Dialogul IMAGO

Dialogul Imago este un proces de conectare între parteneri care urmărește o comunicare

sănătoasă în cadrul relației. Se centrează foarte mult pe ascultare și înțelegere. Un partener
este emițător, iar celălalt receptor. Emițătorul este cel care solicită sau inițiază dialogul.
Elementele majore ale dialogului sunt oglindirea, validarea, empatia. Aceste trei caracteristici
facilitează construirea unui dialog în care îl ascultăm pe celălalt fără a-l judeca și-i acceptăm
punctele de vedere ca și cum ar fi la fel de valide ca ale noastre. Potrivit cercetărilor, un astfel
de dialog între parteneri este o manieră extrem de eficientă pentru a porni în călătoria unei
conectări afective care să ducă la vindecarea rănilor noastre emoționale.

Pentru a fi corect practicat, acest dialog presupune respectarea următorilor pași:

1. Programarea – emițătorul
Este important să verifici disponibilitatea partenerului tău atunci când dorești să porți un dialog
cu el pe un anumit subiect. Prin urmare, înainte de a începe să-i vorbești despre ce simți,
întrebă-l dacă este un moment potrivit pentru el și dacă este disponibil să purtați acest dialog.

2. Conectarea non-verbală
Dacă răspunsul său este ”da”, așezați-vă față în față, uitați-vă timp de câteva secunde unul în
ochii celuilalt, sincronizați-vă respirația.

3. Începerea dialogului – emițătorul

Este important ca limbajul folosit să fie unul pozitiv, plin de respect și bunăvoință și să fie centrat
doar pe propriile sentimente. Astfel, dialogul va începe cu eu simt, mă simt/m-am simțit, eu îmi
doresc etc.

4. Oglindirea – receptorul
Ca formă de răspuns, receptorul va oglindi mesajul primit de la emițător parafrazând ceea ce a
înțeles în enunțuri de genul Permite-mi să văd dacă am înțeles. Îmi spui că… Am înțeles bine?
ar mai fi ceva legat de acest subiect?
Oglindirea ne ajută să ascultăm și să înțelegem mai bine ceea ce vrea persoana dragă să ne
comunice, reușind să evităm astfel, capcanele minții noastre care are convingerea că poate
anticipa cu acuratețe reacțiile și răspunsurile celorlalți.
După ce emițătorul confirmă dacă receptorul a înțeles și după ce termină cu orice adăugare
simte el că ar mai fi bine-venită, se trece la pasul următor.

5. Sumarizarea – receptor
Receptorul va sumariza întreaga împărtășire a emițătorului .

6. Validarea – receptor
După sumarizare, receptorul își arată înțelegerea, exprimând-o astfel: ”Ceea ce spui are sens
acum pentru mine”

7. Empatia – receptor
Receptor se pune oarecum în locul emițătorului și își arată empatia astfel: ”Îmi imaginez că ai
putea simți… Așa te simți? Mai ai și alte sentimente?”

8. Încheierea
Cei doi parteneri își mulțumesc reciproc, unul (receptorul) pentru că i s-a împărtășit, celălalt
(emițătorul) pentru că a fost ascultat.
După dialog este important ca cei doi să își ofere o îmbrățișare, fiind conectați cu întregul corp
timp de un minut.

 
Ce apreciaza un barbat la femeia constienta
1. Rabdare in procesul de crestere personala.
Am incredere in femeia care stie ca procesul de crestere personala este fara sfarsit si cere timp.
Sunt inspirat de felul in care femeia constienta are rabdare si incredere ca va continua sa
devina cea mai buna varianta a sa. Observ aici multa compasiune fata de sine.
Compasiunea pentru propria sa evolutie imi arata faptul ca o femeie constienta, chiar
daca ma va tine in priza cu focul propriului sau proces de crestere, va avea rabdare si cu
partea din mine care inca se lupta in procesul schimbarii, la fel cum face si ea.

2. Este mai mult decat un corp fizic.

Femeia este mai mult decat corpul sau care uneori poate fi transformat in obiect, daca ea
permite asta. Pentru a relationa pe deplin cu femeia constienta, e nevoie ca un barbat sa o
intalneasca pe toate nivelele ei – inteligenta, creativitate, emotional, sexual si spiritual. Pentru
o asemenea femeie, a radia este o expresie a propriei fiinte.

3. Se focalizeaza pe starea de bine

Exista o vibratie, un fel de a radia si de a fi vie pe care o vad in femeia care are grija de sine
insasi. Desi stie ca va fi intotdeauna mai mult decat corpul sau, femeia constienta
realizeaza in acelasi timp ca starea de bine a corpului sau este esentiala pentru a-si atinge
potentialul in viata.
Femeia constienta are grija de ea insasi. Mananca mancare sanatoasa, doarme suficient si
face exercitii in mod consistent. Acest lucru mi se pare foarte atractiv. Iubesc femeile care se
simt bine prin contacul cu viata, natura si printr-o companie placuta.

4. Imbratiseaza frumusetea.
In preajma unei femei care stie sa imbratiseze frumusetea, inclusiv frumusetea proprie, un
barbat nu poate decat sa-si lase jos armura.
Femeia care imbratiseaza frumusetea merge in lume cu usurinta, bucurie si recunostinta
pentru aceasta planeta pe care traim. Se opreste adesea sa miroasa florile, sa se rasfete in
lumina soarelui sau sa admire privelistea din jur. Este o imagine absolut incantatoare pentru
inima unui barbat. Imi imaginez culorile, mirosurile si texturile lumii fiind mai vibrante prin
simturile unei astfel de femei.
A face o plimbare cu ea poate fi ca o calatorie in detaliile lumii din jurul meu. Cand sunt cu o
astfel de femeie, nu pot decat sa ma simt asa cum ma vede ea si asa cum ii vede pe toti cei din
jurul ei: frumosi.
5. Ii pasa de ceilalti si de Mama Pamant.
Ma simt inspirat de femeile care vad frumusetea lumii fara a fi naive. Aceste femei sunt
constiente de problemele cu care se confrunta planeta; le pasa de aceste probleme intr-un mod
care le determina alegerile de viata. Aceste femei lasa o amprenta asupra planetei si isi fac
partea lor de treaba, traind intr-un mod responsabil.
Ii ajuta pe ceilalti atunci cand acestia au nevoie si au o mare capacitate de a darui.
Femeia constienta stie ca planeta noastra are nevoie disperata de noi toti pentru a ne
ridica la un nou nivel de a trai impreuna si viata ei oglindeste asta.
Ea nu doar isi vorbeste discursul ci il si poarta cu ea peste tot in lume iar asta imi lumineaza
ziua.

6. Este matura emotional.

Emotiile apar, se schimba si se misca prin noi, ca norii pe cer.
Imi place sa fiu in preajma unei femei deschise, insa neatasate de aceste schimbari de
dispozitie. O femeie constienta isi poate simti si exprima intensitatea furiei, adancimile
durerii si lejeritatea bucuriei si sa stea cu aceste emotii stiind ca toate vor trece – si ca
lucrurile nu sunt permanente.
Totul este binevenit, lumea este minunata si in acelasi timp este complet intoarsa pe dos si
plina de nedreptate. Femeia constienta poate fi extrem de furioasa atunci cand e nevoie,
poate suferi profund din cauza nedreptatii existente pe planeta si in acelasi timp poate
simti o bucurie si o binecuvantare absolute. Nimic nu este reprimat.

7. Traieste cu integritate si nu se plafoneaza.

Cred ca cea mai mare contributie la evolutia barbatilor de pe planeta este o femeie
radianta, care nu se multumeste cu un barbat care nu o poate intalni complet.
O femeie care traieste cu integritate si isi aliniaza in mod consistent gandurile si actiunile sale
este o forta puternica. Acest lucru ma inspira sa cresc pentru ca imi doresc astfel de femei in
viata mea!
Femeia constienta care isi traieste adevarul cu autenticitate, fara sa-si ceara scuze
pentru asta, este cea care transforma lumea in fiecare zi.

8. Ramane cu inima deschisa chiar si atunci cand doare.

Uneori lucrurile nu merg asa cum ar trebui. Cu totii facem alegeri gresite, iar uneori sfarsim cu
inima franta. In aceste momente, cel mai usor este sa jucam rolul victimei si sa ne inchidem
inimile, aparandu-ne de durere.
Sunt inspirat in mod consecvent de femeia care ramane deschisa chiar si atunci cand
doare, chiar si atunci cand pare ca toata lumea se sfarseste. Transformarea este adesea
insotita de disconfort. Femeia constienta creste deschizandu-se in fata acestui disconfort, ba
chiar inaintand spre el.

