You have downloaded a document from

The Central and Eastern European Online Library

The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

research institutes, and various content providers

Source: PROBATION junior

PROBATION junior

Location: Romania
Author(s): Geanina Giovana Duică
Title: Un prim pas spre cunoaşterea infracţionalităţii. Studiu de caz
A first step towards knowing crime. Case study
Issue: 02/2012
Citation Geanina Giovana Duică. "Un prim pas spre cunoaşterea infracţionalităţii. Studiu de caz".
style: PROBATION junior 02:78-87.

https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=105843
CEEOL copyright 2020

Un prim pas spre cunoaşterea infracŃionalităŃii. Studiu de caz

Geanina Giovana DUICĂ94
Studentă
Master în Cunoaşterea şi combaterea criminalităŃii
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Studiul de caz reprezintă strategia de cercetare ştiinŃifică, având rol didactic şi

educativ, prin exemplificarea modelelor şi teoriilor deja existente, şi contribuind
uneori la construcŃia unei noi teorii. Analiza amănunŃită a unei persoane din
punct de vedere psihologic, determinarea factorilor care contribuie la succesul
sau insuccesul acesteia, identificarea unei probleme şi propunerea unor soluŃii în
vederea obŃinerii unor rezultate benefice persoanei în cauză, analiza şi evaluarea
unei situaŃii sunt aspecte ale studiului de caz. Centrul de reeducare atrage atenŃia
cercetătorilor datorită dorinŃei acestora de a înŃelege dimensiunile psihologice
ale celor care ajung într-un astfel de mediu. O mai bună cunoaştere a
personalităŃii minorilor care ajung într-un centru de reeducare asigură
previzibilitatea comportamentelor acestora în mediul social. AnumiŃi factori
socio-demografici influenŃează şi justifică într-o oarecare măsură
comportamentele delincvente, studiul de caz ajutându-ne să le înŃelegem mai bine.

Intoducere

În orice societate există reguli, norme prin care se cere indivizilor o anumită
conduită, anumite acŃiuni sociale dezirabile, manifestate prin comportamente
prosociale, acceptate de către comunitate. În momentul în care aceştia se abat de
la normele, aşteptările şi valorile promovate, se consideră ca având un
comportament indezirabil, deviant, urmând să suporte anumite consecinŃe. Aceste
forme de nonconformism, marginalizare, asocialitate sau acte criminale intră în
sfera devianŃei, indiferent de cauzele reale care au stat la baza acestora.
Comportamentele socialmente normale ale membrilor unei societăŃi sau a unui
grup social sunt dictate şi de cultura de apartenenŃă, ceea ce modelează un aşa
numit „sociotip” sau „personalitate de bază”. Aceasta reprezintă ”structura de
elemente psiho-sociologice şi de situaŃii socio-culturale (sentimente, aspiraŃii,
atitudini, comportamente, valori etc.) asemănătoare, comune unor anumite
categorii de persoane dintr-o societate dată”, ce corespunde idealurilor şi
intereselor unor anumite societăŃi.95
Rădulescu (1989) dau o definiŃie a fenomenului de „devianŃă” ca fiind un fapt
social care îşi are substratul în modelul de funcŃionare a societăŃii în ansamblu.”96

94
[email protected]
95
Neveanu, P.P. 1978, DicŃionar de psihologie, Albatros, Bucureşti, p 536.
96
http://www.scribd.com/doc/72250375/4/Comportamentul-deviant, accesat la data de
15.03.2012.

PROBATION junior ● 78

CEEOL copyright 2020

CEEOL copyright 2020

Aşadar, devianŃa poate fi definită ca o „transgresiune, social percepută, a regulilor

