Metodica Matematicii in Primar PDF
Metodica Matematicii in Primar PDF
Metodica Matematicii in Primar PDF
Mihail Roşu
Unitatea 1
Obiective
familiarizarea cu obiectivele şi conţinuturile matematicii şcolare a claselor I – IV;
cunoaşterea condiţionărilor psihologice ale formării noţiunilor matematice;
conştientizarea continuităţii în învăţarea matematicii, în ciclul achiziţiilor
fundamentale din grădiniţa de copii şi şcoala primară.
Conţinuturi
Resurse
Unitatea 1;
MEN, CNC, Curriculum naţional, Programe şcolare pentru învăţământul primar ,
Bucureşti, 1998;
MEN, Programa activităţilor instructiv – educative în grădiniţa de copii, Bucureşti,
2000;
Manuale (în vigoare) de matematică pentru clasele I – IV.
3
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 1/137
4
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 2/137
Mihail Roşu
2. Obiectivele predării-învăţării
matematicii
5
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 3/137
6
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 4/137
Mihail Roşu
7
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 5/137
în spaţiu;
2.2 să recunoască forme plane şi forme
spaţiale, să sorteze şi să clasifice după formă,
obiecte date;
2.3. să sesizeze asocierea dintre elementele a
două categorii de obiecte, desene sau numere
mai mici ca 20, pe baza unor criterii date, să
continue modelele repetitive reprezentate prin
obiecte, desene sau numere mai mici decât 10;
2.4. să se continue modelele repetitive
reprezentate prin obiecte, desene sau numere
mai mici decât 10;
2.5. să exploreze modalităţi de a descompune
numere mai mici ca 30, în sumă sau diferenţă
folosind obiecte, desene sau numere;
2.6. să rezolve probleme care presupun o
singură operaţie dintre cele învăţate;
2.7. să compună oral exerciţii şi probleme cu
numere de la 0 la 30.
2.8. să măsoare dimensiunile, capacitatea sau
masa unor obiecte folosind unităţi de măsură
nestandard aflate la îndemâna elevilor;
2.9. să recunoască orele fixe pe ceas;
8
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 6/137
Mihail Roşu
obiectivul de referinţă
3.1. să verbalizeze în mod constant modalităţile
de calcul folosite în rezolvarea unor probleme
practice şi de calcul;
Cel de-al patrulea obiectiv cadru se regăseşte în
obiectivele de referinţă
4.1. să manifeste o atitudine pozitivă şi
9
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 7/137
şcolar 2004-2005);
• elemente intuitive de geometrie: punct,
segment, linie dreaptă, linie frântă, linie curbă;
interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice;
exerciţii de observare a obiectelor cu formă de
paralelipiped dreptunghic;
• măsurarea mărimilor şi unităţilor de măsură
10
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 8/137
Mihail Roşu
11
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 9/137
formării noţiunilor
matematice
Specificul dezvoltării stadiale a inteligenţei se
manifestă printr-o proprietate esenţială: aceea de a fi
concret-intuitivă. Conform concepţiei lui Piaget, la
vârsta şcolară mică, copilul se află în stadiul operaţiilor
concrete, ce se aplică obiectelor cu care copilul
12
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 10/137
Mihail Roşu
13
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 11/137
14
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 12/137
Mihail Roşu
inegalitate).
4.2. Formarea limbajului matematic
Se ştie că învăţarea oricărei ştiinţe începe, de
fapt, cu asimilarea limbajului ei noţional. Studiul
matematicii urmăreşte să ofere elevilor, la nivelul lor
de înţelegere, posibilitatea explicării ştiinţifice a
noţiunilor matematice.
Există o legătură strânsă între conţinutul şi
denumirea noţiunilor, care trebuie respectată inclusiv
15
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 13/137
16
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 14/137
Mihail Roşu
17
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 15/137
18
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 16/137
Mihail Roşu
19
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 17/137
complex de factori.
Specifice predării-învăţării matematice la
clasele I- IV sunt strategia inductivă şi strategia
analogică. În strategia inductivă se întreprind
experimente asupra situaţiei date, efectuând acţiuni
reale cu obiecte sau concepte. Pe baza observaţiilor
făcute în cadrul acestor concretizări, elevii sunt
20
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 18/137
Mihail Roşu
21
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 19/137
timpului;
înţelegerea măsurării valorii unui obiect cu
ajutorul banilor;
Pentru formarea capacităţii de rezolvare a
problemelor, obiectivele de referinţă impun:
exprimarea conţinuturilor problemelor în
simboluri matematice;
22
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 20/137
Mihail Roşu
23
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 21/137
6. Ordonarea crescătoare/descrescătoare a
elementelor unei grupe sau ordonarea unor grupe date,
după criteriile: mărime, lungime/lăţime, cantitate.
II. Numere naturale 1-10.
1. Cunoaşterea numeraţiei este realizată în mai
multe etape, în fiecare dintre acestea
urmărindu-se:
24
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 22/137
Mihail Roşu
25
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 23/137
rezolvată.
Activităţi practice
Puncte cheie
identificarea obiectivelor
predării matematicii în clasele I –IV;
distingerea conţinuturilor
matematicii şcolare a claselor I – IV;
remarcarea bazei
26
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 24/137
Mihail Roşu
Studiu individual
27
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 25/137
28
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 26/137
Mihail Roşu
Unitatea 2
Obiective
familiarizarea cu metodologia introducerii unui număr natural, în clasa I;
cunoaşterea modului în care se predă numeraţia în clasele II – IV;
conştientizarea relaţiilor de egalitate şi de ordine în mulţimea numerelor naturale.
Conţinuturi
Resurse
Unitatea 2;
MEN, CNC, Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar ,
Bucureşti, 1998 (obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare vizând
numeraţia);
SNEE, CNC, Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar , Editura Pro
Gnosis (matematică, numeraţia);
Manuale (în vigoare) de matematică pentru clasele I- IV, (capitolele vizând
numeraţia).
29
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 27/137
30
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 28/137
Mihail Roşu
31
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 29/137
32
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 30/137
Mihail Roşu
33
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 31/137
acesteia (folosind
disjuncţia)
• reuniunea a -Date fiind două mulţimi cu
două mulţimi -precizarea proprietăţii elemente comune, se cere
caracteristice a intersecţiei a caracterizarea obiectelor din
două mulţimi, folosind intersecţie
• intersecţia a conjuncţia
două mulţimi
34
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 32/137
Mihail Roşu
35
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 33/137
36
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 34/137
Mihail Roşu
37
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 35/137
următoarele etape:
acţiuni cu mulţimi de obiecte (etapa acţională);
38
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 36/137
Mihail Roşu
39
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 37/137
40
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 38/137
Mihail Roşu
literă dată);
6. utilizarea frecventă a jocului didactic matematic sau
introducerea unor elemente de joc.
La clasele III – IV se va urmări:
sublinierea necesităţii de a lărgi secvenţa numerică
cunoscută (de exemplu, elevii pot fi motivaţi pentru
învăţarea numerelor mari, trezindu-li-se interesul
41
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 39/137
42
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 40/137
Mihail Roşu
decât a; mai mare decât a, dar mai mic decât b; mai mare decât b.
Este de subliniat efortul de gândire cerut elevilor de acest proces:
dacă c este mai mic decât a, compararea celor 3 numere s-a
terminat (avem relaţia: c <a < b); dacă c este mai mare decât a,
atunci trebuie comparat şi cu b: dacă este mai mic decât b, atunci a
< c < b, iar dacă este mai mare decât b, atunci a < b < c.
Acest efort de gândire sporeşte cu cât sunt mai multe
43
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 41/137
Activităţi practice
acelaşi tip.
Puncte cheie
Studiu individual
44
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 42/137
Mihail Roşu
Studiu individual Studiu individual
45
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 43/137
Unitatea 3
Obiective
familiarizarea cu metodologia predării operaţiilor cu numere naturale în clasele
I – IV;
cunoaşterea modului în care se introduce ordinea efectuării operaţiilor;
conştientizarea implicaţiilor calculatorii ale apariţiei parantezelor într-o expresie
numerică.
Conţinuturi
Resurse
Unitatea 3;
MEN, CNC, Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar ,
Bucureşti, 1998 (obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare vizând
predarea operaţiilor cu numere naturale);
SNEE, CNC, Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar, Editura Pro
Gnosis (matematică, operaţii cu numere naturale);
Manuale (în vigoare) de matematică pentru clasele I- IV (capitolele vizând predarea
operaţiilor).
46
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 44/137
Mihail Roşu
Notiţe
1. Predarea adunării şi scăderii
3 4 3 4
3+4 = 7 3+4 = 7
Se introduc acum semnele grafice “+” şi “=”, explicându-se
ce reprezintă fiecare şi precizându-se că acestea se scriu doar între
numere.
47
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 45/137
operaţia de scădere.
Scăderea se introduce folosind operaţia de diferenţă dintre o
mulţime şi o submulţime a sa (complementara unei submulţimi).
În prima etapă (concretă), dintr-o mulţime de obiecte ce au
o proprietate comună se izolează (se îndepărtează, se scoate) o
submulţime de obiecte şi se constată câte obiecte rămân în
mulţime. Acţiunea mentală a elevului vizează număratul sau
descompunerea unui număr în două componente, dată fiind una
dintre acestea.
