Formele de manifestare ale

procesului epidemiologic
 Morbiditatea
• Morbiditatea este reprezentată de frecvența
unei anumite boli sau grup de boli într-o
populație dată dintr-un teritoriu, în anumite
intervale de timp, pe grupe de vârstă, sex,
profesii,etc.
• Indicatorii de morbiditate generală, pe grupe de
vârstă, pe cauze, sunt deosebit de valoroși în
aprecierea evoluției bolilor infecțioase, pentru
stabilirea și verificarea eficienței măsurilor
antiepidemice.
 Contagiozitatea
• Contagiozitatea (transmisibilitatea) reprezintă
procentul de îmbolnăviri printr-o anumită boală
infecțioasă care afectează o populație sigur receptivă
și în condițiile cele mai propice de transmitere a
agenților patogeni.
• Criteriul de apreciere a contagiozității unei boli
infecțioase se face, în general, pe baza cazurilor
diagnosticate clinic (boli cu manifestări întotdeauna
clinice).
• Cunoașterea exactă a contagiozității unei boli
infecțioase are importanță epidemiologică, permițând
aprecierea potențialului său epidemiogen și instituirea
măsurilor antiepidemice.
 Difuzibilitatea
• Difuzibilitatea (extensivitatea) sau viteza de răspândire
a unei boli infecțioase în masa populației este strâns
legată de gradul de contagiozitate al acesteia, fiind
condiționată de numeroși factori biologici și
economico-sociali.
• Intervin astfel factori ca: numărul și calitatea izvoarelor
de infecție, modalitatea de transmitere, gradul de
receptivitate al populației, în funcție de grupele de
vârstă și profesie, nivelul socio-economic și educativ,
condițiile igienico-sanitare, etc.
• Procesul epidemiologic poate rămâne localizat sau să
se extindă teritorial, în pată de ulei sau în salturi, la
distanțe mai mari sau mai mici de focarul primar.
 Sezonalitatea
• Sezonalitatea reprezintă o caracteristică a procesului
epidemiologic în numeroase boli infecțioase,
traducându-se printr-o creștere a incidenței
morbidității în anumite luni sau anotimpuri ale
anului.
• Evoluția sezonieră este înregistrată, atât pentru bolile
digestive (se întâlnesc mai ales în anotimpul călduros),
pentru infecțiile aerogene (semnalate mai ales în
sezonul rece), cât și pentru unele zoonoze și infecții
transmise de vectori (în lunile calde ale anului).
• Măsurile igienico-sanitare și antiepidemice pot
influența atât morbiditatea, cât și evoluția sezonieră a
unor boli infecțioase.
Scott F. Dowell, Mei ShangHob. Seasonality of infectious diseases and severe acute respiratory
syndrome–what we don't know can hurt us; Nature Infectious diseases; 2004, 4(11): 704-708.
Scott F. Dowe. Seasonal Variation in Host Susceptibility and Cycles of Certain Infectious Diseases;
Perspective, 2001, 7(3): DOI: 10.3201/eid0703.017301
 Periodicitatea
• Periodicitatea sau evoluția epidemică multianuală este un
fenomen epidemiologic întâlnit deseori și care are atât
substrat biologic, cât și social, concretizat prin reapariția de
cazuri de boală, sub formă de epidemie, într-o
colectivitate umană, după un interval de timp variabil, de
luni sau ani, de acalmie interepidemică.
• Periodicitatea bolilor infecțioase este în funcție de gradul
de imunitate lăsată de boală, de specificitatea imunității, de
volumul masei receptive, ca și de posibilitatea de păstrare a
agenților patogeni și izvoarelor de infecție în colectivitate.
Manifestarea epidemică apare atunci când populația își
pierde starea de imunitate câștigată în urma trecerii prin
boală, cu ocazia ultimei epidemii, devenind receptivă într-o
proporție ce poate fi egală cu 100%.
Factori care influenteaza periodicitatea
• gradul de imunitate lăsată de boală,
• specificitatea imunității,
• volumul masei receptive,
• posibilitatea de remanenta a agenților
patogeni și izvoarelor de infecție în
colectivitate.
 ;

Horrocks Jonathan , BauchChris T. Algorithmic discovery of dynamic models from infectious disease
dataScientific Reports , 2020, 10:7061; | https://doi.org/10.1038/s41598-020-63877-w
 Manifestarea sporadică
• presupune un număr relativ redus de cazuri de boală care
prezintă o puternică dispersie spațială și temporală și fără
legătură aparentă unele cu altele.
Morbiditatea sporadică este condiționată de
• existența unei mase refractare la o anumită infecție, ca
urmare a unui proces natural sau artificial de imunizare,
• numărul redus al surselor de infecție,
• posibilitățile limitate de transmitere ale agentului patogen.

