cui

r-rnat lui -

C::ONSPRESS

BUCURE~-'-,.

RA.DU 'PASCU

- BAZELECALCULULUI -

EIJITURA.

1

.. CONSPRBSS 2008

EniTURA CONSPRESS este 8.credits'ti de

Con iliul National' al Cercetarij $fiinfitice din invatamantul SUperio:r

Dmrierea fP a Biblioredi Nstiollale a Romaniei

PC', RADt.

Bcton pre!:omprimal : buele esiculuillli I Radu Pascu, _ Buc~1I . Conspress. 1008

Bibliogr

J'iBN Q18·97J.100-Q42-8

oJI:':I;l!ia Carte IIniversilari

CONSPRESS O'-{)ul Lacul Tei nr.IZ4,lIfd

Tel.: (021) 242.27]9 t 1609~ 2,l:od 010396. BUllure!jli • Flul:: (021) 242 0781

'1.lntroduc,sre .. , , , " 5

1.1 Defin,lfla betonufuJ precomprimat. ~ .....•.. 5

7.2 Proc:edee ,de' precomprlmare , ,"" 5

1.2.1 Precomprimare prinpreintinderea arm~turilDr 6

1 2.2 Precompnmare prin posttntinderea al1l'laturilof 6

1.3 Avamaj.e, lnconveniente Ji dam,anila de ,utJllzare' r. 7

1.4 SclJr1lstorlc , _ 8

2. Ma,teriale ~i metoda de precomprimare 9

2.1 BetonrJ/.", , , , , 9

2.2 ArmiJturl pentirJ beton p.recomprfmat. _ d.9

2'.3 AIle' mareria/'e, "., , 12

23.1 Te,clle pentru armlilun postlnlinse 12

2,3 2 Marta rul de inJeqie 13

2.4 DlspozitJve de anct)lrare " ·.··" 13

2.4 1 AncoraJ8' active 13

2.4.2 AncoraJe fixe 15

2.5 Pre'tensi.onarea a!7l'l'IJ.tlJrllor " ·• 16

l. Com pOlrta rea sub incarcari (stadii de lucru) " 1B

3.1 Sl(o.l,ulla eforturJlor unltsre in annarl1llli ~l rn bet,on Tn faza

11111191'a " , , , , , ,'8

3.1 1 Al1l'laluri preinlinse 1 a

3.1.2 AnnalUn postlntinsB 19

3.1 :3 Cafltrolulll~etensioni§rii 2£1

3.2' TlranV , " " , , 21

3'.3 Grl,nz'l. , , ···· , 24

4. Dsts.rminarea efonli.l.rilor ill ilrmatura "" 2'8

4.1 Pierdsl'i de tensfune •.•...•...•..•.••....•..............•.•..•. , 28

4.2 VariatJilltatea' pierderilorde tens;un8'·· .. ····· .. • .. •• .. •··•·•·•••···•· .. ···••• 29

4 .. 3 Calculul plerd_erllor d? tens/une /a ~rm4tfJrl prefntJ"se 29

4.3.1 Pierden de !enslune la. ancore} .

4 3.2 Pierderi de tensiune din frecare pe traseu 29

4.3.3 P!erderi de tgns!une dato~tI~ tensionairii s~cce5ive ~~

4.3.4 Plerden de !enslune da!onta tratamentulul terrmc 31

4.3.5 Relaxarea armalurilor in faza InitlaJc'I 32

4.3.6 Curge:rea lent.§ a betonului

4.3.7 Relaxarea arm~turiror In faza finalll ~

4.4 CalClilul pierderflor de tensilme la arm~turl postintinse 34

4.4.1 P!srderi de tensiune din frecars pe trilseu ·•·•··• .. ·· .. · .. ···34

4.4.2 P~erde~ de tensiune la ,an~oraJ 37

4.4 3 PIBIdsn de lenSlune datonta tenslonaril Succeslve 39

4.4.4 Curgerea lentil a betonului

-4 4.5 Relaxsrea armalllrilor 40

40

4.5 Lfm;tatea efortun1ar unit a,s In arml2,url in fa.za tinall .41

5. Verificari la stali limitS ultima

•• to'"' •• '" It •• ~ ... IrIl •• I".: ..... III~ .'~otIIl. 1..,111 I'. Or-" "." •• ;10,.1.1 .1,.,.42

5.1 Introducere •.................

............. •••• ~ •••••• ~~II ••• II, •• 1 •• ,"~' '~"" ~"'III •• il~ .. " 42

5.2 Verificar:ea de r81is1ent' In seCfJunl normal .

. e. fntinders "' 42

5.3 Verfficarea d.e reziste H 1.

llt.. n sect/unl nOI7ll"jJe : incovoiere .4.2

5.4 VerfflC'srea de rez/steflta fa fo,.,~ fa/etoare.

···· .. ········ 45

5.S Verifiea,sa de lez/sten~ la transfe

r , .47

5.6 Verificarea fa abosea/~

........................................................................ .48

S. Varifidri la sta . I'~ .

-rl ,Imlfa de servi .

6.1 Fisurare c,lu· •·• · " 50

6.1 1 G~~·'· · .. ··"··· .. ·· .. · .. •• .

6 d de pr,eOOmpnma 50

,1 2 Clase de VBn re 50

6.13 Vertficarea i'. ficara ~~ fisu~are 51

B.1 A Verfficarea l~~h~den~ listmlor normale 52

8·.1 5 Verificarea de~!denl ~surilor lnclinate , 52

6.1 5 Verfficarea d:ldenl fisUl'ilar narmala 52

es JderlJQSUfllor incllnate 53

II

6.1 . .7 Verificar,ea la fisurare longitudlnala

54

6.2' .Detorma·f1e , , 55

6.2.1 Verificarea la SLS de defarmatie 55

6.2.2 Calculul modulului de rigidltate '031 secijumi 55

1'. Calculul zonel:or de tranamitera .• " " 5,7

7.1 Aderenfa arm.awrilor preinUnse. Lungime de tra'nster !jl.lunglme de

.aneo.rare , , ,.57

7.2' ZOna de difuzfe· 58

7.3 Veriflr:area zone/o.r de transm·{tere 6Q

7.3.1 Verificare la compresiune locala 60

7.3.2 Venficare la fisurare in planul armtifurilor 61

7 3.3 VerJficare lafisurare intrel armatwl 62

7 34 Prevedericanstructlve 63

Bibl io·grafle " " "' 65

III

1 I'ntroducere

1.1 QeUnll1a betonu/ui pre,r::omprim,J,j'

Betonu] precomprimateste un beton CLI eforturi i,ni~ale de eompreslune ..

Motivul introdu~eriiefortllrilor iniliale de eompresiune este rezisten(ll: !llabll Is lmindere betonului, Din ac.easlil rauzS. elementele de bel an armar sunl fisurate sub 8qiunea soHcitAriior. in special a rnornentelor lneovmetoare, da.te de incm-cArile de serviciu (Mr" <; ME), Conseeintele sunl :

- slabs rigiditate (rigidilatea ill stare fisuratA este circa 20% din C~ in stare

nefisurata) :

- Ilre§lerea defonnaliilor (sAgelilor) ;

- coroziuneaarm~turil'or este favonzatl :

- ore$terilll permeabilitalii (importanm in cUlIl rezervoarelor).

Trebuie deoi evlteta sail eel pUlin limitaU! fisurarea, ,i solutia este precempnrnarea (vezi Figura 1.1).

Flgnra 1. J - Starea de efortur! pe uCliul1.e rub ac{iunea unu! moment im:OW:II'efOI' ~i (J precomprimarii

DaCl'l. prin apliearea precemprimarii se cyiUl eforturile de Intindere sub actiunile de serviciu, preccmprimarea se nLlm~te fo/ala, Dac! se admit eforturi de intindere. eventual ehiar ~i flsurarea, sub anumite valori reprezentative ale actiuntler [de exemplu in [:ombinalia mr:li). preeomprimarea se nurneste pariialiii.

Ceo mm frecvclit fblositametoda de precomprimare este eea cu armatun pretenslonare care indue eforturi de compresiune in beren, in contiouare SI: ... 8 prezenta numal preeomprimerea cu EljuLorul armliluri:loI

1.2 Prrocedee de precomprimare

Prooedee,le de 'precbrnprimare pot Ii chlSificllte in doul caJ.egorii prmcipale : - precornprirnerea prln prelntlnderea annll.turilor i

- preecmprirnarea prin postinlillderea armsturllur

1 P'ecompnmarea prm preintinderea arm<1Wrilor

1.2 I'

P' preil'ltindere 5e infelelle lellsionflrY!O (JFnlallll'ilor ino'ilUe de IIIrnarea be.l t.

nn . .' emu III

Aceasta presupune ca armaluri,le trebuie intlDse rezemill1d fie pe cC}fraJ, ne pe tul~

anOOl'llle in teren,

Acesl p~ocedeu ~Sl~ ad~p~l in speci~1 pentru fl1bric:rn:~ in 'LI.lin~ B .. unDf clemenle de dimensium limllale : gnnzr, gnnzl~, f8.$11 de plW1~U. stilipi pemru lin .. eleelrice

Prerabricarea in uzinA permtte s.1i, s.c oblimt ;

_ o rezisten(i mai ridicatA II belonului 140 la 5S MPaia 28 zilel.

_ orezi~1enja initial{! riclicalA, obllnLl!.A deseori prin tratarnent termlc, penlru 8 accelerJI rOlajia cofraJelor (un elclu de fabric a ,!.: pe zi);

o mal b)JnA calil.Bte 9 produ.selor : reguilirilllloo re2istenrelor asPei!1 de wprafa

d~ cahtate , III

- 1'1 redueere II oostului manoperel \II amortizarea mal raplda. a l:chlflllmcOlelm

Printre mconveniene amintim di1icullalell LIe II rl.'l!ii1illl"aSt:'t curbe )1 llmita

d,mensiwillor elemcnlelor din eauza gIIbal'lteioT hmllJal~ d rran pull I reo

elernt'nl& prelabnc:ata

/ "-.. anoo~~)r::f;;;;:;~::f;~~~;t::j;:;;;~::~~;~~=h"

mob~ I se. 1110 rn ~l'ItIII1Ij

---=--1 ~I

cablu

"[!lira J.2 .'ii'I'nd d~ precompnmar«

• • Ptineipalele elape de fabricate ale 'u t • .

prelnunstl Stml urmlltollrelt: : nut e emem de beton precornpnrnat CIII ,:umftlllr!

inlinderea atmllluniof Itumane sau sarme

2. Montarea atlIl!lurilor iYI! ' ampre"llItel;

d~cofrs.rea; pas. urmllIA de fUmorea blllonulul tratarea ootonulul ~I

J. Delensionnrea Slinnelor (t

eXln:rnll.alile slendului de in~anelor) Ill. dls~l.ljn'l:h: dc anCOrBJ de 13 ce are ea efCCl/nmsfirul efi ce betonul a attns I'l IlmslenlA ~lJft':lenf4, ceea llItun lor carre beton,

1 22 Precompnmarea pon' .

posllnlinderea armalllrilol

Prei:omprirnarea .

beffJrro/uj mai pTin PDSlinlinderea a.rrna

prelou ,file de lelUipnarea armdJ '/ • turilor presupune tumarea ri IIIl{jrllYlJ

resC\!l.Inea la inlind;:rea: armilu 'I Un Or, In general, se utili.zeaza betonul pentru OJ nor.

• P:roeed~UI prin •

III loci Onl:tali . posun1mdel1:a 8nnQlUril .

C1!l ~1I din pohmeri _ PEHD or eel mal IIZuaJ ulihzeaai eablur] introdu!.e

sau PP).

Inhodw£.rD

1

Avan!ajele proccdeulul sunt :

- poslbi:litatea de a realiza Im:comprimarea pe ~nlici. 1lrA a construi cuke sail cofiajC auroportante eostlshoare;

- posibilitalea de a realiza clemente prin asarnblarea ~1I ajulortll preeomprimjirii It unor Dollar; 'prefabricali;

- posibilita!ea de II realiza cu u~urin\.l1 trasee curbe,

.. Printre incenveniente ,aminitim consurnul de piese rnetallce (ancoraje) Si necesitatea de a H1Jecta un lapte de eiment 11'1 teaClipentro a proteja armaturile irnpotriva eoroztenii.

1.8 AvsntaJe, Inconven/ente ~I domenll de urJllzars'

Ca princlpale (lynntaje ale betonului preeomprimat putem oila :

• 0 rrrai bun!l utlllzare a materlslului pcntru di nu ex.istli beton intins illutil rnSUIllI), eel putin iii cezul precomprimarll totale •

- 0 mal hUlla rillidit:a!e!li un raport mai bun illtTe gn:ulate §i rigidltllte:

- Ilelonul situlll. ;11 jurul wm!iturilor pretensionate fiind permanent comprimst,

riscul de eorozlune al armaiurllur este mai scazut :

Mlltorialcle utilizate avdnd earacteristiel superioare. rezuha '" cresiere II caps!:-IIAtii portante pentru aceeasi gr~ull!llc :

Armiliurile cu lnsll! limitl de clOSlicitare uriliane in betnnul precamprimat sun! mal iefline,la farj! egllill. decllt anna:turil.e de beton 8l'TIIat ;

Rl!7.istenlB la obaseDl1! mai bunfl decil a bemnului annat, penlnl ell betonul rllmAne perm.rnenll:omprimal .

_ Un ro;me SCVBr control de calita1.e esre implicit reaHulll1l transfer;

_ i'oslbililatea de II asambla clemente prefabricate mra e~fodllje ~i lira sup rabi:Lonarc

II il1cnn\'cniel!te ftliinem .

Necesiuu.ea de II rC!lJiza betoane mai rezistente ;

Necesitatea de a dlS"pune de un personal calificat iltinTU veril1t8re<l dispunerii

ieeiler ~I cablurilor ~i penIru tenstonarea cahlurilor ;

Rupcre neducLilil ;

_ Calcule in general rnai complese decal penrru strueturi!e de belen annal (in

special In c.a::l.ul elernentelnr static nedelermin8te),

DomeniUe de ulilil.are multa din 8van!ajele enumemle mai SI.IS •

_ Structurlle un de gn:utalea proprie reprezintA 0 fracliune importanlA din Incarcare, iiltci clementele U~ man: descnidere : grinzi de poduri. grinzi de acoper1~uri de hale industrial!:. plansee pentru dadiri de birouri sau p31'C~e elajale •

Struclurilc unde Irt.an~itlllea este 0 eOllditie t:5eTl!ill,ld: rezeT\loarc., silozur], eonducle,

anvelope de reactoare nucleare ;

lnlClllrlle solicilole la obose.lil4; poduri, piste de aercpon, nrurnuri. fundslil de ma,jni.

L- --------------------------~~~

'1.4 Scurllstorlt;

Precomprimarea exislti sub di~r:rsc:. IObmte. de :'00;;1: br:'IUJr. Ii,"!" lie sljb rorma nalul1lJD (W'Ce. bolfi) fit prol'OC<Ill'I (crrcurile de' ulO/, mI't .: rc LetA, Ill:tblr.lul).

f'rimele studii ampm prt1COmprimilrli helonufl.li dnlell1'!1 de III ,,11I'1oIlUI s~'C(Jlulul ill XIX -lea ~i inceptJlul srcolulul l(X

- (ONSIDERE ~i fMCH lnCClI"ca ~ In 1m h,- Ii urarca pnn I:lJmpnmllre:i ilelonuluJ ~i pn:!cnSJOIlnrro wm!lturllor .