şi a normelor aflate în vigoare într-un sistem social dat. Este un comportament
care repune în cauză atât normele sociale, cât şi unitatea sau coeziunea
sistemului.”97
„Sellin (1938) definea devianŃa ca ansamblul comportamentelor îndreptate contra
normelor de conduită sau al ordinii constituŃionale. În opinia lui Merton (1957),
devianŃa reprezintă ansamblul comportamentelor disfuncŃionale, ce ameninŃă
echilibrul sistemului social.”98
Astfel, noŃiunea de „delincvenŃă” care desemnează un fenomen social ce constă în
săvârşirea delictelor, asociată termenului „juvenil”, care indică o perioadă a
tinereŃii; împreună, sub forma noŃiunii de „delincvenŃă juvenilă” desemnează
ansamblul abaterilor şi încălcărilor de norme sociale, sancŃionate juridic, săvârşite
de către minori.
„Perioada pubertăŃii şi a adolescenŃei sunt perioade în care tutela familială şi
şcolară se modifică treptat, modificarea fiind integrată din punct de vedere social
în prevederi legale ale unor responsabilităŃi ale tinerilor începând cu 14 ani şi a
obŃinerii majoratului civil la 18 ani ca şi a exercitării acestuia în continuare. Nota
dominantă a întregii etape constă în intensa dezvoltare a personalităŃii,
contemporanizarea ei.”99
Din dorinŃa de a ieşi de sub tutela familiei, adolescentul se construieşte pe sine
prin continue căutări şi diferenŃieri faŃă de alŃii, generându-se astfel tensiuni,
frustrări şi conflicte. ApartenenŃa la un grup delincvenŃial îl influenŃează negativ şi
astfel, acesta recurge la anumite acte care nu sunt în conformitate cu normele
sociale. Personalitatea adolescentului evoluează cu multe oscilaŃii, dezvoltându-se
o serie de structuri pozitive sau negative, dependente de condiŃiile factorilor
educaŃionali, sociali şi ereditari. Personalitatea criminală, despre care Pinatel
vorbea, incluzând egocentrismul, labilitatea, agresivitatea şi indiferenŃa afectivă,
precum şi tipul de temperament şi teoria condiŃionării (însuşirea normelor de
convieŃuire în societate este, într-o mare măsură, şi un act de condiŃionare)
prezentate de către Eysenck, au adus mari contribuŃii în psihologia judiciară.100
Adolescentul răspunde complex cerinŃelor sociale, prin încărcătura sa emoŃională,
manifestând conduite normale, dar şi anormale, ce se caracterizează prin
exprimarea ostilităŃii, negativismului, nonconformismului, prin încălcarea
normelor şi regulilor sociale, ajungând astfel în faŃa instanŃei de judecată.
Judecătorului îi revine sarcina de a lua decizia ce se impune într-o astfel de
situaŃie, în funcŃie de gravitatea faptei comise, omiŃând aspecte de natură socială şi
psihologică şi analizând sub raport juridic devianŃa, prin încălcarea normelor
97
Banciu, D., Rădulescu, S.M. 2002, EvoluŃii ale delincvenŃei juvenile în România, Editura
Lumina Lex, Bucureşti, p 66.
98
apud Dragomirescu, V. 1976, Psihosociologia comportamentului deviant, Editura ŞtiinŃifică,
Bucureşti, p 31.
99
Schiopu, U., Verza, E. 1993, Psihologia vârstelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p
173.
100
Leaua, A. 2006, Penitenciarul, psihologie socială aplicată, Editura Lumen, Iaşi, p 15.

PROBATION junior ● 79

CEEOL copyright 2020

CEEOL copyright 2020

legale. Consilierii de probaŃiune sunt cei abilitaŃi ca prin întocmirea referatului de

evaluare (al celui aflat în arest preventiv în vederea aşteptării sentinŃei) să
analizeze şi să prezinte aspecte precum vârsta, genul, mediul de rezidenŃă, tipul
familiei din care provine inculpatul, nivelul de şcolarizare, starea civilă, ocupaŃia,
situaŃia materială, presiunea grupului exercitată, precum şi particularităŃi
psihologice individuale, dar şi ale mediului (social şi familial) în care trăieşte.
O analiză a cauzelor interne, individuale (privind particularităŃile psihice,
particularităŃi ale personalităŃii), precum şi a celor externe (cauze socio-culturale,
economice, socio-afective, educaŃionale) poate genera o explicaŃie a delincvenŃei,
aceasta fiind, de fapt, efectul acestor cauze.
Conduitele morale inadecvate ale minorilor, actele infracŃionale ale acestora,
comportamentele care se abat de la norma penală nu sunt trecute cu vederea de
către instanŃele de judecată. Însă, potrivit studiilor, mediul carceral, centrele de
reeducare pot influenŃa negativ dezvoltarea lor psihică, emoŃională şi fizică, fapt
pentru care este foarte importantă analiza globală a cauzelor reale ce au contribuit
la săvârşirea infracŃiunii, înainte de a lua o decizie judecătorească.101
Următorul studiu de caz reprezintă modalitatea de analiză a tuturor factorilor
implicaŃi în săvârşirea unui act infracŃional şi aduce totodată o posibilă soluŃie
înaintea luării unei decizii judecătoreşti.

Studiu de caz

În cadrul activităŃii de practică dintr-un penitenciar din România, în vederea

analizării şi înŃelegerii personalităŃii delincvenŃilor minori, ca urmare a aplicării
interviului structurat, anamnezei şi protocolului de observaŃie, chestionarului de
identificare a stimei de sine Rosenberg, a ghidului de identificare a
temperamentului Belov, precum şi a discuŃiilor cu psihologul penitenciarului şi
analizei documentelor (expertize medicale, psihiatrice, evaluări psihologice) în
decursul unei săptămâni, am constatat următoarele:

Subiectul: P. A.
Vârsta: 17 ani
Sex: M
Domiciliu: locuieşte cu părinŃii şi fratele lui mai mare într-o garsioneră dintr-un
oraş mare (într-un cartier „rău famat”).
Faptele ce formează obiectul inculpării: tâlhărie (sustragere cu violenŃă a unui lanŃ
de aur de la gâtul unei femei).
Mediul familial şi social: Subiectul provine dintr-o familie organizată, normală.
Atmosfera familială este una bună, cu unele conflicte minore. Mama are 8 clase,
în prezent nu lucrează, este şomeră, tatăl, instalator de profesie, are 10 clase şi este
pensionat pe caz de boală. Fratele mai mare, în vârstă de 23 de ani, are 10 clase, în

