NR.

4 (43), 2017 Revista Institutului Naţional al Justiţiei

Drept civil și procesual civil

CZU 347.924

CONTESTAREA ACTELOR EXECUTORULUI JUDECĂTORESC:

PROCEDURA ÎNAINTEA PRIMEI INSTANȚE

LEGAL PROCEDURE BEFORE A DISTRICT

COURT, IN LITIGATIONS THAT ARISE
FROM A DISPUTE OF A BAILIFF’S ACT

Summary
Gheorghe STRATULAT, Dispute of the bailiff’s act is that institution- sub-
judecător la Judecătoria ject of major importance and interest in the civil
Chișinău, sediul Centru, process. Regulation and use of means offered by
doctorand, lector universitar, this institution undoubtedly contribute in en-
USM suring a fair trial, an effective realization of the
adversarial principle, the equality principle and
availability of the civil process’ principle. The local
doctrine of civil process, though it does not have
Sumar
a solid tradition, it still holds a consistent founda-
Instituția contestării actelor executorului judecătoresc, tion, determined by the rather rich judicial case
constituie un subiect de importanță și interes major în law, which is in a continuous process of uniformity
cadrul procesului civil. Reglementarea și utilizarea mij- and development.
loacelor oferite de această instituție, contribuie neîn- Equally significant is the contribution of the legis-
doielnic la asigurarea unui proces echitabil, la realiza- lative amendments, implemented through Law no.
rea efectivă a principiilor contradictorialității, egalității 191/2016, which determined a significant impact
și disponibilității procesului civil. Doctrina autohtonă in the execution of the procedure for disputing the
din domeniul procesului civil, chiar dacă nu dispune acts of the bailiff, advantages or disadvantages to
de o tradiție solidă, totuși, are un anumit fundament be achieved in due time.
consistent, determinat de practica judiciară destul de In particular, regarding the introduction of the
bogată, care se află într-un continuu proces de unifor- phrase „court order” instead of the word „judg-
mizare și perfecționare. ment”, we mention that, although apparently
Este semnificativă și contribuția modificărilor legisla- through this amendment, the legislator wanted
tive, operate prin Legea nr. 191, care au determinat un the correlation of the notion of „petition”, which is
impact semnificativ în realizarea procedurii de contes- qualified as a request by the party, within a proc-
tare a actelor executorului judecătoresc, avantaje sau ess, with the notion of „order”, which is an inter-
dezavantaje, care urmează a fi realizate în termen. mediate act, issued by the court, until the issuance
În particular, vis-á-vis de introducerea sintagmei de of the judgment, determining the place of the en-
„încheiere”, în locul sintagmei „hotărâre”, menționăm forcement procedure as an optional phase of the
că, deși aparent, prin această modificare, legiuitorul a civil process, however, this change left room for the
dorit corelarea noțiunii de cerere, care este calificată ca appearance of different ambiguities, which may
o solicitare a părții, în cadrul unui proces, cu noțiunea appear at the stage of the examination in court of
de încheiere, care este un act intermediar, emis de către actions related to dispute of the bailiff’s act.
instanța de judecată, până la etapa pronunțării hotărâ-
Key-words: forced execution, act of disposition,
rii, venind să determine locul procedurii de executare,
phases, interruption, postponement, procedural
ca fază facultativă a procesului civil. Totuși, această mo-
quality, status, continuity.
dificare a lăsat loc pentru apariția diferitor ambiguități,
care se pot manifesta la etapa judecării acțiunilor pri-
vind contestarea actelor executorului judecătoresc.
Reglementarea posibilității de contestare a actelor
Cuvinte-cheie: executare silită, act de dispoziţie, fază, executorului judecătoresc poate fi pe deplin consi-
întrerupere, amânare, calitate procesuală, statut, conti- derată o acțiune procesuală de dublă valență. Expli-
nuitate. când această idee, doctrina de specialitate susține că

Institutul Naţional al Justiţiei 45

Revista Institutului Naţional al Justiţiei NR. 4 (43), 2017

contestația la executare se înfățișează ca o cale de Totuși, la depunerea cererii de chemare în jude-