J >\C'KSON rln CJUfomial brtVdt.ua in 18116 prima "pllLa,lf a belunulul J):fI!COmplim81 ,

DOEHRING depune in In~ lin brevet de pia I prt'compnmilic eu \ilrtn~

- I\OfJNER ~i LUNDT m'l!ilIt~ In IlJij? 0;4 fimlIC1( II Lll1.lrca din inundm belnnulu], dill ciOl'1urllt Illr au lRI'CgWrlil un e~ elortul de c.ompreilune tnl1\)d

de Ormalun em, pracn anulUl tit l"Ontt'dclia I ~urgercu lenUl Otl, rIlJf!JI II

, Du.p4 rUboJ, il!ib~ I~ 110 pWgJes gcm::1'II1 I bet nulu! no.

ABELES 111 Marea Bntan' G "'AG .... mpr m

f ' f' . ,Ie, El ill Bt'lg!a.l rRlY""" IT" {Jl,

rama LEONHARD I In Grrm.a11la, T' I ~ III ~taltlt' I nhe (I,

In Romiinia. JlInm~Je elem~lt'

'50 la jhlrtpnnd~rta e C Ptecompnm Li: uu to I jobn .HI:: J putll IItI (

, J OnIDllqll o.fin BI'a.}O ( 1

t\prnmentalql deZ'l'olEami de I \ II'lg ~ 1 \ I , IR I ((

de el~m<nte prelabncate dill b.:lo~hnOIIl!l1l )1 mllllm~11;:' uu tonllflUIIl I. I "o( E H I'ro

Beronul pro~ornpnm.m" ~mpnma! lpcntru dMlril emu d.i e J II I

penrru halt indU5lnaie Se 1"1 I'll .? OSII ~ '>C<l1l11D1l1a la re .. dLl.lrn elm('f)lelol J!' ~

1 ..... osea ue ~Bul~ JIrot'ctI I

OIl)RIli! 5ilu ['It ell cu "Mlun pr inun r. lil.!I&!l1

.Dupa I Q8Q, odwA u SCIldcn:a Ilram...

prerabl1C3te ii-au i"chlS poqile in I . II ~olumurUt Je In\C:Slllll mull fabrhl de

dhl:hlderea d <'. U IImll 10 hni on ,~."

e nOI llIbnci. de oIl,eta 1m 1 1_ \ $....... LJn re\ inment, m81t:Jl de

Precomprimarea se 1i I e .. e 1l000r Ii nne strame:

acoptri~.· tru ""' 0 O~t I III \Jrianra eu '

PI~ pen lillie lhdU5'rillr ~I cemr . aJl11a.aura prelnlln I I , ennzl }I p'JM <k

11~ eu II.rmJ1(Unl • r ~ilrTIerClaJc D.: I

1191(7) . . PO~lImlns.! p:lI~ "iM:meneu_ -au ~h/..lll pnmc e

~I pl~1I1 ~ subsoJ la filJ'tl ea :aJat! dt la IICrOlX'nul InICmtllwnaJ Ot ('ClJ QlJr·...,r:Ct'1H I !!lIIII,

9

2 Materiale ,I metoda de precomprimare

2.1 Betonul

CUIUCkrio;1icile eerute unui beton pentru reaI1i7,:O.lUIlllemen!elllr dill beton precomprimat ~unl urmatoarelc :

Foarte bunn rezislentl\ iniliaUI (Is 24 ore sau 10 trei zile) ~i pe termen lung WI de '(111: sau mal mull) :

- 0 buna l'ezistl!nl4 la ageJlI' ngresivl •

n formlllil insiantanee ~I de dumtA (curgere lema ~i COnlrac~e) cat mai reduse ,

• 0 Iucrabilitate cdl mal bun! pentro punerea in opera !';oreclA.

Penlru n reallza iI!:':51t: performanje, trebuie ulilizal un olment ell relislenlll de 45 u ~ i Mrll. ell inlllrirc I'llpltla ~i un dD1J1,1 lntre 400 ~j SOO kg/m'. Raponul aplicimclll lfI:blll~ 'oJ lle redus ,1 e:,le reCQmandaLil utllizarea aditivilor reducaton de apJi I ~upcllllm~lIfillnlll. I'Icloaneh: rezultate sun. de cJasII eel putin Be 35 (CJOI35),

f'~T1lru propricilllil~ generate ale betonulul, ve?:,j capitelul J din [4].

2.2 Armllrurl pentru beton Pfiflco.mprlmat

\nntUuril p¢n!ru DIll.ml precomprirnar trebuie sA aibA re2!i51enlll i'nalLQ si relaxare fCUU Inlr·,nj~var. J1IIlnlru L'lieluri Is care limita elastica este de ordirtul a :!CfO • .400 MPa pienlenlc de ltnslun~ ""'\ reprezente imre SO% ~i BO% din limila elastica, in limp ce pentru IIehmh." eu IImila 1."11I!i1!icol IidiCll.lJ1 (1400 Ill. 1601) MPa} de nu reprezinltl dedI 15.10%.

~ L-I.narea u rmMlln IOf l'L1Jrl!'LinrA 0 rursi!! lmporumlli de picrderi de rensl une, De ,) eea II '1l:I1 pu>ll III PU.l1CI Iabncarea de armsrun eu relaxare redu'>li. D~ca la JI'lTlliturilt: eu re I . .all: norm alA. rllia "-'Ires la I 0011 d~ on: reprezl nIA 8-12% dill e fonul ini lial, 13 celt ell n!la:wl'C redu lIt1:a~w tSIt: d~· numat 2.5%.

[Jl.lpl! normelt rurru!.ne~li STA 10107/0.90, se ()OI 1'0105j mai millIe tipuri lie "nn!l~('I !i.!lmTC netede (SOP), sarme amprentare (SBPA). I.otoant: ITB?] sau bare profilare P '101 'ilion!:le pol Ii I:ll1lPIlW II) impleliluri de 3 sanTIe, teroane (din 7 samel ">all ra5( ICLlle din Ji.inne pllIiIlde lligunlc 2.1 }i 1.2).

"',guru } I Toroaat: pemro betan precomprima: vedere IOltralii fl It!CIIWW tnJ#Lm .. r ,d,~

4 - hgolun

Figura 1.2 Fa.tritnlle t;onljm.se din sdrme para/ele (STA.S 1010710-90) I'eder'l' ri.lfclilme penlru rmfilldcul compus din 36 stirme dispuse pe :2 ninrillri

.... rm!!UTlie pcntru belon pmomprima[ nu au palier plastie (Iigura 2.3). Modelul ana1ilic, dUJ)1i STAS 1010710.90. este esre dal de eeuali'ile urmatoare :

16!lO
I.~{l()
<: 1200
..
t 1Il00
~
s BO
~
oE 60
"
.(j]
aD (2.1a)

(J./h)


I

/" I C"9(
_/
1
J
II r--
u 0137 10

20

30

40

" !lerQ~lh~ (I'l10)

'{gum 1.J - Cllrbe Caract . ,

• el'lslit11! ale olel!!rilor SSP, PC 90 at all 37

Llmlta conlle ,.

de 0 I 0/, • II' [J Ion all de ProJlll'1io ali

<li: D,:! ~I ml~ cQnl'~nliol'lal~ de las ~ .• tall! Rn.1 eorcspunde unci defonnlllj~ rez~duBle Rel..lstl!nla Caracteril>lkall R lleUale ~~ cDrespumle unei deformatii rezldLlale pl este rap.ortalA la n:zistenta la rupere penlru

II

amn'iturile din SBP ~i rsp ~i la llmita conveniianilitl. de plll$ricilllle pentru armarurlle din PC 90.

Caraereristielle geometrice, chimice, meeanice "i tehnologice ale 3rmAnuilor SUn[ dete in normele STAS 648m·80 pentru SSP, STAS 648213-80 pernru SB'PA $ir TAS 648214-80 pentru TB,P. Rezistenlcle caracteristice !ii de calcul ale acestor armi!.turi. ulilizate in proiectare, sunt dale in tabelul de mal jos (dupa STAS 101 0110-90) :

Tabelul 2. J - RezisreJl/1! caracteristiae ~I de oaleu! ale ormolurilor pentr« beto»

orecompnma:
Diametru 1 Rtzislenli\ Re1:isten(A de
Tipuri de annAruri nominal C3.ructeriSlicA calcul
(mm) R"I (/lilPa) R" (\1YB)
1.5 :!IIO 1690
2. 2010 161,0
Vi 1910 ISJO
3 11160 1490
SBP I 3,7 1770 14~O
4 1720 1380
S8P 5 1610 1340
6 1620 1300
7 1570 1260
1.5 1910 1530
2 1860 1"'90
SBP II 25 1770 I·UO
) 1670 1340
5 1670 1340
SBrA 1 6 1620 1300
7 1570 1260
SBPA 5 1510 1220
SBPAI'I 6 1-170 J 180
7 1470 1180
9 1760 1410
iBP 12 1660 1330
PC 90 14 ... 28 600 500 Rezi51cnlele de catcul Rp. se ob~in pletind de til rezistentele caracreristice R~ $1 impa.r,indule pe acestea din urrnA cu ceficienhll Partial de siguranfl!. Yp :

Rpi R =-

" Y r

r:! . .!l

unde :

)'p= 1.25 yp= 1.20

pentru SBP, SBPA. TBP ; penlru PC 90.

Modulii de' claslioila.le pentru aceste D!11It'iluri sunt :

bare PC QO:

Ep~210Gl\I,:

~c Brei BP

o 10roMe

e, =200 GPa:

Er= ISO GPa;

I)elOl"lJla[i3 18 rupm: ')(' consJdl!rt ,.. = j" p.

'. .A 'I ro .... ne se util~ lamanc oonslituite din sarme cu 'r~llL\(are

In m.:Jlont.:U.e!l <un or Cll ,.- . - ~ f. - ..

~du.<;;;l. {,tI~ mai ulilime ,liunll03l'Ol1J1ele TI3S (Ap -100 mm, rt - 1~6~ ~Pa) ~I T15S,

~ "'150 mm~. fp: = 1710 MPa) In labelul urrnstor sunt dale caranterisrieile unui teren

TI5 .

T.Jbtll11_~ -LIru."wimcJk ,~I~Ql rliS (Fl'I? .... 'lIIlefj
D~euur..am'Ml mm 15,7
~;.:l"!I" mm: 150
Ife.iistmta ,;;,ua.."\C:flrucl r .. ' MFa 1770
Liriifll lit CIlI"I!I!fI.' f,. • ' MPa 152D
\luni!l~!IIb sam1'l:l1'RDlJJlll!'.. .~ ~].s
MDJuI ok cIdi~UIC E. GI'll 195
ReI~ La 10110 ore, 20 "C. O,7r .... s 25 %
~n~ de l!mlIt reci metaliee; 111- O,II! .iljl '" O,OOSlm
i .- r",1 PE ~u !,p. III = O,I.!
till' = O.OO7/m To.o .... Tl6!I,
- -I- t
- "1 -- -- - .. - _., ... -' -- -
..
If ,
.. ,
.
....
I /. I I I
- I
,- f+ -t ..L j -
'I I , I, I r ,
..j. +-I-1·f-

:::1~ H ~., - --+-
, f
... ., II OJ " , ., ,. '. - , ... t

,. 11 I L U :1'" .I. l.i :u 11

Flgura]A C/Uba caracleristictJ pentru toroane T 1 jS

2..3 Atte materfal,e

2.3.1 Teale pentru annllturi po,sltnbnse

La dem1,!nlell: CII armAttml "'.

rcalilllte in belan ell aiu l p?S1intm5l. arma.turile stint dispuse in gol uri (canale)

• ' 'u unor teel .

. r ~"II: sum l~"'i de a~I. foi de Lablb '.. ."

sau lt~1 dmPVC sau all male . I r . de ~,4 o~ 0.6 mm grosime ln~urate In spuall

na po imenc (pohproplh:nr1, poljelilena de inslm densltste),

Ace5le Il!Cl lrebuie sa !;!.spundl urmato .' '

• 'SA fie 5uficiem de tlexib'l arclor eXlgente :

I e CD sa posta Ii dalA fOmtEl doritA. t:raseului armlilurli :

IJ

SA fie suficient de rabuste ,p.:nlnl nOl' fW1T.il forma in tirnpul Ulstal!rli $i bi:lonWii:

sa fie elM~ astf~1 incal !iA lmpiedlce inJiI1:l'UJt3 laptehn de Clm.:nl In urnpul betonarii

2,3.2 Mortarul de inj~e

Pentru II pro«:ja amullurile. galul can: r!.m1U\e inlle c.ablu $i ~ est.: inJecIIl.l cu Uti mortar de elmcn! (sau. eventual cu un psodus : ccad, unsoan:}.

Mortarulpoate avea compezitia unn!loare : ciment portland de rez:lstcnl! 55 MPa;

api! dout! 1035% p3nA 1845% din gn:utatca crmtolUlui (ale '= 0..35, •. 0.45) : plastifianl (eventual) ;

eventual nisfp tin (pin! la 15% din greutaiee cimentuhn).

La extrt:mitltilc ~i in punctele cele mai illll.lLe ale ~luIUlIllll1i'!luni SIlI1I IlreviZulc luburi de injeClie ~i aerisire pentru II permhe mortarului de injecpc s.:l clim ine lilt aerul cnntinut in canal. Presienea de injeqie a mortarului este Ik llroioul II 0.6 ... 0.11 ~\l'II I;J intrarea in canal.

2.4 Dispozitive de ancorare'

Dup! funclia lor distingem dow eatgorii de ancora]e ;

oncorojete aclfi'e (mobile) care permit bloearea eablului Ia elare-mit;],le:J de III care se face intindcre.a 511. Oneil unitate de pretensionare comporta eel pupn un an co raj acuv ;

allcorojele Jire, can: impiedi~ orice miscare, fatll de eetcn, a eXl.mlllJapi eablulul opusa celei de 1£1. care se face intinderea, lJIcorajetc n1'!f pot li exterioare. care rWnin aeceslbile dupa: betenare, 5311 anceraje incofl)'JrIlIl! betonului strucrurii ~ care functioneaza fie prin pre:sium:. fie prin adercnll11.

Se folosesc de asemenea cllple (care permit n:alizarea continuititii a deliA tronsoane de cable tnnnse in faze diferite - pennu sU1Jcturile censmrite in mai rnulte etape) ~i dlspDziti"lle de .itrootiire (can: a.sigur;a racordaree II douG. tronsoane lie 1llTTI31nr4 lntinse simuillm de In una saul$i cea.lallil din eXIremitA1ile Hben:'),

ExislA mel rnulte societdti dl!tinl!loate de: pmcedtc de pretensienare, care uu de zvohm propriUe lor sisreme. in continuare ~or f prezenlBlt: door ca!.,~a tipun

rcprezenUlli .... e de ancaroje"

2 4 1 Ancoraje active

S§.rmele §i lorQant:le pot E bloc.ale prin Imp6nan: \figurilc 2..5 ~i 2.bl_

Figura 2.5 prezintl aneerajnl mel-con \fNCER~) ~liljSil.( pcntru fasci~Llh: de Wmc pamlel!! : duplJ intindere, s!rmeh.! sun! blocate m loci pnn IOtrodll~a conului

Matllli'l'.!e,' met.ode, de precollnprlmare

I~

Figura 2.5 - A~orll) mel- con (lNCF.RO

PmcedlluJ Fn:)'ssinel uJilizea:z4 o pJ~ cu una sau mai mulle: gjurl rroneomce.

