Curs 3 - Luxatia Congenitala de Sold
Curs 3 - Luxatia Congenitala de Sold
Curs 3 - Luxatia Congenitala de Sold
Luxatia congenitala de sold reprezinta vechea denumire pentru ceea ce numim acum
displazia de dezvoltare a soldului. Se prezintă sub forme variate, în funcţie de gradul de
deplasare a şoldului (subluxabil, dislocabil sau dislocat) şi în funcţie de vârsta pacientului.
Această displazie implică o deformare progresivă a şoldului, cu afectarea extremităţii superioare
a femurului, a acetabului şi a capsulei articulare.
Luxaţia congenitală de şold se împarte în două mari categorii: teratologică, care este
asociată cu alte malformaţii severe (mielomeningocel, artrogripoza multiplă congenitală,
agenezia lombosacrată, anomalii cromozomiale, etc.) şi tipică care apare la un copil normal, fară
alte malformaţii asociate.
Luxaţia congenitală tipică de şold se împarte trei grupe: a) luxaţia congenitală de şold, în
care capul femural este ieşit complet din cotil; luxaţia poate reductibilă prin simpla flexie-
abducţie a şoldului sau poate fi ireductibilă; b) displazia luxantă de şold în care capul femural
este încă în acetabul, dar poate fi cu uşirinţă luxat prin mişcarea de adducţie-extensie a şoldului;
c) displazia subluxantă de şold în care capul femural poate fi parţial deplasabil din acetabul, dar
nu complet.
Din punct de vedere didactic luxaţia congenitală de şold este împărţită într-o primă etapă
numită displazie luxantă de şold, care cuprinde situaţia în care există modificările ce pot favoriza
luxarea şoldului la un moment dat, dar în care capul femural este în continuare în dreptul
cotilului şi luxaţia propriu-zisă, în care capul femural este luxat din cotil. În principiu se
consideră ca displazia congenitală de şold durează de la naştere până la vârsta mersului (6-8
luni), iar după apariţia mersului, deci după instalarea factorului ce poate produce luxarea
şoldului, vorbim despre luxaţia propriu-zisă de şold. Trebuie precizat însă faptul că şi în perioada
de dinaintea mersului putem întâlni un şold luxat, fără a fi însă vorba despre o luxaţie
teratologică de şold.
Teorii etiopatogenice
Teoria traumatică (Hipocrate): totul se produce in urma unui traumatism
obstetrical, mai ales ca se asociaza cu prezentatia pelviana.
Teoria inflamatorie (Sedillot): compara luxatia congenitala de sold cu afectiuni
deja cunoscute. Sedillot compara luxatia congenitala de sold cu luxatia din
osteoartrita, unde colectia purulenta distruge acetabulul si capul femural
Teoria infecţiei poliomielitice (Verneuil 1886) si Teoria musculară (Guerin 1941):
compara luxatia congenitala de sold cu luxatia neurologica. Verneuil ompara o
paralizie flasca. Fesierul mijlociu este flasc, iar iliopsoasul devine hiperton (acest
muschi fiind normal). In paralizia spastica, se trimit impulsuri haotice, muschii
devin hipertoni, iar m. Iliopsoas devine hiperton si luxeaza soldul
1|P a g e
Curs 3 – Luxatia congenitala de sold | Ver. 16.03.2020 | Chirurgie si Ortopedie Pediatrica
Teoria antropologică (Le Damany): considera ca luxatia congenitala de sold este
afectiunea raselor evoluate, iar cele involuate nu pot face boala. El face o eroare,
pt ca a omis sa mentioneze ca a studiat populatia central africana unde copiii
stateau cu picioarele departate (bazin cu soldurile in abductie) cand erau tinuti in
brate si au comparat cu populatia din asia unde copii erau infasati (bazin cu
soldurile in adductie).
Teoria intarzierii in dezvoltare a soldului: reprezinta teoria acceptata si astazi.
Soldul nu este completat dezvoltat la nastere si permite cu usurinta luxarea
capului femural sau pune premizele dezvoltarii unei displazii de sold.