101
Durnescu, I. 2009, AsistenŃa socială în penitenciar, Editura Polirom, Bucureşti, p 159.

PROBATION junior ● 80

CEEOL copyright 2020

CEEOL copyright 2020

prezent lucrează şi participă la cheltuielile casei. Subiectul mai are un frate vitreg
în vârstă de 28 de ani (din partea tatălui) cu care familia Ńine legătura, acesta nu
lucrează şi trăieşte în mediul rural lângă un alt oraş mare dar la 200 km depărtare
de domiciliul acestuia. Bunicii din partea ambilor părinŃi au decedat. CondiŃiile
materiale sunt medii.
PărinŃii sunt superficiali în educarea copiilor, prezintă dezinteres faŃă de
activităŃile acestora, nu îi susŃin financiar şi nici nu îi recompensează în situaŃiile
în care aceştia merită. Recunosc faptul că au tratat cu superficialitate educaŃia
acestora, mizând pe capacitatea acestora de a se descurca singuri şi de a învăŃa din
greşeli. Nu acordă mare importanŃă şcolii şi nici nu vor să suprasolicite copiii. Nu
au o relaŃie de ataşament evidentă, fiind totuşi dispuşi să-i susŃină „cum pot, cu o
vorbă bună” atunci când este cazul. Nu au folosit agresivitatea în cadrul educaŃiei
şi nici sistemul de pedepse-recompense. Nu au pretenŃii majore de la copii (să aibă
o meserie) şi, în consecinŃă, nici cerinŃe. Fiul cel mare a abandonat şcoala, nefiind
susŃinut financiar şi nici moral, alegând să lucreze conform pregătirii, iar fiul cel
mic, în urma absenteismului şi a abandonului şcolar, nu şi-a finalizat studiile, fapt
pentru care îi este foarte greu să găsească un loc de muncă.
EvoluŃia situaŃiei şcolare şi profesionale: Rezultate şcolare sunt foarte slabe, are
doar 4 clase, pe parcursul şcolarizării a lipsit foarte mult, nemotivat. Mama este
singura care se interesa de situaŃia şcolară a copilului, însă foarte rar, fiind mereu
permisivă şi prezentând indiferenŃă faŃă de comportamentul copilului, tratând cu
superficialitate numărul mare de absenŃe, dar şi rezultatele şcolare ale elevului.
Colegii, dar şi învăŃătoarea îl tratau cu indiferenŃă. În timpul activităŃilor şcolare
acesta prefera să se ducă împreună cu prietenii mai mari din cartierul lui la jocuri
de noroc, frecventând astfel de săli şi consumând alcool. Tatăl nu ştia situaŃia
şcolară a copilului său şi nici nu se interesa de aceasta la şcoală.
A manifestat un grad scăzut de interes pentru activitatea de învăŃare şcolară, de
participare la lecŃii (neavând dorinŃa de a se implica activ în desfăşurarea
lecŃiilor), dar şi pentru alte forme de activitate (extraşcolare: practicarea unui
sport, participarea la concursuri, manifestări artistice şi culturale, frecventarea
cluburilor de copii, etc.). Nu există materii care să-l fi atras, fapt pentru care a
tratat cu superficialitate temele, neglijând total realizarea lor. Ura desenul şi
abilităŃile practice. Manifesta un dezinteres total faŃă de aprecierile şi notele
şcolare obŃinute. Fratele era singurul care îl certa pentru absenŃele şi notele sale şi
tot el îi mai dădea bani „de buzunar”.
A fost exmatriculat datorită numărului foarte mare de absenŃe. PărinŃii au încercat
să-l reînscrie la alte şcoli, însă acesta a continuat să lipsească şi astfel
superficialitatea acestora, dar şi a sa, au contribuit la abandonul şcolar al
minorului.
Curs infracŃional: Nu prezintă antecedente penale. Minorul s-a împrietenit cu
băieŃi mai mari decât el, băieŃi care obişnuiau să consume alcool şi să absenteze
de la şcoală, frecventând sălile de jocuri de noroc, săli de biliard, de ping pong,
precum şi diferite baruri, localuri unde stăteau până dimineaŃa când se luau la
bătaie din diferite motive.

PROBATION junior ● 81

CEEOL copyright 2020

CEEOL copyright 2020

Împreună cu prietenii şi iubita lui (elevă în clasa a X-a la un liceu din acelaşi
oraş), A. S venit de la mare unde a stat timp de o săptămână. Deşi minorul a venit
acasă în stare de ebrietate, tatăl l-a mustrat superficial, interzicându-i să mai iasă
afară, însă la insistenŃele acestuia de a pleca, deşi nici mama nu era de acord, tatăl
enervat a cedat. P.A. s-a plimbat prin parc apoi s-a dus în cramă unde a consumat
alcool. Dat fiind faptul că acesta nu mai avea bani pentru consumaŃie, a părăsit
incinta şi pe drum s-a întâlnit cu un prieten mai mare.
Consumul de alcool, dar şi lipsa banilor pentru a mai cumpăra alcool şi Ńigări l-au
determinat pe minor ca în jurul orei de 16:30 să atace o femeie şi să-i smulgă
lanŃul de aur de la gât, ulterior reuşind să vândă bunul sustras unei alte femei
pentru o sumă modică, sumă pe care a cheltuit-o aşa cum şi-a propus încă de la
început (la o sală de jocuri de noroc şi în consumaŃia sa de alcool şi Ńigări). Ajuns
acasă dimineaŃa, acesta a adormit şi în jurul orei 12 a fost arestat de către organele
de poliŃie din imobilul părinŃilor săi, fiind surprins de camerele de supraveghere
din zona în care a săvârşit infracŃiunea.
Antecedente patologice si psihiatrice: Nu prezintă diagnostic patologic
(antecedente ereditare, antecedente personale, menŃiuni medicale – afecŃiuni ale
micii copilării, encefalită, meningită, epilepsii, dispepsii, toxicoze, traumatisme
importante, boli cronice, tulburări de comportament), iar expertiza psihiatrică a
pus în evidenŃă faptul că nu prezintă tulburări psihiatrice.
Analiza documentelor: Evaluarea psihologică, psiho-pedagogică: Subiectul
prezintă un nivel cognitiv inferior, abilităŃile de scriere-citire, precum şi cele de
calcul matematic sunt rudimentare. Se adaptează greu la sarcinile şcolare, preferă
să lucreze singur. ÎnvaŃă mai greu. Dispune de o percepŃie simplă, este capabil de
reprezentări, însă necesită exerciŃii-tehnici de memorare. Nu prezintă performanŃe
mnezice. Memoria afectivă este dezvoltată, însă nu oferă detalii în ceeea ce
priveşte săvârşirea infracŃiunii ca urmare a tulburărilor de percepŃie spaŃială şi
vizuală. Dispune de abilităŃi verbale sărace, este ostil la dialog, răspunde vag,
lacunar, comunică greu, preferă să comunice monosilabic. Este sincer, nu prezintă
disimulare, nu recurge la minciuna de imaginaŃie pentru a-şi exprima un „eu
ideal”.
Neavând un sine bine structurat, preferă să imite şi să copieze pe cei mai mari
astfel, învăŃarea are loc ca urmare a copierii conduitelor negative ale celor din
anturajul său. Abandonul şcolar se datorează incapacităŃii sale de a învăŃa în cadru
formal, alături de colegi de vârsta sa şi sub îndrumare.
Prezintă un nivel scăzut de aspiraŃie, fapt pentru care se refulează în consumul de
alcool şi Ńigări. Jocurile de noroc reprezintă pentru el o posibilitate de a câştiga
atât cât are nevoie pentru a cheltui şi nu pentru a câştiga un renume, un statut, sau
pentru a se autodepăşi.
Nu posedă deprinderi igienico-sanitare, de comportare civilizantă, de planificare
şi disciplinare a activităŃii proprii şi nici de relaŃionare socio-afectivă. Prezintă
lacune în formarea deprinderilor intelectuale şi prin urmare obişnuinŃa negativă de
vagabondaj, abandon şcolar şi furt.