DupA inlinden:. loroaneJe' sum bloclllC cu doua, sau lrel pene (claVfleJ metalice Ilil!ull:! 1.6j

Un alt proeedeu este sistemul BBRV (flgura 2 11 ancorajele sunt prefabricate, fixate la CKll'emiralea cabJuJui Jnainte de intinderea sa. Dupa intineere. ancorajul este blocat pe betan cu eah:. Stirmele se sprijinQ, prin intemu:diul unor butcni fotjali I reef, IX capul metalic al Wlcorajulur, care esie gAUni. Acest cap de anOOr3J este metal la exienor ceea ce permit insul1lbilJ"eEl pe el II uJer Jlresei hidrauJicll. Ineonvenienwi procedeului ","511: ca m~te spariul netesar cu Q IUngime egan. en alungirea cablullJi 18 pretensronare (cuca 7 mmll1lJ': Ace!Ol. inconYt:n!enl esse CYillllla a.nc:orajullip L. la care eapetele ancorajului sunl SItuate rn~-o I1OIllpi!1A. In acest eaz cablurile sum mai scurle 18 inceput decal eJementul can: treblile prec:onlllnmal ~ lrebuie calcul.lIt! cu preeizle lunglmc:-a !illala a cablulul.

in cazul ban=lor '. !if. preved", lin filetaj Ia e>ctremitatea barei ~i aceasta poaie I'i blClCal! eu !:IJulorul une, lllul'lll: tProcedeu l)y-.vidag. iigurd 2.8).

Mat&ri.le 8' m .• tada' dDprecomprfmal'lt

Figura 1 . .., - Am::uraj BBRV tip L

Figura 2li Ancoruj "U pill/ilii (DyIl'idr:rg)

2 4 2 Ancorajele fIXe

, 1 ai CIlIlOSCUI in Romarll!:l este eel ell d~m

Dinrre aneerajele fixe exllmoa~c. ce m. , .. nB 0 placa rnctalica

lligllra 2.9) IlrrmlillTili: fac 0 bucHl in jurul urun dcm care se ~PrIJl pe

fixati IX beton,

Figura 2 9 .1NCOrOl fit cu darn (lNCERC,

. b ton aile reali7al tlc&nd 0 bllelA CllI armlltufll ••

. 'I 'ngloblll In e ') , In

Un ~islem Simi sr, I d' [ ~ .. beronul (liguro 2.10 .

. in eonwcl lre~ ...... ,

uruillru:i plnei ~um.: I . 'llderrmtAo sfinnele depl~sc lea~ .pe 0 lunglme sufiaenlA

J in ctllUl DnC(lIlIJl'lor p'nll d III! (tigura 2.11'). Pentru II dm11n).lEI eforlurile In beten retHlll 3 &:11lur;) ill'IC(lr3~ul pl'ln a. e:derents esteamcliorat4 dac.a sarmele sunt ondulale Sit~ ~rle sunl dcsr!tUIC I~ t'\'~11l1.

lbIma '::Iocun. ~urOOI~ ~nb'U .:I

.... ~~~~- Grout tUbe

Duct

..._----- Seal

fI~(UJ 1 9 - Ancoroj prin prf!siJDJe ing/obat fl'l bewn r VSL lip U)

foigl;ra liO _ • '.

. .~ncorl.l] prrn oderentii (Freyssmel)

2.5 PretenBlonar,ea armilfurl{or

P'rtlensiol1area clIl:!lurilor se ~. . . . UII

mecool!!m c<lnsllllJil dintr-u ill d ~ eu [J press. hldraulic!l. .. Presa hidrauhc! est!!

p.;lllll: mje!'.1ll ulei ,........ II ~.I In ru ~l Un piston, delim. iblnd 0 camer!i. la interior In care se

, ~"" CI! race Sl1 d . I 1111

se eplaseze; eele doua piese una FillA de cee a .

11

Cilimlrul se sprijinii pi: belen. in timp 1:1:' cablul este fiX31 de piSlon, 8 C1lrui mi~rc: 3Siguro tensicnerea cablului,

fn centinuare se exemplific.A IiJllclionareQ preset ee orilkiu ocmml

I .• Hontal'ea preset

Ordinea de rnornare iI presei ~i accesorlllor sale:

B.J Ca,pul de aneerere ell pene

b) ReS03ne

c) Ceroana de bloc8J

d) Corpul pompei

!!l Blocul posterIor ell penele auxilia:re .

2. Pregi1rirel!l pren!MlleflSlO1U1re

Se fixeaza roroanele pe blocul posterior eu penele au xi liare

3 TensiOJrarea toroanelear

II pune sup presiune camera preset to la presiunea corespunzAtoare efortului dorit in cablu. De regul!. punerea sub preslune sa face in trepte. la care se mll.soar:! alungirea cablului. Resoanele asigurl un blocaj uniform al peneler ~i limiteazll plltnHldel'l:a 101.

Cand alungirea cablului depaseste cursa presei (gJ. trebuie efectuate urmatearele operalii ;

- blocaj provizoriu al toroanelor pe \lapul de ancoJ:1lj (8)

- inchiderea presei prin golirea ulelului din camera principalil (f)

- prinderea din nou 8 toroanelor pe bloeul posteTior (e)

• rei U8rc8 tensionAril.

Figure 2.1 J - Sl:'iI&nlQ pNlltll.l"O,ld1'u Ulwi ''fJblll

4. (jollMm ~j demmuare« prese{

Sc golt~te uleiul din camera presei ~i se demonteatA Ilccesoriile

18

C IDOI1J1rea elemante:lo, d'e lIaton IIrec,oIDDri'l1'Ia,t S'lib I

om ' , arcl"I'

3 comportarea,e:lementelor de beto" precomprimat subsarcini

. lifica expunerea efectul pierderilor de tensiune din arrni!ilura este ignorat.

Pentru a simp I h.... ' .' " ' In

acest capitol. EI va fi inlrodus rn capitolul unniilor.

3.1 Evalulia eforturilar unitare fn armatura ~i in beton In faza inltial,a,

T rebuie definite moo intai notiunile de f~ il111i81a si ~aza, finol~ :

· prin ItJZO inilia/a se in(elege intervalul de umpeare mcepe odata ell fllbricarea elementului ~i se IcrminA cu trans fe III I eforrunlor de la amti!itura prelensienatri Is: helen;

• prin/coijinafii se lmelege intervalslul care incepe la sfiiqitul fa:;rei iniilialc ~i duooa.z! pana se dezvoltA reate pleroerile de tensume reolQgice.

J 1 1 Armi!iluri preintil'1se

inlinderea cablurilar se tare pe eulei fi:-;3le in sol ~I derorma~la (alungirea) cablutui este ~ in momentel transferului eforturilor iutre armaturs ~i beron, are loe 0 seunare a betenului $i. in acetB}i timp, 0 seurtare a armaturii, de valoare &J.p. In cOllseClnta defonnalia rumil.lurii scade Ie. valearea tw.

I I I 1

!l I l ALi:! 10 UIt12~ L

!j ~ 1m .. o .. -. .. o .. h----1 ~ [\

(I tIiqIWlr
TRANSFER: c alun!llre
0", t rRA NSf E.R
r fJ._
!llel ~F~~npG"" E,.a 1_
I '€t.o
~ Il t I! ~ I
I - E..,
~lfI1l- e,J;:., limp
beton 1:- E:t,> IHT1P
CUlllprtsiu". scunare

Figura 3 J - Der. "

· )armlllfloJl e!rJrluri un! - . "

lure in foaa 1m/ralii irur-un element prllcomprlmQlCU (J/'malurii preilll ifU'll

Relalla inlre defonnar'l

ue atm§lurii ~i belonuluresle

e..o~tpp"'~ Efonul unilar in' armllura ' .

. Inalnle de lran!ifer este :

fJ.i)

19

(3.1)

Efortul unitar in beton dupa. traJlSref este :

(3.3)

Efortul unitar in armlltunl dupa de transfer este :

G'flP = flppEp ~(Ep!I- Qp)Ep ~ UpO - np ~

eu lip = E,IE6

(lA)

Echilibrul fortelor interne (compresiunea din beton $i intinderea din arrnMur!) dupa transfer dA :

(35)

Oe unde re.zuh:a :

(16)

Se poate ajunge 13 relatia (333) ~i printr-o altl ahordare : daca. se considers furta de precomprimare Po ca 0 fortliexterioaro. aplicatl pe sec~Lffiea idealil omogena de arie A&. efonul unitar ill beton este :

Se par deci de(ermina deformatia ~ieforiul unitar in beren conside;nind preccmprimarea C3 0 forlll CXlerioalA.

3,1.2 ArmAturi postintinse

Cazul anniiturilor pcsttntinse esre iluSlraI in figura 3.1. Echilibrul fOf1elor imesne

dl! :

eu:

Se remarcA simi,tari'tateB acesrcr rel~!:ij cu cele obfinute mai iillainte in cazul precomprimarii co. annJtura ptelntinsl. Penml II putes urilize IIcelea!li relapi. se defi.ne~:e 0 valeare flel iv ! a efortului unitar In armatura, notata UpO, care ~te v810are8 efortuh.11 unlt3T fn armlltura prlltensionalA care ar corespunde unui efort un itar nul in betcn,

... _. . IIrllmentel'or d. baton pracompl'imat 8ub.8felnl

Compo', ...... ' ~

limp

beton cornprt3iun~

Figw-e j,2 - Dtjormolii $1 ef{1r'Iuri Un/Jure in/azo inilia/b lntr-un efemem precomprimoJ C1/ armdlilra posli.nfinsii

,Controlul pre~en!iiQn!rii esre realizat [ic prin mllsllmrea presiuali in CiNlli~1 pompei (~U un m8110mtll1JJ. lie prin mdsurarea alungirii anmUurii (ell un extensomerruj, in

pnmul tal. sc bl' " .. ' , .' '

. o. me 10$ mn (IOmpa hidraulica, ca.reeste egalft ell forts din arm~rura. 1111

efortul um~ din annatura esre eg.alll eu aced fort! impili"'itA. la secliunea annAlurii; in

cd de-al dOilea Sl! Obh~. de£:,' "', ~ I I "

I""'. roena laarrn~turil ~l, aplleand Iegea Iu] Hooke.efbrru unl ar,

, ,Lad p~ede!ll prill pr.e:lniindere, valOrile mll.surnte sum fTpOiispa.[Olimpcl:incazul POSIIIl't1n en. SUnI app $i fj:p.

1 n CMchl1je erort I .' d ,. .

""""ecli '.' 'I·' II unnar e COntrol fTp.! este asocial ell O"pjI in eazul p~einlindenl ~l

• -01' ~ 0"", 'n Ci2u POstinlinderij.

Erortul unira.. d~ co tml . . ) ,

n O"pl ese IIm.lalla \lalbrile urmatoare (STAS 10)07/0-90 '

pentru armatu· '1 .

n ~ eu Rj'>t ~ R.. (SSP, SBPA, TBP, etc.) .

(3.7)

fTpI SO.9';R~

(J,8)

Compoliar'lI. ,l!Ilemerrtelor de beten pr.campr:lmet IUb .. reIn'

~I

3 .. 2 Tlranti

0 p,-I g~ 1-- p.
P eo:. -I', -A,IT",
•
0) ~!' O~I ""O~ I)=- T, ~p.
T1 §
P"el>Op

0 1l"1(.;~O r T, ~p'&A,a ..
T, _,I' I
Or'

0 R, I)=- r,~ Po"'A,"ltl \1Pu?~
Tr __ /1 I
[Jill! + 20

0 Tr+rll-/I I I~rr+~
0'"" ... 20 MFa + olo ...

0 _/1 \\ \~ ~ ~ ~ I r T, ~ A.a.- A.IOaa ... .l.Q'.l
T,
0: Figura 1,1 - Componarea lftTui tlrtou de beton f1re~ornprimal rob intWriJri

SituaJia 0 reprezinlA mornentul de l'lup6 b:ansfer: inc:'rcarea e'tte_rioar!l este tern.

~ d i tj' d'" . .1 a.: din .!InnillUriI :;;i forta de cornpresume A~~ HI beton sunt in

IOI"Jll e n n ~re '''p-,,,, . . I "I 36) ti

echillbru.Eforturife unitw:e in beren $i ill amn!l.tunl sunt date de re Bpi e l. • respl!C \ (3AI.

Daoo se ,splieA 0 fO!1i 7'1 -c ...lpG'"" (situalia J),L'ilmpl'e"!>iunea in I:I(lon scade ~i intinderca din arm 4tu rt, cre~le

(J.9)

(J 10)

. . . IR u P efortul in betoneste zero (decompresiuneJ '

Dadl forta aphcata este ega co..

siIU!lp1l.2.

Furta de: fisll~ este [vezl siluatilt 3) .

r:: == A.,(tT I"i .. JOMPa) + ..J,R, == Pa + rt;

• I f1 ... .;·1 ('siluarill 4) efortul unita:r in anm1lUra ereste eu :

In momerttu tsursn ,..

(3. J J)

R,

==-

(3./2)

.1cr,

in stare fisurall1 (siru.alia 51. efortul unitar in anndtur.1 este •

(lUI

sau

(I/6)

De unde:

La starea ultima. capacilaleB partantl a tiranuslui este :

(1 J 7)

Relatia forU-defonnalie pentm un tirant de beton precemprimat este datll in lig. 3.-1.

II

FIgura J.4 - R~/aliafol1il rJ,.t'.

, . ~ormalle peUlr/J 1111 liraru de beto» precomprimu[

Evo'lu~ia deformaliilor ~i eforturilor unitare in armllura ~i betaneste prezentata in figura 3.5.

btlOn

, , .

,

: limp

Figura 3,5- Ef'O.irlfia ejorluriJor unilare ~i a defamwliiiur intr·Ull lirotl" de beta'i precomprimn1

ntelor de belon..JtreCOl1!.Rrfrnalllub •• rel!l.l Comoort.r •• sillm.

3.3 Gn'nzl

.. . de efoJ1nri enitare In diferile stadii de solicitare ale

Diagramele de deformalu ~I imat sunt date in tigura 3.6.

.. .., de beton precompr

",'Criunll unei ~nzl

L' (). dll".6 transfer

r'rJza • P'"""

- . , r itarea este datli de forta de preC.(JlnprimBre $i de

Sectiunea esie nef1s~(a • so 10

gTl!ulalt proprie a clcmenltJlUI.

fI,,,, =

p. Pnl!6p - l'v( 11' u". =-1.- WI.

f~ p',e~r - AI Ill'

U = -----·-ellr

t1' A~, I~,

u'" =u",-nru",

Faza J :

rncrnemul exlenor echilibreazJ! momentul datorat precnmprunan]

Jf, = PreOp

Po «; =o.; =; =--1

"bI

Fa::u! :

efortul unilar in fibre inferionrn este nul (decompresie)

Forts axilllft este situllLa in aeesi caz Ie el(tremilatea superioars a slrnburelui central:

Rezulta .\1} = Po(eop + pJ

o.n»

Efonurile umtare in belon Is fibrn superioart. la I1bra inferioara si respectlv la nivelul ilnnrllurilor prelensionale sum :

(3.14)

(3.25)

(3.26)

(3.17/

} ..
G~ ~~ ~ , ..
~ ,
v to:' 0
i '"
J
.. ,J
,Jl
or+: ..
" :::
:;
'S
~ t~ s
:n
..
2'
~. ,
2
~
ill3 .. J
t '"
G ~~=r
~
n 'V f e
~ c! Q.,
:iii
e;~ J ~
.~
QJtj ~ <.
~ \
.:;. I)
7 0
n"-' f c:' I
r£ ~
2
~~ .~ ~j
Qc±j < .. 'I
.." .:: 1
co. 0.
j D 1
I . i
I) D
",ofi t.t ;;
""--' 'ti
:;; :3
'"
GrlfB !~ ... ~
o Jj ta!' 0
-~
2 If
,.
2 ComDorta, ••• Iementelor d. belon Dr.com_Rrlm.t .ub "_Rlnl

fH8}

(1.19) (310)

(3.21) (J.11)

(J.23J

I ··"r in lihlll de belan cea mei inli osa este HI <i

I·, Ii' _... dorru LIm... v

p 1:11 "t I.U .... ~ rr

.l''C~IIibn1 esre - I .

(3,2=') (3.18)

Mrrll 15um.!e al dcmenlldui de beton precompnmareste mlli. mare decal

• \lom .. lIIul de Ii I I nlului de beion anna! ell valeerea Po(efJp t pj. SurplUSUI eSle

momeatul iJ.: lisuran: It em

J.-':I JI'OPDI1!OOlII eu .

Fol'1Jl de plttompnmll.l? Po . " _ , •

. . I' P !ilia de e)"1reml(atea snpenoar!i II samburelul central,

I \C.c:nfI"lCIUld UI n I'"

<ina aiel seqillne~ nu era IislJlllta ~i se puteau utlliza rela~i ile din Rezislcnl8 mllcn~lelClr ptnlru ~Ijunea id~IA omogem'l.

beton mtins fi~unrte tstadiul II)

Fa: 1-1

Dupl fisutare se produce {I crestere a defonnali!li ~i efortului din IInn3tura :

(3.29)

olul1l1 probl't:mel (eforturile in beten ~i armAfurli) se obtin ca pentru beron annat in dnl! II. punAnd cQnd'ipile de echillbru, de compattbilltare geomelric! (ipoteza seeliunilor phml') ~I sernnd leglle conslilulive ale materialelor. Trebuie [otu~i subliniate pMlI(lIlaIl~lIr~ lI11nllloa~ :

- r-Qfl8, de pn!'comprim~ esre COilS ide rata ca for1li exterioarA

(oelirienll:ll de echi\'lIlenj.!l nebule sa IinA com de cure-gem lentl a belonului E

" - T(/-t-() l'W/,

A

RelcHilt !I~ caleul 5IInl UrmAloarcle

rb O'.dv=<~ (.Ja +il )

JI" "1' p}

~I - ~ A,r ju . ii, )

r Ib,C!,dy

: '" --;--- + 1'0 f b,u~(6'

(3.JO) us /)

J;U

(3.31)

(lJ3)

In rt:J~liile (l.JO) ~i [3 J I . _

adica .rt • J ~-8InLrodull efOl1ul un.ilar 1n IIrml'lturl in razalli1ll:l!I. ape •

... L ~Ol'Q!till til pi~ d "I

reI: de ttnsiun~ din faza. flnlll~.

Ftr!o j:

R II pc rc.a (stMi u IlIlj

Rupcrcn!:S1t! "rro.gil~~ (rAm deform Iii plllSllre impt.>r1AnT~ In armalurJ POl8pAru

douA sltU31ii ~

Rupcrc prin DeIOnllJ C'lJmprimBI ( """ !:ft 0 OOJI. tM" l1nn.!llllFa _sa-'ll

II1ing4 rnisl"i:nJa Ow < Rp;

Ruperea prin IVmdturll 0,. = Rp •

CBloulul este slmJil.!!l ell eel pcn!ru 'i«liLln~ de bcwn ILmlI1 1\ Ul r ]J. eu a.numife panicularillii :

- Trebule linut COni de di:'formlll:ia lnll.ala datonlil prCltffilolJJ.ni (lj,Il) in WTnlrur1 ~i

• Trebuielinul coni de lege.a COl!Sli~Uli\ld .umfuurii, con- nupn:zil1L1 un palier plaslic en armi1turlle peneu beten annal

Relariile de caleul pentru SLU ror Ii dam. in capuolul5.

Conduzie:

Prec:omprimareal'idica pltlgul de fisurnre eu mlrimca Po(Pft: + Pl.' \eeasta face elementu I s.A luereze flra fisuri sub im:J.rclrile de explcatare,

Pet.rmln'r!!' Modurilar I., aQni~

ril.· in armatura 4 Dete:rminare3 efortu or

4. , Plerderi del rensiUne

'. . .' Aturile proLeJlsionaLe trebuie~nut seama de anumile

P~"1lU a det.cml1na eFortull 111. arIntO da'-'. • Ilturilor, luneearea in aneora] Is bloeare

fi fi area a In In "',, "" ' .. ' ,

renomeoe. cum III I ret •. dOl" 't 'lor armAtlJri deformal.iile datorate ITa. tamemuilli

. ~ lensionarll ]len e . , be . I • T

nC'~lmLiIUlllelm I!>l . . • . Atunt curgerea lenta a· tnnu Ul. ante aceste fenomene

. 'I xarea e fo rturi lo r 1 n arm . 0

h.mmc. It' ~ • ,') in a:rmllturile pretenSlOnate.

produc ~IDrderl de efort Uen5lune unt instant8nee (~i au eauze legale delehnologia de

Pnrnele. pallll Fenome~\~~omenl.l care se des~r.l pe 0 perioada lungi de limp.

I!KecJJllC). lJlitlmele dOW SUfI. 0

d • d . rnuI118111 ~fenom!me rtologlce) .

. L1raB ~:~I:rile d~ tensiune se calculeazll diff:rit JJ:entnJ procedeul cu armatur: preintinse

rata de procedlllli eu armiliuri postinlinse.

ill nonnele romline~li srAS 10107/0·90 sunt considerate urmatoere pierderi de tenstune ;

0) A rmaJ urj pre jill illSl!

- Faza ini,iill~ :

.l1lJ. :: pierdere datonl! luneeari! (reculu lui) in ancoraj la blocare • o.O"r- pierdere dlltonth frec!rii pe uaseu a arrnsturitor .

.10 '" pierdere datorita ulnsionarii succestve a armaturiler : .lO", :: pie:rdere datonlA naremenrului termic ;

,aGo = pierdere datorita rela.x!rii armlrurilor inainte de transfer,

. F.aza final:i .

&Orf "" pierdere datoritA rehlxArii arm Atu ri lor dupA tTansfer ; 1\0" = pierdere daloriUl curgeri] lente a belonului.

b) Jrmoluri poslfmirlJl!

- Paza initiaIa .

AC).: lI.ierdere dattl~1J luneclni (reeulului) in aneore] Ia bloeare; AlJ'r- pl.adere dalon!! fret:!rii pc traseu a arm!turilor .

~IJ, =!I:roere dalori~ tensiol1mi sueeesive a armaturiloT ;

IlU'lf - pu:rdere datonla strivirii betonuloi sub annaturUe i!1tkjurale :

- FIl21I. final~ ;

A.cr, :: picrcder·e daterita relaxarii ', .

0.0 - fro ,""" n Or

• - p e. =n: dntorila CUTgeril leme a betoaulu],

19

402 Var/abi1Jtatea pierderIJorde tens/una

Ph:rderile de tenslune ealeulsee conform STAS IO[07{O .. 90 sunl \'Dlori maxime probabile, ~i sunt cu circa 20% mai mari decal valorih: medii. Valorile mimme pmbabile sunt co, 10% mai mici decal valortle medii. Rezulla urmAt.oan::a. relalie intre valeri!!: minime ~i cele maxime ale pierderilor de lensiune ~

lIcr""n '" O.80li~u ". (O,SOll ,20) du<JW = O,6SL1a--

N,/)

in consecinlL se ver calcu'llJ valori minlme ii respeetiv valnri maximeale eronurilor din armlhurn ;

pentru armi'iturile preinrlnse :

- in faza i Rillali!l.

a;; = 0'" •• (Ju,t + Jaf~ .Ju~ "'" JOj +-.Jurj} (-1.2)

u;:' t= O"p.l; - 0.6j{Llu .. + .:1£lf"" Ja. + ,do; .._ Ju~ (01.3)

- in ram finala

u~' = u;;" .. (drrJi + .du,oj'i 0';' .... a;: - 0,65(.10"; + dUr.d

(4.4) (4.5)

- pentru arm§.lurile postintinse :

- in faza. inilisUI

a; = apl· (.dUj -e .J~+.:I0; + .Jaw) u;' =up.I- O,65(da4 + dClj" ~ .Jrr. + JaJtTJ U pO 0= cr "' +npCl},p

- In faza finaLI

«: = 0";;. (£10', + .Ja,) a;: = u;;' .. D,65r.ju~ + .Ja,)

(-I. ) (H)

4.3 Determinates p.lerclerllor dB tenslune'/a amllJrud prerntinse

A .. tn faza initials

4.3' Pierdeli de lensfune la ancoral (lIalJ

AC,I:Sle pierderi corespund lunecartl toroondor sau sdrmdD~ in pene $i a peneler i~ plleile de aneora] 10 detensi?oarea presei ~i bteearea pc::n~lor. '-;end1nte,dereC~1 a.~~tunl blochea1A penele in IInCOnlJ. Aceasta lunecare arc v~lon de 18 I 1& 1:- mm In ItIn,.;tIl;: de tipul de lLIlc:omj~i proeedeul de pretensionnre foloSLt. E& flgurew In fi~ de agrement tehnic II' proeedeului, SIIIl in STAS 10 107/0·901.

SCUr:lillJll!O medie .8 IlfTIllturii este :

__ ------------JIIJ!.!!.l!t'!!!nn!.ml!!!n!!!.~r.'!!l.!LE8f'!lD!!..!rI~U!!' ... !lliID!!r~l.!lnJ!.!!!~ l!L-

A

E;=-

L,

}. = lunecsrea in !IIlCOrBJ ; •

Lp"" lungimu CIIblului intre flncoraJll,

, produce. 0 pierdere de lensiune in armitLUri :

\,wtll sc II I .

AE, t!.a)'= EEr ='1:" r

(4.10)

und!! ;

(1.11)

_ . d - fi ~ d" III amblele caeete picnlerea de rensame este :

DaCi1 In II n eres se D~...'" ,.- I

(4.12)

Lxemp/u. Penlrn,un cmblu de IUlIgime LI' "" 20 In, imins de In 1m .sh.lglt" caplir. fa carr /rmecareu ,we ). - ; film, pierlurea de IfmSllme este .

_)£1' j 10-J ·lOO· la' - JOM""

.:lCtl-- - rU

Lt 10

Pemru un eforl de comro! opl- "" J 500 MPa, acesta plerdere reprez;'JlfJ 3,3 %

Conform srandnrdullJi STAS 10107/0-90. anexa H. tabelul 44. tUneanie in anoorn:j~I~ cele mai uliliZlile in Romania sun! ;

T,bll.Jl I'll

I I

d

a ell. - a ori Q e u1l1Ciiri. or i" ancoraj IIpll ST.4S 1010710-90
TIp de IIiDCar&J )..(mm)
-\nc.orai cu oiulijA pentru bare I
Ancorai cu pem: penuu SBP A lou TBP 4
Ancoraj cu pene Il:I.lntnJ bare <I
-\ncor:aj inel-con simplu penlru faseieule 1 12$5 mm <I
eu slnnellaralelc 112417 .. ' 24C!>1 5
~ . mm, mm
Ancorn inel-con. dublu oentru fasch:a.lle 4811;11 mm 7 4.3.2 Pierderi de tens!une din frecar-e pe lraseu (bar)

La Ilrmaturi le preinlinse . rei 'I • •

Ilnoll.turilor deneotat ('t . . .~IC . en e dm frecare pc traseu apar numai In cazul

>\CI!!ltc picrderi Ilebu~e Sdilltll.IIC, relahv ra~ in cazul precomprimani cu armaturi premlinse).

I e cmllnate e:',I]Xlnment.El1.

4.3,3 Plerderi de lensiune d I ' ....

. . a onm tenslcni'iril 5uceslve a arm~turilor (boIl

Oal;!i pretemsjonorea 51: fllee ~

rnc-! PI: cnle], C~n: S!lnt roart . 'd pe slclId, nu se prcdue pierderi, pentru til Il.m;orarea se e ngl e. Daea prclensionarca se flLCe petipar autaportanl. Ii

) ,

fiecare tensinnare n. unui eablu Ii . rul '

lensiunii incabll1rile deja inllnse. Pi! 51! scuneazA elastic, ceea ee prodliCC 0 selden: a

Erortul unitw in tipae, dupa intinderea IUtl.lror (3blurilor, esie ;

O'-r = FOrfQ'/(!lQla de· preC'ornprfmare Aria ~rrlllJij . lipan/IIi

u.is,

Ceea ce revina, pen~ru fi~ cabiu inlins. In .0 variatie a a erertuJui unuar ~i n

Dar ~~ ~.1E1> ~i 'crenul unhar in cabin scade cu. cJo == 1::.1E = £1' U, = 1'1 !:s_

P"Ern 'n

Decl ~

Cablul f:

n-/

Ja =-/I-rlrt:Tr

Cablul t:

Cahlul n ,

10=0

Dacacahlurile sunt concentrate pe 0 t.OIl~ restJ:ansl! dill secjiunea elernentului, normele penni! sa: se caleuleze ii sA se Iltilizczc 0 valoare medie .

(.I N)

4.3.4 Pierderi dBtorita tratame:nrul.ui 'termic (l1cr.)

Tratamentul termic la care sum supuse elementele de beten preromprimBl pentru II aecelera intl!nrea betonului este Ia ariginea unur pinderi de tensiunc Je!lat~ de dillllarea iermiea ,i o.poi conlrlLclili. Is r.'icirea belonului$ia armaturii. Qupl nannele rtlmlinl:i\.i (ST AS 10 I 07/0-90), aceste pierdcri pol fi eveluare in felul unn!!lor :

- Cand se utilizeaza. stcndurl de preenrnprimnre : ..:Ia; = J .!5 II (unde .dt"" dil"erenta de tcmperntun'l)

pentru stenduri lungi Icirca lao m) .J.O; == 1li0 MPa

(4 )5)

(·Un!

- Clind se utilizeaza tipare aUlopormnte' incd!l.itoal't .

