Academia de Studii Economice din Bucuresti

Proiect Microeconomie Manageriala

Evolutia companiilor Microsoft si NVIDIA pe piata de capital

Surdu Alexandra -Alice

1072, an III
 Microsoft Corporation si NVIDIA Corporation

Microsoft este cea mai mare companie producatoare de software din lume, cu peste
90.000 de angajati in 100 de tari. Compania se ocupa cu dezvoltarea, producerea, licentierea
si intretinerea unor game largi de servicii legate de calculatoare. Microsoft domina piata
produselor software cu pachetul birotic Microsoft Office. In ultimii ani, compania a ocupat un
segment important si pe piata de jocuri video, prin intermediul consolelor Xbox, dar si pe
piata serviciilor digitale, cu dispozitivul mobil multimedia Zune, cu serviciile web MSN si cu
sistemul de operare Windows Phone.

In anul 2020, principalii concurenti ai companiei Microsoft, raportat la segmentele

de piata pe care activeaza, sunt Apple (pe piata serviciilor digitale si in domeniul hardware),
Google ( in raport cu motoarele de cautare Bing), IBM, Oracle (pe piata produselor software),
dar si SONY (pe piata jocurilor video).

Compania face parte din piata cu concurenta perfecta, iar toti participantii la aceasta
piata beneficiaza de aceeasi informatie. Piata cu concurenta perfecta functioneaza ca un
Benchmark, adica, spre exemplu, compania Microsoft isi poate compara practicile de lucru
cu practici similare identificate in organizatiile concurente si poate implemeta cele mai bune
idei in procesele proprii. Apartenenta acestei companii la piata cu concurenta perfecta se
poate justifica prin faptul ca segmentele de piata pe care aceasta activeaza ( servicii legate de
calculatoare, produse software, jocuri video si servicii digitale) indeplinesc caractersticile,
respectiv atomicitatea (existenta unui numar mare de producatori: Apple, Google, IBM,
Oracle, SONY, dar si de consumatori si nu exista bariere pentru niciunii dintre ei),
omogenitatea (produsele Microsoft pot fi substituite de produsele concurentei, deoarece
acestea pot fi folosite unul in locul celuilalt), informatie perfecta si completa (compania
Microsoft cunoaste preturile fixate de concurenta si invers), acces egal la tehnologie (atat
Microsoft, cat si concurentii au acces la tehnologiile de productie), mobilitate (firmele pot
parasi pietele in care inregistreaza pierderi, orientandu-se spre cele profitabile) si intrarea si
iesirea libera de pe piata (atat Microsoft cat si concurenta pot intra/iesi de pe piata dupa
bunul plac). Se poate spune, insa, ca Microsoft detine monopolul pe piata produselor
software, deoarece domina acest segment de piata cu pachetul birotic Office.

Compania isi atrage clientii prin diversitatea produselor, prin reclama agresiva si prin
activarea pe cat mai multe segmente ale pietei. Stabilirea pretului se face de catre companie,
in functie de cota de piata, dar tinand cont si de deciziile concurentilor de pe piata.

Nvidia este o corporatie multinationala americana, specializata pe producerea de

procesoare grafice pentru calculatoare personale, statii grafice si dispozitive electronice
mobile. Aceasta companie activeaza pe piata productiei de echipamente semiconductoare si
chipset-uri, in sectorul electronicelor, iar principalii concurenti sunt Intel, Radeon,
Qualcomm, Samsung.
 Nvidia face parte din piata cu concurenta perfecta, deoarece pe piata productiei de
echipamente semiconductoare si electronice exista mai multi producatori (Nvidia, Intel,
Radeon, Qualcomm, Samsung), care beneficiaza de aceeasi informatie, functioneaza ca un
benchmark, exista atomicitate (numar mare de producatori, dar si de consumatori, penru care
nu exista bariere), omogenitate (bunurile sunt substituibile), informatie perfecta si
completa, acces egal la tehnologia de productie, dar si intrarea si iesirea libera de pe
piata.