9. Stie sa primeasca.
Este un lucru minunat sa oferi admiratie unei femei care stie sa primeasca acest lucru elegant,
fara disconfort, respingere si falsa modestie.
Femeia constienta valorizeaza munca grea pe care a depus-o in a se dezvolta si poate
accepta lauda in cel mai firesc mod cu putinta.
Aceasta femeie recunoaste faptul ca observatorul va vedea in ea propria frumusete, reflectata
in mod constient sau inconstient.
O femeie trezita stie ca pentru a imbratisa complet laudele primite, e nevoie sa intampine
propria frumusete si frumusetea celorlalti in egala masura.

10. Iubeste barbatii.

Atunci cand sunt cu o femeie care simte o dragoste reala pentru mine ca barbat simt un respect
profund pentru ce presupune asta. Aceasta femeie a facut munca necesara pentru a
transcende ranile pe care le-a suportat din partea barbatilor.
Asta nu inseamna a ierta violenta, insa presupune a vedea ca multi barbati sunt la fel de raniti si
a avea compasiune pentru acest aspect.
De asemenea, aceasta femeie iubeste barbatii si se bucura de compania lor. Foarte rar un
barbat va putea sa o intalneasca complet – insa atunci cand se intampla, ea se va topi in
feminitatea sa, aratandu-i acestuia deliciile cele mai profunde si devenind un canal pentru extaz.

11. Iubeste femeile in egala masura.

E ceva ce ma atinge profund atunci cand vad femei conectandu-se, iubindu-se si apreciindu-se
una pe cealalta. Este multa frumusete in a vedea ca o femeie are la fel de multa dragoste
pentru surorile sale precum are pentru barbati.
Atunci cand sunt in grup, femeile constiente sunt de neoprit in intensitatea impactului pe care il
pot avea daca aleg sa se sprijine, sa se imputerniceasca si sa se inspire unele pe altele sa fie
mai mult.

12. Intra de bunavoie in necunoscut.

Femeia constienta cauta necunoscutul: de la a fi aventuriera in jurul globului, la a trezi
noi nivele de constientizare in interior, la a explora sentimente profunde pentru si cu
ceilalti pana la explora sexualitatea.
Iubesc sa fiu cu o femeie care imbratiseaza necunoscutul. Cu o femeie care se misca inspre noi
teritorii care se extind in fata ei. Pentru ca a sta intr-un loc, in ceea ce stim deja, inseamna
stagnare iar femeia constienta nu stagneaza.
Asta inseamna crestere, evolutie iar femeia trezita este un participant dornic la aceasta forta
universala.
Atunci cand suntem impreuna in acest dans al necunoscutului, magia este creata iar asta
este aventura pentru care traiesc.
Multumesc, femei minunate, pentru ca aduceti in lume darurile voastre unice!

Sursa articol: https://www.damaideparte.ro/despre-relatiile-dintre-noi/12-lucruri-pe-care-un-

barbat-le-apreciaza-la-femeia-constienta/
Cand crezi in barbatul din viata ta
  

Cand crezi in barbatul din viata ta, celulele corpului tau fac ochi mari, danseaza, fac
giumbuslucuri si apoi se imbratiseaza… apar fluturasi in stomac si idei marete, incepi sa
gandesti “OUT of the box”… apare o stralucire pe chipul tau care se aseamana cu stralucirea
pe care o ai atunci cand te priveste soarele si tu il lasi, fara sa te mai ascunzi in spatele
ochelarilor.

Cand crezi in barbatul tau, te uiti in oglinda si fiecare pistrui, alunita sau rid capata sens, stii ca
spune ceva despre tine, stii ca e acolo pentru tine si nu ca sa te faca mai putin… cand crezi in
el, te uiti in oglinda si te vezi frumoasa chiar si ciufulita, iar fiecare carliont devine motivul pentru
care el incepe sa se joace cu tine.

Cand crezi in barbatul din viata ta, te uiti in ochii lui si il vezi… il vezi pe dinantru si vei vrea sa iti
umpli viata cu povestea lui nespusa, vei vrea sa fii acolo pentru el si sa ii oferi zambetele tale.
Cand crezi in barbatul din viata ta, e bine sa lasi unele lucruri neintelese si sa te bucuri de
momentele cand te faci ghemotoc in bratele lui si in sfarsit taci, faci liniste ca sa ii asculti inima.

Cand crezi in barbatul tau, iti cresc aripi si usor incepi sa zbori. Esti mai libera, mai fericita, vei
refuza sa mai fii doar buna si vei deveni extraordinara, vei vrea sa faci din viata ta o
capodopera, vei indrazni sa deschizi usa catre necunoscut.

Cand crezi, gandul cu “dar daca” nu mai are ce cauta in viata ta. Pur si simplu vei face un pas
mare, catre nou, catre mai mult. E ca si cum te-ai arunca in gol stiind ca vei cadea in bratele lui.
Cand crezi in el, viata este vie, are gust, pulseaza si miroase a proaspat la orice ora. Indraznesti
sa iubesti ca in povesti si sa iti pictezi viata asa cum ti-ai dorit-o… iar fiecare etapa are culoarea
ei.
Cand crezi… se produc acele minuni care apar “de nicaieri” si incepi sa dansezi pe muzica
vietii… in doi.

sursa articol : http://beautyeffect.ro/cand-crezi-in-barbatul-din-viata-ta/

Publicat de Eugenia Berdan la 20:01 Niciun comentariu: 

Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest

VINERI, 6 NOIEMBRIE 2015

Despre relatiile sacre

Comuniunea sufletească în cuplu asigură succesul

Mulți își doresc să aibă relații de cuplu de succes, dar nu au idee ce înseamnă aceasta. Ne
punem deci întrebarea care sunt semnele succesului în acest caz? Să fie doar numărul anilor
petrecuți împreună? Cu cât mai mulți ani, cu atât cuplul este un model de succes?  Oare așa să
fie?

Se pare că totuși nu este așa. Multe cupluri aleg să rămână împreună din motive exterioare
cuplului. Existența copiilor, dependențele materiale și financiare, siguranța momentană și frica
de necunoscut sunt unele din motive. Puțini sunt însă aceia care rămân împreună o viață
întreagă pentru că se iubesc cu adevărat și nu pentru că au nevoie unul de altul. Iubirea
adevărată are la bază dorința de a dărui și nu nevoia de a primi. Un cuplu care reușește să
păstreze iubirea ani la rând și să aprofundeze conexiunea sufletească ce i-a unit de la început,
este cu adevărat un cuplu de succes.

Dar se poate și mai mult decât atât. Există relații de iubire care au la bază sentimente  mai
înalte, mai profunde, mai spirituale. Aceste relații pot fi numite relații sacre. Nu întâlnim așa ușor
astfel de relații sacre în jurul nostru, dar atunci când te întâlnești cu așa ceva, te marchează
pentru totdeauna.

Relațiile sacre există, dar sunt rare

Relațiile sacre sunt relații în care cei doi se iubesc sincer unul pe celălalt, se bucură unul de
celălalt și împreună conlucrează într-o manieră lucidă și conștientă pentru un scop spiritual pe
care și-l aleg împreună. Mai toți oamenii își doresc o relație de cuplu ideală. De aceea, se
vorbește foarte mult despre cum să-ți găsești sufletul pereche, flacăra geamănă sau iubirea
adevărată. Și totuși ce e ideal pentru cineva, poate să nu fie interesant pentru altcineva. Deci
cum putem înțelege relațiile sacre?

Ceea ce aduce sacrul într-o relație este percepția lăuntrică a fiecăruia, maniera magică în care
cei doi experimentează bucuria iubirii adevărate, dincolo de ego-ul și dorințele individuale ale
celor doi. 

Sacralizarea unei relații apare atunci când cei doi sunt conștienți că:
1. Faptul că sunt împreună nu e întâmplător. 
2.Iubirea vine de la Dumnezeu și de aceea este infinită.
3. Au ceva de făcut împreună, o misiune spirituală care depășește confortul individual.
 4.” Noi” este mai important decât ”eu”.
5. Împreună sunt UNUL, nu doi.
6. Sinceritatea și autenticitatea permite o îmbrățișare permanentă a sufletului celuilalt chiar și
atunci când nu sunt împreună în același loc.
7. A iubi nu înseamnă a privi unul la celălalt, ci a privi amândoi în aceeași direcție.
8. Încrederea unul în celălalt fundamentează relația.
9. Orice problemă de cuplu are o rezolvare ce este găsită împreună și constituie o lecție ce e
necesar să fie învățată.
10. Iubirea depășește limitele temporale și spațiale și se regăsește în eternitatea divină.

