetelor de capat

si centruirea (aceasta operatie se
poate divide in doua operatii,
functie de utilaj)
Masina speciala de frezat si
centruit cu tambur si actionare
continua

Masina speciala de frezat si

centruit cu tambur si actionare
intermediara
Masina speciala de frezat si
centruit

Masina de frezat la ambele

capete simultan

Masina speciala de centruit

Masina de frezat orizontala

Strung universal

Masina de centruit
Strungire de degrosare la unul
din capetele arborelui (toate
treptele cu diametru crescator)
Strung semiautomat cu un singur ax si mai multe
cutite

Strung semiautomat de copiat

Strung semiautomat cu comanda dupa program

Strung semiautomat de copiat

Strung semiautomat cu comanda

dupa program

Strung universal

Strunjire de degrosare la al doilea

capat al arborelui
Acelasi utilaj la operatia precedenta
Strunjire de finisare la primul
capat al arborelui
Acelasi utilaj ca la operatia precedenda
Strunjire de finisare la al doilea
capat al arborelui
Acelasi utilaj ca la operatia precedenda
Frezarea canelurilor

Semiautomat special pentru executarea canelurilor

cu freza melc.
Masina universala de frezat cu
frezadisc profilata
Frezarea canalelor de pana

Masina semiautomata de frezat

canale de pana
Masina semiautomata de frezat
canale de pana

Masina de frezat universala

Masina de frezat universala

Executarea filetului

Masina semiautomata speciala de filetat

Strung prevazut cu cap de filetat dupa metoda “in

vartej”

Strung universal

Tratament termic

Sablare

Indreptare

Prese de diferite feluri

 Rectificare de degrosare la unul
din capete (toate treptele cu
diametrul crescator)
Masina speciala de rectificat cu doua sau multe
discuri si cu sisteme de control activ al diametrilor
Masina de rectificat exterior (sau
universala rotund)
Rectificare de finisare la celelalt
capat al arborelui
Masina speciala de rectificat cu doua sau multe
discuri si cu sisteme de control activ al diametrilor
Masina de rectificat exterior (sau
universala rotund)
Rectificarea canelurilor

Masina speciala de rectificat caneluri

Masina de rectificat plan

Rectifixcare de finisare la celalt

capat al arborilor
Acelasi utilaj ca la rectificarea de degrosare

Acelasi utilaj ca la operatiile de

degrosare
Rectifixcare de finisare la celalt
capat al arborilor
Acelasi utilaj ca la rectificarea de degrosare

Acelasi utilaj ca la operatiile de

degrosare
Rectificarea

Masina de rectificat filetare

Controlul final

Aparate de control speciale

Aparate si instrumente de control

universale

La strunjirea arborilor in trepte pe strunguri multicutite gradul de concentrare a

operatiilor este ridicat, putandu-seprelucra cu maximum 10 cutite simultan.

Arborii in trepte rigizi se prelu- creaza in productia de serie mare si masa pe

strunguri verticale cu mai multe axe(fig. 7).

La prelucrarea de semifinisare pe strunguri semiautomate multicutite se obtine o

precizie de prelucrare corespun-zatoare treptelor 10-1, iar la prelucrarea de finisare -
treptei 9. Precizia diametrelor arborelui in trepte poate fi ridicata pana la treapta 7 sau
chiar a 6-a, daca prelucrarea se face cu cutite late.
Strunjirea cu mai multe cutite simultan se poate executa dupa metoda divizarii lungimii
(fig. 8) sau a adaosului de prelucrare, cand semifabricatul este bara laminata

(fig. 9).
Strunjirea pe strunguri semiautomate de copiat a arborilor in trepte prezinta o serie de
avantaje fata de strunjirea cu mai multe cutite simultan, si anume: timpul
pentrureglarea masinii este mai mic, datorita faptului ca strunjirea se face cu un
singur cutit, precum si datorita simplitatii modului de fixare a sablonului. Acest
lucru face caprelucrarea pe strunguri semiautomate de copiat sa fie avantajoasa chiar
in cazul loturilor mici de piese.

Productivitatea muncii la prelucrarea pe strunguri semiautomate de copiat se

mareste nu numai pe seama reducerii timpului necesar pentru reglarea
masinii, ci si pe seama lucrului cu viteze de aschiere si avansuri mari, a
posibilitatii mai bune de utilizarea puterii masinii.La strunjirea de finisare prin
copiere se asigura o precizie de prelucrare de (0,050,06) mm, care este
superioara preciziei obtinute la prelucrarea pe strunguri cu mai multe cutite

Prelucrarea pe strunguri semiautomate de copiat se recomanda, in special, in cazul executarii

arborilor cu rigiditate scazuta, cu lungimi mari ale treptelor si cu precizie ridicata.