Jo;~JOMPtl

(4.1"'J

11&_--------

f . datoriUi rel!lxarii armaturilcr Tn faze initiala I

Pierderell de lenS una 1Iladl

43,5

. scAd~re a efortului ullimr sub deformahe con

Rel~. ' . a de OIdlllUl eS]le '~e eu limil! declasticilate ridicata utiI'i2ate la ~~l1la

'I) f:_ 0"""" III IJIIl un • d 'j '0 400' dl . vo:lon

lFigLlIll ... • Cl' ':'"'"- fl rtUri unita.re mai man ' ecat J sau ,0, In efort"ul II '

p~omprimal nurnal pen~.edo 'ode de natura oleJului, de tralameotele In care este s Mar

Mlrirnea n:JaxAru epl. . IlPUs

de rupere. " . . - . de niveliJI de erOft unitar,

in procesu! d: {Ilbn~are!, /(Ji(lIrt normalfl ~i srmaturi ell relaxare :rCO.zlllr'i (dcexem J

Se dlstlIlg armlll1Jn ell re I f rt . ., . p 1I,

I u relllX.sn:: normal!. supuse 0 un eror umtar Imllal de 0 '

IrU sannele sal! loreane e c . . . 'I, ,"Oh

pen , 00 d .... te 8% din efortu!1 imps.! ; pe.nlru annaturt e ell relaxaro scll-u .

rela.u.rea la I(} eo ore U ' d dif . . • Ad' a.G ta, acellS!B ese 2,5% din efortui inijialj. TinBn~_con.~. ; "II ~l'~.n{a "!.ltuC '1' e pre{ 101 tre cele doua

, - d . • ... ri economia reallzatil ~tOrl .... 1.0 OSlnI arm.. n or eu re lL1(are <~~,-""

d()1B npun e am1a.u , ........:.u",

face p.refersbilli folQsire3 aceslOm.

rn nonnele de produs (STAS 6-182.12,3,4 din 1980) sunt date valorile relaxarii pure III 1000 de ore, RclW'aJeI) fmall este considerali1 :

.Ju,. .. ~2tlurlDl:!l .da,,,, =.dr:r, /00t1

peruru SBP, SBPA ~i iBP pentruPC 90

Relll,~.!Hta ... ariaza dupa 0 lege exponentialli (figure 4.1) ~i relaxarea III timpul I este :

(4.18)

VaJorile K" sum date din le tabelul4.2 (dupil STAS 10107/0-90 anexa H, tabelul 46);

I

F! limp

gura 4. / - Relatorea armiJl'flrii in limp

Pierder~a nnala prin rei .. '. .

IOI071()·90 in rum:]ie de efQ~c !fracrlUnea ~IM efortllJ inilial p%J este data in STAS 1ll1lehJ] 4.3) ': 11 Ullltar dupJ plerderile instantanee oSi [ipuJ. de otel fvezl

(oI.1fJ)

ell

(4,20)

II

raiJe/1I14.J - Plerderea de lens'z di

line, n re fI(Qrea annfirlJrilor rAJ dm ~ftmul mitlal)
Tipul olelul,ui U'D/li R.!
0,50 I 0.60 I 0.71) I 0,80
SlIP. SBPA P - dO' ~ 'a;" in %
UP 0 I 4.5 I 9,0 I 14,0
0 I 5.0 I 10.5 I Hi,S Deci:

fLU)

~i pierderea din relaxare in faza inilialti este :

u.n:

eu K" care eorespunde momentului IEl care are loe transferul,

Exemptu: armafura TBPll, apk = 1660 "'(fa. a'pI) = O,75Rpt

Sa Sf: determine cla;" stiind cd l1"arrsforul Sf! /O£.e la 24 ore.

a'pDI R~ = 0.75 $.; toron TBP. remllacJ. ,abel 43 - p = (IO,h16,j)fl = U.S"

.da,., "'p.a:.o =0.135x(0.75xI660) = O,135;r/U5 = 16lU MPa -

Pentru transfer la 24 are {label 4,2) Kr1 =0,40

.:la" = Kr1i.la"" =O,4xI6B,l = 67.1 MPa

Obs. : da"la'pO = 67,2/ JU5 = 5,-1% dar",1 u'pO = 168.11 JUS = 13,5%

B. In faza fimilil

4.3.6 Pierderea de.tensiune datoritll curgerii lente a betonulul jao'll}

Sub acliuneB unci inc!rd.ri permanente, efortul unitar in beton este 0p. iar defoflnalia in 5 tantanee este m,t!Eb. nefonnstia !'inala de curgere :Ientll este .

N 23)

Pierderea de tenslune In annaluril este :

a

J E - bpE -

a =6- ~rp- =n rpa.,_

", E~ r I'

in cnzul general. cand rna; mulle lncllrclri peTlllanente intervin la momente diferire, pierderea de tensiune este :

unde ; . . beten la nivelul annilturi i pretensionate sub efeclul

'" o:rartul wula!" In ~ " .1 .

IItpJ • . ''':J . n.'!rmanenle aphcsle [a mom,entu. I, •

1Oc.fit .. ", or ,..- . ..

_ - , ficient decurgere lenrl al beionuiul corespuruand momG I I .'

~ :: tjJ (1" 00,- toe I ~n U UI II;

43 7 Piemerea de tensiune datorill1 reJaxarii arJJJaturilor Tn faza tinal:l (Acrrr)

Rel!1Xll1U am1aturii tnrr-un element de beton pl'ccomprimat este mal rnlci1 d, ' n:lll.xarea purt! .a oleJului, pentnl ca di~~1 in ann!i(u.ri! seade (1), ~b e,feclUl Irntamen: lennie!ll al scurmrii eJasti~ a. belonu~.UI m momenIul transferulul ~I h) sU.befectul stUrtdri; bi!lonului d.alorill contracpe ~I curgeru lente,

Pierderea de tensiune clatonia rela.\:i1ri.i armalUrii in faza final!li este deci :

, { LlU"J

.1O',y"I1,(Ju",>-Jer" J- (JpIJ

(·/.25)

unde :

({26)

4.4 Arm!turi postintlnse

A. in (!WI Inifialli

4 II l' Plerden de tensiLme datorita freca:rir pe traseu (60'r) Se admit umtiDoarelc ipereze :

- coeficienlUl de frec~re ,lieS! .

- va!oarea " . . e conslderal constant pe laalA lungimea eabJuiui;

Wt,crentulul de free .

- frecarea pal4Zim ,. are J.i. este rndependant§. de valoarea preslunli u:

unitatea de,' .• poe zonele drepte este modeta.tA prinn-un unphj constant ""

unglme P(~/m). Q'--

(4.24)

. .

~

udJI = rdfl

lS

. '. . .

J....;

/dB I,.

, ,

. ,

. I ••

.~d8,

. . . .

. , . .

. .

. .

, .
· .
.
r · .
· .r
. .
, ,
, .
, r :

'.r

.

"

,

Figura 4.2 - FOrJe can aClioneCli!~pe un etement de eablu curb

, C?n~ideram un element de cablu. de lungime .ds ~i T3.Zli de 'Curbu..-r1 7, IiUpUS la un efort de mtmdere P (Figura 4.2). Variatia unghiului mire extremitalile act: sru i element de cablu este dB. A vern :

ds = rde.

Eehillbrul fonelor da .

- dupi!. direetia tangent! la cabJu

dP +fds= 0

(.1.17)

dupa direclia normal!!. Ia cablu

uds = P sj,,(r1912) ~ (P-dPJ ~'in(d(}12J

sau

uds = Pdf)

dac~ consjder!m sin(d(}12J ~ dlJ/2 ~i ~glija.m produs canlilillilor foarte miei dP.~;I'I(de/2J .

Pe de altA. parte, legea JiecArii do§. :

J= )1Ji

f4.19}

de unde :

jas = JIlIds = ppd8

~i apoi.

dP + PPd[l= 0

(430)

o.termlnare. efonurUor in ~

••.• ua\l'e diferentisra Sf: obrine:

Inlcgr.incf m;U$W cc

prO) ~ Ct!'.,t

(4,11)

$i punand condi~ile Lo limit!, w:licA : 00: D. NO) ~ Pt

JW1111 constanta de integraTe C = Pt $1, ill consecinl! .

(4.12)

in eazul pcrtiunilorrectilinii se conslderli ell poare apa.r: frecare rntre cablu ~i per'elii canslului ~i seeasta ese ecchivaJaM pentru calatl! cu un unghl de curbura constant S °/m. Deci, pe 0 lungimel' un unghi echivalenf fk, ~i formula precedent! devine.

(4,33)

B =L,

,

r.

pentru arcul s" de lungime L/ ~i ra.zA rl,

Noti.nd

~ scrie relll(ia gcneralli, pentru (I sectiune silUaia la distant! x de Qrigine :

(.114)

Si piertlerea de tensilrne este : {P!!4i:1l

~Pr "P1(I-e ' )

(435)

sao, elCprimat in eforturi. uni1ate (implrjind eu Ap) :

(4.36)

Pentru a simplifica calc:ulul unele n . .

se felin4 numai primullenn' d orme ad~rt sA se dezvolte expresia l-e -, i in serie ~i sa

en, aci\A este mlc{< 0,2.) :

( .. rl,_,~) L

l-« " =.uI:......!.+ks

r,

N.37)

de i Valorile lui f1 Ji k SUllt date in .. ... .

ru p n.~e de C'31i!cleristicile de su rafa\A Agrementul Technic eorespunzator, Valoarea lui p grn II , .de ~ll:Jngirea atTnalurii ~i ~ t ale arm~turilor ~i ale tecii, deprezenta sau absenlll

III hpsa da.lI::t d' . e raseul fi1'iu,

10107/0.90 (T be Or In Agrementul Ten'. . .

a lui 4.4) sau EN 1992 L IlIC,se pot folesl coeficienlii # !'Ii "dati IrI STAS - (Ta bell.l I 4.5).

:Determlna'.a, lIfartulflor In anrtitQJ1l

)7

b

Ta elul 4..:1 - Coeficirmlf Jl.§i k peruMi r:ablliri/017Tll11 . -
feu stJrme 'Ull I01'OaN! para/ele
Moonl dl' :r,eaJizare a.I !l;allalului p. (ItN)
II. "6SO 650+1300 I > IlOO
TcacA din Ulblll klm~1ft
TencA din I'Ve O.JS O.llO6 0,004 I 0.003
CBI1111 de baton (leaca C:SI~ cxlnis.1 lnaint! & in1Ari OJO 0,001 0.002. I O.OOtS
bctnnulul) rca 0.45 0.004 0.002 I 1),00 I!! Tobe/uI4.4

Coe,[lr:ien{i de frecare ).I. pentru armdfuri pOltiruirue iro:erioare ~i turmiluri

exterioare nead . (d tl EN 199

eresu« up. '2-1-1)
AnnalU." , AnnallQi o:xterioare (Ilr::ldCR"ll!eJ
interi.oarell
Toac!dinOICI/1T"'l.:3dirrPBHDJ Tead! din Illell T~dlllPEHDI
Sfirrrli trefil DtrI la reee ~ JlCIIruA uns.a IIIlS4
0,17 O.2S I 0.101 O.IS 0.1-:1
Toran 0.19 0.24 I 0.12 0.,16 lUG
Darflnl::J"Vumtil. 0.65 I I - .
Illllilli~ 0,33 - I . .
',I in \.'llZII1 amlBiurilor C"dC!:! umplu cin:ajum6talC din Led . ViI!iatia efortufui unitar intr-un cablu ClI parp curbe $i dreple este repn:zentata in ligura 4.3 :

Figm~f14.3 - Var/plta e[orlului unnar in cablu de-a Ilmgu/ Itlemenlulni

4,4.2 Plerderi de tensiune datoritA luneoorii in ancoraj {tlO'AI

AceSle pierderi eorespl.lnd luned.rii toroaru:ilor sau sBrmillor faI-A de perle 18 detensicnarea presei f;i hlocarea penelor (vez.i § <t.3.I).

Aceast!\ miscare, core are lee in SeIlS in~ers c,e[ui dat de punerea in tensiune, provoaca 0 !TecaTe de sens opus celel precedente. In diagrams efmt.dlstanUi de 10 punc:rul de tragere (figura 4.4), curbll care reprezint! eFonul in c.ablu are panlA opusA celel care raprezinta frecarea, Pama acestei curbe, in vuloare aMoluld. rcprezimA piel'de.N:a de tensjune pe unitatea de 1.W1gimC.

(4. 39)

(4.40)

NAli

(4A2)

~-

j_

C

8

F IguflJ 4..1 - CJ

lograrna de eforruri un" • .

ttar« 111_/ungu/ c.ablului dupt'i pierderiie din jrecllfl! if

lunecare III anc.oraj

Elonul unHar in panct'ul C .•

este (\'ez! ti 4';'.1} . . " l!nand cont numai de freearea la punerea in lensiune

(.f -/3)

[ronul Lln·I~.·

''''' 111 pun.:lui 4' .

• 11ndnd cant de 1'0-._- d

11 eearea e reeul este :

t" ,.,

";".

Pierderea de tensiUllt In secPunea.A ~!rt

Ecuntia (4.45) este a doua ecuaue cu necunescute '.d "" • .

lie detenn ine dislanta pfula la care esu . . . .r ~, . u! . ceea ce permne Sll

daIoraUi IUnec3rii in aneora] le<:lliI\iih: ~~ml;1 :~~~I reculului ~, pierderea d~. I'msiu~e (4.45) poole fi, apro:ur:nata conform ralauei (4.!71.' :n Pentru ~ rezol..,a.m. OCIla!13

Observalii pri'L'iruJ pierdel'ilor de I~nsrune di ~ '.

iii J' ~Ull"l' pi! trase« " /IJ1IeCOl'l! In ancQrrl)

,Daca ~Iementul ~e beton precomrimal r:stfl lung ,i intlnderea se !Bet: III. 0 singurfl

eXlremltate.. plerclerea din frecare este imnnrt.ant\ rliganl I J .1 .I} P

. I'd" b' - . ..... e... il ..... , I!nIJU a reduce

aces e pier en, tre Die mUDS eahlul de III arnbele l!);tremitAp (figura 4.5).

CI

Figura -1,5 - Reprezentarea e!orlurilor umrare de-a IWlguJ armiilUrii dOt:i1 iillindereo S~ face de fa ambele e..tl.remiIU(i

4.4,3 'Pierderi de tensiune datorita tntinderii sucesive a armaturilor (.)0',)

PreSlllpllnem c§ un element de beton preeomprirnat este n:s.hzal ell mw mune cabluri pretensionate, intinderea eablurilor nepulAndu-se efeerua decal cablu 0111 roblu. Intinderea cel,ui de-al doillea esblu va Mirella 0 scurlm'l! a elementului ~i a primului cablu : 1Iim Har, intinde,,~ eelui de-al trei len cablu va antrena D scu~ a Illementului ~i II primelor dQuA. csblurl, ~i IlljB. mal departe,

Deci, datA sUfiL II eabluri. lntinderea cabluluil > i produce un erort unital' ""Ni Ifl. nivelul c:ablului j slo seurtare a elemenlului fi 8 cabhrlui i egall till .J,.,. .. C'l.p,I/Et.- ,i in consecin~iI 0 pierdere de rensame in cablul i:

(.J.J6J

Detunn.lnaraa eforturllor In arm'll!!:!

., . . cu i -c j 5 n, pierderea de tensiune in • ' d 'j luturor .cabrurl or I-

ub ef~IUI mtm en

(4.47,

cablul ; este : "

.Ju. f = II" L.. o~ t»

ld f ~i dacA acesre cabluri sum grupate inll"~" blurile sun! inlin§c cu f?rje I en'II~~ii STAS 101 Q7/0-90 odmite utili2area

DII"" C3 , _ 'rt cu inlllilmea sec IU •

" Illriv mica In rspo '.

II zon" re ..' rd .• de: !CnSIUne .

unei valori medii a pie ern

11-1

Ju =--1l 0'", , ln '

. I I ezullantel fortelor din cabluri. sub aCiiunea

1- rtul unitar in bet on la nave u r unde UtI' este eo.

fortei lolllle de preeornpnmare

(1..18)

B. in razi'! fiuola

4 4 ~ Plernerea cetenslune dalorih.!i curgem lenU a betonulul ( 0,)

. ~ I de cal cuI a pierderil de tensiune datoritA I:U geril lente ;

vezi . 416. Reamlnltim rormu II

44.S Piemerea de tensnme datortta relaxSnl armAturii (.1cr,)

Cakulul relaxA.rii pure se face cum a fost artlal Is paragrafuJ § 4.J.5 ;

(·dO)

Cu singura diterenra ca .