Adevărata împlinire provine din revelarea Sursei divine interioare

Căutarea iubirii începe când o ființă realizează că se simte incompletă. Mulți oameni caută
relații pentru a încerca să-și găsească iubirea – să-și găsească sufletul-pereche sau cealaltă
jumătate. Cu alte cuvinte, mulți încearcă să se întregească prin căutarea iubirii în exteriorul lor,
în iubirea dăruită lor de către o altă persoană. Și totuși adevărata întregire nu vine din exterior.
Piesa lipsă care ne face pe noi toți să ne simțim UNUL este descoperirea sursei divine
interioare infinite. Dar în general nu ne dăm seama de aceasta din prima și avem tendința să
căutăm în exterior. 
Această explorare a iubirii oferă ocazia descoperirii unuia dintre cele mai înalte adevăruri ale
umanității: cea mai împlinitoare și mai sacră relație a noastră este cea pe care o avem cu
noi înșine. Prima relație sacră o avem cu noi înșine, cu SINELE nostru divin, iar iubirea de Sine
e fundamentală pentru toate relațiile sacre.

Sunt mereu oglinda ta divină

Și totuși, uneori conjuncturile relaționale par a ne abate de la calea cunoașterii de sine prin
oglindirea slăbiciunilor și a vulnerabilităților noastre. Aceasta este însă doar o aparență ce se
topește la o privire aprofundată. În fapt, relațiile oferă provocări care devin ocazii nelimitate
pentru dezvoltare, autocontrol și iubire de sine. Când suntem într-o relație sacră, pecetluim tacit
un legământ sfânt cu cel sau cea pe care îl/o iubim: „voi fi o oglindă pentru tine, pentru a te
ajuta să-ți vezi reflexia divină, să-ți revelezi cine ești cu adevărat ca esență ultimă, și știu că și tu
ești și vei fi oglinda mea divină”.

Acest legământ spiritual permite relației să ne catalizeze dezvoltarea personală și evoluția

spirituală. Când celălalt ne oglindește și ne reflectă toate energiile, noi ne putem vedea mai clar
și astfel intrăm împreună pe ruta rapidă a iubirii autentice în relația de cuplu. 

Această abordare este de fapt cea care face diferența dintre relațiile obișnuite (chiar și cele de
succes) și relațiile sacre. Împreună ne descoperim potențialul infinit de a-l iubi pe Dumnezeu
prezent ca iubire în celălalt. În acest mod iubirea ne înalță și ne sacralizează. Căci din acea
perspectivă a iubirii de Sine, dobândim o capacitate mărită de a ne dărui și împărtăși iubirea
pentru alte ființe. Iubirea împărtășită într-o relație sacră e un dar ce reflectă Sinele Divin Infinit în
fiecare ființă.

Înțelegerea relațiilor ca și catalizatori, arată de ce atâtea relații devin mai dificile în timp. Când
cei doi iubiți sunt ca niște oglinzi unul pentru celălalt, fiecare revelează celuilalt aspecte până
atunci tăinuite față de sine.  Umbrele de conștiință ale celuilalt sunt gradual aduse la lumină și
de aceea adeseori relațiile sunt provocatoare. 
Relațiile sacre nu creează nevoi și dependențe, ci conferă libertate și comuniune sufletească și
spirituală. Într-o relație sacră, cei doi iubiți evoluează împreună oglindindu-se reciproc ca și ființe
sublime prin calitățile lor divine. Ei pot evolua în același ritm  sau în ritmuri diferite, pe niveluri tot
mai înalte de conștiință în iubirea de Sine. 

Relațiile sacre sunt relațiile viitorului - un viitor luminos și profund spiritual.

~autor Aida Calin 

Sursa articol: http://venus.org.ro/index.php/ro/cuplu/22-de-citit-in-doi/233-ce-trebuie-sa-stim-

despre-relatiile-sacre
 

Publicat de Eugenia Berdan la 09:03 Niciun comentariu: 

Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest

VINERI, 30 OCTOMBRIE 2015

Femeie, fii Femeie

Publicat de Eugenia Berdan la 19:05 Niciun comentariu: 

Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest

O relatie autentica
O relație autentică

Visăm mereu la un ”partener ideal” și nu de puține ori ni se întâmplă să forțăm prin asta
folosirea măștilor în relația de cuplu. Imaginea partenerului ideal este conturată, din păcate, de
filmele siropoase de la TV, de presă și media, care îți spun ”cum ar trebui să fie partenerul
perfect”.

Căutăm perfecțiune într-o lume imperfectă, uitând că, de fapt, perfecțiunea este dată tocmai de
unicitatea imperfecțiunilor fiecărei persoane. Suntem perfecți în imperfecțiunile noastre și cel
mai frumos dar pe care ni-l putem face unul altuia este darul autenticității. Să se lase văzut
fiecare drept ceea ce este și nu drept ceea ce vrea să pară.

Însă din teama de respingere, neacceptare sau chiar abandon și singurătate, oamenii se lasă
prinși într-un rol care nu îi reprezintă. Și după prima minciună apare următoarea…și
următoarea…și încă una…până când minunata relație care ar fi putut să fie se transformă într-
o împânzătură de minciuni, mai densă și mai complicată decât o pânză de păianjen. Din acel
moment, partenerul nu mai este un partener, ci o victimă prinsă într-o țesătură care o seacă de
energie și de putere.

Este înțeleasă oarecum greșit noțiunea de ”relație de cuplu” de către oameni. Mulți aleg să se
implice într-o relație doar din teama de a nu rămâne singuri. În aceste cazuri, partenerii implicați
riscă să apeleze la măști și la diferite tertipuri pentru a-l ține pe celălalt alături. Dar o relație de
cuplu nu se referă doar la un statut social și nicidecum nu se rezumă la mutat împreună,
construit o familie și adus copii pe lume. Nu! O relație presupune evoluție! Iar o relație care
are la bază un fundament puternic precumautenticitatea este cel mai propice spațiu pentru ca
partenerii să evolueze, atât individual, cât și împreună.

Când îți recunoști ȚIE cine ești și ce îți dorești de la viață, când îți accepți și îmbrățișezi trecutul,
cu toate perioadele sale negre și cu toate alegerile făcute, atunci îți va fi mult mai ușor să i te
dăruiești partenerului exact așa cum ești, ”cu bune și cu rele”. Și dacă ești alături de omul
potrivit, acesta nu doar că te va accepta cu tot bagajul tău, dar te va iubi exact pentru ceea ce
ești. Nu te vei mai simți nicio secundă respins și vei putea fi tu, așa cum simți să fii și cum ești.

Pentru că într-o relație autentică…

Partenerii își dau unul altuia aripi. Fiecare vede potențialul din celălalt și îi permite să și-l
manifeste, chiar îl încurajează și îi asigură de toată încrederea sa. Nimic nu este mai important
pentru partenerul tău decât să te vadă pe tine fericit(ă) și împlinit(ă). Partenerii se susțin
reciproc și scot în evidență toate acele resurse pe care unul sau altul le deține pentru a-și urma
visul. Cei doi nu se țin pe loc unul pe altul, ci evoluează împreună.

Partenerii consideră comunicarea ca fiind un instrument esențial în evoluția lor ca și

cuplu. Treptat, vă deschideți unul în fața celuilalt. Și în loc să vă ascundeți în spatele unor
măști, alegeți să comunicați deschis despre cine sunteți și ce vă doriți. Comunicarea autentică
este un proces care cere iubire, acceptare și multă înțelegere, partenerii rămânând receptivi
unul la nevoile celuilalt.

Partenerii își scot reciproc în evidență calitățile. Atunci când unul dintre voi este mai ”down”
sau nu are suficientă încredere în el însuși, celălalt îl încurajează, arătându-i toate lucrurile
pentru care îl iubește și îl apreciază. În asemenea situații, ”eu nu pot”/”eu nu merit” devine ”eu
știu că pot”/”știu că merit”. Și se ajunge aici prin simpla susținere a partenerului.

Partenerii sunt conștienți de importanța timpului petrecut împreună. Într-o relație autentică

partenerii se bucură unul de celălalt. Ei nu încearcă să fugă unul de altul, așa cum se întâmplă
într-o relație construită pe minciuni. Partenerii autentici valorifică fiecare moment petrecut
împreună, chiar și momentele tensionate (atunci când apar), deoarece știu că prin fiecare
situație gestionată împreună, ambii cresc, ambii evoluează, iar relația lor de iubire devine mai
puternică și mai bogată.

Partenerii se simt în siguranță în cadrul relației. Într-o relație autentică, în care ambii

parteneri sunt sinceri, atât cu ei înșiși, cât și unul cu celălalt, critica și judecata nu există. Relația
autentică are la bază acceptarea, iubirea și înțelegerea. Așadar, indiferent de situațiile cu care
se confruntă cei doi parteneri, aceștia nu uită nicio secundă că sunt o echipă. Au certitudinea că
niciunul nu va acționa vreodată împotriva celuilalt. Și atunci gestionează cu ușurință și
deschidere toate conflictele sau neplăcerile apărute.

Partenerii nu iau lucrurile la modul personal. O relație autentică, în care comunicarea

primează, este o relație conștientă. Cei doi își recunosc și își înțeleg reacțiile sau ”dramele”, atât
pe-ale lor, cât și pe ale celuilalt. Cei doi nu se învinuiesc reciproc, ci se susțin când anumite
aspecte dureroase ies la suprafață. Pentru că într-o relație autentică este loc de vindecare și
chiar se încurajează acest aspect. Autenticitatea permite rănilor interioare să se arate, iar
recunoașterea lor este primul pas spre vindecare.

Partenerii învață ce înseamnă cu adevărat iubirea necondiționată. Într-o relație autentică,

fiecare partener își pune sufletul pe masă, arătându-și cele mai ascunse colțuri ale ființei sale.
Sunt sparte toate zidurile construite de-a lungul timpului, ceea ce îi lasă pe parteneri deschiși,
vulnerabili și extrem de sensibili unul în fața celuilalt. Când cei doi își arată iubirea și acceptarea
totală unul față de celălalt, iubire necondiționată își face loc, creând astfel în cadrul relației un
spațiu sacru, de relaxare și flexibilitate, din care ambii acționează cu iubire. Un partener este
suficient să fie, pentru ca celălalt să-l iubească. Nu există goluri sau așteptări, ci doar
celebrarea bucuriei de a fi cu celălalt.

Așadar construiți-vă o relație bazată pe AUTENTICITATE. Arătați-vă exact așa cum sunteți
partenerului vostru, fără rușine și fără teama că ați putea fi respinși sau abandonați. Dacă nu
puteți face asta în relația actuală, atunci este puțin probabil să fiți lângă persoana
potrivită. Autenticitatea este un dar de intimitate, de care numai un partener conștient se
poate bucura cu adevărat. Cultivați-vă împreună autenticitatea în cuplu. Nu spune nimeni că
este ușor, dar merită! Iar rezultatul va fi unul cu adevărat magic!

Permiteți-i relației voastre să strălucească!

Sursa articol: http://jurnaldecuplu.com/2015/07/07/o-relatie-autentica/

Publicat de Eugenia Berdan la 19:00 Niciun comentariu: 

Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest

VINERI, 2 OCTOMBRIE 2015

Despre posesivitatea in relatii

  Adrian Nuta 'Inchisorile invizibile'

POSESIVITATEA ESTE O EXPRESIE A FRICII, IAR FRICA SE NAŞTE

DIN IGNORANŢĂ
De ce oamenii simt nevoia să-şi posede semenii? De ce „te posed” este împachetat  într-un
ambalaj frumos colorat pe care scrie „te iubesc”? Posesivitatea este strâns legată de
ignoranţă. Iată în ce fel. Ce faci atunci când încerci să posezi o altă persoană? Ce faci când
încerci să pui stăpânire pe partenerul sau partenera ta? Te agăţi de ea. Nu-ţi place ce citeşti,
nu-i aşa? Aceasta e realitatea. Te agăţi de celălalt, încerci să-l transformi într-un bun personal,
deoarece nu ştii cine eşti. Dacă ai şti ce comori deţii înlăuntrul tău,  nici prin cap nu ţi-ar
trece să încerci să posezi, să controlezi sau să domini o altă persoană. Dar tu nu ştii cine
eşti. Crezi că eşti un biet cerşetor care s-a trezit peste noapte cu ceva valoros. De acest ceva ţii
cu dinţii. A devenit posesia ta. Nu îi mai dai drumul. Te agăţi cu disperare deoarece relaţia
aceasta te face să te simţi un pic mai bine. Aceasta este iubirea, în opinia ta. Totul este,
evident, o iluzie. Iubirea nu ia ostatici. Nu leagă oamenii de piciorul scaunului, şoptindu-le: „Eşti
atât de important pentru mine. Te preţuiesc atât de mult.”

A iubi înseamnă a dărui. Când iubeşti îi oferi celuilalt ceea ce ai tu mai bun. Nu îi oferi ceea
ce nu ai. Îi oferi ceea ce ai. Ceea ce s-ar putea dovedi satisfăcător pentru el/ea. Sau nu. Asta
este o altă problemă. Important este că atunci când iubeşti cu adevărat, oferi ceea ce ai de
oferit şi nu ceri nimic în schimb.  Desigur, primeşti dacă ţi se oferă. Ar fi o nebunie să refuzi. Dar
nu pretinzi. Iubirea nu obligă pe nimeni să facă nimic. În acest sens iubirea este libertate.
Acesta e un criteriu cristalin după care poţi şti dacă iubeşti sau nu pe cineva.

Dacă iubeşti o persoană îi respecţi libertatea. Mai mult decât atât. Dacă poţi o ajuţi să-şi
extindă libertatea. Hrănită cu iubirea ta, iubita ta devine o persoană din ce în ce mai liberă. Ea
se extinde în mai multe direcţii, îşi revelează aspecte noi ale personalităţii, învaţă să-şi
protejeze adecvat vulnerabilităţile, transformă ceea ce este grosier. Tu nu iubeşti pentru că ai
nevoie de celălalt. Nu eşti un cerşetor. Eşti un împărat! Nu se pune problema să iei ceva, ci să
dăruieşti ceva. Repet: poate că şi celălalt are ceva să-ţi dăruiască.

Doi oameni care îşi oferă reciproc ceva din bucuria, calităţile, energia sau timpul lor, fără să
ceară nimic în schimb. Orice altceva nu este o relaţie de iubire reală. Este întâlnirea a doi
cerşetori, care din când în când poate mai dau câte ceva şi gratuit. Cât de numeroase sunt
relaţiile împărăteşti? Relaţiile care să nu fie subtil infiltrate de demonii posesivităţii, geloziei sau
controlului sunt puţine. Poate te revoltă afirmaţia aceasta. Cumva te include şi pe tine. Dar tu ai
o relaţie armonioasă. Soţia îţi este credincioasă. Soţul tău îţi este fidel. Nu te hazarda. Demonii
stau multă vreme ascunşi prin văgăunile inconştientului, aşteptând o situaţie favorabilă. Ipoteza
mea este aceasta: dacă nu te-ai confruntat cu nici o situaţie în care partenerul tău să fie atras
de altcineva, sunt aproape sigur că nu ţi-ai depăşit posesivitatea. Spun „aproape” deoarece
există şi probabilitatea să fii un sfânt, situiaţie în care mi-ar plăcea să te întâlnesc şi să pun
mâna pe tine.

Mai există un criteriu după care poţi recunoaşte iubirea reală. Iubirea reală nu conduce
niciodată la suferinţă. Nu ai cum să suferi „din iubire”. Iubirea reala nu presupune niciodată
suferinţă. Doar fericire. Când iubeşti cu adevărat te reverşi. Dai pe dinafară. Eşti plin cu energia
iubirii şi o împărtăşeşti cu cineva. Este foarte simplu. Iubirea a apărut în tine şi de la tine curge
spre altcineva. De aceea nu ceri nimic în schimb. De aceea nu există posesivitate. Dacă cel
spre care curge iubirea ta o respinge, asta nu  reprezintă nici un fel de problemă pentru tine. Nu
apare nici o suferinţă. O orientezi spre altcineva (nu neapărat o persoană). Eşti exact ca o apă
curgătoare în calea căreia a apărut un obstacol. Vei înceta să curgi? Nici pomeneală, o să virezi
puţin la stânga sau la dreapta şi asta-i tot. Vei continua să curgi. În acest punct vreau neapărat
să fac o menţiune.