PROBATION junior ● 82

CEEOL copyright 2020

CEEOL copyright 2020

Caracteristic vârstei este criza adolescentină. InfracŃiunea săvârşită nu este o

urmare a interesului faŃă de sexul opus, a dorinŃei de a atrage atenŃia iubitei lui, ci
mai degrabă a necesităŃii de a demonstra prietenului că este capabil de abateri de
la normele legale şi morale.
Pendulează între introversie şi extraversie ca urmare a transformărilor hormonale
dar şi a instabilităŃii temperamentale. Temperamentul său fiind melancolic.
Prezintă aptitudini simple ce se bazează pe un singur tip de fenomen psihic sau un
singur fel de operaŃii. InteligenŃa: nivel deficitar (intelect de limită).
Ca urmare a falsei sale percepŃii asupra rolului său social, a atitudinii de
indiferenŃă faŃă de şcoală şi o posibilă meserie, subiectul este înclinat spre carenŃe
în autodisciplinare, o Ńinută neglijentă, neîngrijită, dezorientare datorită
răsturnărilor valorilor (sociale), lipsă de cultură, lipsă de idealuri, frustrare
educaŃională. Adolescentul a preluat din grupul său de prieteni modele de
comportament şi valori.
Este liniştit, neobişnuit de calm, lent în lucru, imperturbabil. Vorbirea lui este
monotonă, se exprimă cu puŃine gesturi, având reacŃii emoŃionale moderate.
Trăirile afective se desfăşoară lent, sentimentele sale sunt puternice, foarte stabile.
Nu este comunicativ, nu-şi exteriorizează uşor emoŃiile, leagă greu prietenii, dar
este statornic.
Se adaptează cu consum mare de energie, trece cu dificultate de la o activitate la
alta, este meticulos, înclinat spre rutină.
Prezintă atitudini negative faŃă de sine dar şi faŃă de muncă: neîncredere în sine,
sentiment de inferioritate, lipsă de autoexigenŃă, lipsă de spirit autocritic; lipsă de
responsabilitate, lenevie, lipsă de exigenŃă, atitudini reflectate şi în Ńinuta sa
neglijentă şi postura sa laxică.
Lipsit de tenacitate, de iniŃiativă, de putere de voinŃă, de curaj, într-o stare de
dependenŃă faŃă de ceilalŃi, subiectul este în căutarea unor medii de afirmare,
altele decât cele şcolare şi familiale.
Deseori manifestă retragere în sine, accentuare a neîncrederii în sine, o imagine de
sine nefavorabilă, indiferenŃă faŃă de şcoală şi faŃă de familie.
Nu prezintă impulsivitate şi agresivitate, iritabilitate, imaturitate afectivă şi nici
dificultăŃi de autocontrol şi autoreglaj.
Recunoaşte faptul că obişnuieşte să consume alcool şi îşi recunoaşte şi regretă
fapta comisă.
Comportamentul pe timpul aplicării chestionarelor: Subiectul a acceptat
administrarea probelor şi a cooperat în limita capacităŃilor sale intelectuale. A
adresat numeroase întrebări, a solicitat de foarte multe ori explicarea termenilor,
repeta frecvent întrebările adresate după care răspundea.
MotivaŃia alegerii acestei variante de trai: Anturajul şi prin urmare influenŃa
prietenilor mai mari de a consuma alcool, dorinŃa de a câştiga la jocurile de noroc,