Tipurile noi de strunguri semiautomate de copiat hidraulice permit prelucrarea in trepte

cu diametrul pana la 350 mm si lungimea pana la 1200 mm sau chiar 1600 mm,
cum sunt, de exemplu, strungurile tip Georg Fischer.
In afara prelucrarii pe strunguri semiautomate de copiat, in productia de serie este
rationala prelucrarea arborilor pe strunguri universale prevazute cu
suporti idraulici de copiat. Timpul de lucru se reduce de 2,53 ori comparativ cu
prelu- crarea pe strunguri obisnuite.

In productia de unicate si serie mica se utilizeaza, ca semifabricat, bara laminata

sau forjata, functie de marimea arborelui si de diferenta dintre diametrele

treptelor. Prelucrarea se face pe strunguri universale, dupa metoda concentrarii
operatiilor, executandu-se succesiv fiecare treapta, in acest caz, prelucrarea se
incepe cu strunjirea treptei care are diametrul cel mai mare. Treapta cu diametrul
cel mai mic se prelucreaza la urma, pentru a nu reduce rigiditatea arborelui (fig.
10).

• Strunjirea racordarilor, degajarilor, tesiturilor si canalelor, in fig. 11 se

dau formele cele mai uzuale de racordare a arborilor in trepte. Este bine sa se
prevada, in general, o raza de racordare cel putin egala cu inaltimea umarului
(fig. 11, a), iar in locurile supuse unor tensiuni mari se va prevedea o raza cat mai
mare cu putinta, mergandu-se pana la (r  > 2/0 sau, daca este necesar, se va
executa o racordare conica (fig. 11, b).De asemenea, in cazurile in care este
necesara o rectificare, desi partile unui arbore au aceeasi cota nominala, se va
prevedea o degajare (fig. 11, c).

Principalele forme de racordare a arborilor in trepte, in cazurile in care

umerii servesc la sprijinirea unor piese ca rulmenti, roti de curea etc. sunt date in
fig. 12. in aceste cazuri este necesar sa se execute o raza de racordare
determinata in functie de raportul diametrelor sectiunilor si in functie de tensiunile
din arbore (fig. 12, a). Ladiferente mici intre diametrele sectiunilor se executa
o degajare, care serveste pentru rectificare, astfel incat discul abraziv sa nu
strice suprafata invecinata sau sa nuo prelucreze daca nu este prevazut (fig.
12, b), in fig. 12, c se prezinta un model de degajare folosit la arbori cand este
posibil sa se prevada o racordare sau o tesire.
Degajarile si canalele pe suprafetele cilindrice sau frontale la arborii in trepte
suntprelucrate in scopuri tehnologice sau functionale. Formele geometrice ale
degajarilor potfi, in functie de scop, drepte, profilate sau rotunde (fig. 13).Cand
degajarile au un rol functional, acestea pot fi mai complexe (fig. 14).
Sculele pentru executarea degajarilor si canalelor sunt cutitele profilate si
cutitele speciale (fig. 15, a  si b).

Formele si dimensiunile degajarilor, canalelor, precum si razele de racordare

sunt standardizate prin STAS 7446-66.

Tesirea muchiilor arborilor la 45° (in locul unei racordari) este indicata
pentru simplificarea procesului tehnologic, inaltimea acestei tesituri trebuie sa fie cel
putin egala cu raza de racordare.

• Strunjirea suprafetelor conice exterioare. Suprafetele conice exterioare se pot strunji

pe strunguri universale, pe strunguri revolver, sau pe strunguri carusel.

Degajarile si canalele pe suprafetele cilindrice sau frontale la arborii in trepte

sunt prelucrate in scopuri tehnologice sau functionale. Formele geometrice ale
degajarilor pot fi, in functie de scop, drepte, profilate sau rotunde (fig. 13).Cand
degajarile au un rol functional, acestea pot fi mai complexe (fig. 14).

• Strunjirea suprafetelor conice exterioare. Suprafetele conice exterioare se pot strunji

pe strunguri universale, pe strunguri revolver, sau pe strunguri carusel.
Prelucarea pe strunguri se realizeaza prin urmatoarele metode: deplasarea
transversala a papusii mobile, rotirea saniei portcutit, cu rigla de copiat, cu
cutite tate.