În a doua etapă (semiabstractă), reprezentările utilizate pot
fi de tipul următor:
7 - 3 = 4 7 - 3 = 4
48
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 46/137
Mihail Roşu
49
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 47/137
50
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 48/137
Mihail Roşu
anterior);
adunarea zecii cu cealaltă componentă a celui de-al
doilea termen.
De exemplu: 8 + 6 = 8 + (2 + 4) = (8 + 2) + 4 = 10 + 4 = 14
Din punct de vedere metodic, se păstrează sugestiile
prezentate în cazul anterior, cu precizarea că formarea deprinderii
respective este deosebit de importantă şi condiţionează înţelegerea
51
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 49/137
52
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 50/137
Mihail Roşu
5) – 3 = 10 + 0 – 3== 10 – 3 = 7
Al doilea procedeu revine la:
53
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 51/137
54
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 52/137
Mihail Roşu
55
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 53/137
exemplu 35 + 7);
Apare în plus faţă de cazul anterior faptul că suma unităţilor
este un număr mai mare decât 10. Se formează din această sumă o
zece, care se va aduna cu zecile primului număr şi unităţi, ce se
adiţionează la suma zecilor. Deci:
35 + 7 = (30 + 5) + 7 = 30 + (5 + 7) = 30 + 12 = 30 + (10 + 2) =
(30 + 10) + 2 = 40 + 2 = 42
56
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 54/137
Mihail Roşu
sau
54 – 8 = 54 – (4 + 4) = (54 – 4) – 4 = 50 – 4 = 46;
j) 54 – 28 = (50 + 4) – (20 + 8) = (40 + 10 + 4) – (20 + 8)
= (40 – 20) + (10 – 8) + 4 = 20 + 2 + 4 = 26
sau
54 – 28 = 54 – 20 – 8 = (54 – 20) – 8 = 34 – 8 = 26 .
1.4. Adunarea şi scăderea numerelor
57
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 55/137
58
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 56/137
Mihail Roşu
“Voi nu aţi învăţat încă să adunaţi ( scădeţi ) numere atât de mari, Notiţe
dar ştiţi să operaţi cu numere până la 20. Credeţi că aţi putea să
efectuaţi aceste calcule cu numere mari, fără ajutorul meu ?”,
captează interesul elevilor, dorinţa de a face singuri un lucru nou,
de a se afirma, autodepăşindu-se. Chiar numai încercarea aceasta
are atât de bogate valenţe formative, încât merită să fie făcută.
2. “Matematizarea” aflării unui termen necunoscut
Dacă în concentrele anterioare, aflarea unui termen
necunoscut la adunare/scădere se putea realiza de către elevi prin
încercări, mai mult sau mai puţin sistematice, acum mărimea
numerelor şi, implicit plaja dintre acestea, exclud procedeul “
59
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 57/137
60
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 58/137
Mihail Roşu
27 2 7 Notiţe
73 1 9
După conştientizarea raţionamentului, adnotările superioare
dispar, scrierea ajunge la forma cunoscută.
Pentru formarea unor necesare deprinderi de ordine,
învăţătorul trebuie să urmărească la elevi şi plasarea în pagină a
calculului în scris, rezervând în dreapta paginii un spaţiu pentru
redactarea acestuia.
5. Formarea deprinderilor de calcul mintal şi cel oral
Calculul mintal se efectuează în gând, deci nu se sprijină pe
material didactic şi nici nu utilizează tehnici de calcul în scris. În
61
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 59/137
62
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 60/137
Mihail Roşu
63
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 61/137
proprietăţile înmulţirii:
este totdeauna posibilă;
este comutativă;
este asociativă;
admite element neutru (1);
dacă unul dintre factori este 0, produsul este 0;
distributivitatea înmulţirii faţă de adunare.
(fără utilizarea terminologiei ştiinţifice)
După ce elevii au asimilat aceste cunoştinţe, se trece la
învăţarea conştientă a înmulţirii numerelor din concentrul 0 – 10,
alcătuind tabla înmulţirii pentru fiecare dintre ele. Înmulţirile cu 0
şi 1 au fost prezentate la proprietăţi, unde, eventual, ar putea fi
introdusă şi înmulţirea cu 10 (privind zecea ca unitate de calcul),
astfel încât prima tablă alcătuită va fi cea a înmulţirii cu 2. pentru
realizarea acesteia, se apelează la definiţia înmulţirii ca adunare
repetată a numărului 2, elevii descoperind singuri produsele. Aceste
rezultate mai pot fi aflate şi pot fi reţinute uşor dacă elevii sunt
solicitaţi să numere din 2 în 2, de la 0 la 20. Rezultatele obţinute
vor fi consemnate în tabla înmulţirii cu 2, scrisă pe tablă şi în
caietele elevilor. Este utilă reţinerea acesteia pe două coloane: în
prima apar, în ordine, înmulţirile care au factorul 2 pe locul al
64
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 62/137
Mihail Roşu
65
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 63/137
66
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 64/137
Mihail Roşu
Notiţe
31+ (de două ori o unitate= 2 unităţi şi 31× (2 × 1 = 2 +
31 de două ori 3 zeci = 6 zeci ) 2 2×30 = 60
62 62 62
c) înmulţirea numerelor de o cifră cu 100
Nu ridică probleme metodice întrucât suta este privită ca
unitate de calcul, înmulţirea cu ea realizându-se ca în tabla
înmulţirii. Cu atât mai mult cu cât, din punct de vedere al tehnicii
de calcul, acest caz se reduce la adăugarea, la sfârşitul numărului, a
două zerouri.