Compania isi atrage clientii prin calitatea produselor si prin reclama agresiva.
Stabilirea pretului se face de catre companie, in functie de cota de piata, dar tinand cont si de
deciziile concurentilor de pe piata.

Indicator 2020
Profit 82.93B
Venituri 138.7B
Datorii 84.02B
Profit Marginal 33.36%
ROA 11.48%
ROE 44.20%
Tabel 1. Informatii financiare de baza Microsoft

In tabelul 1 regasim informatiile financiare de baza ale companiei Microsoft. Astfel, in

anul 2020, venitul companiei este de 138.7B, datoriile sunt in valoare de 84.02B, iar profitul
este unul de 82.93B. Profitul marginal este de 33.36%, ceea ce inseamna ca Microsoft castiga
0.3336 dolari la fiecare dolar tranzactionat. Indicatorul de rentabilitate al activelor (ROA) are
o valoare de 11.48%, ceea ce inseamna ca un dolar investit in active va genera un profit de
0.1148 dolari. Indicatorul de rentabilitate al eficientei capitalurilor proprii (ROE) are o
valoare de 44.20%, ceea ce se inseamna faptul ca, contributia actionarilor la finantare
genereaza un profit mare.

Figura 1. Veniturile si castigurile in ultimii 4 ani – Microsoft

Sursa grafic: https://finance.yahoo.com/quote/MSFT/financials?p=MSFT

 Din graficul de la figura 1, putem observa faptul ca cel mai mare venit incasat din
ultimii 4 ani este in anul 2019, acelasi lucru intamplandu-se si in cazul castigurilor, ambele
cunoscand cresteri semnificative fata de anii anteriori.

Indicator 2020
Profit 6.77B
Venituri 10.92B
Datorii 2.64B
Profit Marginal 25.61%
ROA 11.62%
ROE 25.95%
Tabel 2. Informatii financiare de baza NVIDIA

In tabelul 2 regasim informatiile financiare de baza ale companiei NVIDIA. Astfel,

observam ca veniturile sunt in valoare de 10.92B, datoriile pot fi considerate destul de mici
in raport cu acestea( 2.64B), iar profitul ramas este 6.77B. Profitul marginal are o valoare
de 25.61%, ceea ce inseamna ca NVIDIA castiga 0.2595 dolari la fiecare dolar tranzactionat.
Indicatorul rentabilitatii activelor (ROA) are un procentaj de 11.62%, adica un dolar investit
in active va aduce un profit de 0.1162 dolari, iar indicatorul rentabilitatii eficientei
capitalurilor proprii are o valoare de 25.95%, ceea ce inseamna ca daca actionarii ar contribui
la finantare, profitul generat nu va fi unul atat de mare.

Figura 2. Veniturile si castigurile in ultimii 4 ani – NVIDIA

Din graficul prezentat in figura 2 putem observa ca in anul 2020, veniturile si

castigurile companiei au cunoscut o scadere considerabila fata de anul trecut, 2019, care,
totodata, inregisreaza cele mai mari valori ale acestor 2 indicatori din ultimii 4 ani.
 Figura 3. Principalii competitori Microsoft si NVIDIA la nivel de capitalizare bursiera

Sursa grafic: https://finance.yahoo.com/sector/technology

In figura 3 se regasesc competitorii principali ai celor doua companii analizate,

Microsoft si NVIDIA, la nivel de capitalizare bursiera. Compania Microsoft ocupa primul loc
in acest clasament, iar unul din concurentii sai principali, Apple Inc. se afla pe locul 2, in timp
ce NVIDIA se afla pe locul 6, iar competitorul sau principal, Intel, se afla pe locul 4, cu 2
pozitii mai sus in clasament.

Figura 4. Evolutia companiei NVIDIA in perioada 02.05.2019-02.05.2020,

comparativ cu evolutia concurentului principal Intel, in aceeasi perioada de referinta

Sursa grafic: https://finance.yahoo.com/quote/NVDA?p=NVDA&.tsrc=fin-srch

In figura 4 este ilustrata evolutia companiei NVIDIA, comparativ cu competitorul sau

principal, Intel, in perioada de referinta. Desi pe anumite portiuni de grafic (Noiembrie-
Decembrie 2019) firmele par sa aiba aceeasi evolutie, se poate observa ca Intel se
pozitioneaza deasupra NVIDIA.
 Figura 5. Evolutia companiei Microsoft in perioada 02.05.2019-02.05.2020,
comparativ cu evolutia unuia dintre concurentii principali, IBM, in aceeasi perioada de
referinta.

Sursa grafic: https://finance.yahoo.com/quote/MSFT?p=MSFT&.tsrc=fin-srch

In figura 5 putem observa evolutia companiei Microsoft, comparativ cu evolutia unuia

dintre concurentii sai principali, IBM, in perioada de referinta. Desi trendurile sunt
asemanatoare si firmele par sa aiba aceeasi evolutie, putem observa clar ca Microsoft este
deasupra companiei IBM.

Analiza pretului de inchidere Microsoft

Figura 6. Analiza pretului de inchidere Microsoft

In figura 6 regasim datele statistice pentru preturile de inchidere ale companiei

Microsoft. Astfel, media pretului de inchidere este 147.2 si este aproximativ echidistanta de
valoarea minima a pretului de inchidere, 118.7 si de valoarea maxima a acestuia, 188.2.
Media este foarte aproape ca valoare si de mediana, 140.2.

Abaterea standard a preturilor de inchidere are valoarea 16.469, iar coeficientul de

variatie este 0.1119 (11.19%) si este mai mic decat pragul de 30%, de unde deducem faptul ca
media preturilor este reprezentativa pentru esantionul ales.
 Skewness (coeficientul de asimetrie) are valoarea de 0.64, deci exista o asimetrie
puternica la dreapta , dar si posibilitatea existentei unor preturi mai mari. Kurtosis
(coeficientul de boltire sau aplatizare) are o valoare de 2.47, care este mai mica decat 3, ceea
ce inseamna ca distributia seriei de date este platicurtica, valorile se afla in jurul mediei, iar
probabilitatea existentei outlierilor este una mica.

Figura 7. Histograma pret inchidere Microsoft

In aceasta figura, se observa asimetria la dreapta, distributia predominant platicurtica, dupa

cum am observat anterior.

Figura 8. Boxplot pret inchidere Microsoft

In figura 8 se ilustreaza diagrama boxplot pentru compania Microsoft. Astfel, se pot

observa inexistenta valorilor aberante (outlieri), asa cum am presupus inca de la determinarea
distributiei platicurtice. Mediana se afla in jurul valorii de 140, ceea ce este evidentiat si in
summary (140.2).

Analiza volumului Microsoft

 In figura 9 (Anexa) se regasesc statisticile descriptive pentru volumul companiei
Microsoft. Astfel, se observa ca media are o valoare de 31797052, mediana o valoare de
24911100, valoarea minima o valoare de 8989200, iar cea maxima 97073600. Faptul ca
media, ca si valoare, este destul de departata de valorile minime si maxime poate indica
existenta outlierilor. Abaterea standard are o valoare de 18140387, iar coeficientul de variatie
are o valoare de 0,57 (sau 57%), care este mai mare decat pragul de 30%, ceea ce inseamna ca
media nu este reprezentativa pentru esantionul analizat. Coeficientul de asimetrie(Skewness)
are valoarea de 1.70, care este mai mare decat pragul de 0, ceea ce denota o asimetrie
puternica la dreapta. Coeficientul de aplatizare(kurtosis) este 5.37, care este mai mare decat 3,
deci distributia este una leptocurtica.