Există oameni a căror iubire a fost respinsă şi care au hotărât să nu mai curgă. Unii s-au retras
în mănăstiri, închipuidu-şi că dacă n-au putut iubi un alt om, îl vor putea iubi pe Dumnezeu. Alţii
s-au retras în ei înşişi. Ei au încercat sau încearcă sa  blocheze iubirea. Dar iubirea care nu se
exprimă naşte monştri interiori! Energia care nu-şi urmează cursul natural se transformă
în contrariul ei. O  apă a cărei curgere este blocată ştii ce devine? O mlaştină. Nu cred că ţi-ar
plăcea să conţii o mlaştină în interiorul tău. Dar te-ai analizat suficient ca sa fii sigur de
asta? Iubirea care conduce la suferinţă nu este reală. Este ireală! Este o iubire iluzorie. Tu
suferi acum (el te-a părăsit) şi eşti convinsă că l-ai iubit. Draga mea, nu l-ai iubit. Doar ţi-ai
imaginat asta!  E unul din cele mai frumoase lucruri pe care oamenii şi-l pot imagina. Şi oamenii
nu ezită deloc.  Dacă l-ai fi iubit, acum ai fi preocupată să-i fie bine acolo unde s-a dus, să fie
satisfăcut de alegerea lui. Dacă a început o altă relaţie, dorinţa ta ar fi ca el sa fie fericit.

Iubirii adevărate îi pasă de bucuria celuilalt. Iubirii iluzorii îi pasă de Eu. Reţine acest
criteriu: dacă iubirea ta te-a condus la suferinţă, a fost o iubire în mare parte imaginată.
Iubirea creează libertate şi bucurie. Dacă simţi că ai eşuat în dragoste, te rog, nu acuza
iubirea de asta. Fii cât de lucid poţi şi vezi care este responsabilitatea ta. Poate ai avut anumite
aşteptări. Anumite pretenţii. Cereri pe care nu le-ai exprimat niciodată. Dorinţe de care nici tu nu
erai conştient. Toate acestea îţi aparţin. Nu au nici o legătură cu iubirea. Îţi aminteşti? Iubirea
este dăruire, împărtăşire.

În iubire nu există victime. Victimile există doar în luptă. Dacă stai acum şi plângi, acesta
nu e semnul ca ai iubit. Este semnul că ai pierdut lupta. Ţi se pare că nu am nici un fel de milă
faţă de tine? Intr-un fel, ai dreptate. Nu am nici un fel de milă pentru iluziile tale. Este ca şi cum
ai fi dormit, iar eu îţi arunc puţină apă rece pe faţă. Trezeşte-te la realitate! Dacă vei continua să
visezi că iubeşti, nu vei experimenta niciodată iubirea reală. Dacă el a plecat sau dacă ea te-a
abandont, aceasta nu arată decât că ei aveau nevoie de altceva. Ceea ce tu aveai de oferit nu
era exact ceea ce căutau. De ce să fii supărat pentru asta? Te superi pe cineva care caută o
anumită adresă şi nimereşte din greşeală la tine? Şi dacă tot a venit şi aţi petrecut puţin timp
împreună, cauţi să îl reţii cu forţa? Şi pe urmă numeşti asta „iubire”?

Iubirea nu este posesivă şi nici calculată. „Poate va rămâne dacă îi promit cutare sau îi ofer
cutare lucru”. Îţi spun: este mai bine să nu rămână! Dacă el rămâne pentru că tu îi oferi ceva la
schimb, el nu rămâne pentru tine, ci pentru acel ceva. Relaţia voastră poate fi studiată la Ştiinţe
Economice. Pentru aşa ceva trebuie plătit impozit la stat.
Dacă ai chiar acum o relaţie şi spui „te iubesc”, te invit să te observi foarte atent. Pentru că
acest sublim „te iubesc” poate să conţină următorii 2 viruşi:

 Îţi aparţin. Sunt al tău.

 Îmi aparţii. Te posed.
Dacă acesta e cazul tău, ai nevoie urgentă de medicamente. Aceste medicamente eu le-am
strâns sub numele de conştientizare. Afla de ce vrei să devii proprietatea cuiva sau de ce vrei
să posezi pe cineva. Ce te nemulţumeşte în asemenea măsura la tine însuţi? În mod clar nu te
simţi fericit şi împlinit cu tine însuţi şi ai nevoie de cineva care să-ţi distragă atenţia de la fiinţa
ta. Te temi să stai faţă în faţă cu tine însuţi. Te refugiezi într-o relaţie pe care lipeşti eticheta
nobilă a iubirii.
O fiinţă care se lasă posedată devine un obiect. Posesivitatea este o expresie a fricii, iar
frica se naşte din ignoranţă. Când te simţi împlinit şi fericit, tu iubeşti în mod natural, în
acelaşi fel în care respiri. Iubirea este un fel de respiraţie a sufletului tău liber. Nu ai reuşi
decât să fii penibil spunând: „Plecaţi de aici. Acesta este aerul meu.” în acelaşi fel eşti penibil
crezând că celălalt îţi aparţine şi că tu nu poţi supravieţui fără el. Poţi trăi şi încă foarte bine,
dacă ai suficientă răbdare pentru a-ţi identifica şi transforma posesivitatea. Nu, nu am
greşit. Posesivitatea poate fi transformată. Un mare posesiv este, pe invers, un mare
iubitor.

A poseda se polarizează cu a dărui. A şti să realizezi această transformare este una din
cele mai înalte capacităţi umane. Dacă trăieşti posesivitatea până la capăt, fără să o negi sau
să o reprimi, ea începe să se transforme. Energia ei începe să urce, înăuntrul fiinţei tale. Nu va
deveni imediat iubire, adică nu va urca instantaneu la etajul afectiv. Se poate opri un etaj mai
jos, în zona bunei dispoziţii. „Doamne, oare aş fi putut fi mai prost decât atât?” Te amuzi pe
seama ta. Libertatea ta a crescut. Dacă ai ajuns să râzi de propria ta prostie, ai făcut un salt
extraordinar.

Aceste lucruri par simple când le citeşti într-o carte. La treabă cu tine! Posesivitatea şi
sora ei, gelozia, paralizează iubirea. Ocupă-te puţin de ele! A te duce la mănăstire este
foarte simplu. Nu te costă decât trenul. Dar a iubi şi a nu fi posesiv, a iubi şi a nu fi gelos,
aceasta este o realizare splendidă.

Adrian Nuta – Inchisorile invizibile

Sursa articol: https://drumuricatretine.wordpress.com/2015/08/27/posesivitatea-

este-o-expresie-a-fricii-iar-frica-se-naste-din-ignoranta/
Publicat de Eugenia Berdan la 10:49 Niciun comentariu: 

Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest

DUMINICĂ, 6 SEPTEMBRIE 2015

De la dragoste la sex…și înapoi la dragoste

Dedicăm acest articol manifestării sexualității în cadrul relației de cuplu, deoarece actul amoros
este una dintre cele mai importante și mai plăcute activități pe care le putem face împreună cu
partenerul nostru.

Bineînțeles că, așa cum fiecare cuplu este diferit și sexualitatea este particulară fiecărui cuplu în
parte. Și acest lucru este extrem de binevenit deoarece aduce diversitate în viețile noastre.

Acest articol nu este despre ceea ce face un cuplu în dormitor, ci despre felul în care o face,
sau mai bine zis despre transformarea relației sexuale pe măsură ce cuplul evoluează.

Conștientizările pe care le vom împărtăși cu voi le-am trăit și le trăim în continuare în cadrul
cuplului nostru. De asemenea, și alți oameni ne-au povestit aspecte cu privire la viața lor
sexuală și asta ne-a inspirat și motivat să împărtășim cu voi subiectulsexualității în cuplu.

La începutul fiecărui cuplu, așa cum se întâmplă cu toate activitățile pe care le facem împreună,
și sexualitatea este deosebită, se trăiește diferit. Fiecare întâlnire a trupurilor celor doi este o
sărbătoare a vieții și a simțurilor. Timpul nu mai există, spațiul se dezintegrează și tot ce rămâne
din acest 

Univers este îmbrățișarea tremurândă a celor doi îndrăgostiți. Orgasmul mai este numit și “mica
moarte” tocmai datorită acestei trăiri în afara spațiului și a timpului. Am putea spune că absolut
nimic nu se compară ca nivel de plăcere și extaz cu acele acte de iubire de la începutul relației.