d) înmulţirea numerelor de o cifră cu numere formate
67
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 65/137
690 690
7245
68
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 66/137
Mihail Roşu
69
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 67/137
între ele, decizia alegerii şi utilizării unuia sau altuia dintre ele fiind
influenţată de accesibilitatea în înţelegerea de către copilul de
vârstă şcolară mică.
Dopă introducerea operaţiei se trece la alcătuirea tablei
împărţirii, folosind legătura dintre înmulţire şi împărţire. Pornind
de la tabla înmulţirii cu un număr dat 8de exemplu, 7), se
construieşte tabla împărţirii cu acel număr, considerând ca
70
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 68/137
Mihail Roşu
= 30 + 3 rest 1 = 33 rest 1;
• 76 : 2 = (7 zeci + 6 unităţi) : 2 = (6 zeci + 1 zece + 6 unităţi)
: 2 = (6 zeci) : 2 + 16 : 2 = 30 + 8 = 38;
• 77: 2 = (7 zeci + 7 unităţi) : 2 = (6zeci + 1 zece + 7 unităţi) :
2 = (6 zeci) : 2 +17 : 2 = 30 + 8 rest 1 = 38 rest 1.
deosebite elevilor:
64 . 2 = 32 67 : 2 = 33 rest 1 76 : 2 = 38 77 : 2 = 38 rest 1
6 6 6 6
=4 =7 16 17
4 6 16 16
= 1 == =1
71
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 69/137
80 : 10 = (8 zeci): ( 1zece) = 8
800 : 10 = (80 zeci): (1 zece) = 80
8000 : 10 = (800 zeci) : (1 zece) = 800
800 : 100 = ( 8 sute) : (1sută) = 8 ş.a.m.d
Cazurile în care împărţitorul este scris cu mai mult de 1
cifră nu mai sunt prevăzute în actuala programă a claselor I – IV şi,
în consecinţă, nu ne oprim asupra lor.
72
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 70/137
Mihail Roşu
4. Folosirea parantezelor
73
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 71/137
74
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 72/137
Mihail Roşu
Notiţe
Activităţi practice
Puncte cheie
Studiu individual
75
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 73/137
Studiu individual
76
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 74/137
Mihail Roşu
Unitatea 4
Obiective
- familiarizarea cu metodologia predării mărimilor şi a unităţilor de măsură;
- cunoaşterea specificului introducerii mărimilor şi a unităţilor de măsură, în clasa I;
-
conştientizarea particularităţilor unei lecţii vizând predarea mărimilor şi a unităţilor
de măsură, în clasele I – IV.
Conţinuturi
Resurse
Unitatea 4
MEN, CNC, Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar ,
Bucureşti, 1998 (obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare vizând
predarea mărimilor şi a unităţilor de măsură);
SNEE, CNC, Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar , Editura Pro
Gnosis (matematică, mărimi şi unităţi de măsură);
Manuale (în vigoare) de matematică pentru clasele I- IV, (capitolele vizând mărimile
şi unităţile de măsură).
77
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 75/137
78
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 76/137
Mihail Roşu
2. Unităţi de măsură
79
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 77/137
80
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 78/137
Mihail Roşu
timpului” (pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă) ori a unui Notiţe
calendar.
Chiar învăţarea unităţilor de măsură pentru timp va fi mai
dificilă, deoarece între acestea nu există o relaţie de multiplicitate
cu 10 (ca la celelalte trei mărimi anterioare), ci cu 60 (1 oră=60
minute, 1 minut=60 secunde) sau alţi factori (ex.:1 zi=24 ore, 1
săptămână=7 zile).
Şi în predarea-învăţarea timpului se evidenţiază nu numai
legătura cu mediul, ci şi interdisciplinaritatea. “Citirea” orelor pe
ceas poate fi precedată de realizarea la “abilităţi practice” a unui
cadran din carton şi a acelor indicatoare, ce vor fi utilizate în
81
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 79/137
82
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 80/137
Mihail Roşu
83
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 81/137
bancnote;
utilizarea instrumentelor de măsură adecvate:
metrul, rigla gradată, cântarul, balanţa.
La clasa a IV-a, obiectivul de referinţă cere ca elevii să
cunoască unităţile de măsură standard pentru lungime, capacitate,
masă, suprafaţă, timp şi unităţi monetare şi să exprime prin
transformări pe baza operaţiilor învăţate, legăturile dintre unităţile
84
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 82/137
Mihail Roşu
Activităţi practice
Puncte cheie
85
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 83/137
Mihail Roşu
Studiu individual
86
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 84/137
Mihail Roşu
Unitatea 5
Obiective
- familiarizarea cu metodologia predării elementelor de geometrie în clasele I -IV;
- cunoaşterea condiţionărilor psihologice ale formării conceptelor geometrice;
- conştientizarea particularităţilor unei lecţii vizând predarea elementelor de
geometrie, în clasele I – IV.
Conţinuturi
Resurse
Unitatea 5
MEN, CNC, Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar ,
Bucureşti, 1998 (obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare
vizând predarea elementelor de geometrie);
SNEE, CNC, Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar , Editura Pro
Gnosis (matematică, elemente de geometrie);
Manuale (în vigoare) de matematică pentru clasele I- IV, (capitolele vizând
elementele de geometrie).
87
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 85/137
Notiţe
1. Locul şi rolul elementelor de geometrie
în matematica şcolară
88
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 86/137
Mihail Roşu
89
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 87/137
poligon;
paralelipiped dreptunghic, cilindru, con (observare
de obiecte).
Obiectivul de referinţă pentru clasa a IV-a vizează
recunoaşterea formelor plane şi a formelor spaţiale, identificarea şi
desemnarea proprietăţilor simple ale unor figuri geometrice.
Conţinuturile învăţării constau în:
de geometrie
Elementele de geometrie au un caracter intuitiv, cu un stil
de găndire apropiat de al etapei preeuclidiene (600 – 300 î.e.n.).
Rolul dominant al intuiţiei este justificat de necesitatea
corelării cu particularităţile psiho-fiziologice ale şcolarului mic, cu
experienţa sa didactică şi de viaţă.
Caracterul intuitiv se regăseşte, în principal, în următoarele
aspecte:
noţiunile primare au o bază intuitivă;
propoziţiile care au, la acest nivel, un conţinut
evident prin el însuşi (deşi constituie teoreme în
geometria euclidiană), aici nu se demonstrează (se
admit tocmai pe baza caracterului lor intuitiv);
accentul este pus pe tratarea problemelor aplicative,
ridicate de realitate; nu există probleme „de
demonstrat”.
90
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 88/137
Mihail Roşu
caracteristice;
91
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 89/137
5. Sugestii metodice
92
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 90/137
Mihail Roşu
poate fi greşită.
Învăţătorul trebuie să aibă în vedere plauzibilitatea
măsurilor ataşate mărimilor geometrice, să prezinte probleme cu
date posibil de reprezentat în desen, pe pagina caietului. Rezultatele
obţinute de elevi prin raţionamente geometrice şi calcul vor fi
verificate prin măsurare directă.
În redactarea rezolvării unei probleme cu conţinut
93
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 91/137
Puncte cheie
Studiu individual
94
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 92/137
Mihail Roşu
Studiu individual
95
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 93/137
96
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 94/137
Mihail Roşu
Unitatea 6
PREDAREA FRACŢIILOR
Obiective
- familiarizarea cu metodologia predării fracţiilor în clasa a IV- a;
- cunoaşterea specificului introducerii fracţiilor în clasa a IV- a;
- conştientizarea extinderii conceptului de număr şi implicaţiile psihologice ale acestui
fapt la elevii clasei a IV-a.
Conţinuturi
Resurse
Unitatea 6
MEN, CNC, Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul
primar , Bucureşti, 1998 (obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare
vizând predarea fracţiilor);
SNEE, CNC, Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar ,
Editura Pro Gnosis (matematică, fracţii);
Manuale (în vigoare) de matematică pentru clasa a IV - a, (capitolul
vizând fracţiile).
97
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 95/137
98
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 96/137
Mihail Roşu
Notiţe
mulţimi de obiecte concrete (nuci, creioane, beţişoare,
jetoane ş.a.);
b) etapa de fracţionare prin îndoirea unor figuri
geometrice plane care au axe de simetrie (pătrate,
dreptunghiuri, cercuri);
c) etapa de fracţionare prin trasarea unor linii pe
un desen geometric dat, pe care-l împart în părţi la fel de
mari (axe de simetrie ale unui pătrat, dreptunghi, cerc
ş.a) sau fracţionarea unor imagini de obiecte (trasarea
unor linii pe imaginea unui măr, a unei clădiri ş.a)
d) etapa de fracţionare a numerelor, reductibilă
la împărţirea acestora la un număr dat (2, pentru aflarea
unei doimi; 4, pentru aflarea unei pătrimi ş.a.m.d.)
În cadrul fiecărei etape se va evidenţia unitatea fracţionară
şi se va sublinia faptul că întregul a fost împărţit în părţi la fel de
mari.
Se introduce apoi noţiunea de fracţie, ca fiind una sau mai
multe unităţi fracţionare şi scrierea/citirea acesteia. Pentru ca elevii
99
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 97/137
100
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 98/137
Mihail Roşu
Notiţe
3. Fracţii egale
101
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 99/137
5. Operaţii cu fracţii
102
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 100/137
Mihail Roşu
Notiţe
calculatorie este corect intuită, după utilizarea unui desen sugestiv
şi a unor exprimări neformalizate (de tipul: două cincimi + o
cincime =?, trei cincimi – două cincimi =?). Se ajunge astfel la
regulile cunoscute: pentru a aduna/scădea două fracţii cu acelaşi
numitor se adună/scad numărătorii, numitorul rămânând
neschimbat.
În perspectiva simetriei relaţiei de egalitate, pentru
cultivarea reversibilităţii gândirii elevilor este necesară abordarea
unor sarcini de tipul scrierii unei fracţii ca o sumă/diferenţă de
fracţii având acelaşi numitor (ex. 3/5 = 1/5 + ; 5/6 = /6 +
; 6/7 = + şi analog pentru scădere). Mai menţionăm că, la
nivelul trunchiului comun al programei, este suficient să se opereze
cu fracţii subunitare, deoarece utilizarea celorlalte tipuri de fracţii
(echiunitare, supraunitare) ar atrage după sine o altă problemă:
scoaterea întregilor din fracţie.
O eventuală extindere la cazul adunării/scăderii fracţiilor cu
numitori diferiţi este posibilă doar în situaţia în care elevii au
capacitatea de a obţine fracţii egale cu o fracţie dată (vezi
103
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 101/137
din 12 l), reţinând ideea: împărţire (în părţi egale). De aici, se trece
la aflarea unei unităţi fracţionare dintr-un număr (1/2 din 10, 1/3
din 9, 1/4 din 12), subliniind procedeul: împărţire.
Parcurgerea celei de-a două etape (aflarea unei fracţii dintr-
un întreg) presupune doi paşi: aflarea unei singure unităţi
fracţionare de tipul indicat de numitor şi apoi aflarea fracţiei
respective din întreg. De exemplu, problema aflării a 3/4 din 12
este reductibilă la: aflarea unei pătrimi din 12 (ceea ce elevii ştiu) şi
constatarea că 3 astfel de părţi (pătrimi) înseamnă de 3 ori mai mult
decât una singură (deci înmulţire cu 3).
După rezolvarea mai multor cazuri particulare se
sintetizează modul de lucru în regula: pentru a afla cât reprezintă o
fracţie dintr-un număr (natural), împărţim numărul la numitorul
fracţiei şi înmulţim rezultatul cu numărătorul.
Din punct de vedere metodic, această ultimă etapă poate fi
parcursă, funcţie de particularităţile clasei, trecând prin fiecare
dintre fazele concretă, semiconcretă şi abstractă sau numai prin
ultimele/ultima. Considerăm că elevii şi-au însuşit procedeul aflării
unei fracţii dintr-un întreg, dacă vor avea capacitatea să gândească
şi să exprime (oral sau scris) de tipul 3/4 din 12 = 12:4x3.
Activităţi practice
104
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 102/137
Mihail Roşu
Notiţe
• studierea, din documentele şcolare, a obiectivelor de
referinţă, a exemplelor de activităţi de învăţare şi a
conţinuturilor vizând fracţiile;
• vizionarea în direct sau înregistrare video a unei lecţii
de matematică, la clasa a IV-a, având ca obiectiv
predarea fracţiilor;
• simularea demersului didactic dintr-o altă lecţie de
acelaşi tip.
Puncte cheie
Studiu individual
105
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 103/137
106
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 104/137
Mihail Roşu
Unitatea 7
Obiective
- familiarizarea cu metodologia rezolvării problemelor de matematică în clasele I- IV;
- cunoaşterea modului în care pot fi activizate, la şcolarii mici, capacităţile de
explorare/investigare şi rezolvare de probleme;
- conştientizarea valenţelor formative ale activităţilor de rezolvare şi compunere de
probleme.
Conţinuturi
• Conceptul de problemă;
• Rezolvarea problemelor simple;
• Rezolvarea problemelor compuse.
Resurse
Unitatea 7
MEN, CNC, Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul
primar , Bucureşti, 1998 (obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare
corespunzătoare obiectivului cadru 2);
SNEE, CNC, Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar ,
Editura Pro Gnosis (matematică, obiectivul cadru 2);
Manuale (în vigoare) de matematică pentru clasele I- IV, (elemente
vizând rezolvarea de probleme);
Mihail Roşu, 111 probleme rezolvate pentru clasele III – IV , Editura,
107
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 105/137
I, un exerciţiu pentru cel din clasa a V-a sau doar ceva perfect
cunoscut pentru cel din liceu.
O primă clasificare a problemelor conduce la două
categorii: probleme simple (cele rezolvabile printr-o singură
operaţie) şi probleme compuse (cele rezolvabile prin cel puţin două
operaţii).
108
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 106/137
Mihail Roşu
învăţate.
Rezolvarea acestora reprezintă, în esenţă, soluţionarea unor
situaţii problematice reale, pe care elevii le întâlnesc sau le pot
întâlni în viaţă, în realitatea înconjurătoare. Pe plan psihologic,
rezolvarea unei probleme simple reprezintă un proces de analiză şi
sinteză în cea mai simplă formă. Problema trebuie să cuprindă date
(valori numerice şi relaţii între ele) şi întrebarea problemei (ce se
cere a fi aflat). La cea mai simplă analiză a întrebării problemei se
ajunge la date şi la cea mai simplă sinteză a datelor se ajunge la
întrebarea problemei. A rezolva în mod conştient o problemă
simplă înseamnă a cunoaşte bine punctul de plecare (datele
problemei) şi punctul la care trebuie să se ajungă (întrebarea
problemei), înseamnă a stabili între acestea un drum raţional, o
relaţie corectă, adică a alege operaţia corespunzătoare, impusă de
rezolvarea problemei.
Predarea oricărui nou conţinut matematic trebuie să se facă,
de regulă, pornind de la o situaţie- problemă ce îl presupune. Şi din
acest motiv, abordarea problemelor în clasa I trebuie să înceapă
suficient de devreme şi să fie suficient de frecventă pentru a
sublinia (implicit, dar uneori şi explicit) ideea că matematica este
impusă de realitatea înconjurătoare, pe care o reflectă şi pe care o
poate soluţiona cantitativ.
În momentul în care elevii cunosc numerele naturale dintr-
un anumit concentru şi operaţiile de adunare/ scădere cu acestea,
introducerea problemelor oferă elevilor posibilitatea aplicării
necesare şi plauzibile a tehnicilor de calcul, capacitatea de a
recunoaşte şi discrimina situaţiile care implică o operaţie sau alta,
precum şi exersarea unei activităţi specific umane: gândirea.
Elevii din clasa I întâmpină dificultăţi în rezolvarea
problemelor simple, din pricina neînţelegerii relaţiilor dintre date
(valori numerice), text şi întrebare. Valorile numerice sunt greu
109
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 107/137
110
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 108/137
Mihail Roşu
soluţiei.
Dacă în problema anterioară rezultatul era vizibil (la
propriu!), nu acelaşi lucru se întâmplă în etapa următoare.
- “Fiţi atenţi la Mihaela şi veţi spune ce a făcut ea!” (La
indicaţia învăţătoarei, Mihaela arată 4 caiete pe care le
pune într-un ghiozdan gol, aflat pe catedră.)
- “Ce a făcut Mihaela?” (A pus 4 caiete în ghiozdan.)
111
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 109/137
4+2=6.)
- “Ce am aflat?” (Că Mihaela a pus în total 6 caiete în
ghiozdan.)
- “Acesta este răspunsul la întrebarea problemei.”
- “Să vedem acum dacă am rezolvat corect problema!
Mihaela, ia ghiozdanul de pe catedră, scoate caietele şi
numără-le, să vadă toţi copiii!” (Aceştia se conving de
112
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 110/137
Mihail Roşu
+ =
113
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 111/137
- se
caută ceea ce lipseşte unei mărimi pentru a
fi egală cu alta (Am două caiete în ghiozdan şi trebuie
să am 5 caiete. Câte caiete îmi lipsesc?);
- se compară două mărimi (Raluca are 3
timbre şi Mihaela 8 timbre. Cu câte timbre are mai
mult Mihaela decât Raluca?).
Condiţie necesară pentru rezolvarea unei probleme simple,
114
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 112/137
Mihail Roşu
115
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 113/137
116
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 114/137
Mihail Roşu
schematizarea problemei
-
Se poate realiza atunci când elevii întâlnesc un nou tip de
problemă, pentru a facilita vizualizarea legăturililor dintre datele
problemei sau după ce elevii au rezolvat o clasă de probleme de un
acelaşi tip, în vederea reţinerii schemei generale de rezolvare.
- repetarea problemei de către elevi
Este o activitate necesară, obligatorie care oferă
117
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 115/137
118
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 116/137
Mihail Roşu
119
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 117/137
120
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 118/137
Mihail Roşu
de doi factori poate reprezenta un cost al unui produs, unul din Notiţe
factori reprezentând cantitatea, iar celălalt preţul unitar). Scrierea
expresiei numerice reprezintă un pas spre descoperirea claselor de
probleme, pregăteşte introducerea algebrei şi le poate fi de folos
elevilor în activitatea de compunere a problemelor.