In figura 10(Anexa) este ilustrata histograma volumului pentru compania Microsoft,

care prezinta o distributie leptocurtica si o puternica asimetrie la dreapta, exact cum ar fi
trebuit sa fie, avand in vedere rezultatele skewness si kurtosis interpretate anterior.

In figura 11(Anexa) regasim diagrama de tip boxplot pentru volumul companiei

Microsoft. De data aceasta observam vizual ca exista outlieri, ceea ce inseamna ca seria
volumelor prezinta si valori extreme mai mari decat Q3+1.5QR, unde R=Q3-Q1.

Analiza rentabilitatilor Microsoft

Figura 12. Analiza rentabilitatilor Microsoft

In figura 12 regasim statisticile descriptive ale rentabilitatilor in cazul companiei

Microsoft. Media are o valoare de 0.0016 si este destul de departata de valoarea minima,
-0.147, dar si de cea maxima, 0.142, ceea ce poate semnifica exista outlierilor. Abaterea
standard are o valoare de 0.025, ce semnifica gradul cu care distributia datelor se abate de la
medie, iar coeficientul de variatie are o valoare de 15.24, care este mai mic decat 30%, ceea
ce confirma reprezentativitatea mediei. Coeficientul de asimetrie (Skewness) are o valoare de
0.0011, cu putin mai mare decat pragul de 0, deci putem spune ca seria de date are o
distributie foarte usor asimetrica la dreapta. Coeficientul de aplatizare (kurtosis) are o valoare
de 12.82, care este mult mai mare decat 3, adica distributia este leptocurtica si mult mai
ascutita decat o distributie normala.
 Figura 13. Histograma rentabilitatilor Microsoft

In figura 13 este ilustrata histograma rentabilitatilor, care prezinta distributia

leptocurtica, usoara asimetrie la dreapta, ceea ce am presupus si anterior, prin intermediul
rezultatelor de la statisticile descriptive.

Figura 14. Diagrama boxplot pentru rentabilitatile Microsoft

In figura 14 regasim diagrama de tip boxplot. Este vizibil faptul ca exista outlieri, atat
pentru valori mai mari decat Q3+1.5QR, dar si mai mici decat Q1-1.5QR.

Analiza pretului de inchidere NVIDIA

 Figura 15. Analiza pretului de inchidere NVIDIA

In figura 15 regasim statisticile descriptive pentru compania NVIDIA. Media

preturilor de inchidere este 205.6, foarte apropiata de valoarea medianei, 202.6 si mai
apropiata de valoarea minima (133.5), decat de cea maxima (314.5) Abaterea standard are o
valoare de 45.28, iar coeficientul de variate este de 0.21, adica 21%, ceea ce inseamna ca
valorile variaza in proportie de 21% si pentru ca este mai mic decat 30%, media este din nou
reprezentativa pentru esantion. Coeficientul de asimetrie are o valoare de 0.39, care este
categoric mai mare decat 0, deci exista o simetrie la dreapta. Coeficientul de boltire este 1.99,
mai mic decat 3, ceea ce inseamna ca distributia este predominant platicurtica.

Figura 16. Histograma pretului de inchidere NVIDIA

In figura 16 este reprezentata histograma, ceea ce confirma datele numerice explicate

anterior, regasindu-se asimetria la dreapta, dar si caraterul platicurtic al distributiei.
 Figura 17. Boxplot pentru pretul de inchidere NVIDIA

In figura 17 este ilustrata diagrama de tip boxplot. Se observa faptul ca nu exista

outlieri, iar mediana se poate repera in jurul valorii de 200, valoarea acesteia din summary
fiind 202.6.

Analiza volumului pentru compania NVIDIA

In figura 18 regasim statisticile descriptive ale volumului companiei NVIDIA. Media

are o valoare de 10890038, valoarea minima este de 3471600, iar cea maxima de 28366900.
Mediana are valoarea de 9366100. Departarea mediei de valorile minime si maxime poate
indica existenta outilierilor. Abaterea standard este in valoare de 5033054, iar coeficientul de
variantie este 0.46, adica 46%, ce depaseste pragul de 30%, ceea ce inseamna ca media nu
este reprezentativa. Coeficientul de asimetrie are o valoare de 1.22, care este mai mare decat
0, ceea ce inseamna ca exista o asimetrie la dreapta, ce denota predominanta valorilor mai
mari. Coeficientul de aplatizare este 4.16, care este mai mare decat 3, deci distributia de date
este leptocurtica.

In figura 19(Anexa) regasim histograma, care ne-a confirmat presupunerile bazate pe

datele numerice, adica faptul ca exista o asimetrie la dreapta si ca seria de date este
leptocurtica

In figura 20(Anexa) este diagrama de tip boxplot, ce indica pozitionarea medianei, dar
si existenta unor outlieri, adica se pot gasi valori extreme mai mari decat Q3+1.5QR, efect al
distributiei leptocurtice.

Analiza rentabilitatii NVIDIA

 Figura 21. Analiza rentabilitatii NVIDIA

Se observa ca media are o valoare de 0.0023 si este departata atat de valoarea maxima,
cat si de cea minima, ceea ce indica prezenta outlierilor, dar aproape de mediana, care are o
valoare de 0.0015. Abaterea standard este de 0.03, ce reflecta gradul de abatere al datelor de
la medie, iar coeficientul de variatie este de 14.93, mai mic decat pragul de 30%, ceea ce
inseamna ca media este reprezentativa. Skewness are o valoare de

-0.02, ceea ce indica o asimetrie usoara la stanga, iar kurtosis este 8.44, mai mare decat 3, deci
distributia este leptocurtica.

Figura 22. Histograma rentabilitatilor pentru compania NVIDIA

Histograma ne confirma faptul ca presupunerile numerice sunt corecte, adica regasim

usoara asimetrie la stanga, observam ca distributia este leptocurtica si ca media este
reprezentativa, deoarece majoritatea valorilor se concentreaza in jurul acesteia.
 Figura 23 ilusteaza diagrama de tip boxplot a rentabilitatilor pentru compania
NVIDIA. Observam ca exista outlieri atat pentru valori mai mici decat Q1-1.5QR, dar si mai
mari decat Q3+1.5QR, ceea ce inseamna ca presupunerea anterioara cu privire la existenta
outlierilor a fost confirmata.

Analiza pretului de inchidere al indicelui de piata S&P500

Figura 24. Analiza pretului de inchidere al indicelui de piata S&P

Observam ca media pretului de inchidere al indicelui de piata S&P500 este 0.002, care
este departata atat de valoarea maxima, cat si de cea minima, ceea ce poate indica existenta
outlierilor. Abaterea este de 0.035, coeficientul de variatie este 14.93, mai mic decat 30%,
ceea ce inseamna ca media este reprezentativa. Coeficientul de asimetrie este de -0.02, ceea ce
inseamna ca exista o asimetrie la stanga, iar coeficientul de aplatizare este de 8.44, mai mare
decat 3, deci distributia este leptocurtica.
 Figura 25. Histograma pretului de inchidere al S&P

In figura 25 regasim histrograma pretului de inchidere al indicelui de piata, ce

confirma estimarile efectuate pe datele numerice anterioare, adica asimetria la stanga si
distributia leptocurtica.

Figura 26. Boxplot pentru pretul de inchidere al indicelui de piata

Diagrama de tip boxplot confirma ipoteza anterioara de existenta a outlierilor, care sunt valori
extreme mai mici decat Q1-1.5QR., efect al distributiei leptocurtice.

Analiza volumului indicelui de piata S&P

 Figura 27. Analiza rentabilitatii indicelui de piata S&P

Observam ca media rentabilitatii indicelui de piata este departata atat de valoarea

minima, cat si de cea maxima, ceea ce indica prezenta outlierilor. Coeficientul de variantie
este de 227.57, ceea ce denota faptul ca media nu este deloc reprezentativa. Coeficientul de
aplatizare are o valoare negativa, adica seria de date are asimetrie la dreapta, iar coeficientul
de aplatizare este considerabil mai mare decat 3, ceea ce inseamna ca distributia este
leptocurtica.