(./.51 )

Evident, nu exism relaxare In faza inilial!, ca in cazul prelnnndertl. Xpl'fsla pieroerii de lensiune din relaxare este arunel, linand seams de efectul scunarii datoraie curgerii leme II bc:tonului :

(4,51)

Det.rmJnare.efarturilor In .onitUri

~I

4.5 Umltarea eforturllor unltara Tn annaturile pretensJonate In fua flna"

E.forturile unitare in cablurile pllltensionale 1.rebuie sa verifice, in 1m final! :jIi sub efectul Inc.lrc4ri lor de explootare, reJllliile unnAtoare:

- armAturi din SBP ~i TaP :

O,SR,. S s, SO.85Rp

(4.53)

- annAluri din PC 90

(·u.1)

unde :

Up = ii pi) + ..10' p

(4.55/

Trebuie de asemenea limitata eresterea de eforturi inexploatare:

prelntlndere :

N,56)

- posdrnlndere :

(1.571

V.rifl!::!." I. at6~ '!!II

. ". la stan limiti ultima 5 Venficarl

5\ 1 /nfTOducere

'. ile la s1!ri limi!! ulrime curpind verificArile ele reziS1CIlfA, la transfer ~j i

venlic4r, '1 d stabililaie de fonni!. ~I verificarea Ia eboseala, n

" final!. vr:nfica.n e e siau i verif 'J d' .

aza , ',"I "or Ii dlscutate numBI veri Ictrl e e rellsrenU! peneu tlran~ sl "riM:

In Beesi' ·!Tap. v • . V .... ,,"",

reeum $i verilicarea la o hoseaJ 1'1. '.'

P "'or ti considerate numai cazurile clind anm'itura pasl vii poate fi neg I OalA (adiCl,

dllp! Sf AS 10 I 07/0·90, .4. <: O,15rJ,,).

5,2 Ve.rificarea de Tez/stBrrllln sectiunl normals: ;ntlnderepu,'

VerilicaTea Ill. inlindere PUt:llSf face eu reJatia :

(5,1)

ude m este un &eeficient de sigurant4, care une coni de rupcrea fragiJa. a eh:rnenlelor de beten precompri!Tlal. ,i care ia valoarea 0,85 exceptaad elementele IinlElre (tiranli. bare al~ grinz.lI'or ell zlbn~le de heron precomprimat), pentru care m 0, -5.

5.3 Veriticarl1a' de rezlSfenlJ In secflun} normals: lncovoter«

lpoteL~le penlrU caluulul de rezistenta. la lneovoiere sunt sirnilare celor urilizalc in calclllul ~ton~IU,i annat, cu urrele partic.ularilAli privmd curbele caractensrlce ~i yalorilt dcrormalllior lunll1 ale ma.terillielor :

- ipo1e_za secpunilOT plane : sectiunile plane raman planes pana. Is rupere, .d&a.!( conSldera defol1Tl3!iile medii

e~ec~1 betonului lntlns nefisll'rat situat sub axa ncuM est ncglijal ;

- [:\1] eXllI!I IUIlr:cate relativA lntre beton ~i ann!!turil

ell rba ClIJ'ilClerist' ca L. -. I" •

d fi . . I II ueLonu UI este II parabola-dr,eptunghl II (vez; [41), dar I!II 0

e orma:tle ulum!! ct. = 0,003.

- curba c&acleristiea 4" "

lirnlta1A la . II ann tun. or ilS1e cea dalA in capiro lui 2 ell 0 dClollllojJC

~I := 81) +OIJf

• . Este Bdmisa utililarea unei d'. .

In!lllimc e.t:hi ... ajfill!ll:gaJ~ ell 0 I .~agrame dreptunghiulare penuu betonul comprlma~cu Q

• PenlJU a RSiOWil defonn .8, din ya!oarea reala (vezi ligu.ra 5, I), ,

zonel I:OmprimRlf tl~ r' . alII sllfrclellle care s! avertizeze irninenjaruperii, in!Jpmi!ll Imltal! dupa cum urmeaz!

- clemente ell annttu

eJerncnte' '. ra. preinlinsa :

au arm iltura """" .

ell"lI1ll11te cu .1 ' t"",ll1lmsa:

P D.C! In ZOnll. com . ....

pnmEl"" :

g.", = 0,40 ,g(I". = 0,35 ~llm = 0,10

VeriDeiri la .toi,. IImJti ,gIll.,..

unde of = .tllillp

Figura 5, J - Slarea dee/orlllri ~i de de/annulli /a SLU (l si!ctirmii de beto» precomprimat sotfcilalli fa incovoter«

Ecuflliile de echllibru sum .

1,1J.

Ib,ul!}d.v '"' .4~u jiI- A'p «; o

M=nlA a z +A' a' ,,' J

\p~p p p'"

(5.:!)

(5.J)

unde

(jA)

ts.s,

eu

UJ.

Jb,u~J~ )I~ ~ "'01.7.~i.I""'---

fb,u.,dJ,'

"

(5.6)

lporeza seotiunilor plane da ;

(57)

Defonnatia, inarmatuni este :

1$8)

(5.9)

cu r~ctinil in (~ito[ul 2.

CodkicnM nl i 3 vaIorill'l urm!itoare : _ pennu armruuri din PC 90 :

ptntlll armilturi din SBP SIlU TBP :

m = [

(5. 1 Do) (HOb)

m == O,95(I-D,3{) ?O.85

_ .• K ..... ~,oJ 'este lusl in calcul eu unniHoarel.e v;alori :

Elorttll unllar In armerurs P

(T'pI == 400 MPa - 1.1 u;:

(5.l1a)

- dllc! I > !a~

(5.lJb)

intCUBpile pm:t!dente se line cent, in eazul ciind x > 2u's>. de deformatia in belonul eornprimel, naluatti la f),OD1.

,'rJfllwrfD ,wmpi.!/iC'O.1a

Dad armltu!3 prctclisiona1A este distribuitl pe mai putin de 0 trerrne dill in!illim~a sectiunii, se poal!: utiliZll (J rmmulA aproximalivA pemru calculul efortului unttsr api in armtlluro siruata in zona intins! Ap:

(5.11)

cu :

m =1 -t. Arl ,~

P bl. R

"!If ,

(5.J 3)

Cccficilmlul kill. urrn!toarele valori :

- prei n Li ndere :

- postl nli n derc :

k= 030 ~ k =0.60;

'= [~limt'll inimii .mnz" I .

A.. =c fi ,. 0;" II s. n. I.velul axel neUlre'

..- rae IUnta arm!!turii A care .,. ' •. .•

C{lmpnma1l A< db I"I' P b ~h. Ihbrtazl compreSIUIle8 din betonul sinna m zone FI .. I!llrne (Figura 5.2).

CilcuM coefcienlulu'

10107/0-90. AceslC ra 1 I mpar fi difi.cn fara. forrnulele dale 1n Tabelul 17 din 51 AS d rmu !; aeopera • . . . 'tl

e tl(emplll, fotmulI:!le " ..... r; • lII~ontaleacazurilol' cureme Yom da mal jos, ell II II

......... Iclenlului III . '. '. .. . . .

I' pcntru Sllualllie a) ~i c) din tigura :;.2 :

Vertfldd I. stir! nmlti1lwthn.

- sectluae d~ptunghiulara (fig. 5.23) :

(5.14)

- sectiune in form! de (fig. S.2c) ;

l=ka

111 =--_p +

" 2

(1-110.)1 (b -.b)h

__ r +A: p "

:1 hila

(5.15)

unde :

A" RI'

a =-_.-

p bh,,~ R.

,l.....b..j

oj

A f b~bg ~~x A.
1~
{

'"
~
b) c) d) Ffgura .5.2 - Dtfillifia ariei A~i pemnJ WeI'D tipuri de sec,iunl'

5.4Verit1care,a de rezJsten~ /. 'o~ tiHetaars

Liml"orea ejclrIurilor filii/are de forfer:are

_ Dacll I'.TbI 5 O,JR, pe tool1l lnngimee fisurii inclimne, n~ este ne~e~r sA St verifice sectiunea I~ acpunea momenru1ui incoyoietor ~I a fbrjel lAietoare, armatura transverssla se dispune pe cnlerii cQnsrnu:rive.

I ul~1 sub Ilcliune8 in<rJ:rdrilor EfarM principal de intindere m.{ este ca~ ....

corespunzand stArii limitA derezistcnll eu rl:larnJe :

(:i,J6J

(S.D)

unde :

. ~" beton (pozitiv d8c! este de lnlilldere) ~

Q}, = efort umlllf nann," In ""

.. ~eFort unitllllllllgenlllll: , 'I -~ d

'" b hum:a inc!trcln' or corespunzan starii limlta de

Q ~ for{i Ulietoare su aCt,'

rezislenj!; , • bl 'I • ,

. rti al1l B fortei de precompnmOrllln ca uri e mclinate Q '" componenlB ve ic

p =09L ~ (ira sirla ;

I I" I partli din secliunea (')mogena. eohivalentA sirnal deasupra

S~j '" moment lOW ic 8 'I"

fiberi undeesle calclIllll r6;. •

I d inerlje al seetlunii cmogene eohlvalente : fbi = mom en e ' I

, de beion uebuie sa. indeplineascA conditia :

- Sel:lllUm:a lI<'

~ in eazul elemenrelor cu ann~lUn\ preinlinsll

(Q,QpI 50,25 bh 14

(5./8u)

_ in cazul elemenreler cu 3rmQlwi postfnlin$!

(5.J8h)

I'erijkarea lalof1ii IQll'lOare

Condilill de verificare este :

(5,19)

unde:

(j,20)

(Ill)

eu "nlatiilc .

s, = proiecpa fiSUrii inc lin ate pa !l.xa grinzii :

lI, ~ n~drul ~e ~~ri aetri~reruilli imr-o sectiune ; A - ana Secllunn ctrierului .

R.. :. rez:islenl.ll de c<lh:ul a ~aturii I:l'IInsYetsale . m ... - eoeflclenll.lare ' ...•

. I' fine coni de defonnatia inl!g;3ll11 etrierilor care lraverseaza fisul'll

mc mata (0 8 p.lnlm em i di . . _

q, = Forta lAiet~ preluata, d f"n . In ,DB 37: 0, ""I pentru etrieri din STN B).

at '" distanla tnlre Cl1ieri . e etnm pe unllatea de lungirne = Q. a.;

P = IInlilhiul i!llre 18 falB infe ' . .

secliunii C~Ie in ~I ~oatQ~, SUpenooli a grinzii • POZiliv duct inAltimea ~I sens cu momentul incoYoiclOr M.

indil1'BJ'ea eta mal d f . !

prin inci;:rcm, penlru \'B\ .' c1 aYQrabil~ a lisurii (care da rezislenlB mmimA) se delf:rrninllon a e ~·I c:upnnse i"1Te: •

verHIciri II •• Urllhnlt6 ultlm.

41

O,5h 5-\',52,51,

(5.11)

Valoatea $1 poare poote Ii de asemenea d I' .

[aport cu ~ II func\iei Q6 + Q (vez:l ca:pitoluilO ~ emnnl~ pllnw,d condi~a de minim in

•.. . a cursu uide beten amw. t 4 n.

Verijlcorea la incovoiere iTl.ifCfiuni ifIClit!Ule

Trebuie verificata C'Onditia urmatoare ( ... ezi figure 5.3) :

(I2l)

Figura 5. j - Echilibrol forle/ar # salicilifrifar ituro seqiune incUnotd

5,a Verlfi·c8m8 de rezis1enld /a transfer

La transfer, elernentul de betan preeomprimet seg~ sub aClillnea : fOJ1ci de precomprimere ;

- memernului inoovOIetor dar de gJ'Ilula.lea proprie 8. elementului.

EI este supus unci incovoieri negative (figura 5.4), opus! Ineovoieril p'l.rli~i\'e 5~b inclrdrile de cxploalan:. Situa{ia este mal deravorabilil. dnd rorta de preeompnmare I! valcarea sa maxim!,

----------------~-------.-. _ ... ---_ .. -

- ... ---- -_ ... - _'" _._- - ..... __ ... "i __

_ ... --_ .. - .. -_.-

b· coroprim4rij /0 Irflmjer

Figllr(J 5,.J - COflfl',(Jsrigtimaa eillme1lllJilJl.ru (lcr"men pre

r " •• ~ "~t"rminllta.cu ronnula .

n consecmll, valoarea precompnmei II e " .. "

P, = ,Ap + A 'pJu'JI/

(5 N)

unde ,

(5,}50) (525b)

- preinlindere,

- postintindere.

u""r = I, I a:,'" - JOO Mfa C1j.1-1,1a-;:

Vertfh::.iri r •• Iirt I!mlti IIIII~

Honul uniar in armAlUri (apo , respccliv O'ppJ esie ,cal'cuI8[ cu valorile mlnimc ale

plerderilar de (eMilIO!:'.,. .' .

in cazul preinlinderil. Ire bUll: Imut coni de scurtarea elastica a betonulu] (mmxim

a,0021 care dll. a pierdere de tensiune de circa 0002·2011000 - ,JOO MPa. S~COnslder3. insa o valoare llC.operilool'C de 3nO MPa.

ClI[culul de rezislenta este un calculi! compresume excentrics, DacA armlUul'll PilSi"4 de po: JKlriea inllns.i eslt: mOl mull.a. dedI. procenrel minim de armare, calclJlulln.;bule facul ca pentru belon III'IDIll., ~rlrmnLeri caJcultlllJ'etlll!!~ I1i:cUI cu penlnl hewn impJu.

Pcntru d~menld~ de bc10n slmplu, sapuse la acpunea um:1 ctone de ompre"Slune CU e:oo:cemrclLale mu:::a sau medic 11.'10' 5 tn), venficarea se face Ctl rel~lla .

untie'

A~ ~ aria de belon compnmal

AceaSIA ane 51:' Llblln.:: pIlniind condllia ca cemrul ;,.I'!tl dt: greuune Iii:' ,1I;el I II

centro de presume IpuncnJl de aphtape allUI P, ~t'€) figure 5 },

Fitpua J.j - IilrueD Itrmlu I

. U"RIll 0 WIer feqlUJIIlu ,,.muk,.

RttiS1en1il de calcul R este tea

lJan~fer ACcasla din Llrm! Sol! ob ... are co~pundc elasei ch.\alente to eeren ta

eSlt v!zu' ' 1me 111 l'1Jru:lJe de .. _

pre ta III prolett. cu ajulond I!!bt'l j r~JSlentn betenului la frllnsler RIIOo wr

u UI de c:chl'o'alan: urmaror

T abe/ul j I • t'fa.ff ecllhoa/ -"_

RNJ -. fllte "" I'Pl~l"

C1-. .5 18 3'

-""'\>IIIIlIIi&: -

24

Verff!clIrtl •• tlrlllmJd ulU ....

- eforturi unitan: nannale minirne rcompre.siunel :

(5.170)

(5.2?b)

(pentru rosturik elemenlelo, asamhlate prin . I I I

' , precompnll1aJe fIt = J MPa)

cfonuri IlnUare nermale maxime (c.ompresiune) •

r5,28)

eforturi prindpl1h:i de tmindere :

t1Iol H,

efonurl prmcipale de cempresiune :

(5.10)

undc

a leulul efortuel lor unita.n: se lace pc secliullC3 oll1agenll echi valenta neHsuraiA. dupa regullle Ik IB rezJs[(:nJa materialelor

Ilrecompnmarw este lutaln. calcul eu un ooefcient de impreeieie egal eu 0,9.