Apariția de cazuri sporadice este întâlnită în infecțiile cu poartă de intrare

cutanată (antrax, tetanos, cangrenă gazoasă), boli care nu trec decât
excepțional de la om la om sau în bolile care se transmit prin vectori.
Scăderea incidenței morbidității, până la înregistrarea de cazuri
sporadice, reprezintă o fază din procesul de eliminare a unei boli
(difterie, poliomielită, tetanos) prin aplicarea măsurilor antiepidemice
complexe, axate în primul rând pe crearea unui fond solid de
imunitate specifică colectivă.
 Manifestarea endemica
• Este o formă de manifestare a procesului epidemiologic, se
caracterizează prin apariția relativ constantă în teritoriu a cazurilor
de boală, afectând un număr mic de persoane, fără filiație
aparentă între ele, îmbrăcând aspect sporadic sau de mici focare
epidemice.
• Reprezintă o situație de "alarmă" (semnal) pentru un risc de
evoluție epidemică iar cazurile de boală au tendința să se
"concentreze" spațial și temporal. Boala rămâne încetățenită, cu o
incidență moderată, și nu dispare din localitate sau din regiune dacă
nu se suprimă cauzele care întrețin endemicitatea. Incidența
endemică constituie, alături de sporadicitate, o formă de
manifestare des întâlnită, care se realizează într-o populație parțial
receptivă, în care există puține izvoare de infecție (germeni) cu
agresivitate redusă și căi de transmitere limitate. Evoluția endemică
este caracteristică bolilor digestive (febra tifoidă, hepatita virală,
dizenteria bacilară), cât și bolilor aerogene (scarlatina, tusea
convulsivă, etc).
Global environmental suitability
for Bacillus anthracis
 Manifestarea epidemică
• Reprezintă manifestarea de masă a procesului
epidemiologic, caracterizată prin apariția unui
număr mare de cazuri de boală în populația unei
colectivități sau dintr-un anumit teritoriu, pe o
perioadă de timp varizabilă însumănd săptămâni
sau luni de zile; caracteristic este concentrarea
spațială și temporală.
• Invazia epidemică se produce când receptivitatea
la infecție e maximă iar condițiile de transmitere
sunt optime.
• Epidemia se realizează dacă în populația receptivă
pătrund izvoare de infecție, dacă agentul cauzal își
mărește virulența sau este introdus din afară prin
intervenția factorilor de transmitere (apă, aer,
alimente, vectori) sau factorilor naturali și economico-
sociali (Figura 9).
• În cursul epidemiei, cea mai mare parte din persoanlele
receptive dobândesc imunitate prin îmbolnăvirea
manifestată clinic sau prin infecții inaparente. Epidemia
poate fi extensivă sau circumscrisă spațial și temporal,
severă (în raport cu numărul de decese), explozivă
(apă, lapte - contaminate).
Dpdv spațial și temporal:
• extensivă sau circumscrisă,
în raport cu numărul de decese:
• severă
• explozivă (apă, lapte - contaminate)
 Evoluția unui proces epidemic
• Evoluția unui proces epidemic poate fi
împărțită în 5 faze, și anume:
– faza de debut (brusc sau lent);
– faza de difuzibilitate extensivă (extensibilitatea);
– faza de vârf sau platou epidemic;
– faza de difuzibilitate regresivă;
– faza de stingere (rapidă sau lentă).
 EPIDEMIA

DEBUTUL EVOLUȚIA STINGEREA

Evoluție rapidă și durată scurtă (TIA,
gripa).
BRUSC BRUSCĂ (Crizis)
Evoluție rapidă și durată lungă (rujeolă).
Epidemii explozive
Evoluție lentă, durată scurtă sau lungă
(tuse convulsivă, scarlatină). LENTĂ (Lizis - Coada
epidemiei)
LENT Evoluție multianuală (poliomielita).
Început insidios, Evoluție cronică (hepatita epidemică)
evoluție trenantă Prin epuizarea masei
receptive și măsuri
antiepidemice
Epidemii hidrice

Epidemii alimentare
Clasificarea epidemiilor după calea de
transmitere
Epidemii prin vectori

Epidemii de contact

Rurale
Clasificarea epidemiilor după teritoriu
Urbane
 Tipuri de epidemii
• epidemiile de contact
• epidemiile de tip hidric
• epidemii de tip alimentar
• epidemiile prin vectori
 Manifestarea pandemica
• Reprezintă o treaptă calitativ superioară
epidemiei, care se manifestă prin cuprinderea
în procesul epidemic a populației prin arii
geografice întinse, cuprinzând mai multe țări,
continente sau chiar întreg globul.
• O boală poate fi considerată pandemică și
atunci când într-o regiune limitată se
îmbolnăvește toată populația sau majoritatea
acesteia.
 Manifestarea Pandemica
• În apariția pendemiilor intervin numeroși factori care țin pe
de o parte de gradul de receptivitate al populației și
caracteristicilor agentului patogen, de numărul de surse
de infecție mobilă și pe de altă parte de condițiile
favorizante reprezentate în primul rând de factorii
economico-sociali.
• Căile de comunicație, în mijloacele moderne de transport
în comun, la mari distanțe, mișcările și schimbul de
populație, insuficiența măsurilor antiepidemice aplicate în
zonele endemice, lipsa unui fond de imunitate colectivă în
diferite arii geografice ca urmare a neaplicării integrale a
programelor de vaccinări, reprezintă principalii factori
favorizanți a extinderii pandemice a unor boli transmisibile.
Pandemiile de pesta (ciuma bubonica)
Pandemiile de Holera
Pandemia HIV/SIDA
Pandemia SARS 1 2003
SARS 1 - 2003
Gripa pandemica H1N1
How the epidemic became a
pandemic
COVID 19 Pandemic
 Vizionati !
• https://www.youtube.com/watch?time_conti
nue=141&v=YTn6YIwybwM&feature=emb_log
o

• https://youtu.be/B7ivFcGbFJM

• https://www.youtube.com/watch?v=nkSY7xSc
8Zw