CODIFICAREA, MARCAREA ŞI AMBALAREA

PRODUSELOR ÎN INCIDENŢĂ CU CALITATEA PRODUSELOR

1.1. ELEMENTE DE CODIFICARE A PRODUSELOR

Clasificările produselor sunt asociate cu sisteme de codificare.

Codul este o combinaţie de elemente simbolice prin care se

reprezintă o informaţie.
În funcţie de elementele simbolice folosite, codul este de mai multe
tipuri :

 Cod alfabetic – elementele simbolice sunt litere;

 Cod numeric – elementele simbolice sunt cifre;
 Cod alfa numeric – elementele simbolice sunt litere şi cifre.

Codificarea este operaţiunea de transpunere în cod a

elementelor definitorii ale unor obiecte, servicii, fenomene.
Informaţiile cuprinse în coduri se referă la :
 Elementele de identificare a produsului : denumirea produsului,
denumirea fabricii producătoare sau marca de fabrică, cantitatea
ambalată;
 Preţul;
 Caracteristicile de calitate a produsului.

Interpretarea informaţiilor codificate este imposibilă pentru

consumatorii neinstruiţi. De aceea, informaţiile referitoare la termenul de
valabilitate, foarte importante pentru consumatori, sunt reprezentate
clar, pe etichete sau prin imprimarea pe ambalaj. De asemenea,
informaţiile cu privire la compoziţia produselor (conservanţi, coloranţi,
valoarea nutritivă), la modul de utilizare, de conservare şi păstrare a
produselor, contraindicaţiile, sunt prezentate în clar pe etichete sau în
documentele care însoţesc produsele. De obicei, etichetele conţin în clar şi
informaţii referitoare la elementele de identificare a produsului.
Codul cu bare simbolizează caracterele numerice sau
alfanumerice prin alternarea unor bare de culoare închisă cu
spaţii albe. Codul cu bare poate fi imprimat pe produs, pe ambalajul
produsului sau pe etichete aplicate pe ambalaj. Datele codificate în
sistemul „cod cu bare” sunt citite prin metoda lecturii optice cu ajutorul
unui echipament informatic numit scanner. Aceasta presupune existenţa
unor case de marcat electronice, prevăzute cu dispozitive de citire optică,
conectate la calculator. Se utilizează 2 tipuri de instrumente de citire a
codului cu bare, şi anume :
 Creionul optic – deplasat de operator de-a lungul codului;
 Citire cu laser.
 Preocupările pentru eficientizarea activităţii în comerţul cu
amănuntul, uniformizarea sistemelor de codificare, pentru automatizarea
informaţiilor referitoare la vânzări s-au concretizat în 2 sisteme unitare de
codificare :
1. Codul Universal al Produselor (UPC) utilizat în SUA.
- prima cifră este o cheie a clasificării;
- următoarele 5 cifre identifică producătorul;
- următoarele 5 cifre identifică produsul;
- ultima cifră este cifra de control.

X XXXXX XXXXX C

Cifra cheie cod producător cod produs cifra de

control

Figura 4.1. – Structura codului UPC.

2. Codul European al Articolelor (EAN) compatibil cu UPC.

Codul EAN are 13 caractere numerice.
- primele două reprezintă ţara de origine;
- următoarele 5 cifre identifică producătorul;
- următoarele 5 cifre identifică produsul;
- ultima cifră este cifra de control.

XX XXXXX XXXXX C

Cod ţară cod producător cod produs cifra de control

Figura 4.2. – Structura codului EAN.

Sistemul Ean are o capacitate mare de cuprindere – circa 10

miliarde de produse. A fost preluat de un număr mare de ţări, nu numai
din Europa. Sistemul EAN oferă a serie de avantaje. Informaţiile codificate
sunt de obicei importante pentru producători şi comercianţi, deoarece
se prelucrează electronic, cu mare rapiditate, cunoscându-se astfel, în
orice moment, situaţia vânzărilor, a stocurilor de mărfuri, a veniturilor
realizate.
1.Avantaje pentru producători :
- informarea operativă în legătură cu modificările ce apar în desfacerea
produselor având astfel posibilitatea adaptării rapide la cerinţele pieţei;
2. Avantaje pentru comercianţi:
- gestionarea eficientă a stocurilor de mărfuri (se cunoaşte în orice
moment situaţia stocului pentru fiecare produs);
- înregistrarea operativă fără erori a datelor referitoare la produsele
vândute;
- comanda automată a produselor printr-un calculator conectat la cel al
furnizorului;
- urmărirea mai eficientă a rezultatelor acţiunilor promoţionale.
3. Avantaje pentru client :
- reducerea timpului de aşteptare la casă;
- obţinerea bonului pe care sunt trecute denumirea şi preţul fiecărui
produs.

Codul cu bare reprezintă un dezavantaj şi anume cantitatea relativ mică

de informaţii ce poate fi codificată. Astfel, a apărut un nou cod numit
„DATA MATRIX” (matrice cu date) care poate coda un număr mult
mai mare de informaţii – poate ajunge până la 500 caractere- într-un
spaţiu mai restrâns – 1,3 mm – faţă de codul cu bare care conţine între 8
şi 22 caractere numerice în circa 26 mm. Data Matrix utilizează pentru
decodificare telecamera bidimensională. Ca aspect, seamănă cu tabla de
şah. Ca şi codul se poate imprima direct pe produs, pe o etichetă sau pe
ambalaj.

1.2. FUNCŢIILE ŞI CLASIFICAREA MĂRCILOR

1.2.1. SEMNELE CE POT FI FOLOSITE CA MĂRCI

Marca este un semn distinctiv, care permite unei persoane fizice

sau juridice să distingă produsele, lucrările sau serviciile sale de
cele ale concurenţilor, oferind garanţia unei calităţi superioare,
constante.

Marca formează în condiţiile legii obiectul unui drept exclusiv, adică

poate fi protejată prin înregistrarea ei de către organismul de specialitate
– în România acesta este Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
OSIM.
Semne folosite ca mărci :
1. Numele – trebuie să aibă aspect exterior caracteristic prin grafică,
culoare. Pot apărea ca embleme, semnături.
Exemple : Ford, Gilette, Pierre Cardin,Uncle Beń s, Margaret Astor, Christian
Dior.

2. Denumirile – trebuie să fie de fantezie. Sunt cuvinte luate din

limbajul curent sau inventate.
Exemple : Cocolino, Omo, Bunica, Poiana, Rex, Palmolive, Goldstar .
Cele care sugerează calitatea produsului, respectiv destinaţia lui sau anumite
caracteristici de calitate, se impun mai uşor publicului, sunt uşor de reţinut şi au
perspectivă comercială.
Exemple : mărcile de autoturisme Jaguar, Pantera sugerează forţă, rapiditate,
viteză, silenţiozitate;
- mărcile „Excelent” , „Elite” – calitate superioară;
- „Leganza” sugerează fineţe, eleganţă, silenţiozitate;
- „Miss SportY” sportivitate, tinereţe;
- „lux” calitate superioară, etc.
 3. Literele şi cifrele – literele sunt iniţialele unui nume sau ale unei
întreprinderi.
Exemple : CK (Calvin Klein); XL (Xavier Laurent); J (Janine); BMW (Bayerische
Motoren Werke); Fiat ( Fabrica Italiana Automobili Torino); MEX (Mobeexpert).
Cifrele semnifică varianta modelului, o caracteristică de calitate, anul apariţiei
modelului.
Exemple: Dacia 1410, Peugeot 406; Audi A6; Renault 21; Fiat 1300; Fiat 1500.

4. Reprezentările grafice – embleme, vignete, peisaje, monumente,

portrete, blazoane, desene, sigilii. Emblemele sunt semne figurative
simple, cu valoare simbolică.
Exemple : Puma, Pelican, Apple, Winston, Rex, Peugeot. Vignetele sunt
combinaţii de linii sau ansambluri de figuri – ADIDAS, REBOOK, AUDI, MERCEDES,
LOTTO.
5. Culoarea – Exemple :
- violet – culoarea mărcii Milka;
- galben – culoarea mărcii Kodak;
- alb/verde – culoarea mărcii Connex;
- albastru/portocaliu – culoarea mărcii Dialog.
6. Forma produsului sau a ambalajului este mai rar utilizată ca
marcă.
Exemple: forma ambalajului ciocolatei Toblerone, a sticlei Coca-Cola.

7. Marca sonoră este folosită pentru servicii.

Exemple: semnalele posturilor de radio.

8. Combinaţii de elemente. Se pot combina numele cu denumirile

sau denumirile cu reprezentările grafice.
Exemple: Alfa Romeo, Ford Mondeo.