atac specială, atunci când este exercitată de către una cată, urmează să se rețină că reclamantul, în temeiul
dintre părți, și ca o acțiune civilă particulară, în cazul principiului disponibilității, își alege modalitatea sa de
promovării ei de către o terță persoană vătămată prin apărare judiciară, astfel că aprecierea suficienței pro-
măsurile de executare silită [7]. belor la faza punerii pe rol a cererii ar putea constitui
Persoanele care sunt în drept să conteste actele o limitare a disponibilității și, eventual, ar putea crea
executorului judecătoresc, în acord cu art. 161 Cod de aparența expunerii anticipate asupra fondului cau-
executare al Republicii Moldova, sunt părțile (credito- zei.
rul și debitorul) și alți participanți la procedura de exe- Frecvent, la depunerea cererilor privind contes-
cutare, precum și alte persoane, în acțiunile ce țin de tarea actelor executorului judecătoresc, în special de
apărarea dreptului de proprietate, în condițiile art.164 către reclamanții care întrunesc calitatea de terți și
Cod de executare. De regulă, contestația la executare consideră că, prin actele executorului judecătoresc,
este folosită de debitor, interesul acestuia fiind de a le-a fost încălcat un drept recunoscut de lege, actul
încetini sau chiar de a bloca procedura de executare contestat al executorului nu se regăsește. Respectiva
[4, p.109]. situație nu va putea constitui un temei pentru a nu da
Denumirea actului de dispoziție, prin care instanța curs cererii, or, este posibil că reclamantul nu deține,
de judecată este sesizată de către reclamant, partici- la data sesizării instanței de judecată, atât actul con-
pant al procedurii de executare sau terț, ale cărui drep- testat cât și, posibil denumirea, acestuia. Constatarea
turi se prezumă că au fost încălcate, în acord cu art. acestor circumstanțe ar determina punerea pe rol a
161, alin.(2), Cod de executare, este cerere sau, reieșind cererii și remedierea situației descrise prin obligarea
din conținutul art. 163, alin.(1) Cod de executare, executorului judecătoresc să prezinte înscrisurile con-
reclamație. testate, în termeni restrânși, reclamantului prin inter-
Oportunitatea instituirii termenului legal de ce- mediul instanței de judecată.
rere sau reclamație, altul decât cerere de chemare în De menționat că, în conformitate cu art.3 alin.
judecată, specifice procedurii contencioase, a fost, (1) al Legii privind executorii judecătorești nr.113 din
probabil, determinată de intenția legiuitorului de a in- 17.06.2010, actul întocmit de executorul judecăto-
dividualiza procedura de executare drept o procedură resc, în limitele competențelor sale legale, este un act
aparte, cu noțiuni proprii,precum și de a corela ideea procesual de autoritate publică, are forță probantă, se
existenței îmbinării procesului civil cu procedura de prezumă a fi legal, iar în cazul când este întocmit în
executare într-un singur proces, în interiorul căruia nu cadrul procedurii de executare poate fi contestat în
ar putea exista două cereri de chemare în judecată [9]. modul stabilit de Codul de executare.
Indiferent de denumirea atribuită (cerere de che- Reținând faptul că actul executorului judecăto-
mare în judecată, recurs împotriva actelor executo- resc este asimilat unei autorități publice, urmează a fi
rului judecătoresc, plângere, sesizare, reclamație), menționat că contestarea acestuia nu necesită respec-
în acord cu art. 166, alin.(6) Cod de procedură civilă, tarea căii prealabile, or, în conformitate cu art. 161 alin.
cererea este valabilă, chiar dacă poartă o denumire (2) din Codul de executare, cererea privind contestarea
incorectă. Drept consecință, instanța de judecată nu actelor de executare se înaintează în instanța de jude-
poate opune această carență ca unic temei de a nu da cată în a cărei rază teritorială se află biroul executoru-
curs cererii de contestare a actelor executorului jude- lui judecătoresc sau, în cazul municipiului Chișinău,
cătoresc. în instanța de judecată în a cărei circumscripție ca-
Reieșind din conținutul art.167 din Codul de pro- mera teritorială a executorilor judecătorești a stabilit
cedură civilă, la cererea de chemare în judecată se competența teritorială a executorului judecătoresc.
anexează documentele care certifică circumstanțele Mai mult ca atât, rațiunea respectării căii prealabile
pe care reclamantul îşi întemeiază pretențiile şi copiile de soluționare a unui litigiu ar reieși din posibilitatea
de pe aceste documente pentru pârâți şi intervenienți, concilierii părților și posibilitatea pârâtului de a satisfa-
dacă aceștia nu dispun de ele. ce cererea prealabilă recepționată. La caz, art. 22 din
Raportând exigența evidențiată supra la specificul Codul de executare, care evidențiază expres care sunt
procedurii de contestare a actelor executorului jude- drepturile și obligațiile executorului judecătoresc, nu
cătoresc, este important de menționat că mijloacele stabilește posibilitatea anulării sau modificării încheie-
de probă administrate de către participanții la pro- rilor de intentare a procedurii de executare, de înceta-
ces se rezumă preponderent la înscrisuri. Totodată, re a procedurii de executare sau de strămutare a docu-
probațiunea se referă, ca regulă, la neconcordanța mentului executoriu. Astfel, calea prealabilă, pe lângă
dintre actele emise de către executorul judecătoresc faptul că nu este obligatoriu stabilită de lege, este una
și conținutul legii. lipsită de eficiență. Totodată, urmează a fi remarcat

46 Institutul Naţional al Justiţiei

NR. 4 (43), 2017 Revista Institutului Naţional al Justiţiei

faptul că soluționarea litigiilor privind contestarea ac- nurile care se prezumă că aparțin acestuia – n.a.), este
telor executorului judecătoresc, indiferent de obiectul în stare să aducă atingere drepturilor și obligațiilor
și natura acestora, nu cad sub incidența art. 1821 alin. participanților din cadrul procedurii de executare.
(1) din Codul de procedură civilă, medierea judiciară Explicând noțiunea și statutul juridic al terților
ori prin tranzacția dintre părți. Acestea nu pot conveni care consideră că, prin actele de executare, le-a fost
asupra realizării de acțiuni în nulitate ale executorului încălcat un drept recunoscut de lege, urmează a fi
judecătoresc. menționat că respectiva calitatea o întrunesc toți
În conformitate cu art. 166 alin.(2) lit.d) din Codul ceilalți participanți la procedura de executare, cu
de procedură civilă, în cererea de chemare în judecată excepția părților, participanților, precum și altor per-
se indică esența încălcării sau a pericolului de încăl- soane obiectul cărora îl formează acțiunile de ridicare
care a drepturilor, libertăților sau intereselor legitime a sechestrului. De exemplu, X este creditorul lui Y (în
ale reclamantului, pretențiile lui. După cum urmează proces de insolvabilitate). Prin încheierea executoru-
din însăși denumirea atribuită de legiuitor, cererea de lui judecătoresc Z, au fost transmise în proprietatea lui
contestare a actelor de executare, întocmite de exe- M. bunuri individualizate ale lui Y. X contestă acțiunile
cutorul judecătoresc, obiectul acesteia îl constituie executorului judecătoresc Z, prin care a fost transmi-
actele executorului judecătoresc. De menționat că, se în proprietate bunuri individualizate ale lui Z [5].
în cadrul examinării prezentei categorii de litigii, pot Astfel, calitatea de terț o acoperă toți subiecții care
fi examinate exclusiv pretenții ce se referă la dezacor- contestă actele executorului judecătoresc, cu excepția
dul cu actele executorului judecătoresc, nefiind admi- celor care legea le-a atribuit o calitate specială.
se completarea cererii cu pretenții care urmează a fi Referitor la calitatea procesuală atribuită executo-
examinate în alte proceduri. Raționamentul constatat rului judecătoresc, urmează a fi menționat faptul că, în
reiese din specificul și unicitatea procedurii de execu- Codul de executare, la reglementările sale stabilite în
tare, care impune un cerc specific al participanților la propoziția a treia din art. 163 alin.(1), se menționează
proces, sarcina probațiunii diferită, termenii de exami- că executorul judecătoresc poate fi invitat să dea
nare proprii, calea de atac diferită etc. Prin urmare, în explicații referitor la actele contestate. Ținând cont de
conținutul cererii de chemare în judecată urmează să faptul că în Codul de procedură civilă nu se stabilește
se regăsească doar pretenții ce se referă la actele exe- o asemenea calitate procesuală, ca invitat care ar avea
cutorului judecătoresc. un statut procesual corespunzător, cu anumite drep-
În ipoteza că cererea depusă de către reclamant turi și obligații procesuale, implicarea executorului
conține și pretenții care urmează a fi examinate în judecătoresc în proces cu calitatea sa de invitat este
alte proceduri, instanța de judecată urmează să nu imposibilă. Mai mult, la momentul depunerii cererii,
dea curs cererii, în temeiul art.172alin.(2) din Codul de reclamantul poate atribui executorului judecătoresc
procedură civilă, explicând că pretențiile formulate ur- calitatea procesuală pe care o consideră necesară. Prin
mează a fi compatibile soluționării concomitente prin urmare, legea procesuală nu stabilește un anumit me-
aceeași procedură a cauzei [6]. canism de modificare a calității procesuale, instanța
Tot în acord cu principiul disponibilității, recla- de judecată fiind ținută de cercul și calitatea procesua-
mantul stabilește cercul participanților, identitatea lă atribuită de reclamant în conținutul cererii, or, odată
participanților la proces și statutul procesual care îl atri- cu excluderea, prin Legea nr. 244-XVI din 21.07.2006,
buie acestora. Corespunzător reglementării stabilite de a prevederilor art. 64 Cod de procedură civilă, potrivit
art. 163 alin.(1) din Codul de executare, reclamațiile din cărora instanţa de judecată, cu acordul reclamantului,
cererea privind contestarea actelor executorului jude- putea dispune înlocuirea părţii care figurează greşit
cătoresc se înaintează împotriva creditorului, debitoru- în proces, a fost dat de înţeles că, în cazul în care se
lui și/sau atât a creditorului cât și debitorului, în cazul în constată că acţiunea nu a fost intentată de reclaman-
care acțiunea este înaintată de către un terț. tul corespunzător sau că acţiunea nu este îndreptată
Astfel, în primul caz, în cererile privind contesta- împotriva unei persoane care trebuie să răspundă în
rea actelor executorului judecătoresc, reclamantul ur- acţiunea dată, instanţa de judecată nu va putea dis-
mează a fi participant la procedura de executare, cu pune înlocuirea părţii care figurează greşit în proces.
care pârâtul se află în opoziție în cadrul procedurii de
executare. Generalizând posibilitățile alternative care le-ar
În cea de a două ipoteză, reclamantul, adică terțul avea reclamantul la formularea cererii de contestare a
care pretinde că i s-au încălcat anumite drepturi, nu actelor executorului judecătoresc, este sesizabil faptul
se află în situație de opoziție cu debitorul și credi- ca acesta ar avea opțiunea de a atribui executorului
torul din procedura de executare, însă, prin natura judecătoresc calitatea de pârât sau de intervenient ac-
pretenției înaintate (ridicarea sechestrelor de pe bu- cesoriu. În conformitate cu art. 59 alin.(1) din Codul de

Institutul Naţional al Justiţiei 47

Revista Institutului Naţional al Justiţiei NR. 4 (43), 2017

procedură civilă, parte în proces (reclamant sau pârât) este susținută prin faptul că oricare cerere sau demers
poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la urmează a fi puse în discuție cu participanții la proces,
momentul intentării procesului, ca subiect al raportu- ultimii fiind în drept să-și expună poziția - fapt inerent
lui material litigios. Astfel, reclamantul individualizea- principiului contradictorialității. În plus, soluționarea
ză pârâtul, ca subiect procesual, care la data intentării unipersonală a cererilor nominalizate mai sus ca exem-
procesului ar fi subiect al unui raport material litigios. ple ar fi, practic, imposibilă, deoarece există posibili-
Contrar, art. 67 alin.(1) din Codul de procedură civilă tatea ca circumstanțele de fapt pe care reclamantul le
descrie intervenientul accesoriu ca persoană interesa- consideră a fi necesar de demonstrat să fie degrevate
tă într-un proces pornit între alte persoane. Suplimen- de probațiune, în cazul în care nu sunt negate de către
tar, statutul intervenientului accesoriu este completat partea opusă. Conform art. 123 alin. (6) din Codul de
și prin interpretarea sistemică a acestei noțiuni, care procedură civilă, faptele invocate de una dintre parţi
concretizează că interesul, în coraport cu acest partici- nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu
pant la proces, ar putea fi afectat de finalitatea litigiului le-a negat.
inițiat și, eventual, ar determina apariția drepturilor sau După cum urmează din prevederile art. 161 alin.(3)
obligațiilor unei alte persoane în coraport cu acesta. al Codului de executare, cererile privind contestarea
Relaționând concluziile expuse supra și ținând cont actelor executorului judecătoresc nu se supun taxei
de statutul executorului judecătoresc, precum și de ne- de stat. De menționat că această regulă este una abso-
cesitatea implicării acestuia în proces, dar și de dreptu- lută, în cazul în care cererea de contestare este formu-
rile și obligațiile materiale care se pot ivi și sau/modifica lată în condițiile art. 161-163 din Codul de executare,
drept consecință a pronunțării, în coraport cu acesta, și anume – contestarea actelor executorului judecăto-
este sesizabil că calitatea corespunzătoare a acestuia resc de către părți şi de alţi participanți la procesul de
este de intervenient accesoriu sau, după caz, de pârât. executare, precum şi de terții care consideră că prin
De menționat că statutul procesual de intervenient ac- actele de executare le-a fost încălcat un drept recu-
cesoriu atribuit executorului judecătoresc nu este unul noscut de lege.
veritabil, or, ultimul dispune de un interes procesual în Reieșind din concluzia expusă mai sus, conform
finalitatea procedurilor judiciare, însă a doua condiție, căreia pretențiile ce urmează să se regăsească în
precum că eventuala hotărâre judecătorească nu ar de- conținutul cererilor privind contestarea actelor exe-
termina apariția drepturilor sau obligațiilor unei alte cutorului judecătoresc pot avea un singur conținut și
persoane în coraport cu acesta, nu este întrunită, motiv anume anularea actelor executorului judecătoresc sau
pentru care acesta nu poate fi apreciat ca un interveni- obligarea executorului judecătoresc de a săvârși anu-
ent accesoriu clasic. mite acte, includerea altor categorii de pretenții, ce se
Calitatea indubitabilă de pârât urmează a fi atribu- impun cu taxă (de exemplu, repararea prejudiciului
ită executorului judecătoresc în situația în care obiec- moral, material, declararea nulității contractului etc.),
tul contestației îl va constitui cuantumul onorariului determină emiterea unei încheieri de a nu da curs ce-
de executare perceput și inacțiunea executorului ju- rerii de către instanța de judecată, plata taxei de stat
decătoresc. Or, eventuala hotărâre îi afectează direct la depunerea acestor cereri fiind exclusă, reieșind din
drepturile, somându-l la o anumită prestație. În acest natura și caracterul specific de contestare a actelor exe-
caz, creditorul nu are un interes direct în finalitatea cutorului judecătoresc.
procesului, deoarece nu i se afectează nici un drept Tot în acest context, urmează a fi sesizată diferența
sau interes. dintre situația stabilită la art. 161- 163 din Codul de exe-
În conținutul cererii privind contestarea actelor cutare - contestarea actelor executorului judecătoresc
executorului judecătoresc este posibil să se regăseas- de către părți, participanți și terți - și situația stabilită
că și anumite cereri sau demersuri (de exemplu, inter- la art. 164 din Codul de executare - apărarea drepturi-
pelarea probelor, numirea expertizei, introducerea în lor unor alte persoane. De menționat că, conform art.
proces a unui specialist, cercetare la fața locului etc.). 164 Cod de executare, dacă o altă persoană conside-
Deși respectiva posibilitate este una legiferată de art. ră că sechestrul a fost aplicat pe bunurile ce îi aparțin
166 alin.(3) în Codul de procedură civilă, în acord cu cu titlu de proprietate, ea poate intenta în procedură
care cererea de chemare în judecată poate cuprinde contencioasă o acțiune de ridicare a sechestrului. Ast-
şi alte date, importante pentru soluționarea pricinii, fel, este important de observat, încă de la etapa redac-
precum cererile și demersurile reclamantului, totuși, tării cererii, care este scopul înaintării acțiunii: anu-
soluționarea cererilor și demersurilor respective nu larea actelor executorului judecătoresc sau ridicarea
urmează a fi realizată la faza intentării procesului, ci sechestrului de pe bunuri. Pretenția privind ridicarea
doar în cadrul ședinței de judecată, la faza pregătirii sechestrului de pe bunuri nu se circumscrie condițiilor
cauzei pentru dezbateri judiciare. Această afirmație privind contestarea actelor executorului judecătoresc

48 Institutul Naţional al Justiţiei

NR. 4 (43), 2017 Revista Institutului Naţional al Justiţiei

și reprezintă o procedură contencioasă clasică, cu un consultă părțile în problema litigiului apărut.

alt cerc de participanți la proces și impunerea cu taxă Stabilirea cercului de participanți la proces se referă
de stat a fiecărei pretenții, termeni de examinare, sar- la identificarea subiecților ale căror drepturi și interese
cina probațiunii fiind diferită, căile de atac similar fiind pot fi lezate prin eventuala soluție judecătorească și im-
distincte și numere diferite de gestiune a dosarului. plicarea lor în proces. Instanța de judecată va soluționa
Competența jurisdicțională la judecarea cauzelor pri- cererile privind atragerea în calitate de co-pârât sau
vind contestarea actelor executorului judecătoresc intervenient accesoriu la cerere, sau, eventual, în cazul
este stabilită în art. 161 alin.(2) din Codul de executa- în care se constată că urmează a fi introdus în proces
re, în conformitate cu care cererea privind contestarea un subiect în calitate de intervenient accesoriu, iar
actelor de executare se înaintează în instanța de jude- reclamantul, la depunerea cererii, a omis să-l indice și
cată în a cărei rază teritorială se află biroul executoru- în ședință de judecată ezită să formuleze o cerere re-
lui judecătoresc sau, în cazul municipiului Chișinău, spectivă, instanța de judecată va emite o încheiere de
în instanța de judecată în a cărei circumscripție ca- atragere în calitate de intervenient accesoriu a respec-
mera teritorială a executorilor judecătorești a stabilit tivului participant din oficiu.
competența teritorială a executorului judecătoresc. Soluționarea cererilor privind interpelarea probelor
De menționat, că cererile privind contestarea actelor în litigiile ce țin de contestarea actelor executorului ju-
executorului judecătoresc pot viza simultan și anula- decătoresc urmează a fi realizată în concordanță cu art.
rea unor acte emise de diferiți executori judecătorești. 119 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în conformi-
Astfel, reieșind din dispozițiile codului de procedură tate cu care concursul instanței de judecată va putea fi
civilă, reclamantul va avea competența alternativă de solicitat doar în situația în care participantul la proces
a depune cererea la una din instanțele în raza căreia demonstrează imposibilitatea de a obține personal re-
se afla biroul oricărui executor judecătoresc sau în spectiva probă. Obținerea individuală poate fi realizată
circumscripția căreia camera teritorială a executorilor pe cale extrajudiciară prin expedierea anticipată a unei
judecătorești a stabilit competența teritorială a execu- solicitări părții care deține această probă. Totuși, în
torului judecătoresc. ipoteza în care partea chemată să prezinte o anumită
Pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare este probă refuză expres în ședință de judecată să prezinte
o fază obligatorie a procesului civil. Prin urmare, în înscrisul solicitat, această conduită va fi asimilată cu im-
situația în care cererea de contestare a actelor exe- pediment în desfășurarea de mai departe a procesului
cutorului judecătoresc corespunde criteriilor de ad- și, respectând principiul celerității, instanța urmează să
misibilitate, judecătorul va stabili data primei ședințe admită demersul privind interpelarea probelor. Supli-
de înfățișare. Scopul ședinței de pregătire a cauzei mentar, la examinarea cererii privind contestarea acte-
pentru dezbateri judiciare este stabilit la art. 183 lor executorului judecătoresc, instanța de judecată ur-
alin.(2) din Codul de procedură civilă și se rezumă la mează să concretizeze care este utilitatea probei consi-
soluționarea tuturor incidentelor procedurale necesa- derată necesară a fi administrată și, în dependență de
re justei soluționări a cauzei, prin precizarea legii care acest fapt, să-și întemeieze soluția.
urmează a fi aplicată şi determinarea raporturilor juri- În ședință de pregătire a cauzei pentru dezba-
dice dintre părți, constatarea circumstanțelor care au teri judiciare, reclamantul, în temeiul principiului
importanță pentru soluționarea justă a pricinii, stabi- disponibilității, este în drept să concretizeze atât cercul
lirea componenței participanților la proces şi implica- participanților la proces împotriva cărora înaintează
rea în proces a altor persoane, prezentarea de probe, pretenții cât și pretențiile formulate. Prealabil punerii
evaluarea oportunităților de soluționare a litigiului prin pe rol a cererii privind concretizarea cererii de chema-
mediere. re în judecată, instanța de judecată urmează să explice
Precizarea legii care urmează a fi aplicată și deter- reclamantului că cererea de chemare în judecată con-
minarea raporturilor juridice dintre părți sunt necesare cretizată este echivalentă cu cererea de contestare for-
în vederea constatării veridicității procedurii în care ur- mulată inițial și, prin urmare, în raport cu aceasta, se
mează a fi judecată cauza. Nemijlocit prin acțiunea de impun aceleași exigențe, ca formă și conținut. Totoda-
precizare a legii care urmează a fi aplicată, instanța de tă, este esențial faptul că cererea concretizată determi-
judecată urmează să concretizeze care sunt temeiuri- nă noi termene, începând cu care actele executorului
le juridice, în virtutea cărora reclamantul își întemeia- judecătoresc sunt contestate. În acest sens, este destul
ză pretențiile, iar pârâtul - obiecțiile. Evident, instanța de posibil ca depunerea cererii de concretizare să de-
de judecată nu se va expune din oficiu care este legea termine omiterea termenului de prescripție în interio-
aplicabilă raportului juridic contestat, or, acest fapt ar rul cărora reclamantul este în drept să solicite anularea
determina expunerea anticipată asupra viitoarei soluții actelor executorului judecătoresc.
judiciare și ar crea aparențele că instanța de judecată Vom menționa că, în cadrul procedurii de contesta-

