Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 4
MOTORUL DE CURENT CONTINUU La motoarele de putere relativ mica se utilizeaza de
obicei reostate de pornire cu variatie continua. Pentru
motoarele de putere medie si mare se utilizeaza reostate cu La motorul de curent continuu, de regula inductorul este variatie in trepte. stator, iar indusul rotor. Pornirea fara reostat de pornire a motoarelor de curent Circuitul magnetic al masinii este format din jugul continuu este permisa numai la puteri mici sub un kW. statoric masiv sau lamelat (din tole), poli principali lamelati Motoarele de curent continuu prezinta in privinta pe care se gasesc bobinele infasurari inductoare si miezul reglajului de viteza atat manual cat si automat, avantaje nete magnetic lamelat al rotorului in crestaturile caruia este fata de motoarele de curent alternativ, privind limitele de infasurarea indusa. Motoarele mai mari, pentru inbunatatirea reglaj si economicitatea reglajului care se realizeaza prin functionarii lor, sunt prevazute cu poli auxiliari, numiti si de doua metode: comutatie care au o infasurare proprie. - Variatia tensiunii la bornele motorului In motoarele de curent continuu campul inductor este care se realizeaza prin intercalarea intre produs de infasurarea de excitatie asezata pe polii principali, retea si infasurarea motorului a unei sau de magneti permanenti. rezistente variabile. Infasurarea indusa de pe rotor este conectata la colector, - Variatia fluxului de excitatie care conduce rolul acestuia este de a redresa curentul alternativ din evident la variatia fluxului rezultat se infasurarea indusa pentru a da in circuitul exterior curent poate realiza prin variatia curentului de continuu. excitatie cu ajutorul unui reostat. Infasurarea de excitatie a motoarelor de curent continuu poate fi alimentata de la surse exterioare masinii cand se spune ca masina are excitatia separata, sau chiar de la Pornirea motorului de masina cand se spune ca masina este autoexcitata. Masinile cu autoexcitatie pot avea infasurarile de excitatie conectate curent continuu în funcţie de in derivatie, serie si mixta. timp Domenii de utilizare
Motoarele de curent continuu se folosesc in diferite
sisteme de actionare electrica cu turatie variabila si cuplu mare la pornire (laminoare, masini unelte, masini de extractie miniera, electrocar, tranvai si locomotive electrice)
PORNIREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU
Motoarele de curent continuu au in momentul pornirii un
curent deosebit de mare in raport cu curentul nominal. Socul de curent din momentul pornirii este periculos, desi este de scurta durata, acest soc este periculos uneori pentru reteaua electrica care nu poate sa suporte si este totdeauna periculos pentru motorul insusi. Socul de cuplu este la randul lui periculos, fiindca el este preluat de catre elementele cinematice intermediare dintre motor si instalatia antrenata. Pentru a evita aceste neplaceri se utilizeaza reostate speciale de pornire conectate in serie cu motorul, care au o rezistenta variabila in trepte sau continuu, in asa fel incat socul de curent la pornire sa fie micsorat la o valoare acceptabila atat pentru comutatie cat si pentru obtinerea cuplului de pornire. Aceasta rezistenta se micsoreaza treptat pana la 0, dupa ce motorul sa pus in miscare si pe masura ce el se accelereaza, curentul scade. Aparate necesare
Maşină de c.c. (M)
Contactoare (C, A) Reostat de pornire (R) Releu de timp (d) Buton de pornire –oprire (b2, b1) Sursă de curent continuu. Aparate necesare Multimetru M,G – maşini de curent continuu cu excitaţie independentă Rc1, Rc2 – reostate de câmp (pentru OBSERVAŢIE: circuitul de excitaţie) Ae1, Ae2, A1, A2 – ampermetre de curent Sunt necesare două contactoare: unul de continuu cuplare C şi unul de accelerare A şi un Ke1, Ke2 – întreruptoare bipolare releu de timp reglabil d. K1 – comutator cu două poziţii K2, K3 – întreruptoare monopolare Dacă se foloseşte un releu de timp care V1, V2 – voltmetre de curent continuu se cuplează pe contactor, circuitul C 3 – d R1 – reostat de pornire va lipsi. Dacă nu există contactoare de c.c Rf – rezistenţă de frânare (reostat) se vor folosi contactoare de c.a. iar Rs – reostat de sarcină circuitul de comandă se va alimenta în c.a. la tensiunea de 24V, 220V sau 380V în OBSERVAŢIE: La motoarele de curent continuu, funcţie de tensiunea nominală a curentul din indus, Ia nu trebuie să contactorului. depăşească de 2 … 2,5 ori curentul nominal In, nici chiar un timp scurt, deoarece – în caz contrar – comutaţia s-ar înrăutăţi foarte mult. Pornirea în gol a motorului de La pornire, când n=0, t.e.m. E=0, curent continuu cu excitaţie deci relaţia U = E + Ra.Ia separată devine: U = Ra.Ia = Ra.Ip, A A K F în care Ip este curentul Ia din indus în K 2 1 1 momentul pornirii. 1 2 + R2 V V K _ Din relaţia precedentă se deduce s 2 1 3 curentul de pornire Ip: F U G M R I p= R Ra R A A R1 c e e f c 2 1 K K e e 2 1 Acest curent depăşeşte de 20…50 de ori curentul nominal, deci nu este admisibil pentru un motor şi nici pentru reţeaua care alimentează motorul. Reducerea curentului de pornire se poate face: prin reducerea tensiunii aplicate U prin introducerea în circuitul principal al motorului a reostatului de pornire Rp. Curentul de pornire devine, prin alegerea convenabilă a lui Rp: