Aaautoevaluarea Cadrului Dupa SP

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 6

Fişa de (auto)evaluare a educatorului pentru alcătuirea Planului Individual de Dezvoltare Profesionala (PIDP)

Cod de notare a frecvenţei de manifestare a indicatorului:


 - deseori ; ---- uneori □ - rareori I
evaluare
A. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie
Standard A.I.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare si dezvoltare ale fiecărui copil si asigură susţinerea necesară pentru ca toți copiii să-si realizeze întregul potenţial

Indicator
1. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacționând frecvent cu fiecare, manifestând afecţiune, interes şi respect

2. Respectă interesele şi nevoile copilului de dezvoltare şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor.
3. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil.

Standard A.2.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat, asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia ne olan cognitiv, socio- emoţional şi fizic.
4. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice

5. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele

6. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor dobândite.

Standard A.3.: Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani.
7. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani, sub toate aspectele (cognitiv, socio-emoţional, fizic), prin toate deciziile
didactice curente.
8. înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte imaginea lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere.

Standard A.4.: Cadrul didactic promovează incluziunea socială oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare si învăţare, respectând valorile bazate pe drepturile omului, prin
societăţi democratice deschise, promovând tolerantă pentru ce este diferit prin respectarea diversităţii.
9. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului, rasei, religiei, etniei, culturii, limbii, structurii familiei, nivelului socio-economic, vârstei, abilităţilor.

10. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor.

11. Creează oportunităţi egale de dezvoltare copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.

12. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald, prietenos, ce conferă încredere, confort afectiv, siguranţă, securitate

13. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea, respectul reciproc, acceptarea şi respectarea diversităţii

B. Planificarea învăţării
Standard B.I.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice si săptămânale bine structurate, echilibrate, care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului, pe o bună cunoaştere a cop
pe obiectivele ariilor curriculare.
14. Cadrul didactic recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate.

15. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrul didacticii de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate, de a le corela cu obiectivele propuse în planificarea
săptămânală şi de a face ajustările necesare.
16. Planificarea este bine structurată, dar şi suficient de flexibilă, permițând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi
optime de învăţare şi dezvoltare.
17. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi pentru a satisface diversele nevoi, abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor
18. Atât planificarea zilnică, cit şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a
curriculum-ului
Standard B.2.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului.
19. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă
20. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de
cunoaştere, ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri.
21. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora
şi de a le adecva la vârsta, nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor
22. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi permit
fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei
Standard B.3.: Planificarea activităţilor este un proces participativ, în care sânt implicaţi copiii si familiile lor pentru a Ie oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi
învăţare.
23. Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acord cu acestea.

24. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţilor de învăţare din clasă
C. Organizarea învăţării
C.l. Subdomeniu: Strategii didactice
Standard C.l.l.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. Ia construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. Ia dezvoltarea de
deprinderi şi abilităţi.
25. In baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare, selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult Ia
cele iniţiate de copil, de la cele de liberă explorare la cele modelate de cadrul didactic
26. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului
27. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul
întrebărilor deschise
28. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor)
Standard C.l.2.: Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţării şi dezvoltării.
29. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele
30. Ştie să creeze şi menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor
31. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc
Standard C.I.3.: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive.
32. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare.
33. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul.
34. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea.
Standard: C.l.4. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării, cu sarcinile de învăţare, eu formele de organizare a lucrului cu
copiii ținând de particularităţile de vîrstă ale copiilor şi experienţele de învăţare anterioare.

35. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare pentru a realiza integrarea lor în activitățile/studiile tematice.
36. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate
37. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare, grup mic, perechi, individual), potrivindu-le la obiectivele propuse si
respectînd nevoile individuale şi de grup ale copiilor.
38. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora.
Standard C.I.5.: Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere si luare a deciziilor.
39. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis, sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare, materiale diverse din care să aleagă.
40. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitate pentru alegerea făcută.
Standard C.I.6.: Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină si adoptă atitudini flexibile si creative în fata unor momentele
neplanificate.
41. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă.
42. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare, care apar inopinat, spontan şi care suscită interesul copiilor, pentru a le dezvolta limbajul, a
învăţa noi concepte şi deprinderi.
C. Organizarea învăţării
C.2. Subdomeniu: Mediul de învăţare
Standard C.2.I.: Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării si dezvoltării copiilor si le asigură un mediu în care fiecare eonii să se dezvolte şi să înveţe
în conformitate cu nevoile, interesele şi abilităţile sale.
43. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut, care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil.
44. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte, precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile
studiate.
45. Spaţiul fizic pregătit de cadrul didactic facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual, perechi,
grup mic, grup mare
46. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă.
47. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare astfel încât să stimuleze explorarea, experimentarea, descoperirea şi
învăţarea conceptuală
Standard C.2.2.: Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat si prietenos ce conferă identitate grupului de copii.
48. Mediul creat de cadrul didactic promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare.
49. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor, promovând sensul de apartenenţă.
50. Mediul creat de cadrul didactic invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate.
Standard C.2.3.: Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea.
51. încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii, pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora.
52. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi.
53. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă.
54. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite, abordând strategii adecvate de prevenire si a conflictelor dintre copii.
D. Evaluarea învăţării
Standard D.I.: Cadrul didactic utilizează permanent observarea pentru a înregistra date privind dezvoltarea copilului în toate domeniile dezvoltării.
55. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor.
56. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare.
57. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului.
Standard D.2.: Cadrul didactic foloseşte evaluarea pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil.
58. Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidentă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea.
59. Recunoaşte diferențele individuale dintre copii în evaluarea acestora având ca unic reper progresele anterioare ale copilului.
Standard D.3.: Cadrul didactic foloseşte metode si instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora.
60. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor, obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este
implicat copilul.
61. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe, manifestă anumite atitudini,
deprinderi şi abilităţi, în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia.
62. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate
domeniile de dezvoltare (fizic, socio-emoțional, cognitiv, atitudini în învăţare)
Standard D.4.: Cadrul didactic utilizează evaluarea pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor.
63. în baza rezultatelor evaluării, cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil, stimulând progresul copiilor.
64. Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza, modifica şi adapta mediul educaţional astfel încît să creeze cît mai multe oportunităţi de învăţare şi
dezvoltare tuturor copiilor.
Standard D.5.: Cadrul didactic solicită si utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor, despre sănătate, nutriţie, igienă, despre nevoile lor, despre
comportamentele lor de învăţare si progresele lor din discuţiile cu familia, copilul însuşi pentru a evalua progresul copilului.
65. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare, sănătate, nutriţie, igienă, interese,
nevoi).
66. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă
a progresului înregistrat de acesta.
E. Dezvoltare profesională
Standard E.I.: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale.
67. Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate.
68. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate, în scopul oferirii copiilor de oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cît mai
adecvate şi eficiente.
Standard E.2.: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă.
69. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii.
70. Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale.
71. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare continuă.
Standard E.3. Cadrul didactic reflectă permanent asupra activităţii sale profesionale, demonstrând capacitatea de a-si motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica
zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute.
72. Reflectă permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de a o îmbunătăţi.
73. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici.
74. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute.
Standard E.4.: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi si specialişti pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor
în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici.
75. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cît mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului.

76. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor pentru asigurarea condiţiilor optime de a răspunde nevoilor individuale de învăţare şi
dezvoltare ale fiecărui copii
F. Parteneriatul cu familia
Standard F.I.: Cadrul didactic recunoaşte importanta cunoaşterii mediului familial în care copilul creste şi se dezvoltă.
77. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut, prin discuţii cu părinţii acestuia, în scopul individualizării învăţării şi
oferirea de sprijiin optim pentru dezvoltarea acestuia.
78. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic, etnic, cultural, religios a familiilor pentru a asigura oportunităţi egale tuturor
copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora.
79. Valorifică experienţele familiale ale copiilor pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor.

Standard F.2.: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului, considerând importante aspiraţiile, interesele si dorinţele acestora în privinţa
propriului copil.
80. Solicită in formaţii părinţilor privind aşteptările, dorinţele şi cerinţele lor privind dezvoltarea şi educaţia copiilor.

81. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii, dezvoltării şi educaţiei propriului copil, asigurîndu -se de bunăstarea acestuia.
Standard F.3.: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia.
82. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii pentru a culege cît mai multe informaţii despre copil, despre starea lui de
sănătate, despre interesele şi dorinţele lui, dar şi despre problemele acestuia.
83. Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării, precum şi despre dificultăţile întâmpinate
pentru a lua decizii în comun.
84. Furnizează părinţilor informaţii, exemple de practici, sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea
rolurilor parentale.

85. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii, reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil.
Standard F.4.: Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea propriului Iui copilul.

86. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului, în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai
multă atenţie şi acţiuni specifice.
87. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului
didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti).
Standard F.5.: Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniței.
88. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşe - grădiniţă pentru a observa copiii, a asista cadrul didactic în
organizarea activităţilor ele.
89. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei, valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora, în planificarea şi organizarea unor studii tematice, a
unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc.
90. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului, să poată schimba opinii şi să colaboreze
pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/grădiniță.
91. Organizează periodic întâlniri cu părinţii pentru a organiza, a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovai de
creşă/grădiniţă.

S-ar putea să vă placă și