În timp însă, percepția asupra actului amoros a celor doi începe să se schimbe…și nu neapărat
în bine. Din păcate, începe să descrească în intensitate și plăcere și nu mai are strălucirea și
farmecul acela îmbătător de la început. Cu toții experimentăm această scădere în apetit sexual
în cadrul relației. 

Întrebarea ar fi ce este de făcut? Cum putem să retrăim acea plăcere imensă de la început prin
simpla atingere a partenerului?

Primul lucru este să conștientizăm faptul că ceva se întâmplă. Acest pas este cel mai dificil
deoarece în majoritatea cuplurilor subiectul sexualității este tabu. Partenerilor le este teamă să
vorbească deschis despre ceea ce simt în dormitor de frică să nu fie interpretat greșit sau să nu
îl jignească pe celălalt.

Am întâlnit cupluri care aveau această problemă de lipsă a comunicării, dar amândoi își doreau
să se schimbe ceva în relația lor amoroasă. El evita să îi spună că nu mai simte aceeași plăcere
și dorință din teama de a nu fi acuzat că nu o mai iubește, iar ea se ferea să îi spună același
lucru din teama de a nu-i răni orgoliul masculin. Și astfel se prefăceau amândoi în dormitor, dar
ieșeau de acolo nesatisfăcuți și nemulțumiți de ceea ce au trăit. Și cât de trist poate să fie acest
lucru atunci când o simplă discuție între ei, purtată cu iubire și compasiune i-ar fi făcut să
conștientizeze că ceva trebuie schimbat la modul în care își exprimă sexualitatea pentru a se
putea bucura din nou unul de celălalt.

În anumite cazuri, datorită lipsei de comunicare pe acest subiect, se poate ajunge la o rupere
completă a raporturilor sexuale între parteneri și chiar la refugiul în alte relații pentru a trăi acele
momente de plăcere.

Astfel trebuie să ne asumăm aceste discuții, cu riscul de a deranja ego-ul partenerului sau pe al
nostru, dacă ne dorim ca relația amoroasă să redevină plină de pasiune și iubire. Dacă această
discuție nu poate avea loc între tine și partenerul tău vă sugerăm să apelați la un terapeut care
să intermedieze dialogul dintre voi.

Acum să vedem care este reala problemă.

Ceea ce se întâmplă în interiorul relației amoroase a celor doi este aceeași pierdere a

intimității…și știm că am mai vorbit despre asta cu multe alte ocazii, dar nu avem de ales, iese
la suprafață în fiecare circumstanță.

Prin pierderea intimității celor doi în cadrul sexualității cuplului se pierde și acea conexiune
extrem de importantă prin care actul amoros devine mai mult decât ceva fizic, devine
o contopire a celor două ființe.

Ce putem face pentru a readuce intimitatea între noi? Ce putem face pentru a trece de laa face
sex la a face dragoste din nou? Cum refacem intimitatea într-un domeniu atât de greu de
abordat?

Scriitoarea Zoe Kors, editor la revista LA Yoga Magazine și Life Coach,  ne oferă 6 sugestii
pentru a readuce intimitatea în relația noastră. Am rezonat foarte bine cu acestea, de aceea vi
le vom împărtăși în continuare în speranța că vă vor deschide interesul și că vor da rezultate și
pentru voi.

1. Nu vorbiți

Atunci când ne gândim la intimitate, ne referim de multe ori la împărtășirea secretelor. În special
atunci când vine vorba de sexualitate, verbalizarea celor mai ascunse dorințe și fantezii este un
act de intimitate. Cu toate acestea, deși suntem extrem de atrași de acestea, fanteziile sunt prin
definiție o metodă de a evada din realitate. Atunci când ne ascundem în spatele cuvintelor, de
fapt ne folosim de conversație pentru a ne masca vulnerabilitatea. Preferăm să
îi spunem partenerului cine suntem decât să îi arătăm.

Adevărata intimitate între iubiți are loc în momentele de tăcere ale prezenței și conexiunii
dintre cuvinte.

Pasul 1: Intrați în dormitor cu intenția de a nu vă spune absolut niciun cuvânt. Înainte de orice
contact fizic intim, petreceți-vă o oră împreună fără a vorbi. Fiți deschiși emoțional eliberându-vă
de orice rol sau mască pe care o purtați în alte contexte. În acest fel veți renunța la povestea
voastră despre voi, atât ca indivizi cât și ca și cuplu făcând loc unei conexiuni mult mai
profunde, non-verbale, la nivel energetic.

2. Nu căutați orgasmul

Când Emerson a spus că ”Viața este o călătorie și nu o destinație” s-a referit la faptul că atunci
când ne concentrăm asupra unui anumit țel pierdem momentele valoroase de pe parcursul
călătoriei. La fel se întâmplă și în contextul actului amoros. Există studii potrivit cărora femeile
pot avea peste 11 tipuri de orgasme. În cazul bărbaților, aceștia sunt atrași de momentul
ejaculării încă din adolescență, aceasta fiind o trăsătură biologică de care depinde
supraviețuirea speciei. În acest context noi am înțeles total greșit cum că destinația sexului ar fi
orgasmul și prin asta ne-am răpit oportunitatea extraordinară de a avea parte atât de plăcere
cât și de intimitate.

Pasul 2: Decideți amândoi încă de la început că nu urmăriți atingerea orgasmului în timpul

actului sexual. Excludeți din start amândoi această opțiune. Făcând acest lucru vă dați ocazia
să fiți prezenți și să vă bucurați de fiecare moment de plăcere și conexiune fără a vă gândi la
finalitatea actului. Aduceți-vă reciproc aproape de orgasm și apoi retrageți-va cu tandrețe.
Observați astfel legătura puternică ce se creează între voi menținându-vă unul pe celălalt în
starea de extaz.
3. Nu vă grăbiți

Trăim într-o lume în care totul se desfășoară cu o viteză accelerată. Ca și societate ne axăm
mai mult pe ”a face” decât pe ”a fi”. Pentru că jonglăm cu atât de multe responsabilități, sexul
tinde să devină un alt punct de bifat de pe lista atribuțiunilor zilnice.

Graba de a ”face sex” nu încurajează ideea de ”a fi intimi”.

Pasul 3: Separați-vă complet de lumea exterioară. Considerați dormitorul ca fiind o lume a

voastră fără timp și spațiu, ca un loc sacru în care vă puteți abandona unul celuilalt, fără griji și
fără responsabilități. Luați decizia conștientă de a nu vă grăbi în ceea ce urmează. Lăsați
energia să curgă între voi. Mișcați-vă foarte încet savurând fiecare senzație și permițând
intimității să crească.

4. Dezbrăcați-vă unul pe celălalt

Indiferent dacă este prima oară când faceți dragoste unul cu celălalt sau dacă o faceți deja de
30 de ani, a-ți oferi corpul tău partenerului este un dar și a-l primi pe al acestuia este un
privilegiu. Nu permite modestiei sau obișnuinței să te oprească din a onora acest schimb sacru.

Pasul 4: Practicați acest exercițiu la lumina lumânărilor sau într-o încăpere cu lumină redusă.
Dezbrăcați-vă unul pe celălalt, înlăturând câte un articol de îmbrăcăminte pe rând, sărutând
fiecare parte a corpului care rămâne descoperită. Prin aceasta veți crește sensibilitatea
partenerului, permițându-i să vă simtă cu întregul său corp și nu doar cu organele genitale.

5. Respirați împreună

Această tehnică reprezintă o formă de meditație prin care vă mutați atenția de la gânduri la
respirație. În Tantra partenerii își sincronizează respirația ca o formă de conexiune la nivel
energetic care nu are ca scop oferirea și primirea plăcerii fizice.

Pasul 5: Începeți cu o îmbrățișare. Petreceți câteva minute în care vă încetiniți și vă sincronizați

respirația. Stabiliți în mod tacit un ritm confortabil pentru amândoi. Faceți câte o pauză între
expirație și inspirație cât și invers pentru a împărtăși împreună un moment de liniște. Respirația
împreună este rezultatul cooperării și respectului reciproc. Încercați să mențineți acest pact pe
întreaga desfășurare a actului amoros.
6. Contactul vizual

Contactul vizual este o foarte importantă formă de conexiune. Cu toate acestea, oamenii
obișnuiesc să închidă ochii în timpul actului sexual. Contactul vizual scoate la suprafață
vulnerabilitatea fiecăruia devenind astfel un puternic instrument de intimitate.