Figura 28. Histograma rentabilitatii indicelui de piata

In figura 28, observam reprezentarea seriei de date, usor asimetrica la stanga si

leptocurtica.
 Figura 29. Boxplot rentabilitate indice de piata

In figura 29 observam diagrama de tip boxplot a rentabilitatii indicelui de piata, care

evidentiaza existenta outlierilor, atat valori extreme mari, cat si mici.

Figura 30. Evolutia pretului de inchidere pentru compania microsoft si pretul de inchidere al
indicelui de piata S&P

In figura 30 regasim comparatia evolutiei pretului de inchidere al companiei Microsoft

cu pretul de inchidere al indicelui de piata. Cu rosu este trendul pretului de inchidere al
indicelui de piata, iar cu albastru al indicelui S&P. Se poate observa ca trendul Microsoft este
constant, in timp ce trendul indicelui de piata fluctueaza.

Acelasi lucru se intampla si in cazul companiei NVIDIA, in figura 31 din Anexa. De

asemenea, in cazul evolutiei volumelor celor doua companii, comparativ cu volumul indicelui
de piata S&P, trendul volumelor companiilor este tot unul stationar, in timp ce trendul
volumului indicelui de piata fluctueaza, in ambele cazuri (figurile 32 si 33 din anexa).
 Figura 34. Evolutia comparativa a rentabilitatii Microsoft si a rentabilitatii
S&P

In figura 34, cu verde avem rentabilitatile Microsoft, iar cu portocaliu, rentabilitatile

S&P. Se observa ca rentabilitatile Microsoft au oscilat mai mult decat rentabilitatile indicelui
de piata, insa exista momente de timp in care cele 2 serii de date se armonizeaza. Analog si in
cazul rentabilitatii companiei NVIDIA comparativ cu indicele de piata S&P (figura 35 anexa).

CONCLUZIE: In cazul in care se ridica problema investirii in una din cele 2

companii, dincolo de particularitatile subiective ale decidentului, factorul major de decizie
este evolutia actiunii. In urma studiului efectuat asupra celor 2 companii, cu siguranta as
investi in compania Microsoft, deoarece, in prezent, trendul sau este crescator (in anul curent
s-au inregistrat cele mai multe venituri si castiguri din ultimii 4 ani) si ocupa si prima pozitie
in cotatia bursiera, depasindu-si competitia de pe piata, in timp ce in cazul NVIDIA nu as
investi, deoarece ocupa un loc mai jos in cotatia bursiera fata de competitorul sau Intel, dar si
din cauza scaderii dramatice a veniturilor si castigurilor in anul curent, fata de ultimii 4 ani.
ANEXA 1 - grafice

Figura 9. Analiza volumului companiei Microsoft

Figura 10. Histograma Volumului companiei Microsoft

Figura 11. Boxplot pentru volumul companiei Microsoft

Figura 18. Analiza volumului companiei NVIDIA

Figura 19. Histograma volumului NVIDIA

Figura 20. Boxplot NVIDIA

 Figura 31. Evolutia comparativa a pretului de inchidere NVIDIA si S&P

Figura 32. Evolutia comparativa a volumului companiei NVIDIA si a volumului

indicelui de piata

Figura 33. Evolutia comparativa a volumului Microsoft si a volumului S&P

Figura 35. Evolutia comparativa a rentabilitatii companiei NVIDIA si a indicelui de piata

S&P.
 ANEXA 2 – script R
#pas 4

setwd("C:/Users/const/OneDrive/Desktop/Proiect_Micro")

MICROSOFT<-read.csv("MSFT.csv",header = TRUE,sep =",")

NVIDIA<-read.csv("NVDA.csv",header=TRUE,sep = ",")