6 Verificarea la stari limiti de serviciu

6.1 Fisurare

6 1.1 Grad de precompnmare

. . te itatea betonului, adid pemru a evita deschiderea fisurilor,

PenbU a asigura In gn. d . . I '

f ," 'I retenstonate pentru monve e coroziune, prime e struclun de

care poate a ecta armmun e p ." fon de j •

. I u dimensionate astfe] Incat lJ evite once eiort C Inl,"derc In

beton precompnma era - f d LI

M· It d cal aid!, efortul unitar mmim trebuia sA re e compresnme. [; emenlele

betcn. ai mu e . t l-

care respeeJA aceasta eondifie sunt numite cu precompnmore ot« a.

Aceast6 condilie, rezanablia pentru eonstructiile suuare in rnedi! agreslve sau a c:iror etanseitate era indispe!lsabJltl, nu se justifica pe~uu elementele adapostll~ sau ch~ar pentru canstrcliile curume, In consecinfA,. reglem.enllT1le ultermare ~u pcrmrs In anU~11e eazuri aparilia de cran.uri unitare de intindere m beten ~I ch tar tisurarea, IOtroduCilnd noriunea de precompnmon: par(ia/4.

STAS 1010710-90 clasific4 elementele dupA valoarea gradulu] de precompnmare K. definil prin raportul :

(61)

unde :

Ai" j = Po( eop + P, J = mamentul de decompresiun~, care anulea.rA momenrul produs de preeoroprimare ralll de limita sfunburelui central SJlllatA de partea tea min tomprimatA a seetiunii.

. \1 f'J ". momcntul diU de int:!rc!rile totale de explnatare (combmcua rara)

Dupa valoarea lui K se definesc :

- clemente eu precomprrmare lulald, eu :

K>J

(6.2)

- clemente cu P' e i

r campr mar:e parria/ll limllatrl. c u :

(6.J)

- clemente eu p

recompm'lare Pal1ia16 rnotierard. cu •

Vllrffh;., •• hi .Urlllmiti d. ".f'I#lchl

(6.-1)

unde :

M,~(, J = moment date de valosrea frecvenll1 (de IUnga dura(4) a inWcdriJor :

Af:""'U)'" moment date de incllrca.tile permanente.

Alegerea gradului de ptecomprimare se face in functie de a ...... ~iyJ·talea di I ..

ibili I'· c-'~ me JU UI ~1

sensi I nazea a corozume a annlitunlor prelensiona[e, iar verfficdriJe la SLS de tisurare Sol!

fac ccrespunzator,

"TAS I 0 I 07/0-90 detin~te lrei clase de verificare, care vor 11 discutare in detallu in paragraful urmator

6 1.2 Clase de verificare la fisurare

( 'lase I :

Elemente ell preeompnmare IDlalti, toare tipurile de armaturi active.

Domenlu de uttlisar« : etan~itate. mediu cu agresi ... itate medic. lnc{Jrct'iFl consiclerolf Ii condut« de vertficare :

pentru incArdlrile Iota Ie (valoarea rarIi) de serviciu, inchiderea fisurilor normale ~i inclinate.

( las« 11 Elemente eu precomprimar» parliaid. a) Ilmitatd ,i annaruri din SB~.

SBPA sau TBP: b) modera1li ~i annBluri din SBP, SBPA sau TBP preeum ~I anndt1Jri pasive cornplememare din PC 52.

- Domeniu du ulilizare : mediu tm.l agresivitate, foarte slab sau slab agresiv.

- lncarc(m con.rlderale fi r:ondilfi de verijicare : ""

- pentru lnc[rd.rile lolale de serviciu, Jimitarea deschiderf fisunlor nermale

III 0, J mm ; aceasta condlue este salisflicutA dacA .1ap 5100 Mfa .

- pentru incArcari Ie de lung<i dura!a,

a) inchiderea fisurilor nannale ~i Inchnare. . easta condifie esie

bj hrnitarea desehrdern fisurilor .nannale la ~,OJ. "1m.' II:

satisflcut!l daca .JO"p S 30 MPa. Inchiderea bsunlor mchnale

I{J duml/ ~j arrnllruri din PC 90.

Clusa 111 Elernente cu precomprimare partlO fila

'. . •. foarte slab sau slab agresiv,

Domelliu de ulflizme : mediu mrn agreslVltale.

. '-In' 0 di/ii de I'erijicare .

- Incti1'ctiri COIIS/_ralf? $1 C fl .' r' desch lderii lisurilor normale

- pentru inc4.rc<1riIe: lotale de 5emCiu. unnarea

Ia : " ilal1! sau IvaTU! slab agresiv):

=;! 0.2 111m (mediu Bra ag_reSI •

::::) 0, J 5 mm (mediu slab asre:1v);.

I imitarea deschiderii ftsurilor IOdinate.

Vltdnup!., •• t61i mliUii d •• erwlchi

6 1 3 Varificarea inchldeni fisurilor normale

1 ;w minim 1n beton sa. fie de compresiunt! ~i

d't' d- "~rifi~ este '8 eranu un .

COil 118 .... " .

. ft_ d ..... l 0 valeare prescnsA :

mlllmw ... "'~

dO"p = cresterea efortului unilar in armAturi raJa de tlfortul .'

d . .• ( unrtar corespulllAnd

ecnmpreSIUJlIl Llup = fi,. - iT ,-II)'

(6.5)

Pentru anmUutih.: din p~ gO.caleulul di stante i .{,- ~i a coeficienrolui r se faee 1:3

pentru barele profilare nepretenslonate. 'fI

. ~en.tru annaru~le din SBP. SBPA et TBP. se peate cansidera .y= a, Jaca distanja illire etnerrare val en uzuele at 0; 150 ... 300 mm. in ceea ee priv~e coefcientul 'II. se considenl If' = J, pentru annl1ruri pClBtintinsl::, ~i If!"'" 0,8, pentruElJJT1lturipreinlinse.

in UliUlle eazuri (vezi §6.1.2), deschiderea flsuriler poate Ii verificafi in mod indirect prin limitarea l1ap-

f nului unimr minim a; este :

\ :Jloarea c a ",,' . 101M din efertlll unita:r maxim de compresiune la

_ pentru elernentele Ulta rostun . Q.

transfer, dar nu mai mull decat J MPa, _ in sec~lI.ni le rosturilor: I MPa

&rortuillniw minim in beton [lSI!: dal de relatille unn!itoare :

6,1.6 Veri1icar,ea deschiderii fisurllor inclinale

- incovoierc'

(6.6)

Aceas1A venfieare este realizam de manie!'! indireota. prin limitarea eforturilor principale de lntindere ~i prevA:dnd armature transversal! minimA c,onstrueDva:, fkand un calcul convenrronal elastic (ca si cum sectiunea ar fl nefisuraa),

Eforturile prineipate trebuie calculate la n ive lulcentrului sectilHlii SBIJ in punctele unde IStimea seo{iunii 5£ schimba (de exem'JJlu. la Hmita intIe inima i"i fal.pa Is sectiunl TI.

Caleulul eforturilor principale ~i al eforturilor tangen~ale se faee dup~ regulile rezlstentei matenaleler .

- intindcre

(67)

Data efonul unitar maxrm in beton depa¥=~leOJ/~, Irebuie linu! com de distribulia ndinl:ri a efOT1urilor de compreslune Este permis sa se tina com lntr-un mod stmpljfieat, Iltllimd a valoare n:dusa. cu 21J01D j)enb'u p, :

P ==O.BW6tJ

, A

~,

(6.8)

r6,1(})

61 <$ Verificsrea inchiderii !isUrllof Incll1l3te

r Q: + J~f fanp Js~,

r~ -

(6. !1)

Veri ficsrea ln~hldr::rii fisunlor lnel inete .se face num ai in caz u I elememelor eu preeomprlrnare tral15versalil. in acest caz, efonurile principal e trebu ie sl fie de compresiune ~i S'lJperioaro 1.I0ei yalori limit! cr~'" 0; 0,5 MPa.

unde :

unde.

(6.9)

at.. ~ eforr unitar normal in lungul axel elementului ;

t:I'b) = e fort unital" normal perpendicular ~ aoelennmtului (de exemplu. in cazul ut i1izAri i de armi!lturi transversale prerensionate) .

A d ·krenJB. mne foJ1B !AietOllre

fl: = QI: - Q "" fortA rAietoare de caleal, egat eu I. . r,. d

p .' . '.. ompollenlB venlcalD a .1Jrt£!1 e

daloratli aCliunii incAreStllor eJdenoare ~I e

pretensicnere din armirurile jnclinl!te ; .

.. .,. eclll'!lallmte sitllali deasupra fib~1

~bl = moment stDtic a pl1rm seettann omogene .

unde se calculev..allo ;

6.1.5 Vefificarea deschiderii fisurilor no~male

AceaslA \'enficar~ ImplitlUmitarea dr:sc:hiderii medii a I1surilor.

Desch Idtrea medII: <I FislJrilor se calcul""~" I'

""""" ou Til apa urm!toare .

)., - distanl8 medic intre lisuri ,

W =0 l'a);lOrtul inlrel!~e~tere<r moot ..... . .

dl:formati.:i armAlU··. ~ a deformallLlI arrnalurll lntre (llepm) $1 cre~erea.iIi

, 111 In scqlunea fisurata (LiEp) ;

. .. ogene f(lhi valeme :

l~, "" moment de lnertie at sectlUn'll am .

v.rtflur'" I. ,tid limit. de servlltly

Veriftc .. r •• I. 'tid Um[U d ••• rvi'clu

,. la nivelul fibrei unde se cah::uleazl! I"b; b '" Iilllmea n.e~ a setpunll

d <'A"""I compo resiunii inclinate date d~

11 { are line COl'll I: Ill.,..·.. ,

~,anfJ '" term en c .

il1~o~oi<!re in cllZlll s«:punilor de lniil{ime vfIliabiJI,

. d face verifiearea esre in stare biaxial' de tensiuni

Zona ele~c?Wlul un. e:~oll5id~cl d'e manieri simplificalA d curbs limiu. de

!compreSIUM - Intfllde.rel, .~I r . dreapta: de ecuatie :

interac!iune in aceastA Sltualh': este 0 mte .

6.20eformatie

~+~=l R, R

.. , d 'fi'" 'n ':"'Clie de clasa de verificere (vez] figura 6.1). sunt : cuatu C! e yen ea ... I lUll

((l.ll)

6.2.1 Verificarea la SLS de defann8~e

Condilla de verificare este urmatoarea:

(. 'taso J .

jSjlJLbro

(6.16)

(6,]J)

Valorilc /4dm (A!Iidm) sunt aeele3.$i eu cele pentrn clemmie de betoR annlll (v . [4]

capitalul 14. ta belul 14.1), UI 1

C'IasQ" ~

(fi 14)

Valnrile f sunt calculate dUpA regulile meeanicii slructllrilor dar "U ' .... , .. I

od Iii d "do . ' _. .... • .. on iI e

m U or ee rig! 11ate care nn cont de comportareaspecificA a betonului precomprimar.

CI(uQ Ill.

(6.15)

6 •. 2;2 Cak:ulul modulului de rigiditate al sectiunii

Calculu] modulului de rigiditate se race diferi1 in funcp~ de grad t:I I de preeornprimare al elementului.

Pentru etementele ell precomprimare total!!. sau partiala liml!a1A., ell armMuri din SBP, SBPA ~j TBP, se considera practit Q seeliun!! ne-nsuratA. Valori1!! modulului de rigidltate, pentru diferite solicitA:ri ~j combina~i de incAlclri, sunt date in T abelul6.l.

Pentru elementele cu precomprirnare partiala; mooe[ata. (ann!turi active din SBP, SBPA. TBP $i armAturi pasive cemplementare din PC 52. sau IInn~luri acnve din PC gO). se aplicA farrnulele din Tabelul 6.2 dac! momentul a.pliC"<lt nu deplie~le momentul de decompresiune in C1I2 contrar trebuie ealculata rigi.ditab: in stndiul II, cum s-a aratat in (41. capitohrl 7.1, ,pe baza unei sectiuni tisumle omogen:e eehlvaleme.

In acest uhim caz, In STAS IOl07/0~90 SURf dan: rclapile de 00 1 eu I unniltoare:

Figura 6.1 ReprezentareQ_nltca . . ; I .

... "".fl,. Q eCllalli or de vf!rijicare a deschide,./i jisllI"I'/or

inciillQfe

617 V 'fi

'en earea la fisurare longrtudinal~

Penlru II eyita ilparilill la transFi

compreslUnii dJn ~ton ltebu' I'..!;if a fisucilor longitudinale. para le le ell direclia prccomprima.rii. . If mntat efortul unilar de corapresiune sub ao~tunl:ll

({i,FJ

LInde;

A -=.A F:,. + A -= aria ech! yalen!.!a sectiuflii lowe a armAturilor

oJ I' E ..

"

• J .: j JJ=~

1 Calculul zonelor de transmitere

7.1 AderenfiJ armarlJli/or preinUnse. lunglme de tra ..6...

anr:orare n~'1IfT $Ilunglme de

X "1-·'. a int'lIlimii zonei cornprirnate

:- _ =\al~norma ........

~-lr

Eflcienta arm!l.turilor preinrinse: dt:pinde de adertn'~ imre "...... .. ' 1....

d , " ' , ... ·• .. " ... U,4 ~l L""Un.

Can ann urr e pretenSlonate SUOI ehbenue din stcnduJ de ........

' 'I I lui 0 , ,..-ompnm~ tI tlialc

10 e:>;tr~lIlItAll e e emen , U1. aceste arm!turi tmd sa.-~i reia lu.ngimea inilial! -\rm!tura

PretenslOnatA este atunci blocalA de betan care 0 repne cj 0 im"ledid 0 II

' 1 l' "-.' ... rt\m& 0

iensiune nu Ii pe toa ungtmea ~ n~omp~marea este lJ'anSTlII5a la beton prin ademtli-

Pnn cumulul fortelor de aderenrA fntlnderea din annalurt $1 com n=siunca din 1.. __

• d R!!i"'''_ d 0 •• 'I UClOn ~~

pe masun! ce ne In epartarn e extJemlL<lp e elementului,

Aderenta in zona de transfer este diferilA de tea pe care 0 inuilnim in clementelr de beton armat, La beton annat este verba de 0 aden:nja prin lracrllm .. , in urnp ce 101 beton precomprimat este verba de 0 aderenlA prin oompr?shme,

Intr-adevar, tendinta de destindl!1'f a efonurluj din lOI'Gll prtl~€laCd 0 um~ 8 dlametrului toronului (prin efeet Poisson), care mare~e frecarea tu betoouL

Altminteri. au loe acelean fenemene ca 18 beron armai : ruitren!B chimi!:! ("adeziune"). aderenja rnecanlca (intrepatnmderea betonului cu nervurile nis1cnu: pi! suprafata armaturile) ~l frecare

d' /

o idi I lemenJe/or de betan precomprtmat III SID lU 1
T.w/u16: .If~JuluJ de_. rigi, ,Ialf 11 e Modul de rigiditate
C'omblnal18 de ,nclrC!n FoJ1i a.\iala Incovoien:
Inclrcan de !iClJl1j dunllIi
( -ale area rrut) (£-1), '" 0,85 EwAb, (EI), = O~ EMJibi
- in IWI inilialrl (EA It - 0,85 EtA.hI (E/), O~E~b,
- in fua linD 1I E6J'b,
IncArc!ri permanente ~i £~.-l~J
, £~}J = 0,85 1 G- (E1/~ =0 G,BS ._-
I '1lIiBbilr d lungll dural4 4- .'Q:! ] +O,5W
( 1111 oarea free \ en l!) I .-\,ay,

'_

I, I

a)

_cr _0.-

~Io~slll I

b)

Figura -_ I - Zona de transmitere : oj variaita tiforlUJUI unitar in 10m". bJ tfiLml rransjeMllui Druse.

old beton precompnmal prin

Zona de Ia fiecare extremitate :1 unui elemen e _ - fk

' Ii'o la beton esre numtlll =rJn.1 preintindere unde se produce transferul precompnm m

transmuere. , . Nll'I:millilea e1 m~ntului Si punctul

Lungimea tie. transmitere (ll} esie dlstanl-! dirure e

un de este atins efortul unitar CT"" STA 101070.QO. eu telafJa

Lungimea de transmitere se calculeaza, du~

Ilnnatoare. unde coeficientii X, sunt dati in Tabelul 7,1 :

I~ u!5% din I,

• , d ta D zonA inacti a ega u

In cazul transferului bruse, trebuie COOSt era

r"czi Figura 7, I b).

