Masonii in Biserica Ortodoxa Romana
Masonii in Biserica Ortodoxa Romana
Masonii in Biserica Ortodoxa Romana
Articol preluat
Pentru orice crestin pierderea Patriarhului Teoctist e o mare durere, o lipsa care nu poate fi asa
usor inlocuita. Nici nu s-a "racit" insa Prea Fericitul ca lupta pentru putere a si inceput. De fapt
incepuse din 1990, dar longevitatea intaistatatorului Bisericii Ortodoxe Romane strica planurile
oricui.
Unul dintre marii favoriti la jiltul patriarhal este Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Inalt Prea
Sfintitului Daniel Ciobotea. Om de mare anvergura intelectuala, insa prea putin legat de
monahism, lucru care i se reproseaza cu varf si indesat. Profesor timp de peste opt ani de zile la
Institutul Ecumenic de la Bossey din Elvetia, ba chiar director adjunct, Mitropolitul Daniel este
suspectat de unii de o relatie nu tocmai ortodoxa cu organele Securitatii Statului. Este cel putin
greu de crezut ca, in cariera sa universitara, Daniel Ciobotea nu s-a intalnit cu "baietii cu ochi
albastri" din moment ce din 1976 venea in tara numai ca vizitator. Unii ar baga mana in foc ca
oricum devenea episcop, din moment ce, in 1988, a fost chemat de urgenta in tara, tuns calugar si
peste noapte hirotonit protosinghel. Anul Revolutiei, 1989, nu l-a prins chiar "neinitiat" de
"ierarhia nevazuta" cum era numita Securitatea sau Directia de Informatii Externe, din moment
ce proaspatul protosinghel era hai ca stiti deja) responsabil cu Sectorul Relatii Externe al
Bisericii Ortodoxe Romane. Mitropolitului Daniel i se mai reproseaza apartenenta la Masonerie.
Nu a negat niciodata aceasta apartenenta, relatiile sale cu masonii importanti fiind de notoritate,
dar nici nu a confirmat apartnenta sa in aceasta organizatie discreta (nici nu avea cum (n.r.)).
Cazul nu ar fi insa singular, din ce in ce mai multi ierarhi catolici, protestanti sau ortodocsi
fiind capacitati de "Marea Fratie". IPS Daniel a reusit sa-si asigure si sprijinul politic fiind
prieten, ca orice roman cumsecade si echidistant, cu tot spectrul politic. L-a decorat pe Mugur
Isarescu cu cea mai mare distinctie a Mitropoliei, "Crucea Moldova", dar si pe Octav Cozmanca.
L-a ajutat pe Adrian Nastase (in stenogramele PSD, liderul Ion Solcanu spunea: "e omul nostru
trebuie ajutat"), dar nu a pregetat sa "dea Cezarului ce e al Cezarului" si celorlalte partide ajunse
conjuctural sau nu la putere.
Fiecare isi disputa caracterul universal si de aici conflictul. Biserica este "catolica", adica
"universala". Masoneria depaseste granitele nationale si concureaza universalitatea Bisericii
Romei. Masonii cred in marele Arhitect al Universului. Dar este Marele Arhitect si Dumnezeul
crestinilor? Disputa dureaza de peste doua secole si nu se profileaza nici un armistitiu.
Condamnarile vaticanului
Opriti de la impartasanie
Din cauza unor formulari ambigue de dupa Conciliul Vatican II, unii au crezut ca Biserica
Catolica si-a indulcit pozitia fata de francmasoni. Pentru a risipi nelamuririle, in 1983, Cardinalul
Razinger a publicat o Declaratie despre Asociatiile Masonice, in care arata ca <sentinta negativa
a Bisericii privitoare la asociatiile masonice ramine neschimbata de vreme ce principiile sale au
fost mereu considerate ireconciliabile cu doctrina Bisericii, drept care ramine interzis a deveni
membru in acestea. Credinciosii care adera la asociatiile masonice sint in pacat grav si nu pot
primi Sfinta Impartasanie>. O mare parte dintre dispute s-a axat pe analizarea riturilor
francmasonilor, pe secretismul organizatiei, pe influenta sa in politica, in presa. Si Biserica, si
Francmasoneria s-au schimbat, insa trecerea timpului nu pare a fi modificat raporturile dintre ele.
Chiar daca Francmasoneria nu practica rituri ofensatoare pentru crestini sau nu ascunde
conspiratii mondiale, Biserica nu o accepta nici astazi deoarece crestinismul este esentialmente o
religie revelata (Dumnezeu s-a aratat omului) si supranaturala. Dincolo de orice satisfactie sau
implinire naturala, crestinul tinde la o vesnicie de unire cu Dumnezeu insusi, si dincolo de orice
posibilitati naturale, aceasta unire e inceputa de pe acum in Sfintele Taine ale Bisericii.