SP=read.csv("SP.csv",header = TRUE,sep=",")

attach(MICROSOFT)

attach(NVIDIA)

attach(SP)

View(MICROSOFT)

View(NVIDIA)

View(SP)

d<-data.frame(MICROSOFT[,1],MICROSOFT[,2],NVIDIA[,1],NVIDIA[,2],SP[,1],SP[,2])

View(d)

colnames(d)=c("Pret_MSFT","Vol_MSFT","Pret_NVDA","Vol_NVDA","Pret_SP","Vol_SP")

#rentabilitate Microsoft

rtMSFT<-c()

rtMSFT

rtMSFT[1]<-0

for(i in 2: length(d$Pret_MSFT)){

rtMSFT[length(rtMSFT)+1]<-(d$Pret_MSFT[i]/d$Pret_MSFT[i-1])-1

rtMSFT

View(rtMSFT)

#rentabilitate NVIDIA

rtNVDA<-c()

rtNVDA

rtNVDA[1]<-0

for(i in 2: length(d$Pret_NVDA)){

rtNVDA[length(rtNVDA)+1]<-(d$Pret_NVDA[i]/d$Pret_NVDA[i-1])-1
}

rtNVDA

View(rtNVDA)

#rentabilitate s&p

rtSP<-c()

rtSP

rtSP[1]<-0

for(i in 2: length(d$Pret_SP)){

rtSP[length(rtSP)+1]<-(d$Pret_SP[i]/d$Pret_SP[i-1])-1

rtSP

View(rtSP)

#data frame cu seriile de date si rentabilitati

df<-data.frame(d$Pret_MSFT,d$Vol_MSFT,d$Pret_NVDA,d$Vol_NVDA,d$Pret_SP,d$Vol_SP,rtMSFT,rtNVDA,rtSP)

df

View(df)

colnames(df)=c("Pret_MSFT","Vol_MSFT","Pret_NVDA","Vol_NVDA","Pret_SP","Vol_sp","rtMSFT","rtNVDA","rtSP")

#analiza pretului de inchidere microsoft

summary(df$Pret_MSFT)

m1<-mean(df$Pret_MSFT)

m1

sd1<-sd(df$Pret_MSFT)

sd1

cv1<-sd(df$Pret_MSFT)/mean(df$Pret_MSFT)

cv1

library(moments)

skewness(df$Pret_MSFT)

kurtosis(df$Pret_MSFT)

hist(df$Pret_MSFT,col="blue", main="Histograma Microsoft")

boxplot(df$Pret_MSFT, col="red", main="Boxplot Microsoft")

#analiza volumului microsoft

summary(df$Vol_MSFT)

m2<-mean(df$Vol_MSFT)

m2

sd2<-sd(df$Vol_MSFT)

sd2

cv2<-sd(df$Vol_MSFT)/mean(df$Vol_MSFT)

cv2

skewness(df$Vol_MSFT)

kurtosis(df$Vol_MSFT)

hist(df$Vol_MSFT,col="blue", main="Histograma Microsoft")

boxplot(df$Vol_MSFT, col="red", main="Boxplot Microsoft")

#analiza rentabilitatilor Microsoft

summary(df$rtMSFT)

m3<-mean(df$rtMSFT)

m3

sd3<-sd(df$rtMSFT)

sd3

cv3sd(df$rtMSFT)/mean(df$rtMSFT)

cv3

skewness(df$rtMSFT)

kurtosis(df$rtMSFT)

hist(df$rtMSFT,col="blue", main="Histograma Microsoft")

boxplot(df$rtMSFT, col="red", main="Boxplot Microsoft")

library(moments)

#analiza pretului de inchidere NDVIDIA

summary(df$Pret_NVDA)

m4<-mean(df$Pret_NVDA)
m4

sd4<-sd(df$Pret_NVDA)

sd4

cv4<-sd(df$Pret_NVDA)/mean(df$Pret_NVDA)

cv4

skewness(df$Pret_NVDA)

kurtosis(df$Pret_NVDA)

hist(df$Pret_NVDA, col="green", main="Histograma NVIDIA")

boxplot(df$Pret_NVDA,col="yellow", main="Boxplot NVIDIA")