Institutul Naţional al Justiţiei 49

Revista Institutului Naţional al Justiţiei NR. 4 (43), 2017

re a actelor executorului judecătoresc, este inadmisibilă acest sens, pentru o mai bună înțelegere a substanței
punerea pe rol a acțiunii reconvenționale. Or, reieșind noțiunilor de hotărâre, de încheiere, este oportună de-
din esența acesteia, respectiva acțiune nu s-ar circum- limitarea doctrinară a noțiunii de încheiere judecăto-
scrie atât scopului înaintării acțiunii reconvenționale rească de hotărâre judecătorească, în calitate de acte
cât și compatibilității procedurii de judecare a cauzei. de dispoziție ale instanței de judecată.
La fel, urmează a fi menționat faptul că, la judecarea ca- Astfel, M.C. Treușnikova ( M. K. Треушникова) ex-
uzelor privind contestarea actelor executorului judecă- plică că prin acte de dispoziție ale primei instanțe
toresc, instanța de judecată va respinge oricare cerere înțelegem toate tipurile de exprimare a voinței în for-
a părților privind confirmarea tranzacției de împăcare, mă scrisă emise de către instanță, ca organ investit cu
pe motiv că acestea contravin legii, fiind inaplicabile în putere de stat. Aceste acte, potrivit autoarei, se împart
cadrul unor asemenea proceduri. Existența unui docu- în hotărâri și încheieri [13, p.199]. Conchidem prin
ment executoriu suplimentar, care ar stabili anumite a afirma că, termenul acte de dispoziție ale instanței
prestații părților în cadrul executării deja a altui docu- judecătorești este unul de gen și, respectiv, are cea mai
ment executoriu, ar determina apariția unei dificultăți largă însemnătate.
procedurale considerabile în desfășurarea de mai Tot potrivit doctrinei, prin hotărâre, instanțele
departe a procedurii de executare. În acest context, judecătorești asigură realizarea drepturilor, executa-
părțile sunt libere să încheie tranzacții de împăcare în rea obligațiilor, constată existența sau inexistența unor
cadrul procedurii de executare, extrajudiciar. situații de fapt care constituie temei pentru apariția,
Ședința de pregătire a cauzei pentru dezbateri judi- modificarea sau stingerea raporturilor juridice, resta-
ciare se finalizează după consumarea etapei soluționării bilind astfel ordinea de drept[2, p.68]. Astfel, hotărâ-
tuturor cererilor, demersurilor și confirmarea listei pro- rea judecătorească reprezintă „actul de dispoziție al
belor. Judecarea cauzei în fond poate fi numită pentru instanței de judecată prin care se soluționează fondul
aceeași dată, în situația în care părțile declară că sunt oricărei pricini civile”, iar instanța care examinează
pregătite pentru judecarea cauzei, dar, în acord cu art. apelul sau recursul fiind împuternicită să pronunțe o
190 alin.(2) din Codul de procedură civilă, se poate so- nouă hotărâre prin care să soluționeze pricina civilă în
licita un termen de 15 zile pentru formularea poziției fond, doar dacă circumstanțele cauzei o cer și aceasta
de apărare. Reieșind din faptul că art. 163 alin.(1) al Co- este posibil [8, p.242-243]. Unii afirmă că prin hotărâ-
dului de executare stabilește că judecarea cauzelor în rea judecătorească întotdeauna se reflectă concluzia
litigiile privind contestarea actelor executorului jude- instanței de judecată despre aplicarea unei anumite
cătoresc urmează să aibă loc în termen de 30 de zile, norme juridice față de o situație concretă [1, p.68], fapt
este recomandabilă stabilirea unui termen mai restrâns pe care nu-l putem nega. Alți autori oferă o definiție
pentru judecarea cauzei în fond. Legea stabilește prin- asemănătoare celei oferite de cod [12, p.117], lucru pe
tr-o normă dispozitivă termenul de 30 de zile, în inte- care îl considerăm inacceptabil; or, definiția legală nu
riorul cărora urmează a fi soluționate contestațiile îm- se referă la toate aspectele unei hotărâri judecătorești,
potriva actelor executorului judecătoresc. Prin urmare, iar în plan doctrinar este posibil de evidențiat mai mul-
reieșind din caracterul natural sau dispozitiv al normei, te caracteristici. Oricum, majoritatea doctrinarilor au-
depășirea respectivului termen nu va determina surve- tohtoni împărtășesc aceeași opinie privind conceptul
nirea unei sancțiuni procesuale și nicidecum nu ar pu- de hotărâre judecătorească.
tea afecta valabilitatea actului de procedură emis.
În conformitate cu art. 163 alin.(4) din Codul de Cu titlu de drept comparat, vom expune opinia
executare, în redacția de până la intrarea în vigoa- doctrinarilor ruși asupra obiectului cercetat. Astfel,
re a Legii pentru modificarea și completarea unor aceștia afirmă că în cadrul procesului civil, hotărârea
acte legislative nr. 191 din 23.09.2016, în vigoare din judecătorească este un act de aplicare a dreptului, de-
28.04.2017, instanța de judecată soluționa cererea oarece aceasta are la bază concluziile instanței privind
privind contestarea actelor executorului judecătoresc aplicarea față de cauză a unor norme materiale concre-
prin pronunțarea unei hotărâri. Probabil, noua lege de te. Respectiv, fiecare hotărâre judecătorească reprezin-
modificare a Codului de executare a venit să coreleze tă în sine o aplicare concretă a normelor materiale și,
noțiunea de cerere, care este calificată ca o solicitare odată concretizate de către instanță, devine absolută,
a părții, în cadrul unui proces, cu noțiunea de încheie- căpătând putere juridică [10, p.250].
re, care este un act intermediar, emis de către instanța Doctrinarii ruși definesc hotărârea judecătoreas-
de judecată până la etapa pronunțării hotărârii, prin că, în mare parte, ca „act al puterii judecătorești, care
care se soluționează nemijlocit toate cererile. Astfel, asigură apărarea drepturilor cetățenești încălcate sau
Legea nr. 191 din 23.09.2016 determină locul procedu- pretinse a fi încălcate, pe cale de constatare a prezenței
rii de executare ca fază facultativă a procesului civil. În sau lipsei încălcării de drept, prescriind un compor-

50 Institutul Naţional al Justiţiei

NR. 4 (43), 2017 Revista Institutului Naţional al Justiţiei

tament pentru viitor” [11, p.268]. Oferindu-i mai mult zare, este sesizabil că se exclude situația intentării unui
un aspect formal/procesual decât logic, profesorul nou proces civil, reieșind din necesitatea contestării
V. Iarkov (В. Ярков), spre exemplu, definește hotărârea actelor executorului judecătoresc, cererile urmând a fi
judecătorească ca document procesual, prin care se examinate în cadrul aceluiași dosar. Subsecvent, cercul
soluționează cauza în fond și se restabilește situația an- participanților la proces și statutul lor procesual din
terioară încălcării de drept, fiind emis de către instanța cadrul procesului civil finalizat va fi identic cu cercul
de judecată în forma procesuală cerută de lege și în baza participanților la proces din procedura de contestare
examinării materialelor cauzei [15, p.366]. Aceeași pă- a actelor executorului judecătoresc. Astfel, reieșind din
rere este împărtășită și de către profesorul S.A. Aliohin faptul că, la etapa inițială de judecare a cauzei civile,
(С. А. Алехин). Potrivit acestuia, aplicarea normelor executorul judecătoresc nu a fost implicat, includerea
materiale se exprimă în constatarea legăturii din- și stabilirea statutului procesual al acestuia va determi-
tre subiecții de drept și norma materială concretă na anumite disensiuni.
(prezența sau absența violării de drept, transforma-
rea acestuia). M. C. Treușnikova (М.К. Треушникова) 2. Adițional, urmează a fi menționat faptul că, în
definește hotărârea judecătorească ca un act de înfăp- conformitate cu art. 14 alin.(2) din Codul de procedură
tuire a justiției, pentru care s-a intentat procesul, deoa- civilă, încheierea este dispoziția primei instanțe, prin
rece anume în temeiul respectivului act se efectuează care nu se soluționează fondul pricinii. Nesoluționarea
apărarea dreptului lezat sau pretins a fi încălcat, indi- fondului prezumă soluții procesuale intermediare
ferent dacă cererii i-a fost sau nu dat câștig de cauză. asupra unor incidente procedurale survenite în cur-
Aceasta afirmă că hotărârea reprezintă o constatare sul realizării procesului civil. Drept consecință, având
făcută de judecător cu referire la prezența sau absența în vedere că, la pronunțarea încheierilor nu suntem
dreptului încălcat, în rezultatul cărei acțiuni, litigiul se în prezența judecării fondului cauzei, procedura de
transformă într-o stare de drept înzestrată cu formulă judecare a cauzelor privind contestarea actelor exe-
executorie [14, p.364]. cutorului judecătoresc nu va include toate fazele
Importanța hotărârii judecătorești este relevantă obligatorii ale procesului civil: intentarea, pregătirea
atât din punct de vedere al părților, cât și al societății pentru dezbateri judiciare și, nemijlocit, dezbaterile
în general. Pentru părți, hotărârea este destinată să judiciare. Astfel, procedura de judecare a cererilor pri-
pună capăt litigiului dintre ele și să protejeze drepturi vind anularea actelor executorului judecătoresc se va
civile concrete. Pentru societate, hotărârea judecăto- rezuma la expunerea pozițiilor asupra cererii de către
rească, în general, reprezintă un mijloc de restabilire a participanții la proces.
ordinii de drept democratice și de eficientizare a nor-
melor de drept. Hotărârea judecătorească are, însă, și 3. Subsidiar, reieșind din conținutul art. 2041 alin.
un pronunțat caracter educativ, prevenind încălcarea (1) din Codul de procedură civilă, în condițiile în care
dreptului de către cetățenii care, în cazuri similare, ar fi ședința de judecată a fost deschisă şi examinarea prici-
tentați să nesocotească drepturile subiective recunos- nii în fond a început, pot apărea incidente procesuale
cute de ordinea juridică [7, p.505]. care fac imposibilă continuarea examinării în aceeași
Dacă hotărârea judecătorească este unicul act juri- zi şi determină întreruperea ședinței de judecată cu
dic de apărare a dreptului încălcat sau contestat, atunci posibilitatea continuării acesteia la o altă dată şi oră,
încheierile instanței de judecată sunt foarte diferite și care vor fi fixate de instanța de judecată. În acest sens,
numărul lor depinde de circumstanțele concrete ale poate fi constatat faptul că întreruperea este un act de
pricinii, fiecare se adoptă în baza aplicării normelor de dispoziție al instanței de judecată emis după ce a înce-
drept atât procesuale, cât și materiale [3, p.152]. put judecarea cauzei în fond. Contrar, survenirea unei
Importanța acestora se evidențiază prin faptul situații care împiedică desfășurarea de mai departe a
că, grație încheierilor judecătorești, instanța poate judecării cauzei determină amânarea procesului.
soluționa eficient și operativ o gamă vastă de proble- Raportând concluziile expuse la faptul că contes-
me incidentale procesului [1, p.50]. tarea actelor executorului judecătoresc se va finaliza
Deși, aparent, substituirea noțiunii de hotărâ- cu pronunțarea unei încheieri, fără judecarea fondului
re cu noțiunea de încheiere nu ar modifica esențial cauzei, în cazul survenirii unei situații care împiedică
desfășurarea procedurii de contestare a actelor exe- desfășurarea de mai departe a procesului civil, instanța
cutorului judecătoresc, urmează a fi evidențiate con- de judecată va amâna judecarea cererii. În consecință,
secințele acesteia: la data stabilită a următoarei ședințe, procesul civil va
începe corespunzător cu etapa inițială, participanții la
1. Calificând noțiunea de cerere ca act de dispoziție proces fiind puși în situația de a-și expune poziția de la
al participanților în cadrul unui proces în curs de reali- început.