In Prima Porunca e afirmata unicitatea lui Dumnezeu. El cere nu doar respect, ci chiar
inchinare. Dumnezeu nu accepta sa isi imparta locul cu nimeni. Biserica respinge ideea ca
Dumnezeu ar putea fi folosit de o organizatie sau privit ca un zeu printre altii, oarecum
echivalent cu Budha ori Manitu, plasat cumva sub umbrela Marelui Arhitect.
Fara indoiala, la inceput de tot, s-au gasit si politicieni onesti sau intelectuali de inalt nivel "ca
de pilda, marele savant Constantin Parhon" care, avind demult optiuni de stinga, au putut crede
ca pretinsul socialism importat din Uniunea Sovietica era benefic pentru a scutura putin inertia
noastra seculara. Foarte curind insa, ar fi trebuit sa isi dea seama ca devenisera simple unelte
pentru scopuri cu totul straine de interesul tarii. Din slabiciune insa, odata prinsi in plasa, putini
au avut curajul sa rupa perfidul contract, cu riscul pierderii libertatii sau chiar a vietii. Cei mai
multi au ramas inregimentati in ceata "tovarasilor" de drum ("fellow travellers") ai Partidului
Comunist.
Fenomenul s-a extins indata pina la cele mai inalte sfere ale culturii. Intrucit, de cind e lumea,
talentele nu sint intotdeauna nelipsit asociate cu caracterul, s-au folosit la noi destul de multi
scriitori de mare talent (voi cita doar pe Sadoveanu si pe Calinescu) care s-au grabit sa-si vinda
numele pentru o sinecura sau si-au plecat slugarnic capul in fata tiranilor analfabeti. Daca
muzicienii, de pilda, sau artistii plastici ori istoricii antichitatii si ai Evului Mediu s-au putut
sustrage pina la un punct "cazurilor" materialismului dialectic (o stiinta pe care multi intelectuali
romani au asimilat-o cu o repeziciune uimitoare), intreaga productie culturala romaneasca, de la
jurnalism pina la poezie, a fost pusa la pas de pe o zi pe alta. Creatorii autentici au inceput sa se
ascunda sau sa taca sau sa scrie "pentru sertar".
Dar au intervenit masuri mai grave, ca suprimarea, in iunie 1948, a Academiei Regale Romane
si inlocuirea ei cu Academia RPR. Hotarire insotita de masuri fizice: excluderea unei jumatati
dintre membrii Academiei, multi dintre cei exclusi fiind chiar intemnitati in conditiile oribile ale
momentului; opt dintre ei au murit la Sighet, alti citiva, prematur, de pe urma suferintelor
indurate. Cei ramasi "in paine" au inceput, la ordin, sa coopteze membri fara valoare, unii chiar
fara nici o opera, si sa participe in cor la osanalele regimului (vorba veche, "numai podeaua
oprea temeneaua"). Daca membrii inaltei institutii, dupa momentul decembrie 1989, ar fi avut
cinstea intelectuala si curajul moral de a face mea culpa, de a clama parerea de rau pentru
slabiciunea de care au dat dovada (gest de inalta barbatie pe care l-a facut un mitropolit
Corneanu (pacat ca aceasta barbatie si-a calcat-o mai tarziu, singur, in picioare) sau un
Alexandru Paleologu), poate i-am fi iertat si poate am fi vazut cooptati in graba in Academie
citiva din intelectualii de valoare" uitati" sau prigoniti in deceniile de apasare comunista. Cind
colo, potentatii nobilei institutii au purces cu totul de-a-ndoaselea: nu numai ca n-au grait o vorba
de pocainta, dar au luat in pripa o masura de-a drepul ticaloasa, decretind ca nu mai puteau fi
alesi membri deplini ai Academiei personale peste 65 de ani. Dintr-un condei se excludeau toti
cei" cu operele la sertar"! O infamie. Iar potentatii intelectuali din ajun, cei care profitasera
singuri de toate privilegiile, un Eugen Simion, un Dan Berindei, au ramas pina azi sa tina, tot ei,
in Institutie, "painea si cutitul". Rusinos!
Cumpana Patriarhului
Cel mai secret si mai intunecat episod din viata Intai Statatorului Bisericii Ortodoxe Romane,
Patriarhul Teoctist (perioada cat a parasit Scaunul Patriarhal in decembrie 1989, in plina
revolutie) este scos la lumina de marturisirea zguduitoare a unui monah de la Manastirea Regala
"Sfanta Treime" din Sinaia. Acesta dezvaluie ca Patriarhul Teoctist a batut la usa chiliei sale
aproape de miezul noptii de 22 spre 23 decembrie 1989, la 12 ore de la fuga sotilor Ceausescu.
Vreme de doua saptamani, nici staretia manastirii nu a stiut de prezenta inaltului ierarh ortodox.
Doar patru persoane din Romania erau informate despre ascunzisul de la Sinaia, "recomandat
Patriarhului de catre Gelu Voican Voiculescu. "De altfel, acesta a fost singurul oficial al statului
care l-a si vizitat de cateva ori. Nici o fata bisericeasca nu a trecut pragul chiliei din Sinaia, ceea
ce l-a facut pe ierarh sa creada ca a fost parasit de Dumnezeu.
La 18 decembrie 1989, Sfantul Sinod s-a reunit in sedinta, o sesiune extrem de tensionata din
cauza evenimentelor de la Timisoara. "Patriarhul Teoctist a anuntat atunci ca este de acord cu
decizia politica de reprimare a miscarii din orasul de pe Bega", pe care o percepea ca <provocata
de agenturi straine> si in care vedea pericolul destramarii statului, cu reflexie imediata in
destramarea Bisericii. Nici unul dintre membrii Sinodului nu l-a contrazis. Nici pe fata, nici pe la
colturi. Nimeni nu va sti vreodata ce a fost in sufletul Intai Statatorului Bisericii Ortodoxe
Romane cinci zile mai tarziu, cand fuga Ceausestilor a scos in strada sute de mii de romani.
Potrivit monahului care avea sa-l gazduiasca pe Teoctist in urmatoarele 112 zile, intr-o umila
chilie, decizia de a parasi in cel mai mare secret Palatul Patriarhal si de a se ascunde la
Manastirea Regala "Sfanta Treime" din Sinaia (considerata si astazi vila patriarhala) i-a fost
sugerata de Gelu Voican Voiculescu, ale carui rang si rol in Revolutie nu au fost niciodata
complet elucidate. Cert este ca Voiculescu, cel care avea sa devina dupa executia Ceausestilor
prim-viceprim-ministru al Romaniei, i-a indicat locatia. Probabil si numele monahului cu care
urma sa imparta chilia.
Teoctist a plecat spre Sinaia pe seara, cu masina Patriarhiei, condusa de soferul sau personal.
Monahul care l-a gazduit sustine ca doar Gelu Voican Voiculescu, scriitorul Artur Silvestri,
poate cel mai bun prieten al PreaFericitului, si soferul au stiut de acest ascunzis.
Cu o ora inainte de miezul noptii de 22 spre 23 decembrie, Patriarhul a batut umil la usa unei
chilii a manastirii mici, vechi, construita de Spatarul Mihail Cantacuzino. L-a primit acelasi
monah care a consimtit astazi sa se destainuie Romaniei libere. "A aparut seara, nu a mancat
nimic, nu a participat la liturghie, a stat inchis in chilie, ca un prizonier. I-am adus a doua zi
mancare de la trapeza "(cantina calugarilor)". "Abia dupa cateva zile am inceput sa fiu banuit de
obste ca ceva se intampla, ca duc cuiva mancare pe ascuns", isi aminteste monahul. Cam in a
treia zi, i-a dus un blid cu linte si atunci Patriarhul s-a deschis spre confesiune si i-a spus: "Oare
ma vei vinde, preacuvioase, pentru un blid de linte, cum l-a vandut Esav pe fratele sau, Iacov?
Sigur, nu". Dupa care a povestit monahului cum tot un blid de linte mancase la 14 ani, acasa, in
comuna natala, cand a plecat cu oile la pascut si nu s-a mai intors, luand drumul manastirii. Tatal
sau ii strigase cu cateva zile inainte: "Doar nu te-oi face popa, sa te dau la scoala!".
"Ii placea foarte mult crapul cu mamaliga si mujdei, asa ca am rugat un prieten al obstii noastre
sa aduca tot a doua, a treia zi cate un crap de la pescaria Pestera Ialomicioarei, de peste munte",
isi aminteste gazda. Painea era din cea cu cartofi si era adusa special de la Brasov, de la un brutar
ce deservea manastirea. Dimineata, Teoctist manca paine cu cartofi, insotita totdeauna de ceaiul
de rodhodendron. Planta era culeasa de gazda in aceeasi luna a fiecarui an de la Cota 1400.
Tot monahul ii prepara siropul de con de brad cu care indulcea cate un pahar de ""Busuioaca
de Bohotin". Patriarhului ii placeau doar vinurile dulci si foarte dulci. "Prea Fericirea Sa imi
spunea dupa cateva pahare de vin: <Bohotina, Bohotina, cu aroma ta divina!>. Se dadea in vant
dupa afinata amestecata cu tuica ardeleana, careia ii spunea <puterea ursului>, se imbujora si ii
placea sa asculte romanta <Asa bea mitropolitul>, fredonata de mine", rememoreaza monahul.