Metoda deplasarii trasversale a papusii mobile se foloseste la prelucrarea

suprafetelor conice lungi cu conicitatea mica, pentru ca deplasarea pe directie
trasversala a papusii mobile este limita

Corpul papusii mobile (fig. 16) se deplaseaza perpendicular pe linia

varfurilor strungului cu distanta h (m  plan orizontal) si, datorita acestei deplasari,
axa semifabrica-tului formeaza un anumit unghi cu linia varfurilor. Ca urmare, la
miscarea de avans longitudinal a caruciorului, cutitul va prelucra o suprafata
conica.

Deplasarea varfului papusii mobile.

unde a este unghiul de inclinare (jumatate din unghiul la varf al conului). Se

observa ca:
si deci

sau

unde marimea  se numesteconicitate conform STAS 2285/1 -

81. Pentru toate valorile  a  £ 8°, adica pentru toate valorile
conicitatii K  £ l:3,5, cosa < 0,99. Prin urmare, daca este admisa o eroare
de ordinul a l %, atunci se obtine

h = (L/2)K = (L/2)(D- d)/l .

In cazul particular cand L =  /, adica piesa are suprafata conica pe toata

lungimea, deplasarea necesara a papusii mobile este

h= (l/2)K= (D - d) 12 .

Dezavantajul acestei metode este ca gaurile si varfurile de centrare se

uzeaza neuniform, deoarece rezemarea nu se face corect pe intreaga
suprafata a gaurilor decentrare. Pentru a evita uzarea neuniforma a gaurilor
de centrare se pot folosi varfuri sferice. De asemenea, datorita faptului ca
adancimea gaurilor de centrare nu este identica la toate piesele din lot, se va
obtine o valoare variabila a conicitatii suprafetei strunjite ladiferite piese ale
lotului.

Metoda inclinarii saniei portcutit se foloseste la strunjirea suprafetelor

conice precise, cu lungime mica. Lungimea conului este limitatade cursa saniei portcutit
(fig. 17).

Sania portcutit este rotita in jurul axei verticale cu unghiul a. Unghiul de rotire se citeste
pe scala circulara a placii rotative pe care este montata sania portcutit. Avansul
sanieiportcutit este manual, de aceea metoda are o productivitate mica si se
foloseste la productia de serie mica si individuala.

Metoda utilizarii riglei de copiat se foloseste la prelucrarea suprafetelor conice cu inclinare

mica si lungime mare (fig. 18). Rigla l se fixeaza la inclinarea necesara pe placa 3,
atasata la batiu. Pe rigla sau liniai se deplaseaza patina 2, solidarizata printr-un brat cu
sania transversala 4. Avansul transversal este decuplat. La deplasarea longitudinala cu avans
automat acopiat sa se deplaseze simultan si in directie transversala, obtinandu-se
suprafata conica.

Metoda strunjirii cu cutite late se foloseste pentru suprafete conice cu lungimea generatoarei

pana la (50 70) mm. Cutitul se fixeaza cu taisul paralel cu generatoarea conului si
strunjirea se face numai cu avans transversal.

Prelucrarea suprafetelor conice exterioare pe strunguri revolver se poate face cu cutite late
cu tais inclinat in cazul unor suprafete scurte sau cu dispozitiv de copiere pentru suprafete
cu lungime mare. in fig. 19 se prezinta schema unui dispozitiv pentru strunjirea
conica prin copiere pe strung cu disc revolver. Pe peretele din spate al batiului se fixeaza
rigla de copiat 7, care este urmarita de un surub, 2, solidarizat printr-un suport:cu discul
revolver 3,  in timpul deplasarii longitudinale cu avans automat a
capului revolver, surubul 2 obliga discul portscula sa se roteasca, astfel incat
cutitul se va ndeparta de axa piesei care se prelucreaza, realizand suprafata conica, in
timpul strunjirii,iurubul de copiere este apasat pe rigla de copiat manual, de la roata de mana
pentru rotirea liscului portscula.

Pentru strungurile cu turela-revolver strunjirea suprafetelor conice se face,

dea semenea, cu dispozitive cu rigla de copiat. Pe acelasi principiu de lucru se
realizeaza si strunjirea suprafetelor profilate pe strunguri revolver, sablonul avand
profilul necesar.

Strunjirea suprafetelor conice pe strunguri carusel se poate realiza prin

inclinarea saniei portcutit verticala, cu un unghi egal cu jumatate din unghiul la
varf al conului. Pentru suprafete conice scurte cu lungimea generatoarei pana la 70 mm
se pot folosi cutite late cu taisul paralel cu generatoarea conului.

Suprafetele conice se pot, de asemenea, strunji pe strungul carusel cu

ajutorul unor dispozitive de copiat. Daca prin inclinarea suportului portcutit se pot obtine
conicitati

2 a  < 90°, cu dispozitivele de copiat se pot obtine conicitati 2 a > 120°.