#analiza volumului pentru compania NVIDIA

summary(df$Vol_NVDA)

m5<-mean(df$Vol_NVDA)

m5

sd5<-sd(df$Vol_NVDA)

sd5

cv5<-sd(df$Vol_NVDA)/mean(df$Vol_NVDA)

cv5

skewness(df$Vol_NVDA)

kurtosis(df$Vol_NVDA)

hist(df$Vol_NVDA, col="green", main="Histograma NVIDIA")

boxplot(df$Vol_NVDA,col="yellow", main="Boxplot NVIDIA")

#analiza rentabilitatii nvidia

summary(df$rtNVDA)

m6<-mean(df$rtNVDA)

m6

sd6<-sd(df$rtNVDA)

sd6

cv6<-sd(df$rtNVDA)/mean(df$rtNVDA)

cv6

skewness(df$rtNVDA)
kurtosis(df$rtNVDA)

hist(df$rtNVDA, col="green", main="Histograma NVIDIA")

boxplot(df$rtNVDA,col="yellow", main="Boxplot NVIDIA")

#analiza pretului SP

summary(df$Pret_SP)

m7<-mean(df$Pret_SP)

m7

sd7<-sd(df$Pret_SP)

sd7

cv7<-sd(df$Pret_SP)/mean(df$Pret_SP)

cv7

skewness(df$Pret_SP)

kurtosis(df$Pret_SP)

hist(df$Pret_SP, col="pink", main="Histograma S&P")

boxplot(df$Pret_SP,col="orange", main="Boxplot S&P")

#analiza volumului S&P

summary(df$Vol_sp)

m8<-mean(df$Vol_sp)

m8

sd8<-sd(df$Vol_sp)

sd8

cv8<-sd(df$Vol_sp)/mean(df$Vol_sp)

cv8

skewness(df$Vol_sp)

kurtosis(df$Vol_sp)

hist(df$Vol_sp, col="pink", main="Histograma S&P")

boxplot(df$Vol_sp,col="orange", main="Boxplot S&P")

#analiza rentabilitatii s&p

summary(df$rtSP)
m9<-mean(df$rtSP)

m9

sd9<-sd(df$rtSP)

sd9

cv9<-sd(df$rtSP)/mean(df$rtSP)

cv9

skewness(df$rtSP)

kurtosis(df$rtSP)

hist(df$rtSP, col="pink", main="Histograma S&P")

boxplot(df$rtSP,col="orange", main="Boxplot S&P")

#pas 5

par(mfrow=c(2,1))

plot(df$Pret_MSFT, type="l", col="red", main = "Evolutia pretului de inchidere Microsof")

q<-data.frame(df$Pret_MSFT,df$Pret_SP)

ts.plot(q,col=c("red","blue"), main="Pretul de inchidere Microsoft si pretul de inchidere S&P")

j<-data.frame(df$Pret_NVDA,df$Pret_SP)

ts.plot(j, col=c("red","blue"), main="Pretul de inchidere NVIDIA si pretul de inchidere S&P")

q<-data.frame(df$Vol_MSFT,df$Vol_sp)

ts.plot(q,col=c("pink","yellow"), main="Volumul Microsoft si volumul S&P")

j<-data.frame(df$Vol_NVDA,df$Vol_sp)

ts.plot(j, col=c("pink","yellow"), main="Volumul NVIDIA si volumul S&P")

a<-data.frame(df$rtMSFT,df$rtSP)

ts.plot(a, col=c("green","orange"), main="Rentabilitate Microsoft si rentabilitate S&P")

e<-data.frame(df$rtNVDA,df$rtSP)

ts.plot(e, col=c("green","orange"), main="Rentabilitate NVIDIA si rentabilitate S&P")