Vreme de doua saptamani, restul obstii monahale n-a stiut ce oaspete important adaposteste.
Cand au aflat calugarii, si-au vazut de ale lor, fara sa incerce sa inteleaga un posibil substrat. In
tot acest rastimp, a venit de cateva ori in vizita Gelu Voican Voiculescu. "Vreau sa vad ce face
ilustrul dumneavoastra oaspete, Intai Statatorul", spunea Voican, ceea ce l-a facut pe monah sa
intrevada unele comenzi politice de care era dependent. Prea Fericirea Sa: "Parca avea o lesa
foarte lunga, al carei capat nu il vedeam".
Seara, stateau mai mult timp "la povesti", intre 9 si 12 noaptea, pana la slujba
miazanoptica: :"Ce sa fac, preacuvioase? Asa merg lucrurile. Sigur, preacuvioase, a trebuit sa fac
influenta, ce mai, frate cu dracul pana treceam puntea. Inca nu stiu daca am trecut-o". Teoctist a
pomenit cum, pe cand a fost episcop la Oradea, "a fost contactat de mai multi ofiteri de
Securitate", isi aminteste calugarul. Astfel se explica, poate, de ce dupa 1990 rectorul
Universitatii Oradea, controversatul Teodor Maghiar, i-a acordat Patriarhului titlul de Doctor
Honoris Causa al universitatii bihorene.
La 18 ianuarie 1990, Patriarhia Romana anunta printr-un comunicat de presa faptul ca
Patriarhul Teoctist s-a retras din Scaunul Patriarhal, fara a spune si din ce cauze.
Ulterior, intr-un alt comunicat se invocau ""motive de sanatate". Pe Patriarh nu l-a intrebat
nimeni, nu l-au anuntat, si asta l-a marcat foarte mult. Pana atunci se linistise cat de cat, iar
anuntul Patriarhiei l-a luat prin surprindere. "Vezi ca, la un moment dat, ramai fara prieteni", i-a
spus atunci, trist, PreaFericitul gazdei sale.
Doua-trei zile a umblat ca nauc, spunand ca e "parasit de Dumnezeu". "Incet, l-am ajutat cu
totii sa uite. Ii placea sa primeasca daruri si se bucura de ele. Staretul nostru, Clement, si cel ce
avea sa-i urmeze, Macarie, ii faceau cadouri", mai spune monahul.
Ii placea sa se plimbe descult, dimineata, prin iarba cu roua, obicei deprins in tinerete, la
Cernica. Privea ades la picturile lui Parvu Mutu Zugravu, cele cinci de la Manastirea Sinaia. Sau
la desenele facute in carbune de Regina Elisabeta pe peretii interiori ai muzeului manastirii. Dar
n-a intrat niciodata in cavoul lui Take Ionescu, liderul taranist inmormantat in paraclisul
manastirii.
Gazda a avut privilegiul sa-i vada trupul lui Teoctist cand, in primavara extrem de timpurie a
lui 90, "prizonierul" i-a cerut un tratament cu urzici. Monahul a cules primele urzici verzi aparute
pe coastele Pelesului si, in chilie, i le punea pe corp de la brau in sus si cu cele mai lungi il batea
usor. "Patriarhul zicea: <Ma simt mai ager, ma simt mai ager!>. Procedeul parea a aduce si a
penitenta, si dura pana la o jumatate de ora. Avea mare grija de corpul sau. Se dadea dimineata
de dupa tratamentul cu urzici cu esenta de nard, un cumul de parfumuri orientale pe care il
folosea din abundenta", spune monahul. "Putini muritori au avut sansa sa vada trupul
Patriarhului, dar eu ma simteam cu totul natural in preajma lui. In fond, ingrijeam un om.
Procedura devenise obicei", adauga el.
Intr-o seara, prin martie, gazda si-a iscodit inaltul oaspete. L-a intrebat, timid, cum vede
lucrurile, cum de comunistii s-au pus pe daramat biserici?. "Mai bine sa cada cladiri decat sa
piara vieti, "a spus Teoctist, dupa care a povestit despre vietile distruse de care avea cunostinta.
"Biserica noastra a avut si o istorie paralela, care se impletea cu crima, "a spus Teoctist, dupa
care a dat cateva exemple pe care monahul nu le-a uitat.
A povestit de mitropolitul Bucovinei, "Tit Simedrea", care a compus rugaciuni contra
comunistilor. L-a pomenit pe episcopul "Visarion Puiu", condamnat ca si criminal de comunisti,
dar care a reusit sa fuga in Apus. A mai povestit de episcopul "Emilian Antal, "nepotul
Patriarhului Miron Cristea, care s-a opus vehement impuscarii sefului PNT din Bucovina. A
relatat cum comunistii l-au pus pe calugarul care-l servea pe episcop la masa sa-l otraveasca, iar
acesta a baut singur otrava, zicand "mai bine mor eu decat sa ucid un episcop!".
N-a uitat nici de "staretul manastirii Sfantul Ioan "(din zona Campulung, Moldova), aruncat de
securisti sub rotile trenului. Tot de crima era vorba si in cazul mitropolitului "Sebastian Rusan",
"sinucis" prin otravire dupa ce fusese declarat de autoritati "debil mintal".
"Cum sa nu te marcheze toate astea, si cate trebuie sa mai fi stiut Prea Fericirea Sa?", se
intreaba astazi monahul.
"A recunoscut in fata umilei mele persoane, in nopti de discutii cutremuratoare, fragmente
ascunse dintr-o istorie de care eu atunci nu stiam", spune monahul. Mi-a mai spus cum, intr-o zi,
Postelnicu l-a instiintat ca la o sedinta Elena Ceausescu ar fi zis: "Dar mai terminati-l odata si pe
asta"!. Patriarhul s-ar fi aratat mirat fiindca, in aparenta, "se intelegea bine cu sotia lui
Ceausescu".
Obiceiul monahului de la Sinaia de a trimite rododendron Patriarhului a continuat ani de zile
dupa 1990. Din pachetul lunar nu lipsea sticla de sirop de con de brad, cu care se indulcea
Busuioaca de Bohotin. Patriarhul il chema, uneori, la Patriarhie, sa repete tratamentul de
primavara cu urzicute. Dupa '94, gazda de la Sinaia ii trimitea "urzicutele timpurii pentru
tratamentul aducerii aminte". Dupa 1996, intre cei doi a intervenit o schisma si nu s-au mai
vazut.
Monahul are si azi iconita de aur in filigran daruita de Patriarh in zilele de restriste din 1990.
Cand o priveste, are o anumita stralucire in ochi, precum oamenii care inteleg cum merg
lucrurile.
Serviciile secrete l-au ascuns, mitropolitul Daniel l-a rechemat Puterea suprema din BOR a
fost, oficial, in mainile unei locotenente in perioada 18 ianuarie - 4 aprilie 1990. Interimatul a
fost asigurat de cinci episcopi.
Doua evenimente se desfasurau in paralel. Primul privea plecarea Patriarhului din Patriarhie in
mod secret, in zilele revolutiei, plecare de care stiau foarte putini oameni. In volumul "Vremea
Seniorilor" (Carpathia Press, 2005), Artur Silvestri nota in capitolul "O pagina inlacrimata de
iarna": "Numai Prea Fericirea Sa Teoctist, straniul ezoterist Gelu Voican Voiculescu si eu insumi
cred ca stim pe acest pamant ce s-a petrecut cu adevarat in acele zile in Biserica Ortodoxa
Romana".
Pe de alta parte, parca sub aceeasi bagheta magica, tot la 18 ianuarie 1990 lua fiinta Grupul de
reflectie si de innoire in Biserica Ortodoxa Romana, grupand personalitati precum "Bartolomeu
Anania, parintele Galeriu, arhimandritul Ilie Cleopa, parintele Staniloaie "etc. In prima instanta,
Grupul l-a dorit pe "arhimandritul Ilie Cleopa "drept Patriarh, iar statutul de organizare al BOR
permitea aceasta optiune: "Clerul superior se alege dintre licentiati sau doctori in
teologie,mitropoliti, episcopi, arhierei, monahi sau preoti din categoria a i-a vaduvi prin deces"
Art. 129). Un precedent exista: Patriarhul Iustin a fost propulsat de la catedra de profesor de
teologie direct in Scaunul mitropolitan, pe acelasi temei.
Grupul a inceput o procedura de rupere de comunism in emulatia imediat postrevolutionara, iar
"Bartolomeu Anania "scria in 4 februarie 1990 in ziarul Romania libera despre "pacatele comise
si omisive de BOR in timpul comunismului". Eforturile grupului au fost modificate insa, iar sub
presiunea externa episcopul vicar de Timisoara, Daniel Lugojanul ( Mitropolitul de azi al
Moldovei) i-a facut rechemarea in functia de Patriarh.
Evenimentul a fost relatat, sumar, de insusi Patriarhul Teoctist in interviul acordat in aprilie
1990 ziaristului britanic Alec Russell de la The Daily Telegraph:
-In traditia regulamentului ortodox este posibil ca un Patriarh sa-si dea demisia?
-Conform canoanelor si legiuirilor noastre bisericesti ortodoxe, un Patriarh se poate retrage
temporar numai din motive de sanatate. Acest lucru s-a intamplat si in cazul meu. "Nicidecum nu
a fost vorba de o demisie", care ar fi fost anticanonica. De aceea, la chemarea Sfantului Sinod,
dupa insanatosire, am revenit la slujirea de Intai Statator al BOR...
-Daca nu este posibil, cum va explicati retragerea din 18 ianuarie?
-Aveti raspunsul in cel pentru prima intrebare...
Secretul Patriarhului
PF Teoctist dorea sa confere Mitropolia Munteniei si Dobrogei preferatului sau, Teofan,
pozitie care l-ar fi transformat pe actualul Mitropolit al Olteniei in favorit in fata lui IPS
Daniel. Dintr-o noua precizare facuta de Costel Calapod, soferul si apropiatul Prea
Fericitului Parinte Teoctist timp de 21 de ani, aflam despre Testamentul Patriarhului si
despre favoritul sau pentru preluarea fraielor Bisericii Ortodoxe Romane. Un amanunt
tulburator ne provine si de la alte surse, bisericesti, care afirma ca Patriarhul pregatea o
schimbare spectaculoasa in organizarea Bisericii: impartirea atributiilor sale. Prea
Fericitul dorea sa pastreze din toate prerogativele sale pe cele de Patriarh si Arhiepiscop al
Bucurestilor si sa confere pozitia de Mitropolit al Munteniei si Dobrogei preferatului sau,
Teofan, in prezent Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolit al Olteniei. Alegerea urma sa se
faca in Sfantul Sinod, ca si numirea Vicarilor Patriarhali, evitandu-se astfel ingerinta
Adunarii Nationale Bisericesti, plina de mireni apropiati unor structuri oculte, cum ar fi
Masoneria. Numirea lui Teofan la Bucuresti drept Mitropolit al Munteniei si Dobrogei l-ar
fi transformat pe acesta in prim favorit pentru preluarea pozitiei de Patriarh al Romaniei
si l-ar fi dat la o parte pe Daniel, Mitropolit al Moldovei. Ulterior, dupa cum ne confirma
mai multe surse, inclusiv Costel Calapod, Patriarhul era pregatit si de o eventuala
retragere la Manastirea Cernica nu inainte de a-l vedea Patriarh pe Teofan. N-a fost sa fie
asa. Alegerile de peste 40 de zile ne vor arata daca vointa Patriarhului va invinge peste
timp.
-"Va rog sa ne spuneti ce stiti despre Testamentul Patriarhului?"
-"Stiu ca si raposatul Patriarh Iustin, cand a raposat, s-a gasit testamentul sau, pe care" "Prea
Fericitul Parinte Teoctist l-a respectat intocmai. Eu cred ca si Prea Fericitul" "Parinte Patriarh a
lasat un Testament, intrucat la Revolutie, in 1989-1990 se stia ca" "are Testament."
-"Deci dansul a lasat inca de la Revolutie, din 1989, un Testament?"
-"Da. Si de multe ori spunea ca va lasa, ca toti Patriarhii care au fost au lasat" "Testament."
-"Dar v-a spus vreodata explicit ca lucreaza la un Testament sau ca doreste sa se" "retraga si
ar putea sa lase un Testament?"
-"Imi spunea ca daca cumva batranetea isi va spune cuvantul asupra sa, sa fie bolnav" "sau, eu
stiu, sa nu mai aiba capacitatea sa-si faca datoria, preconiza sa se retraga in" "viitorii ani la
Manastirea Cernica, unde isi pregatea o casa langa Sfantul Calinic,acolo. Pentru a se retrage, dar
nu acum."
-"Si pe cine si-ar fi dorit sa lase in locul dansului?"
-"Asta nu pot sa stiu. Insa de multe ori in discutii batea apropouri ca Mitropolitul" "Olteniei
semana foarte mult la chip cu raposatul Iustinian Marina."
-"Da?"
-"Da, da."
-"Aha, deci i-ar fi placut oarecum sa-i succeada?"
-"Da, da. Mai ales ca el l-a format ca secretar, episcop, mitropolit."
-"Da, si mai este o asemanare: amandoi - si Teoctist si Teofan - provin dintr-o familie cu 11
copii."
-"Da, dintr-o familie necajita."
-"Dar credeti ca acest Testament - al Patriarhului - ar putea sa fie in seiful dansului?"
In momentul cand se vor desigila camerele, cand va intra Comisia, e imposibil sa nu gaseasca,
sa nu fi lasat un Testament.
"Din punct de vedere medical, erau doua lucruri: unu, sa nu se atinga de el fara" "medicul
personal. Deci trebuiau sa ma cheme, sa ma aduca din groapa, sa ma aduca " "langa dumnealui...
Era prima chestiune... A doua chestiune: nu era oricine, trebuia" "organizat un consult medical
de specialisti. Eu eram impotriva". Culmea este urmatoarea: "i-am dat telefon lui Sinescu si l-am
intrebat, luni: Mi-a raspuns, la elefon: Si el era operat si era si mort", a mai precizat medicul
personal al Patriarhului.
"Avea toate investigatiile facute in urma cu trei saptamani inainte, la mine, la spital," "la Carol
Davila. I le facusem pe toate. Acum trei saptamani avea un puseu infectios." "L-am tratat, s-a
rezolvat treaba asta si era totul bine. A reaparut infectia. Reaparand" "infectia, trebuia un
tratament antiinfectios si dupa aceea discutata problema" "interventiei chirurgicale", a declarat
"profesorul Nicolae Ursea."
Imediat dupa inmormantarea de ieri, un reprezentant al familiei Patriarhului, Gheorghe
Arapasu, fiul fratelui Prea Fericitului Parinte, a incredintat un avocat sa obtina Foaia de
Observatie a internarii de la Fundeni. Avocatul s-a deplasat la Fundeni unde a solicitat
documentul directorului spitalului, dr Constantin Popa. Directorul a refuzat sa ofere actul
familiei, motivand ca este obligat sa pastreze confidentialitate pacientului. Pacientului mort.
Avocatul a declarat ca exista numeroase precedente, inclusiv in cazul Tanacu, unde familia a
primit imediat Foaia de Observatie. Singurul act care ar fi putut fi oferit familiei, a afirmat dr.
Popa, este Biletul de iesire din spital, care contine un rezumat al Foii de Observatie. Dar acesta
nu poate fi dat decat de catre medicul care l-a intocmit, in acest caz, dr Ionel Sinescu, executorul
operatiei.
Acesta insa nu era ieri de gasit in spital. Familia, revoltata, a anuntat ca va obtine Foaia de
Observatie prin Justitie si oricum va inainta o plangere penala pentru a se declansa o ancheta
oficiala in cazul mortii Patriarhului. (V.R.)
Liderul PIN Cozmin Gusa a dezvaluit, ieri, pentru ZIUA, lista masonilor din Adunarea
Nationala Bisericeasca (ANB), sustinand ca unii dintre acestia, sub coordonarea democratului
Sorin Frunzaverde, incearca influentarea votului pentru alegerea noului Patriarh. Gusa l-a acuzat
pe Frunzaverde ca face lobby pentru selectarea unui candidat la scaunul patriarhal "mai apropiat
de valorile masonice". Potrivit presedintelui PIN, fostul sef al SIE, Ioan Talpes, ar avea si el o
influenta considerabila asupra unora dintre membrii ANB. PIN i-a cerut sefului Masoneriei
Romane, Eugen Ovidiu Chirovici, sa se delimiteze de aceste actiuni de influentare a votului
pentru alegerea noului Patriarh.
PIN a precizat, ieri, ca unii masoni (membri ai comisiilor din ANB, precum si din Adunarea
Eparhiala a Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestiului) au desfasurat in ultimele zile un lobby printre
persoanele care au drept de vot pentru alegerea noului Patriarh pentru a incuraja alegerea unui
candidat care "ar fi mai apropiat de valorile masonice decat alti candidati". "Cea mai flagranta
apare atitudinea domnului Sorin Frunzaverde care in numele organizatiei masonice din care face
parte si beneficiind de influenta conferita si de pozitiile politice sau administrative pe care le-a
detinut, coordoneaza in mod direct cea mai mare parte din actiunile mentionate mai sus", se arata
intr-un comunicat de presa. Partidul lui Cozmin Gusa considera ca situatia este cu atat mai grava
cu cat, in cazul lui Frunzaverde, este vorba de o recidiva, fiind de notorietate faptul ca acesta si-a
folosit influenta masonica, politica si administrativa si la momentul alegerii Mitropolitului
Ardealului, I.P.S. Laurentiu Streza.
Gusa ne-a declarat ca, pe langa masonii aflati sub coordonarea lui Frunzaverde, "mai sunt
cativa, influentati de o persoana oculta care nu este membru in ANB, dar care face in aceasta
perioada jocuri de influenta la nivelul masoneriei si al SIE in favoarea lui Traian Basescu: Ioan
Talpes". De aceea, PIN ii solicita Marelui Maestru al Marii Loji Nationale din Romania, Eugen
Chirovici, o delimitare de aceste actiuni, considerand ca in nici un caz votul in favoarea noului
Patriarh nu trebuie tarat in alta parte decat in interiorul Colegiului Electoral Bisericesc si pe baza
valorilor cutumelor si regulamentelor care guverneaza activitatea Bisericii Ortodoxe Romane.
Potrivit informatiilor ZIUA, actiunile de lobby au fost in favoarea Mitropolitului Moldovei, IPS
Daniel. Va prezentam in continuare lista membrilor ANB care, potrivit lui Gusa, au legaturi cu
masoneria:
Comisia organizatoare:
Viorel Roman - Arhiepiscopia Iasilor, membru
Av. Ioan Rus - Arhiepiscopia Alba Iulia, membru
Prof. Ing. Dr. Constantin Nicolescu - Episcopia Argesului si Muscelului, membru
Ing. Dr. Sorin Frunzaverde - Episcopia Caransebesului, membru
Lucian Iliescu - Episcopia Giurgiului, membru
Comisia Bisericeasca:
Acad. Constantin Balaceanu Stolnici - Arhiepiscopia Bucurestilor, membru
Ing. Ioan Mocioalca - Episcopia Caransebesului, membru
Prof. univ. Dr. Aurel Ciumberica - Episcopia Giurgiului, membru
Comisia Culturala:
Constantin Asavoaie - Arhiepiscopia Clujului- membru
Comisia Economico-Financiara:
Ing. Trifon Belacurencu - Episcopia Tulcea, membru
Gheorghe Martin - Arhiepiscopia Tomisului, membru
Comisia Bugetara:
Dorel Onaca- Arhiepiscopia Tomisului, membru
Prof. Cornel Popa- Episcopia Oradei, Bihorului si Salajului, membru
Redam mai jos Hotararea Sfantului Sinod privind Masoneria, considerata un dusman al
Bisericii si al crestinilor de pretutindeni.
Hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane Nr. 785/1937, aflata in vigoare in
continuare.
Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si
in special pentru urmatoarele motive:
1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de
Dumnezeu, indemnandu-i sa admita numai ceea ce descopera cu ratiunea lor. Ea propaga astfel
necredinta si lupta impotriva crestinismului ale carui invataturi sunt revelate de Dumnezeu.
Vanand pe cat mai multi intelectuali sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la
credinta crestina, Francmasoneria ii rupe de la Biserica, si avand in vedere influenta insemnata ce
o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta sa se intinda asupra unor cercuri
tot mai largi. In fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda
cu o contrapropaganda.
2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reproband ideea unui
Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoana, deosebita, destinat nemuririi.
3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francmasoneria deduce in mod consecvent o morala
pur laica, un invatamant laic, reproband orice principiu moral "heteronom" si orice educatie ce
rezulta din credinta religioasa si din destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul
si oportunismul cel cras in toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele
Francmasoneriei.
4. In lojile francmasone se aduna la un loc evreii si crestinii si Francmasoneria sustine ca
numai cei ce se aduna in lojile ei cunosc adevarul si se inalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta
insemneaza ca crestinismul nu da nici un avantaj in ce priveste cunoasterea adevarului si
dobandirea mantuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibila cum tocmai dusmanii de
moarte ai lui Hristos sa fie considerati intr-o situatie superioara crestinilor din punct de vedere al
cunoasterii �adevarurilor celor mai inalte si al mantuirii.
5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. Chiar daca unii
adepti nu dau nici o insemnatate acestui cult se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora
acest cult sa exercite o oarecare forta quasi-religioasa. In orice caz, prin acest cult
Francmasoneria vrea sa se substituie oricarei alte religii, deci si crestinismului. In afara de
motivele acestea de ordin religios Biserica mai are in considerare si motive de ordin social cand
intreprinde actiunnea sa contra Francmasoneriei.
6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinii sociale prin
aceea ca isi face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati
pamantesti decat aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. Ii face unelte in mana unor
factori nestiuti inca nici de ei, avand sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o
lupta nesincera, pe la spate; niciodata nu exista siguranta in viata Statului si in ordinea stabilita. E
o lupta ce ia in sprijinul ei minciuna si intunericuImpotriva juramantului crestinesc pe care acei
functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramant paganesc.
7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform careia omenirea
e compusa din natiuni. Biserica Ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al
natiunilor si le-a ajutat sa-si dobandeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de
asupritori, nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sanul omenirii.
Masurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica impotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al
ordinei social-morale si al natiunii, sunt urmatoarele:
1. O actiune persistenta publicistica si orala de demascare a scopurilor si a activitatii nefaste a
acestei organizatii;
2. Indemnarea intelectualilor romani, care se dovedesc a face parte din loji, sa le paraseasca. In
caz contrar, <> extinsa pe toata tara va fi indemnata sa izoleze pe cei ce prefera sa ramana in loji.
Biserica le va refuza la moarte slujba inmormantarii, in caz ca pana atunci nu se caiesc. De
asemenea, le va refuza prezenta ca membri in corporatiile bisericesti.
3. Preotimea va invata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-i va sfatui sa se
fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.
4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporatiunile bisericesti si asociatiile religioase se va stradui
sa convinga Guvernul si Corpurile legiuitoare sa aduca o lege pentru desfiintarea acestei
organizatii oculte. In caz ca Guvernul nu o va face, Sfantul Sinod se va ingriji sa fie adusa o
astfel de lege din initiativa parlamentara.