PROBATION junior ● 83

CEEOL copyright 2020

CEEOL copyright 2020

dar şi pasiunea lui faŃă de acestea, necesitatea de a avea bani pe care să-i
folosească în aceste scopuri. Efectul alcoolului (ca stimulent dezinhibator), dar şi
dorinŃa de a-i demonstra prietenului (cu care s-a întâlnit înainte de săvârşirea
infracŃiunii) că este capabil să facă rost de bani într-un timp foarte scurt sunt
cauzele care l-au determinat să recurgă la astfel de fapte.
IndiferenŃa părinŃilor faŃă de activitatea lui şcolară, lipsa controlului din partea
tatălui şi a implicării emoŃionale din partea mamei constituie factorii exogeni ce
l-au determinat pe subiect să aleagă această variantă de a trăi.
Inconştient, lipsa unui spaŃiu intim, a unui confort, a mediului propriu l-a
determinat să aibă o astfel de atitudine faŃă de şcoală şi implicit faŃă de activităŃile
şcolare (teme, învăŃat). Lipsa unei implicări în activităŃi specifice vârstei (sport şi
chiar muncă) care să-i ocupe timpul, să-i canalizeze preocupările şi energia în
direcŃii pozitive. ActivităŃile rutiniere (statul pe mess şi diferite reŃele de
socializare, plimbări prin parc, prin oraş, mers la săli de jocuri de noroc, crame,
baruri) şi mai ales faptul că părinŃii nu-i atrăgeau atenŃia, nu-l pedepseau atunci
când greşea şi nici nu luau măsurile necesare orientării lui şcolare şi profesionale
(lipsa unui control, a unei supravegheri atente, dar şi a unei orientări din partea
părinŃilor) l-au determinat să acŃioneze în consecinŃă.
SituaŃia materială nu constituie o motivaŃie sau o cauză care să-l fi determinat să
aleagă acest stil de viaŃă.
Perceperea stării de fapt: Pe baza observaŃiei şi a interviului se remarcă un
profund regret în ceea ce priveşte actul infracŃional dar şi faŃă de situaŃia în care
este, precum şi sentimente de vinovăŃie şi ruşine. Afişează regret şi resemnare,
conştientizează actele sale şi gravitatea acestora. Îşi doreşte foarte mult să aibă
prieteni de aceeaşi vârstă cu el, să renunŃe la anturajul său, la consumul de alcool
şi Ńigări, să-şi continue studiile, să aibă o profesie (instalator ca şi tatăl lui), dar şi
o relaŃie şi în viitorul depărtat o familie.
PredicŃii comportamentale: Întrucât subiectul nu reprezintă un pericol social şi
beneficiază de suport familial şi material, consider că nu se impune internarea
acestuia într-un centru de reeducare. În condiŃiile în care familia va renunŃa la
atitudinea de indiferenŃă şi se va implica activ în viaŃa minorului şi cu ajutorul
specialiştilor, putem anticipa faptul că subiectul se va putea reintegra social. În
cazul şcolarizării, acesta are toate şansele să fie primit în învăŃământ special,
putând astfel să-şi finalizeze activităŃile şcolare.
Imaginea a ceea ce învăŃarea îi va permite să realizeze este esenŃială în acest caz,
este de recomandat provocarea curiozităŃii, stârnirea interesului, formarea unei
atitudini de deschidere prin prezentarea obiectivelor învăŃării, dar şi prin formarea
sentimentului de autoeficacitate atât de către familie cât şi de către profesori.
Având un nivel scăzut al stimei de sine, este indicată angajarea subiectului în
sarcini şcolare şi extraşcolare, crearea de către părinŃi şi profesori a unor ocazii în
vederea afirmării subiectului, pentru obŃinerea succesului. Fiind valorizat şi
spijinit în autocunoaşterea şi dezvoltarea sa personală, acesta îşi va forma şi
menŃine un nivel al stimei de sine mai ridicat şi o imagine de sine favorabilă,
pozitivă.

PROBATION junior ● 84

CEEOL copyright 2020

CEEOL copyright 2020

Pentru a ajunge la nivelul operaŃiilor formale, este necesar ca profesorul

psihopedagog, consilierul şcolii să furnizeze exemple variate suficiente înainte de
o generalizare, să nu propună probleme prea dificile pentru că eşecul este
demotivant. Prin atitudinea acestora, prin întrebări se încurajează căutarea mai
multor soluŃii, mai multor consecinŃe ale aceloraşi cauze. Subiectului nostru să i se
solicite diferenŃierea dintre ceea ce este posibil de ceea ce este real, prezentul de
viitor.
Blocarea inteligenŃei subiectului a avut loc ca urmare a atitudinii de pasivitate a
acestuia, dar şi a părinŃilor, retragerea acestuia din situaŃii dificile şi chiar din
activitatea instructiv-educativă, a lipsei de încredere în sine şi a deprivării
culturale fapt pentru care este indicată punerea în practică a programelor de
restructurare a funcŃiilor cognitive realizate prin „îmbogăŃire instrumentală” în
cadrul cărora subiectul va fi antrenat într-un program de învăŃare cu probe de
dificultate progresivă (Learning Potential Assesment Device), stimulându-i
capacităŃile cognitive (orientare spaŃială, percepŃia analitică, iluziile, deformările,
stabilirea criteriilor, orientarea spaŃio-temporală, relaŃii între cifre, relaŃii
tranzitive).
Pentru dezvoltarea limbajului este indicată dezvoltarea flexibilităŃii şi fluidităŃii
verbale prin activităŃi specifice. Dezvoltarea morală a subiectului se poate realiza
prin ghidarea acŃiunilor prin principii comune cu ale celorlalŃi, rezultate dintr-un
contact social, care aduce respectul altora şi respect de sine, dar şi prin ghidarea
acŃiunilor prin principii ale propriei conştiinŃe, rezultate din valori ierarhizate
(Kohlberg).
Fiind în stadiul adolescenŃei, având ca şi însuşire esenŃială identitatea personală,
identitate umbrită de criza specifică stadiului, reflectată prin confuzie, se
recomandă integrarea diferitelor imagini ale Eului într-una unitară, reprezentativă.
Astfel, subiectul va fi integrat într-o clasă din învăŃământ special, conform
şcolarizării (clasa a V-a, de preferinŃă într-un colectiv şi nu la domiciliu) unde va
fi tratat cu respect alături de colegii lui, oferindu-i-se astfel şansa de a termina
şcoala, de a obŃine o diplomă şi ulterior, de a urma cursurile unei şcoli
profesionale.
Fiind temperamental melancolic, subiectul poate fi uşor educat în direcŃia
perseverenŃei, disciplinei, simŃului datoriei, a punctualităŃii. Astfel se urmăreşte
dezvoltarea competenŃelor sociale şi de comunicare, dar şi accelerarea ritmului de
lucru şi utilizarea unei tensiuni psihice uşor ridicate.
InteligenŃa naturistă/naturalistă este caracteristică subiectului nostru fapt pentru
care sunt indicate stiluri de învăŃare corespunzătoare.
În formarea şi modificarea caracterului sunt indicate solicitările din partea familiei
în ceea ce priveşte schimbarea comportamentului prin sistemul de recompense şi
sancŃiuni, modelele sociale, modelele de prevenire/schimbare a comportamentelor
indezirabile social. Aşadar, relaŃia părinŃilor cu subiectul este esenŃială, fapt
pentru care se solicită ajutorul unui specialist (consilier psihologic) în vederea
stabilirii cerinŃelor, a exercitării controlului asupra subiectului, a manifestării
afecŃiunii din ambele părŃi.

PROBATION junior ● 85

CEEOL copyright 2020

CEEOL copyright 2020

Concluzii

AcŃiunile şi devierile comportamentale ca manifestări predelictuale sunt repere ale

posibilităŃilor de a săvârşi infracŃiuni datorită lipsei unei educaŃii adecvate, lipsei
suportului familial, dezorganizării sociale şi traiului într-un mediu precar
dezvoltării armonioase. Contribuind într-o manieră pozitivă asupra modului de
percepere de sine, evaluare pe sine, modului în care subiectul există şi acŃionează
în mediul său social, asupra relaŃiilor pe care le stabileşte cu ceilalŃi determinăm
scăderea posibilităŃilor de a acŃiona deviant.102
Fiind într-un proces de autocunoaştere şi conturare a identităŃii proprii, prin
intervenŃia specialiştilor (cadre didactice, psihologi, asistenŃi sociali) asupra
identităŃii de sine şi a motivaŃiei proprii de a avea o conduită acceptabilă social,
adolescentul se va implica în diverse activităŃi educaŃionale, fiind astfel distras de
pe „tărâmul devianŃei”103. O dată ce acesta a comis o infracŃiune, el are nevoie de
sprijinul familiei, al specialiştilor în vederea identificării, conştientizării şi
înlăturării variabilelor responsabile de conduita individului în situaŃia delictuală.
Interiorizarea anumitor modele comportamentale, atitudinilor şi normelor sociale,
conferă restabilirea echilibrului dintre interesele sale şi cele ale societăŃii.
Incriminarea, vinovăŃia şi pericolul social determină caracterul infracŃional al unei
fapte, acestea influenŃând în cea mai mare măsură sancŃiunea ce urmează a fi
impusă. Astfel, în vederea cunoaşterii şi înŃelegerii infracŃionalităŃii, o importanŃă
deosebită o are analiza psihologică şi socială a individului care a săvârşit o astfel
de faptă.

ReferinŃe

Banciu, D., Rădulescu, S.M. 2002, EvoluŃii ale delincvenŃei juvenile în România,
Editura Lumina Lex, 2002, Bucureşti, p 66.
Durnescu, I. 2009, AsistenŃa socială în penitenciar, Editura Polirom, Bucureşti, p
159.
Dragomirescu, V. 1976, Psihosociologia comportamentului deviant, Editura
ŞtiinŃifică, Bucureşti, p 31.
Leaua, A. 2006, Penitenciarul, psihologie socială aplicată, Editura Lumen, Iaşi, p
15.
Neveanu P.P. 1978, DicŃionar de psihologie, Albatros, Bucureşti, p 536.
Răşcanu, R. 1994, Psihologia comportamentului deviant, Editura UniversităŃii,
Bucureşti, p 180.

102
Tăsica, L. C. 2003, Prevenirea devianŃei juvenile, Editura Premier, Bucureşti, p 68.
103
Răşcanu, R. 1994, Psihologia comportamentului deviant, Editura UniversităŃii, Bucureşti, p
180.

PROBATION junior ● 86

CEEOL copyright 2020

CEEOL copyright 2020

Tăsica, L. C. 2003, Prevenirea devianŃei juvenile, Editura Premier, Bucureşti, p

68.
Schiopu, U., Verza, E. 1993, Psihologia vârstelor, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, p 173.
*** http://www.scribd.com/doc/72250375/4/Comportamentul-deviant, accesat la
data de 15.03.2012.

PROBATION junior ● 87

CEEOL copyright 2020