Incidenta
incidenta malformatiei luxante a soldului este de aproximativ 1‰ cu variatii regionale si
rasiale;
Factori de risc
antecedente familiale de malformatie luxanta a soldului;
sexul feminin;
prezentatia pelvina;
picior talus valgus sau orice alta varietate de picior stramb congenital;
2|P a g e
Curs 3 – Luxatia congenitala de sold | Ver. 16.03.2020 | Chirurgie si Ortopedie Pediatrica
torticolis;
limitarea abductiei;
tulburarea de tonus muscular prin hiper- sau hipotonie a unei jumatati a trunchiului
(contractura in extensie a genunchilor);
Diagnosticul
Se pune pe baza examenului clinic, ecografic si/sau radiologic (in functie de varsta pacientului).
3|P a g e
Curs 3 – Luxatia congenitala de sold | Ver. 16.03.2020 | Chirurgie si Ortopedie Pediatrica
Hiperlordoza lombara in luxatiile bilateral
Ecografia de sold
Ecografia de sold este o metoda ieftina si noninvaziva
Permite diagnosticarea luxatiei de sold inaintea aparitiei nucleilor de osificare ai
capului femural.
Este o buna metoda de screening, permitand tratamentul precoce al luxatiei de sold, ceea
ce duce la o mai mare eficienta a acestuia.
Masuratorile raportate cu varsta pacientului permit stadializarea bolii si aplicarea unui
tratament potrivit stadiului.
4|P a g e
Curs 3 – Luxatia congenitala de sold | Ver. 16.03.2020 | Chirurgie si Ortopedie Pediatrica
4. Capsula articulara
5. Labrum acetabular
6. Cartilaj hialin al tavanului acetabular
7. Partea osoasa a tavanului acetabular
8. Margine osoasa (punctul in care concavitatea devine convexitate)
Determinarea si masurarea unghiurilor alfa si beta
Linia osoasa : pleaca din limbusul inferior al osului iliac si merge tangential la tavanul osos al
acetabulului.
Linia de referinta: merge tangential la osul iliac de la nivelul tavanului cartilaginos al
acetabulului
Linia cartilaginoasa: de la nivelul marginii inf (punctul in care concavitatea devine convexitate)
a osului iliac pana in centrul labrumului
Unghiul α :intre linia osoasa si linia de referinta ,masoara acoperirea tavanului osos al
acetabulului.
Unghiul β : intre linia cartilaginoasa si linia de referinta ,masoara acoperirea tavanului
cartilaginos al acetabulului
Valori normale:
Unghiul alfa >60°
Unghiul beta <77°
5|P a g e
Curs 3 – Luxatia congenitala de sold | Ver. 16.03.2020 | Chirurgie si Ortopedie Pediatrica
1. Indicele acetabular sau unghiul lui Hilgenreiner şi Faber. Acest unghi este format de o
linie orizontală ce trece prin cartilajul în „Y” (linia Hilgenreiner) şi o linie tangentă la cotil. În
funcţie de vârstă valoarea normală a acestui unghi se modifică, dar o valoare mai mare de 35-40°
este un semn cert de displazie acetabulară.
2. Deplasarea laterală a capului femural se poate determina măsurând distanţa pe linia
Hilgenreiner dintre fundul cotilului şi punctul de proiecţie al locului cel mai sus situat de pe
metafiza femurală superioară. În mod normal această distanţă este de 13-16mm.. Odistanţă mai
mare de 16mm. este semn de dislocare femurală.
3. Deplasarea în sus a capului femural se determină măsurând distanţa dintre punctul cel
mai înalt de pe metafiza femurală superioară şi linia orizontală a cartilajelor în „Y” (linia
Hilgenreiner). În mod normal această distanţă este de 7-8 mm.. Odistanţă mai mare de 8mm. este
semn de dislocare femurală.
4. Deplasarea laterală şi în sus a capului femural va produce ruperea arcului cervico-
obturator (linia Shenton sau Menard). Dacă radiografia de bazin nu se efectuează corect (de ex.
coapsele sunt în adducţie) poate apare pe imaginea radiografică o falsă rupere a acesie linii.
5. Semnul von Rosen arată că tangenta la corticala internă femurală, atunci când coapsele
sunt în abducţie 45° şi rotaţie internă, nu mai cade în centrul plafonului cotiloidian, ci în afara
acestuia.
6. Semnul lui Putti arată întârzierea apariţiei nucleului de osificare a capului femural. Atunci
când apare acest nucleu este mai mic decât cel de pe partea sănătoasă.
7. Semnul sincondrozei ramurii ischiopubiene sau semnul Koehler este mai rar întâlnit şi
este mai lipsit de valoare diagnostică.
8. Dacă se desenează patrulaterele lui Ombredanne prin trasarea liniei orizontale a
cartilajelor în „Y” (linia Hilgenreiner) şi a unei linii verticale tangentă la punctul cel mai extern
al cotilului (linia Perkin), în mod normal, capul femural trebuie să fie plasat în cadranul infero-
intern. În caz de subluxaţie capul femural este în cadranul infero-extern, iar în caz de dislocare
capul femural este în cadranul supero-extern.
9. După apariţia nucleului de osificare al capului femural se poate determina unghiul lui
Viberg, sau unghiul de acoperire acetabulară. Acest unghi se formează între o linie verticală
pornită din centru capului femural şi o linie ce porneşte tot din centrul capului femural şi se
uneşte cu partea cea mai externă a cotilului. Când unghiul lui Viberg este mai mic de 20°, atunci
acoperirea capului femural este precară.
10. Pentru a completa tabloul radiologic mai trebuie determinat unghiul de înclinaţie şi de
declinaţie. Pentru a putea aprecia dacă există un grad de coxa valga asociată este obligatoriu să
se corecteze anteversia femurală, prin plasarea şoldului în rotaţie internă, pentru a putea
desfăşura colul femural.
Dacă dislocarea capului femural este importantă şi pacientul nu a beneficiat de nici un tratament,
la locul unde este ascensionat capul femural se poate forma un neo-cotil, vizibil radiologic.
Diagnostic diferential
- rahitismul, din cauza debutului tardiv al mersului si ulterior mers leganat;
6|P a g e
Curs 3 – Luxatia congenitala de sold | Ver. 16.03.2020 | Chirurgie si Ortopedie Pediatrica
- miopatiile, pe aceleasi considerente;
- luxatie pe fond de osteoartrita septica;
- coxa vara congenitala;
- luxatie pe fond neurologic din cauza poliomielitei, infirmitatilor motorii de origine cerebrala,
mielomeningocelului.
- sechele dupa leziuni traumatice obstetricale (decolari epifizare, fracturi cervicale)
- anomalii de dezvoltare a femurului (scurtari congenitale, aplazia sau displazia
extremitatii proximale - sindrom Aitken)
Tratament 6 luni-1 an
• Sold displazic:
– Tenotomie adductori:
– Aparat de abductie 22h/24;
– Kinetoterapie;
– Control Rx
7|P a g e
Curs 3 – Luxatia congenitala de sold | Ver. 16.03.2020 | Chirurgie si Ortopedie Pediatrica
• Sold luxat:
– Tenotomie de adductori;
– Imobilizare aparat gipsat in pozitie Salter 4 saptamani;
– Control Rx;
– Imobilizare aparat gipsat/ aparat de abductie
8|P a g e
Curs 3 – Luxatia congenitala de sold | Ver. 16.03.2020 | Chirurgie si Ortopedie Pediatrica
Bibliografie
1. Mihai Jianu - Vademecum de ortopedie pediatrică, Editura Tridona, 2003
2. John Herring - Tachdjian's Pediatric Orthopaedics: From the Texas Scottish Rite Hospital for
Children - 5th Edition – 2013
3. Waters, Peter M.; Skaggs, David L.; Flynn, John M. - Rockwood and Wilkins' Fractures in
Children - 2019
9|P a g e
Curs 3 – Luxatia congenitala de sold | Ver. 16.03.2020 | Chirurgie si Ortopedie Pediatrica