S8

C.lculul zoo. fur de tm".~

1 gimes: minima de inglobare necesa-a pel1'll"u ca LungimeQ de (lncor~ (1,.) :st~n~n CD.s!"~i alingll. rezistenta,

armatura sA nu fle srnulsa din belon rmal~ dupa STAS 10107/0"90, cu relatia Urm;!iloare

Lungimea de anc:orare se ea ell . •

, fici fl·· Y sunt dali in Tabelul 7.2 .

unde coe icren I"", ..

I .. = Ko d (72)

efil '1ti In1 alculu/lungimii de fraflsmilere (STAS J OJ 07)
Tabe/III ". J .. CDe cum I K, uen C RezistenlB beronului la transfer (MPa)
Ti p de ann filUtii 25 35 45
K,
100 80 65
SBP AI
85 65 55
TS!' m 15 15
I P[" I ~ 14 ;16 25 25
f 018 ... 28 30 Tabelill 7.1, Coe}icil!l111 K,,~nlru calculullrmglmii de anco:are (STAS 101O'!
Clasa de reZ1stt:nta a betomrlui
Tip de 3rrnlltura Be 30 Bc40__l_~~
1(,
SBPA I 170 140 ~o--
TBP 200 160 130
l$ 14 ;16 JS 30 25
PC -t-- -:w---
I 19,18 .. ,28 .:;0 45 7.2 Zona de mfuz;e

Efortul ill ancoraj [elemerne 1l\J arrn6tura postinllns!) introduce in elementul de beton a compresiune putemicA pe 0 mica suprafal! de beton AceSl efon este di fU7.B.1 pe 0 suparnfll\ll mai mare (intreaga ~tiune) in interiorul elemenunul, La capitol unei anumite di5tante I, r1umim hmgfm~.(J =rmei tip dijllZie, se admits cl pnncipiul I,ui de Saini" Venant se aplica ~i ~ repar1ilia efonurilor unitare normale este linianI, in Figura 7.2 este dar exemptu cazul LmUI cablu eemrat rceliliniu. perpendicular pe c.apatul elernenruhn,

1

h

l

..

b)

Ftgura ~.2- Difu.da".. c ' ., J I ..

'" e amprlmli1'/ I . a Inu de fo,./o b) schema ~jmpJJficatlJ

Difuzia Hniifor de fortA (Figura 7.2a) cuprinde :

- 0 parte convexa care da 0 COmpre.siune radiall!. In beton,

- apol 0 parte cCincavili clllniinderi IJ'aTlSversale,

incerelrih: au anitat ea la lungimea zonei de regularizare a efoolln·1 (d'fuz'

., , d' '" . , or I Ie) e'stc: de

ordmul de mlnme a ImenSlun.H transversale a elemenlUlur. adid II in plan v~rlical :

I, ="

In)

Penlru a avea ordinul de mAl-ime al efbrtulul lrilnsYetsal intindere. se t schemllliza linii Ie de fo~ prin dOIla. b;e~':. lnc.limne eu unghiul ar ~i un lirant (Figura 11b~ Componenta ventcal~ a efortulUl rn biela, care da fO$ de intindere: este :

cu :

p Z"'-Iga 2

.tga hl.f-fJ/4=_J_(1_!)

til 4k h

de unde •

P ( a)

z= 8Jc 1-;;

Se admire in general Z = O,3P(1·,alh), eeea ce carespunde unei valori k ==O • .J.

in cazu! precomprimi1rii prinpretnrinderea arrnanm lor, zona de difuzie de~te lungimea de tmnsmilcre :

" = ~h" +f/

·marll t!Xr:a/ITFice Jail a mill muJ10r Figura 7,3 - Zona activo de calcu! in ('azul P1"eCQ':P",,v,,

arnrr'Jruri ancorate ,0 cal'"'

. . dad sunl rnai mulre ~(oraJ~

DacA forta de precompnmfl,e nu este centn~ ~~i simetric (2)). ~i reJa:llllC' 7J SJ zona w:ti"i\ esre defini,tl!: ca In Piguea 73 (regula pnsm

7.5 iau roma urmstoaee ; t7.6)

III - G

a:>b

, - .,

.:u

It b

pl



__ h
'J

l
~ l h l
. ~ . leu ul fortei de intlndcrr se peale fac fie plecand de 13 uo studiu elastic al stAni de Ii nur lie ulM.cind un model ·bi ta-tiram" pomvu,

7 J Ve"ncarea lonelor de transmitere

7 3 1 Venfir.area la cornpresiune locala

IJ I( nul Ik LID Me TaJ' e If b· • Ii . Ii I

de pre . e ure v .. IC ven leal a forIB dc cornpresiune cxcrcttata

mprimar pe 5Ulll'ltal8 ,10 a ant()raJulul ;

(76)

R ll~":f1\8 bl:11 nului este ma] d

III etc: ului de conlinllrL dllt d mare ec~1 rezistenta la ompresiune uniforrna, din

ur f \II de cah:ul tvezi Figura 7) e hClclnul slluot 10 Juml suprafclel ,10. Da("!\ A este IxIOnuliJI R C'u ocncllmlul ), dupa fA IOIOJ/Q·gO SI.! poate multiplren rl!LislenlB

(7 ')

1 ~ lui r y rahl] ~l arm tUril trans I

111.11 n ,II ul prln h:nncnul r D e~.11 e (dispw II sub forma de piasa sau de frelAl este

........ Aria de tlm81 do h·

ura ee WalenlA este

_ in eazul plaselor :

in cazul fretei circulare :

unde :

"I - secnunea sarmelor paralele cu IU{I ituate in aen cfecu\" de

Aa1 = secnunea sirmelor para lei e cu ho siruate in ZOna efecti .. , de reazem f :: d j slants mtre P I sse ; rutttn

,1. = secnunea transversala a ann!turii de frctare

.J~ =0 diametrul fretei • •

Sf pasul fretel,

Rezistenta de calcul a armaturilor Rc. este considerata l pcnD'U arma.turi din 837 oneare ar fi ote1ul utilizai.

in nici un caz, forta de precornprimare nu trebuie sJ de~ 24oR.. (HZI - ~

7 3 2 Venftcarea la fisurare Tn planul arrnanmlor

in zona de difuzte a eforturilor exist! efonuri de intinde~ perpcndiculm pe direcpa precomprimArii. t.lupa cum -a arltal la paragraliJ11 :!.

Aceste eforturi pol fi caJeula(e cu relall8

a = KJ)Z

~} I

a"

- fO}

unde Z este forta de intinuere transversals, egalA cu :

- armnturi preiminse ;

/lw

- annll.turi postintinse .

r /IlI1

C I nroIl~ Ii lUll!. dup4 T S 10101 ,

oeficientul K depinde de precedeul de precamprimElfl:' ,..-

armatun prelntmse . - Illmlituri po tlminse ,

K = 1.5 K == 1.0

110) 12b)

DacA efortul unhar nu re-speel4 ondiCio.

ann4luri preintinse :

IJaJ /1

- armaturi postlnrfn

l~t.uie f mAn II (ap.'l

de 'Ion, tie modificllU!. dispunerea ann4turil r B live in Zona ~.X'liun~ ~

, . tre alorile : l)ac3 clornrl unitar de lntindere este euerms In

O,65R,1 S t1b,. st.se;

(7 /.Ia)

_ lmn aruM prelntise .

(1.J.lb)

ann~luri poslint ise: "' . ITa sversale 11 cAror cantltare se celculeeza dup!l cum unncazEI. :

rrebuie pit' lZUle ann" un nsve •

- dad! arm~lUra U'ansvc:rsall'i este realizata cu plase sudate .

e.15a)

r J5b)

LInde Nest!: numarul de plase dispuse pe lungimea In ~i j = I ssu 2 scrnnitici. Jirecli~ in care este delenninal! forts l ~i sum dispuse nnnilurile Aal,

daea lInndtura lraJ1svers.aHI este reali1.8Ui 0 fn:ra clrculara :

(7./6)

Dad cfonul unnar de intmdere este mai mit decal val ori le:

annliluri pftlinlise .

armliluri postintise .

r. Pb)

este suficitnl sa se prelladti arm!iturile minime (vezt § 1.3.4).

7 3 3 Venlicarea la fisurare intre arm~turi

. ~o'1D de de~?itare esie eakulatil confonn STAS 10\0110-90 pled!.nd de la fOrJll IOllgl~~dmlll.a .ncechillbrata inlT-<l Set:liunc orizontal! situaul. 18 distan'lI. l' de rnarginea snnlll (vezl I-j .. U1'o 15) 11 I ~ d' "1'" • •

I . ':' '. e a,18 e calcul line cent de efectul favorabil al enmponente'

VI!r1I(ij e a 1011",=1 de precomprimlll'e .

nndtura ric esara este datA de relalia :

(. IIJaJ

dar trcbuie prevazut eel putin :

r 19b)

NOL8liile din relatille precedente sunt (vezi sl Figura 7.5) :

II1'AIII : aria arrnaturilor dispuse in direclia oonsideratA (pr~ndicular pc dira:lia de fisurare probabilA). continute in prime Ie 2·3 pJase "1 ituale la l'~miWea elementului :

: rezistenta de caleul a anniUuri!or transversale, considerata ee peoiru armJruri din DB 31. oricare ar f1 otelul utilizar,

P,~

n

_ J_ h

. . • tllri SOIl -tllUri J: .um:lnln

Figura 7.5 _ SeC/iunea de oalcul pentru despicarea mire rInIIl1 ." .. r

prefensiolWlf

7.3.4 Prevederi constructive penlru annarea zonelor de transmllere (BrAS 10' 07/0-90)

Elemenre cu oncoroje 10 cllpar (r:mnarurj pQ5tintinse)

I I· 'bare in Ijeo;MC dim:llt,

. 2 J . lase eu ce pu In .. . 7 b 1

Sub ancora.J trebuie prevazulc sau P . 1;0 _ 70 mm IFlgura . a.

prima shllara. 10 30 mm sub anoora], ~i .cel~h:i.lte di~~;~I!~ ~ di (IlnfJl dinm: ba~ '"tre ~ Diametrul arml1mrilor trebuie s.I1 fie cupnns min: 6.i , (Fi urn 7.61)). lie prtn sudsre

. dl atun continue 18 ' 1.

~I 100 rnrn. Plasele vor Ii reallzate lie In arm . b . depo:ndenll: I~g-al~ cu sarm

(Figura 7.fle). Esle inrerzis siI se utilizeze plasele din, IiJl:d, 'I~n"!e de 100 151) mm lit lOlItA

. 'I asezate 8 IS WI

Trebuie prevazute plase Imll1J'l:.... , ~

lungimca de difuzie a eeblului ccnslderet. . . armBIUn\ elicoidaJ!I l ~unul

In locul plaselor I! te posibi] sA se llllhlez~ 0 "-,. (Uprins inm: 51) ~181l nIDIl

• • 6' ID mm ~I cu un r- 'II 'I: prt\Alu I

rootare (Figura 7.6.d). cu diam nul lmre ,I iun~ dcmenrulUl, tre UI 'ea de

Daca armiltura de rretnre nu acopen1 10II~4 sec] r pre 4l11li po: LoalA lung1m

. i'" • e"U elrlcri vor I

~I"cr In(lhi~l. el pu~tn tJ>8/150 mm. "t' 'i

dlrULi.e Jr.

Blbllo nrfJe

BIBLIOGRAFIE

I Constantinescu, D. - Curs de beron precompnmm 1 C' B Bue . 1

. , • '.. Urf!ill, 9n. 78 P-

l. GUyOll, Y. - Belon preCOtllraim. Elude tizeorique et expfrimeflltile Ed. E .

1953, 703 p, . )'fOlies., Paris.

J. Na\yY. E.G. - Prestre sed Concrete Q Ful7danrenlal Approuc/L 3~ cd Pre

International. London. 2000, 938 p. . nuee Hall

4. Pascu, R. - Beton anne. Ed. Matrixrom, Bucul'e$fi.1000. 176 p.

5 Pascu, R. - Biron precomraini. Ed. Matrixrom. Bucurea], 2003.64 p.

FJ ment C'U aTmmUFI prt'lIlIlrlS~

.. :rtremitarea elernentului) 8 lungimii de lransmisie I,

primul sfen (In"Cepand de 181:,. transversale suplimentare (etrieri lnchi~i. plase

3 • A 13 5 Bnndlun """ trebui pre 'i1nlle • rum

sudare, frela m:ulara).. n'i loat!!. sectlunea elementulul. este neeesar sl se

D31:tl aceste armiltun nu acope

. .• hisi eel puun <D6i 150 mrn, d ..• hi

dlspunA etnen me .,. d''''.-' I 51 ubJi"atorie prevederea e etnen me J~I. eel

Pe toaL§ ZOIl8 de !JULie ; e e =

pupn ~6' 150 rnrn.

1Jlf ~6'12mm

f:i:f·::::: ~ fm

II 10. ""

s= 50 ... 100 rnrn

5. Picard. A. - Beton preconlrainr Tome 1- Principes /ondamelllaux el dlflltl'lSiOll1JtflltllL Tome 11 - Analyse. Ed. Ga~tan Morin, Chic{)limi, Quebec. Canada. 19n

6, Postclnicu T .• Gabor, M. - Beron armat si precomprrmm. ,vall! de ClUJ Parreo a 1lJ-(J.

UTeS, Bucuresti, 1997,99 p.

'0'---"

I '

, .

. ,

"_-"

30 mm lJ..d:::d- SO· 70 mm

7. Tertea, I. - Be/onll' precomprimal. Ed. Tehnica, Bueurestl, 1981.418 p.

~I

b}

8. Thenier, H. - Le beton precon1rairu OUT erau·fjmile5, r edition. Presses de l'Ecole Nationale des Ponts et Chaussees, Paris. 1992,573 p.

9. ST A 10107/0·90: CalcliJul $; alciiluirea elememelor slnlcluraJ~ din heron heloll tU1IWI $; beton precomp,.lmal. Bucuretti, 1'990.

dl

U s~SO+80mm

FiguFQ ~ 6 Armarea :zone/or de e(JpaJ . u) Armore eu plase , b) Armalllri contmue ; cj Plase ~udale c/) AmlUre cllfreld eireuJara.