Institutul Naţional al Justiţiei 51

Revista Institutului Naţional al Justiţiei NR. 4 (43), 2017

4. După cum reiese din trăsăturile încheierii expu- 7. Suplimentar, la pronunțarea încheierilor prin
se mai sus, acesta este actul intermediat al instanței care se vor soluționa contestațiile împotriva actelor
de judecată, prin care se soluționează inclusiv fiecare de dispoziție a executorului judecătoresc, instanța de
cerere și demers în parte. Astfel, dacă emiterea unei în- judecată întotdeauna va pronunța încheierea integral,
cheieri presupune expunerea de soluții asupra fiecărei fapt ce cuprinde, inclusiv, motivarea soluției adoptate.
cereri sau demers în parte, atunci instanța de judecată Or, legea nu prevede posibilitatea pronunțării dispozi-
nu va putea examina o altă cerere în cadrul unui pro- tivului unei încheieri.
ces unde deja se examinează o cerere. Spre exemplu,
în cadrul soluționării cererii privind contestarea acte- Referințe bibliografice:
lor executorului, nu va putea fi examinată o cerere pri- 1. Bâcu A. Curs aplicativ la dreptul procesual civil (partea
vind asigurarea acțiunii sau de interpelare a probelor. specială). Chișinău: Print-Caro, 2013. 245 p.
Acestea sunt echivalente, ca statut și condiție, fiind 2. Belei E. ș.a. Drept procesual civil: Partea specială. Chișinău:
similare – cereri. Tipografia Centrală, 2009. 440 p.
3. Dorfman I. Drept procesual civil (note de curs). Chișinău,
5. Reieșind din conținutul art. 241 alin.(1) al Codu- 2010. 248 p.
lui de procedură civilă, dispozitivul cuprinde concluzia, 4. Gârbuleț I., Stoica A. Ghid practic de executare silită.
inclusiv și dispoziții privind repartizarea cheltuielilor București: Hamangiu, 2010. 616 p.
de judecată. De asemenea, urmează a fi evidențiat că, 5. Hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 28
dispoziții referitor la posibilitatea soluționării repartiză- octombrie 2015. Cauza civilă nr. 2-553/14.
rii cheltuielilor de judecată prin pronunțarea încheierii 6. Încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din
nu există. Reieșind din caracterul reglementar al proce- 26 septembrie 2016. Cauza civilă nr. 25C11-269/16.
sului civil, în conformitate cu care este admisibil doar 7. Leș I. Tratat de drept procesual civil. Curs universitar. Ed. a
ceea ce este descris în conținutul legii, și ținând cont III-a. București: All Beck, 2005. 960 p.
de faptul că soluționarea cererilor privind contestarea 8. Pisarenco O. Drept procesual civil. Ed. a II-a. Chișinău:
actelor executorului judecătoresc va fi finalizată cu Tehnica-INFO, 2012. 404 p.
emiterea unei încheieri, părțile nu vor putea pretinde 9. Stratulat Gh., Harmaniuc P. Controlul judecătoresc
compensarea cheltuielilor de judecată. în procedura de executare silită civilă. În: Materialele
Conferinței Internaționale – Procesul civil și executa-
6. La fel, urmează a fi reținut că substituirea noțiunii rea silită. Actualități și perspective, 24–26 august 2017,
de hotărâre cu noțiunea încheiere la art. 163 din Codul Târgu Mureş (România). Târgu-Mureș: Universul Juridic,
de executare va înlătura obligația de eliberare a titlu- 2017, p.282-287.
lui executoriu în aceste categorii de cauze. Respectiva 10. Власов А.А. Гражданское процессуальное право.
Москва: Велби, 2004. 427 c.
concluzie poate fi întemeiată pe art. 11, lit. b) din Codul
11. Зайцев А.И., Афанасьев С.Е. Гражданский Процес.
de executare, în acord cu care încheierile eliberate în
Москва: Норма, 2004. 463 c.
cauzele civile sunt documente executorii. De remar-
12. Матвеев В. Гражданское процессуальное право (граж-
cat: instanțele de judecată, reieșind din faptul că în-
данский процесс): Курс лекций. Bălți: Tipografia din
cheierile respective constituie documente executorii,
Bălți SRL, 2007. 184 c.
urmează să indice toate atributele de identificare a
13. Треушников M.K. Гражданский Процес, 3-е издательс-
participanților la proces, iar după conținut, încheierea
тво. Москва: Юриспруденция, 2001. 400 c.
trebuie să corespundă condițiilor stabilite la art. 14 din
14. Треушников М.К. Гражданский процесс. Москва: Горо-
Codul de executare.
дец, 2003. 720 c.
15. Ярков В. Гражданский процесс, 5-е издание. Москва:
Волтерс Клувер, 2004. 448 c.

52 Institutul Naţional al Justiţiei