Pasul 6: Așezați-vă față în față și priviți-vă în ochi unul pe celălalt timp de 20 de minute. Păstrați
contactul vizual pe parcursul desfășurării întregului act. De asemenea, încercați să nu rupeți
contactul în timpul orgasmului.

Privirea în ochi a partenerului în momentul orgasmului ar putea fi chiar definiția cea mai
bună a intimității.

Acestea sunt doar câteva idei de a readuce intimitatea în cadrul relației voastre de cuplu, însă
în dragoste nu există reguli. Așadar sunteți liberi și chiar vă încurajăm să vă găsiți propriile
tehnici de reconectare la celălalt și propria formă de cultivare a intimității între voi.

sursa articol: http://jurnaldecuplu.com/2015/02/06/de-la-dragoste-la-sex-si-inapoi-la-dragoste/

Publicat de Eugenia Berdan la 08:29 Niciun comentariu: 

Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest

SÂMBĂTĂ, 5 SEPTEMBRIE 2015

Sexualitatea iluminatoare

Sexualitatea iluminatoare este rară. Chiar după ce înveți cum să faci dragoste, tot refuzi sau uiți
să aplici metodele învățate. Este posibil să îți acuzi partenerul că nu te iubește, că te trădează,
că te respinge sau că te ignoră. Este posibil să îți învinovățești corpul că este prea obosit și
lumea că este prea complexă și te face să suferi. Este posibil să dai vina pe univers pentru că îți
refuză partenerul perfect – sau pe familie și viața profesională pentru că cer prea mult de la tine
și nu te mai poți abandona clipelor de intimitate și de dragoste cu iubitul sau iubita ta. 

Tânjim după plenitudinea extazului, pe care nu suntem la rândul nostru capabili să-l oferim. Ne
plângem de viața noastră și dăm vina pe alții, până să realizăm că, exact în momentul
acesta, facem dragoste. Sau refuzăm să facem dragoste – chiar acum. Nicio învinuire nu este
de folos. Sau oferim iubire sau refuzăm să facem asta.

Închipuie-ți că ești cu iubita ta/iubitul tău, care este închis și nu vrea să intre în
comuniune cu tine. Mai întâi simte-o. Fii dispus să îți simți iubita/iubitul mai mult decât te
simți pe tine însuți. Fii atent(ă) să simți ritmul respirației partenerului tău, precum și
tensiunile, poziția și starea sa de spirit. Privește-ți iubitul în față și simte cum au fost
experiențele vieții sale în cutele de pe fața sa. Fii dispus(ă) să îi simți bucuria și tristețea,
suferința și mânia. Iubita/iubitul tău se simte singur(ă) mai tot timpul și tânjește după o
iubire mai adevărată, mai mare, mai intensă, care să-i aducă fericirea, exact așa cum îți
dorești și tu. Deseori se simte de asemenea separat(ă) și izolat(ă) emoțional și dă vina pe
alții – poate pe tine- pentru că nu o iubești destul. Partenerul tău se poate simți prins în
capcana vieții și părăsit de iubire, la fel ca tine.

Indiferent dacă tu sau celălalt sunteți închiși, responsabilitatea ta este să oferi iubire.
Dacă îți este tensionat corpul, fă tot posibilul să te relaxezi și să oferi iubire prin corp.

Dacă respirația îți este superficială și agitată fă tot posibilul să respiri adânc și cu
ușurință, oferind iubire prin conectarea respirației tale la a celuilalt. Dacă ești preocupat
de propriile sentimente și gânduri, urmărește să simți mai presus de tine pentru a-ți
putea simți în totalitate iubitul/iubita. Simțirea sa atentă mergând până la identificare și
trăire empatică înseamnă iubire.

Sexualitatea iluminatoare înseamnă a simți mai presus de corpul tău, de mintea ta și de

sentimentele tale, pentru a le putea simți pe cele ale iubitului tău. Înseamnă să ieși din cuirasa
propriului ego și să te deschizi acestui univers al iubirii în care începi să-l simți pe celălalt ca pe
tine însuți. Apoi îl simți pe celălalt chiar și mai presus. Include-te, pe tine și pe el, dar
expansionează-te să simți de asemenea și universul exterior, deschide-te către orizonturile
fiecărui moment prezent. În timp ce faci dragoste urmărește să simți și să cuprinzi totul în
abandonul tău extatic plin de iubire. Ajută-ți iubitul să se deschidă la rândul său și să simtă
această contopire a voastră în nemărginirea clipei trăite ca iubire.
Sexualitatea iluminatoare înseamnă deschiderea și expansionarea conștiinței în infinit. În cazul
în care cădem în universul propriei individualități, limitându-ne simțirea la propriul corp, la
propria minte și la propriile senzații, nu practicăm sexualitatea iluminatoare.

Când ai simțit profund inima, corpul și respirația iubitei tale, privește în ochii ei, căci
ochii sunt porțile sufletului. Menține-ți ochii, corpul și respirația larg deschise. Chiar
dacă iubita ta încă refuză, menține deschiderea ta în iubire. Inima ta poate va vrea să se
închidă pentru a se proteja de refuzul ei, dar o inimă închisă nu este capabilă să simtă. O
inimă închisă pentru a se proteja limitează iubirea. 

Din reflex, inima ta se va închide pentru a se proteja când iubita se îndepărtează și se închide.
Încearcă să te deschizi și să simți chiar și atunci când ea îți lovește inima. Practică cu răbdare și
tenacitate această stare de deschidere și de percepție empatică, sufletească a iubitei tale și a
întregii lumi, căci în felul acesta înveți să cucerești prin iubire. Așa înveți sexualitatea
iluminatoare.

Conștientizează că ori de câte ori te închizi, refuzi să iubești în totalitate, și apoi consimte să te
deschizi mereu și mereu. Conștientizează ori de câte ori îți limitezi percepția și simțurile și apoi
permite-i simțirii tale să pătrundă adânc în inima iubitei tale și să se expansioneze pentru a simți
tot ceea ce există. Fii dispus să suporți închiderea oricui, fără să te închizi la rândul tău. Și dacă
totuși te închizi, nu uita să te deschizi din nou și din nou. Oferă-i mereu iubitei tale posibilitatea
de a vă deschide împreună în iubire și de a simți într-un mod mai plenar tot ceea ce sunteți și
tot ceea ce există.

Această alegere de a te deschide și de a simți este practica de bază, clipă de clipă, a

sexualității iluminatoare. În loc de a ne concentra doar pe propriile plăceri sau de a
reacționa la acțiunile partenerului, învățăm să simțim prin și mai presus de fiecare
experiență. Nu evităm propriile senzații și sentimente, sau pe ale celuilalt. Le simțim, dar
nu ne oprim aici, captivi în această lume a gândurilor și sentimentelor. Pe măsură ce
exersăm, inima devine mai cuprinzătoare, făcând loc pentru a îmbrățișa și a face
dragoste cu toate gândurile și sentimentele, cu plăcerile și durerile care apar și dispar.
Chiar și atunci când suntem trădați să ne amintim să ne deschidem și să simțim.

Putem alege astfel, clipă de clipă, să ne schimbăm comportamentul – sau relațiile – și

chiar viața, dar astfel de alegeri provin dintr-o inimă deschisă, care simte și trăiește
iubirea.
Din inima noastră deschisă și iubitoare curge lumină. Fața și corpul nostru iradiază
bogăția iubirii. Fuziunile sexuale devin un dans al desfătării într-un extaz continuu.
Aceasta este sexualitatea iluminatoare și merită practicată pentru ca lumina iubirii să
strălucească mereu și mereu aprinsă de focul pasiunii noastre. 

Fie ca sexualitatea noastră să înflorească și să ne înalțe sufletele mereu ca o ofrandă

adusă luminii dragostei.

Fragment din cartea ”Ghidul sexualității iluminatoare” – David Deida

sursa articol: http://jurnaldecuplu.com/2015/07/16/sexualitatea-iluminatoare/

Publicat de Eugenia Berdan la 19:18 Niciun comentariu: 

Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest

MIERCURI, 1 IULIE 2015

5 semne ca ai parte de o relatie solida

Când oamenii privesc o relație de cuplu prin lentilele camerelor de filmat sau în filme, s-ar putea
să-și facă o idee cu totul greșită despre ce înseamnă o relație fericită. Deși începutul unei relații
poate semăna cu poveștile de iubire prezentate în filme sau chiar în basme, adevărata calitate a
relației și felul acesteia se revelează abia după câțiva ani de la momentul în care protagoniștii
au spus DA, moment cu care se încheie în general filmele sau poveștile. Abia atunci începe cu
adevărat relația de cuplu. Abia atunci încep să iasă la suprafață ”monștri adormiți” din noi…și
aici mă refer la rănile emoționale și convingerile bătătorite pe care fiecare om le are.