În acest fel, sunt antrenate operaţii ale gândirii ca
abstractizarea şi generalizarea, contribuind la cultivarea calităţilor
acesteia.
- rezolvarea unor probleme de
acelaşi tip
Se poate realiza schimbând valorile numerice ale datelor,
121
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 119/137
Activităţi practice
Puncte cheie
122
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 120/137
Mihail Roşu
Studiu individual
123
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 121/137
124
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 122/137
Mihail Roşu
Unitatea 8
Obiective
- familiarizarea cu metodologia organizării şi desfăşurării jocului didactic matematic;
- cunoaşterea locului şi rolului jocului didactic în lecţia de matematică;
- conştientizarea avantajelor oferite de jocul didactic matematic în clasele I – IV.
Conţinuturi
• Conceptul de joc;
• Jocul didactic;
• Jocul didactic matematic.
Resurse
Unitatea 8
Gheorghe Iftimie, Jocuri logice pentru preşcolari şi şcolari mic i, EDP, Bucureşti,
1977;
MEN, CNC, Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar ,
Bucureşti, 1998 (obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare
corespunzătoare obiectivului cadru 4);
SNEE, CNC, Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar , Editura Pro
Gnosis (matematică, obiectivul cadru 2);
Manuale (în vigoare) de matematică pentru clasele I- IV, (elemente de joc
didactic matematic);
125
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 123/137
1. Conceptul de joc
126
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 124/137
Mihail Roşu
2. Jocul didactic
127
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 125/137
moment al lecţiei.
Diversitatea domeniilor, obiectivelor şi conţinuturilor
pentru care se utilizează jocul didactic induce o posibilă clasificare
a acestora:
a) după obiective şi conţinuturi
- jocuri de dezvoltare a vorbirii
- jocuri matematice
3.1. Caracteristici
128
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 126/137
Mihail Roşu
129
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 127/137
130
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 128/137
Mihail Roşu
(sarcina didactică);
- prezentarea materialului;
- explicarea şi demonstrarea regulilor jocului;
131
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 129/137
132
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 130/137
Mihail Roşu
Activităţi practice
Puncte cheie
identificarea elementelor ce definesc un joc didactic
matematic;
distingerea etapelor din desfăşurarea unui joc didactic
matematic;
sesizarea avantajelor/dezavantajelor folosirii unui joc
didactic matematic;
formarea priceperii de a proiecta, desfăşura şi evalua o
secvenţă dintr-o lecţie de matematică conţinând un joc
didactic.
133
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 131/137
134
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 132/137
Studiu individual
135
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 133/137
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
136
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metodic a -ma te ma tic ii-in-pr ima r 134/137
Cuprins
Unitatea 1 ...................................................................................................................... 3
PROBLEME GENERALE ALE PREDĂRII MATEMATICII
ÎN CLASELE I – IV............................................................................................................... 3
1. Obiectul metodicii predării matematicii..................................................................4
2. Obiectivele predării-învăţării matematicii.............................................................. 5
3. Conţinuturi ale matematicii şcolare.........................................................................9
4. Formarea conceptelor matematice........................................................................ 12
4.1. Baza psihopedagogică a formării noţiunilor matematice...............................12
4.2. Formarea limbajului matematic..................................................................... 15
4.3. Conotaţii psihologice ale contactului şcolarului mic cu noţiuni de matematică
...........................................................................................................................................17
4.4. Repere orientative în strategia didactică a predării-învăţării matematicii......19
5. Continuitatea dintre grădiniţa de copii şi şcoală în învăţarea matematicii ...........21
5.1. Obiective ale activităţilor matematice din grădiniţă...................................... 21
5.2. Continuitatea învăţământ preşcolar – învăţământ primar în pregătirea
matematică a elevilor........................................................................................................23
Unitatea 2.....................................................................................................................29
FORMAREA CONCEPTULUI DE NUMĂR NATURAL.....................................29
1. Elemente pregătitoare pentru înţelegerea conceptului de număr natural .............30
2. Introducerea numărului natural la clasa I ..............................................................36
3. Predarea numeraţiei în clasele II - IV....................................................................39
4. Relaţii în mulţimea numerelor naturale.................................................................42
4.1. Relaţia de egalitate.........................................................................................42
4.2. Relaţia de ordine.............................................................................................43
Unitatea 3.....................................................................................................................46
PREDAREA OPERAŢIILOR CU NUMERE NATURALE.................................46
1. Predarea adunării şi scăderii..................................................................................47
1.1. Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la 10.....................................47
1.2. Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 20......................50