5. Tehnologia prelucrarii arborilor prin frezare

Prelucrarea arborilor in trepte se poate realiza si prin frezare. in acest caz piesa executa
miscarea de rotatie in jurul axei sale (si uneori o miscare de avans axial), iar scula de
frezat executa atat miscarea de rotatie corespunzatoare vitezei economice de
aschiere, cat si o miscare de avans transversal sau longitudinal
Operatia de frezare se poate executa pe strunguri orizontale, verticale, revolver
sau pe masini-unelte speciale, in functie de volumul de productie, de precezia
dimensionala si de forma, de material etc.

Sculele folosite la executarea operatiei de frezare pot fi: freze-disc, cilindro -

frontale, capete de frezat etc.

Alegerea frezelor se face in functie de felul suprafetelor de prelucrat,

Dupa forma arborelui si metoda de aschiere, frezarea poate fi: cilindrica,

frontala si combinata.

Frezarea arborelor in trepte se poate executa in sensul avansului sau contra

avansului (fig. 20), ultimul procedeu asigurand o precizie mai buna, insa
avansul pe dinte trebuie sa fie mic. La prelucrarea de degrosare se folosesc
freze cu diametrul mic, cu dinti mari si rari, care sa permita aschierea cu avans
pe dinte mare si adancime de aschiere mare. in cazul prelucrarii de p re finisare si
finisare se utilizeaza freze cu diametrul mare, cu dinti multi si mici.

Pentru prelucrarea materialelor cu duritate mare se utilizeaza freze cu dinti

mici si desi, iar pentru materialele cu duritate mica se folosesc freze cu dinti
mari si rari.

Statabilirea regimului optim de aschiere se face tinand seama de procedeul de

frezare, de masina-unealta, de dimensiunile, tipul si constructia frezei, de
diametrularborelui, de marimea adaosului de prelucrare, de calitatea suprafetei de
obtinut.

Pentru determinarea regimului de aschiere prin frezare sunt necesare urmatoarele date:
desenul de executie al arborelui, desenul semifabricatului, date despre masina-unealta si
volumul de productie al arborelui. Cunoscandu-se aceste date, se stabileste mai
intai adancimea de aschiere, apoi dimensiunile si tipul frezei. Apoi se stabileste avansul pe
diatesd  si avansul pe minut sm. Marimea avansului pe dinte este determinata in functie de
rigidi- tatea masinii-unelte. Pentru frezarca arborilor care se executa din materiale cu
duritatemare, cu freze din otel de scuie sau otel rapid, se aleg avansuri de (0,030,08)
mm/dinte iar pentru materiale moi de (0,60,1) mm/dinte. Valorile minime se aleg
pentru freze cudiametre mari.

La preiucarea cu freze, cu placute din carburi nicialice avansul pe dinte creste cu 40%. Precizia de
prelucrare ce se poate obtine la frezare este de (0,010,05) nmi/l100 mm. La prelucrarea cu
joc (grup) de freze, precizia de prelucrare este de (0,050,3) mm/1000 mm.

Productivitatea muncii la prelucrarea prin frezare creste comparativ cu strunjirea, in

special in cazul prelucrarii arborilor mari turnati, forjati sau matritati, ca urmare a
cresterii durabilitatii sculelor aschietoare si a prelucrarii cu viteze de aschiere mari.
In acest scop por fi uitilizate strungurile cu turatii joase sau strungurile carusel, care
pot fitransformate, fara investitii mari, pentru prelucrarea prin frezare, prin
adaptarea unor capete de frezat, iri cazul volumului mare de arbori, prelucrarea se face
pe masini speciale de frezat.

Frezarea arborilor in trepte se poate efectua prin urmatoarele metode: frezarea

cu capete de frezat tubulare; frezarea cu freze cilindrice, frezarea cu capete de frezat
frontale.

Dupa prima metoda se frezeaza, de obicei, arborii scurti (fig. 21). Capetele de
frezat tabulare pot fi executate din otel rapid sau cu dinti dcroontabiii, cu placute din
carburi metalice.

In cazul prelucrarii cu freze cilindrice, arborele se fixeaza in pozitie verticala cu un

capat in universal si cu celalalt capat in varful strungului. Frezele cu care se
faceprelucrarea se fixeaza pe doua axe diametral opuse, avand aceleasi sensuri de
rotatie (fig. 22). Dupa cum se observa din figura, jocul de freze de pe ambele axe
este identic.Acest lucru permite ca prelucrarea arborelui sa fie terminata dupa o rotatie
a acestuia cu 180°, Pentru a efectua prelucrarea pe intreaga suprafata a arborelui
se recomanda sa se
imprime acestuia o rotatie cu 5° mai mult, adica pe 185°. Daca jocul de freze de pe
cele doua axe nu este identic, atunci prelucrarea arborelui se face dupa o rotatie de
370°.

La formarea jocurilor de freze de pe cele doua axe, in cazul reprezentat in fig. 23,

trebuie sa se aiba in vedere ca incarcarea celor doua axe portfreze sa fie
egala (forte de aschiere egale), pentru a evita deformatia arborelui in timpul
prelucrarii. Productivitatea muncii la aceste metode de prelucrare este foarte mare.
Precizia de prelucrare ce se poate obtine este de 0,1 mm. Timpul de reglare a masinii-
unelte pentru frezarea unui arbore in trepte de complexitate medie este de aproximativ
(6080) min.

Frezarea cu capete de frezat frontale (fig. 24) se deosebeste de primele doua variante

prin aceea ca scula cu care se face prelucrarea este mai simpla. Aschierea se desfasoara
mai linistit, datorita contactului permanent ce se asigura intre scula si suprafata ce se
prelucreaza.

6. Tehnologia prelucrarii arborilor prin brosare

Prelucrarea prin brosare este o metoda foarte productiva care asigura, in acelasi
timp, obtinerea unei precizii si unei .calitati a suprafetei prelucrate ridicate (Ra /*m).

in afara de aceasta, prelucrarea prin brosare se poate executa intr-un ciclu

semiautomat, ceea ce permite folosirea muncitorilor cu un grad de calificare mai
scazut.

In ultimul timp prelucrarea prin brosare s-a extins si asupra suprafetelor exterioare

de revolutie. La prelucrarea prin brosare a arborilor, adaosul de prelucrare se indeparteaza

succesiv de numarul mare de munchii aschietoare ale brosei.

Brosarea arborilor netezi si in trepte se poate executa cu brose plane (fig. 25), cu
brose circulare exterioare (fig. 26, a)  si cu brose circulare interioare (fig. 26, b).  in fig.
27 se prezinta o brosare cu miscare planetara a piesei.

Dupa miscarile de lucru, brosarea poate fi libera, cand brosa are o

miscare rectilinie sau circulara (dupa felul brosei) iar piesa o miscare de rotatie (care da
viteza de

aschiere) sau forjata, cand piesa are o miscare de rotatie lenta in jurul centrului
sectorului circular care se prelucreaza (fig, 28). La brosarea fortata dintii brosei nu au
suprainal- tare. Brosarea libera se executa cu viteze mari de rotatie a piesei si cu avansuri
mici ale brosei, iar brosarea fortata cu viteze mici de rotatie a piesei si avansuri mari
ale brosei.

La brosarea suprafetelor cilindrice cu brosa circulara cu cutite la

exterior, grosimea aschiei va varia de-a lungul arcului MN  (fig. 29), corespunzator
variatiei continue a razei semifabricatului rv  , care se poate exprima ca o functie:

Deci, variatia razei ry  va da tocmai variatia grosimii aschiei, care depinde direct de
viteza de deplasare a sculei. Deci, avansul radial sreste in functie de avansul circular sc.

Pentru a se asigura conditii normale de desfasurare a procesului de aschiere

la care se obtine forma corespunzatoare a piesei care se prelucreaza este necesar ca
turatia piesei np  sa fie mai mare ca turatia brosei np > nb ,  Astfel, din cele doua miscari
relative luate in acest caz, la periferia piesei se va genera o hipocicioida in
triunghiul OMOl  (fig. 29) rezulta valoarea razei rv  :

,
 sau

in care: A este distanta dintre centrul brosei si centrul piesei, mm; R - raza de la

centrul brosei pana la muchia aschietoare a dintelui, mm; fi  - unghiul format
intre A si-/?, inmomentul primului contact intre dinte si piesa; rv -  raza variabila a piesei,
mm; /y - raza finala a piesei prelucrate, mm.

Asa dupa cum se observa, relatia (10) reprezinta legea de miscare a

fiecarui punct de pe muchia aschietoare si este tocmai ecuatia
hipocicloidei.

Derivand relatia (10) in raport cu timpul, se obtine

Tinand seama de relatia (10), se obtine

adica

Din relatia (12) se trage concluzia ca grosimea aschiei pe dinte este variabila,

dupa o sinusoida, iar marimea ei depinde direct de valoare variabila a unghiului b,

adica de rotirea sculei.
La inceputul prelucrarii, se poate observa (v. fig. 29) ca unghiul b