Revistă Bibliografică
Revistă Bibliografică
Revistă Bibliografică
Scopul: -
Coinştiintizarea copiilor cu viaţa şi activitatea lui Ion Creangă.
Obiective:
- Să manifeste interes faţă de creaţia scriitorului;
Desfăşurarea:
Copiii: Da,noi am citit multe poveşti de alui Ion Creangă. Dar aici sunt expuse mai
multe cărţi pe care noi încă nu le-am citit, îndeosebi despra viaţa scriitorului şi ce
au scris alţii despre el.
Copiii: Ion Creangă este scriitor de poveşti, povestiri şi manuale pentru clasele
primare. Nouă ne plac foarte mult pofeştile lui Ion Creangă.
Prezentatorul: Se vede copii că cunoaşteţi acest scriitor şi am pregătit pentru voi
cîteva întrebărî la care trebuie să răspundeţi. La care întrebări nu cunoaşteţi
răspunsul,îl puteţi găsi în cărţile expuse la aceste expoziţii.
Un copil: Din cele citite am aflat că Ion Creangă a avut o viaţă grea. Din 1855 pînă
în 1858 învaţă la seminarul de la şcoală, dar după moartea tatălui este nevoit să
abandonaze studiile, pentru aşi sprijini fraţii şi surorile mai mici, mama fiind
foarte bolnavă.
Alt copil:Seştie că din 1864 Ion Creangă frecventează cursurile şcolii normale
Vasiliene, conduse de T. Maiorescu.
Alt copil: Se ştie că înainte de a deveni scriitor şi după aceea, pînă la sfîrşitul vieţii
sale Ion Creangă a fost pedagog, manifestînduse ca învăţător de clasele primare
şi autor de manuale şcolare.
Alt copil: El a scris manuale şcolare ca: Abecedarul, Povăţuitorul, Metoda nouă de
citire şi scriere după sistema fonetică,Învăţătorul copiilor şi altele.
Prezentatorul: Ca învăţător copii Ion Creangă a fost foarte apreciat de mai marii
săi, printre care şi Eminescu, care sublinia că Creangă îşi face îndatorirea s-a cu
toată răspunderea cuvenită.
De la apariţie şi pînă în zilele noastre poveştile lui Ion Creangă sunt citite şi recitite
cu toată plăcerea de toate vîrstele. Pentru noi cel mai mareautor de poveşti afost
şi va rămîne Ion Creangă.
Un copil: Amintirile din copilărie sunt o marturie vie despre tot ce a trăit şi a
pătimit autorul în anii copilăriei şi adolescenţei sale.
Alt copil:Un loc aparte în amintiri îl ocupă oamenii cu care a trăit Creangă în cele
mai strînse legături în anii copilăriei. Ca de exemplu mama Smarandei pe care el o
iubea foarte mult. Aici Smaranda apare ca nu prototip al mamie în general,
simbolizînd forţa de regenerare.Crengă fiind de părerea că mama joacă rolul
pricipal, fiindcă toate grijile şi toate nevoile le ducea anume ea. Smaranda ca
multe alte femei pe acele vremuri, era aducătoare de lumină şi de ştiinţă de
carte.Dorinţa ei dintotdeauna fiind cea de al da pe Ion la învăţătură. Şi se pare că
de la Smaranda, femeie sfătoasă a moştenit Ion Creangă darul şi plăcerea de a
povesti, de a folosi zicătorile şi proverbele, vorbele de duh.
Prezentatorul:Copii foarte bine aţi redat chipul Smarandei din amintiri, dar ce ne
puteţi spune despre tatăl Ştefan al Petrei Cibotarul?
Copii: Cît priveşte tatăl Ştefan al Petrei Cibotarul, apare aşa cum a fost cu
concepţiile şi înţelepciunea lui de ţăran. El era aşezat la minte, muncitor dar
navea prea mare încredere în ştiinţă şi carte. Însăşi Creangă ştia despre idealul de
viaţă al tatălui său:” Din partea tatei, puteam să rămîn cum era mai bine:Nuca lui
Ştefan al Petrei”om de treabă şi gospodar din Humuleşti.
Poveştile lui Ion Creangă sunt bucăţi rupte din viaţa poporului
moldovenesc:Soacra cu nurorile ei;Stan Păţitul cu badea Istrati şi alţii, sunt
oameni vii ţărani din Humuleşti. Prin ruga eroilor săi el ne povăţuieşte să fim mai
buni, îţelepţi precum e omul simplu de la ţară care posibil nu prea ştie carte, dar a
gustat din seva pămîntului, care ne hrăneşte cu pînea cea de toate zilele şi ştie
taina vieţii omului pe pămînt.
Dar ştiţi voi copii cînd s-a stins din viaţă Ion Creangă?
Prezentatorul: Îmi pare foarte bine copii că cunoasteţi aşa de bine viaţa,
activitatea şi poveştile lui Ion Creangă, se vede că iubiţi poveştile lui.