Într-o relație adevărată nu e totul mereu lapte și miere. Dar atunci când ai certitudinea că,
indiferent de situația prin care treceți, vă puteți baza în continuare unul pe celălalt, cuîncredere
totală, deja este un prim semn de relație trainică și puternică. Cu alte cuvinte, fundația pentru
o relație fericită există! Partenerii unei relații trainice și puternice au cunoscut suișurile și
coborâșurile vieții fără ca acestea să le afecteze în sens negativ relația. Mai multe de atât, după
fiecare experiență aceștia devin mai puternici și mai apropiați unul față de celălalt. 

Tu de ce fel de relație ai parte în acest moment din viața ta? Este relația ta una trainică?
Este partenerul tău actual cel cu care îți vei petrece tot restul vieții? Asta nu poți știi
niciodată sigur, însă noi o să-ți prezentăm câteva ”semne” după care te poți lua pentru a vedea
dacă relația ta se califică pentru a deveni una longevivă.

1. Nu aveți nicio problemă în a vă petrece timpul separat unul de celălalt.

În primii ani de relație este firesc să vrei să îți petreci cât mai mult timp cu partenerul tău. Însă
dedicarea ta totală în slujba relației s-ar putea să te consume de energie puțin mai mult decât
credeai. E firesc ca după o vreme să îți dorești să ai parte de puțin timp doar pentru tine, în care
pur și simplu să faci ce simți, cum simți, când simți, fiind doar tu cu tine. Dacă simți că evoluezi
alături de partenerul tău, asta e minunat. Însă ai nevoie să simți că evoluezi și individual, că
dezvoltarea ta personală nu depinde de partenerul tău și că în continuare te poți bucura de un
timp de calitate petrecut singur.

Este normal și ok ca partenerul tău să constituie o mare parte din viața ta, însă fii foarte atentă
să nu fie singura parte din viața ta. Dacă relația devine una de dependență, cei doi parteneri
încep să stagneze. Și atunci când se așează stagnarea în cadrul unei relații, este foarte
probabil ca unul dintre parteneri, sau ambii, să-și dorească o cale de ieșire, astfel încât să poată
simți entuziasmul de la început…într-o nouă relație. Pentru a evita această situație, o ieșire din
când în când cu prietenii sau un hobby individual ar putea contribui la menținerea pasiunii dintre
parteneri.

Așadar, dacă vă puteți petrece timp separat, fără ca unul dintre voi să se simtă abandonat sau
trădat, este foarte probabil ca relația voastră să aibă potențialul unei relații adevărate, stabile și
trainice.

2. Aveți valori și principii asemănătoare.

La primele întâlniri partenerii vorbesc foarte mult despre hobby-uri, pasiuni, preferințe, amintiri
din copilărie, familiile din care provin. Împărtășirea acestor lucruri partenerului tău îl ajută pe el
să te cunoască mai bine pe tine ca persoană. Și astfel se planifică următoarele întâlniri. În timp,
după ce relația prinde contur, este ”oficializată” și statutul de pe Facebook schimbat, s-ar putea
ca partenerii să dorească să pătrundă mai profund unul în intimitatea celuilalt. Astfel, aceștia
caută să-și descopere unul altuia valorile, convingerile și principiile după care își ghidează
fiecare viața. Dacă până acum s-a dovedit că împărtășeau interese ori hobby-uri comune, ce îi
poate conecta la un nivel spiritual și mai profund pe cei doi este împărtășirea unui set de valori
comune sau cel puțin similare. Cu alte cuvinte, dacă regăsești și în ideile partenerului tău felul
în care vezi tu viața și îți dorești să o trăiești, atunci sunt șanse foarte mari să aveți în față o
întreagă viață petrecută împreună.

Ideea principală este că interesele și hobby-uri se pot schimba odată cu trecerea timpului, pe
când adevăratele valori care stau la baza voastră ca ființe și, implicit, la baza relației voastre, în
general rămân solide.

3. Gestionați orice ”problemă” în mod eficient…împreună! 

Atât în viața de zi cu zi, cât și în relație, situațiile mai puțin plăcute sunt inevitabile. Dacă știți
cum să le gestionați și dacă aveți capacitatea de a găsi împreună soluții la acestea, ele nu vor
face decât să vă întărească relația. În momentul în care realizați că sunteți mai mult decât
un el și o ea implicați într-o relație, că sunteți o adevărată echipă, veți putea găsi împreună
soluții la orice problemă. Plus că încrederea reciprocă va crește, întrucât veți contura
convingerea potențatoare potrivit căreia, atâta timp cât sunteți o echipă, aveți țeluri și visuri
comune și niciunul din voi nu va face nimic ce ar putea dăuna cuplului vostru.

Dacă puteți privi situația de fiecare dată și din perspectiva celuilalt, respectându-i diferența de
opinie (în cazul în care există una), vă puteți bucura de o relație serioasă și conștientă. Asta
denotă multă maturitate și această trăsătură este impetuos necesară pentru construirea unei
relații trainice. Multe relații se încheie din cauza perspectivelor diferite asupra situațiilor apărute:
fie nu pot să facă față problemelor financiare, fie nu pot comunica liber despre ce simt sau ce își
doresc, fie au viziuni diferite asupra educației copiilor. Îți dai seama că o relație este puternică și
trainică în momentul în care vezi cum partenerii fac față furtunilor vieții ca o echipă și nu fiecare
pe cont propriu.

4. Puteți comunica deschis despre orice.

Pentru ca o relație să dureze, este important ca partenerii să poată vorbi oricând despre orice –
emoții, probleme, idei – într-o manieră deschisă și fără să se simtă judecați ori condamnați
pentru ceea ce simt sau gândesc. Cele mai des întâlnite trăsături ale unei relații conștiente,
trainice și serioase sunt: încrederea, angajamentul șivulnerabilitatea. Comunicarea sinceră și
deschisă implică revelarea vulnerabilității proprii și, în același timp, luarea angajamentului de a-l
asculta pe celălalt și de a-i înțelege nevoile, fără a-l judeca sau încerca să-l schimbi. O
comunicare sănătoasă este liantul care leagă toate aspectele unei relații conștiente și trainice.
Dacă puteți continua să comunicați și după primele luni de relație, după ce au fost spuse cam
toate câte erau de spus, atunci veți putea comunica mereu deschis și de-a lungul anilor ce vor
urma.

5. Vă păstrați autenticitatea indiferent de situație. 

Lucrurile nu vor fi întotdeauna roz și se poate întâmpla ca unul dintre voi s-o dea cu bâta în
baltă. Este important ca în acele momente să rămâneți sinceri unul față de celălalt, să rezistați
tentației de a vă pune măști. Este foarte simplu ca atunci când faci o greșeală să negi, să te
ascunzi de celălalt după vorbe frumoase și expunerea unei situații diferite față de cea reală.
Însă acest lucru nu va face decât să vă conducă spre o separare definitivă și inevitabilă.
Amintiți-vă mereu că sunteți o echipă și că puteți trece prin orice împreună. Și când lucrurile
sunt bune și frumoase, este foarte ușor să formezi o echipă cu celălalt. Adevăratul test apare
când dați de probleme. Abia atunci deveniți conștienți de capacitatea voastră de a rămâne
puternici, stabili și autentici.

Dacă rămâneți autentici în relație, atunci veți putea aplica toate lucrurile de mai sus cu o mai
mare ușurință și cu sinceritate. Plus ca autenticitatea este cel mai frumos dar de intimitate
pe care partenerii și-l pot oferi reciproc!

Suntem foarte curioși să ne spuneți și voi care sunt lucrurile care contribuie la consolidarea
relației voastre. Așteptăm răspunsurile voastre mai jos, ca și comentarii, pe adresa de mail
[email protected] sau prin formularul de contact de pe site.

Sursa articol: http://jurnaldecuplu.com/2015/04/16/5-semne-ca-ai-parte-de-o-relatie-solida/

Publicat de Eugenia Berdan la 09:08 Niciun comentariu: 

Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest