LICEUL TEHNOLOGIC „VICTOR MIHAILESCU CRAIU” BELCESTI

Proiect pentru susţinerea

examenului de certificare a competentelor
profesionale

Filiera: Tehnologica
Profil: Servicii
Calificarea: Tehnician in administratie
Prof.indrumator:Filip Sabrina
Elev: Didica Florentina

1
 2012-2013

SOMAJUL

2
 CUPRINS

ARGUMENT.................................................................................................................................................4
CAP.1 NOTIUNEA DE SOMAJ...................................................................................................................5
1.1.Somerul.............................................................................................................................5
1.2.Cauzele somajului ...........................................................................................................6
1.3.Caracterizarea somajului..................................................................................................6
1.4. Tipuri de somaj .............................................................................................................7
1.5 .Masurarea somajului.......................................................................................................8
CAP. 2. MODALITATI DE ACORDARE.................................................................................................10
2.1.Actele necesare pentru obtinerea indemnizatiei de somaj..............................................10

2.2. Calculul indemnizație de șomaj ...................................................................................11

2.3. Perioada de primire .......................................................................................................11

CAP 3.Cauze si consecinte ale somajului……………………………………....................13
3.1.Cauzele somajului………………………………………………………………..……13
3.2. Consecintele somajului………………………………………………………………14
3.3. Politici de combatere a somajului……………………………………………….……15
3.4.Masuri pentru stimularea ocuparii fortei de munca........................................................16
CAP 4 Situaţia statistică a şomajului înregistrat la 30 NOIEMBRIE 2012.......................18
4.1. Evolutia de someri inregistrati in perioada 2008.........................................................19
4.2.Evolutia ratei somajului inregistrat,a ratei somajului feminin si a ratei somajului
masculin in perioada 2010-2012........................................................................................19
4.3.Structura somajului pe grupe de varsta la sfinalul lunii Noiembrie a anului 2012.......20
4.4.Evolutia ponderii somerilor neindemnizati in totalul somerilor inregistrati in perioada
2009-2012.............................................................................................................................23
4.5.Evolutia iesirilor din somaj in anii 2011-2012..............................................................23
CAP. 5. Studiu de caz: Calculul indemnizatiei de somaj………….…………………..25
Bibliografie……………………………………………………………………………….26

3
 ARGUMENT

Somajul este astazi unul dintre dezechilibrele care afecteaza, in proportii diferite, toate tarile
lumii.Existenta somajului este dovada cea mai elocventa a incapacitatii societatii de a utiliza cel mai
important factor de productie:omul
Somajul este un dezechilibru intre cererea de munca si oferta de munca (cererea mai mica
decat oferta), un dezechilibrun intre potentialul uman activ si potentialul uman efectiv utilizat.
Somajul se concretizeaza in neincluderea in circuitul productiv a unei parti a celui mai
important factor de productie, factorul munca.In acelasi timp, somajul este, pri continutul si
consecintele sale, un fenomen social complex, una dintre afectiunile grave ale societatii
contemporane.
Cauza existentei somajului este legislatia muncii prin interdictiile impuse atît
angajatorilor cît si salariatilor.
Salariul minim pe economie nu este singura barieră, orice normă care împiedică un salariat
să se angajeze în conditii pe care le consider avantajoase ori descurajează crearea de locuri de
muncă este generatoare de somaj cu toate că, aparent, intentia nu este aceasta.

4
 CAP.1 NOTIUNEA DE SOMAJ

Notiunea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau
preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea orice
activitate.
Somajul din punct de vedere economic– inseamna nefolosirea, in forme si grade diferite,
a unei parti a populatiei apte si disponibite. Existenta sa ca fenomen economic si social este strans legata
de productia moderna. Evolutia prin dezechilibre a economiei, ciclicitatea activitatii, aparitia unor factori
noi de influenta, sub incidenta inovatiei tehnice si tehnolagice.
Şomajul = este forma de subocupare, respectiv o manifestare specifică de inactivitate, cuprinzând
persoanele care cer de lucru, în schimbul salariului practicat, însa această cerinţă nu poate fi satisficută
pentru fiecare individ, în aceeaşi meserie şi localitatea de reşedinţă.
Din multitudinea problemelor economice, inflatia si şomajul sunt, adesea, cele mai importante
probleme cu care se confrunta o natiune. Ori de cate ori indicii saraciei inventati de A. Okun, ca suma
dintre rata somajului si rata inflatiei ating valori ridicate, fie somajul, fie inflatia sunt apreciate de catre
populatie drept cea mai grava problema a societatii.
In prezent, somajul depaseste cu obstinenta pragurile considerate in perioadele anterioare
ca intolerabile. Dincolo de indicatorii statistici, somajul este un "rau" care atinge persoanele in
demnitatea lor.
Analiza economica a somajului pune, mai intai, problema definirii si masurarii sale.

1.1.Somerul
Şomerul este persoana care îndeplineşte cumulativ urmãtoarele condiţii:
• este în cãutarea unui loc de muncã de la vârsta de minimum 16 ani şi pânã la îndeplinirea condiţiilor de
pensionare;
• starea de sãnãtate şi capacitãţile fizice şi psihice o fac aptã pentru prestarea unei munci;
• nu are loc de muncã, nu realizeazã venituri sau realizeazã, din activitãţi autorizate potrivit legii, venituri
mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţã al asigurãrilor pentru şomaj şi stimulãrii ocupãrii
forţei de muncã, în vigoare, respectiv 500 ron;
• este disponibilã sã înceapã lucrul în perioada imediat urmãtoare, dacã s-ar gãsi un loc de muncã.
şomer înregistrat - persoana care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevãzute mai sus şi se înregistreazã la
agenţia pentru ocuparea forţei de muncã în a cãrei razã teritorialã îşi are domiciliul sau, dupã caz,

5
reşedinţa ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcţioneazã în condiţiile prevãzute de lege, în
vederea obţinerii unui loc de muncã.
- persoana este suspendata temporar din functie de catre angajator si se reintoarce la locul de munca atunci
cand necesitatile de productie o vor cere (ca o reactie la reducerea cererii de bunuri, firma trimite in
concediu fara plata o parte din angajati);
- pierderea definitiva a slujbei, pentru ca persoana a fost concediata sau firma a dat faliment.
Iesirea din somaj, fapt ce compenseaza total sau partial cresterea numarului de someri, se poate realiza in
mai multe moduri:
- persoana este angajata la un nou loc de munca;
- rechemarea la lucru a persoanelor care, anterior, au fost trecute in concediu fara plata;
- persoana aflata in somaj inceteaza a mai cauta un loc de munca si, prin definitie paraseste sfera de
cuprindere a populatiei active disponibile.

1.2.Cauzele somajului :
-evolutia nefavorabila a activitatiilor social economice, ceea ce face ca o parte insemnata a
populatiei sa nu gaseasca locuri de munca ;
-aparitia noilor generatii care au ajuns la varsta legala de munca neinsotita de noi cereri de
munca (suplimentara) si neconcordanta dintre pregatire si cerintele pietei ;
-cresterea solicitarilor de munca de catre persoane de varsta a II-a care nu au lucrat ori au
intrerupt activitatea si sunt decise sa-si schimbe statutul social.

1.3.Caracterizarea somajului:
1. Nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima:
a) absolut- ca numar al somerilor;
b) relativ- ca rata a somajului, calculata sub forma raportului procentual dintre numarul somerilor si
populatia ocupata, iar alteori ca raport intre numarul somerilor si populatia activa sau disponibila.
2. Intensitatea cu care se manifesta, daca presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a
activitatii (somaj total) sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de lucru si
scaderea corespunzatoare a salariului (somaj partial).
3. Durata, perioada de la momentul pierderii locului de munca sau diminuarea activitatii depuse pana la
reluarea normala a muncii.
4. Structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc:

6
5. Frecventa, arata de cate ori, in medie, intr-o anumita perioana, lucratorii au devenit someri. Ea este
determinata, in principal de doi factori:
- Primul factor: este reprezentat de variatia cererii de munca din partea diferitelor firme
- Al doilea factor: este rata noilor intrari pe piata muncii.

1.4. Tipuri de somaj :

O primă delimitare a şomajului este aceea în şomaj voluntar şi şomaj involuntar.
Şomajul voluntar există atunci când muncitorii refuză oportunităţile de a se angaja în anumite
slujbe, la salariile existente pe piaţă.
Şomajul involuntar există atunci când în economie sunt insuficiente locuri de muncă, la salariile
existente.

A)Somajul de dezechilibru - poate fi urmarit prin decalajul care se manifesta la nivel

macroeconomic;intre cererea agregata de munca si oferta agregala de munca. ; acest tip este in principal
determinat de presiuni externe din partea sindicatelor care promoveaza o politica de crestere a salariului
minim, scaderea cererii de munca , fara reducerea corespunzatoare salariilor, cresterea ofertei de munca
fara diminuarea salariilor
1)Somaj ciclic - se datoreaza reducerii cererii de munca in perioada de depresiune si criza
economica;
2)Somajul clasic - generat de mentinerea salariului mediu la nivel mai mare decat al salariului de
echilibru;
3)Somajul de presiune - apare cand creste nr. persoanelor si stagneaza nr. locurilor de munca

B)Somajul de echilibru - apare chiar si atunci cand actiunea economiei se afla intr-o stare relativa de
echilibru deoarece intodeauna vor exista persoane care vor cauta un loc de munca mai bine platit, fie vor
astepta o perioada pana sa accepte un loc de munca satisfacator.
1)Somajul frictional- exprima starea de neocupare in pofida existentei locurilor de munca ;
2)Somajul structural- apare din cauza unor noutati in mecanismul functional al economiei
nationale datorita progresului tehnologic sau datorita unor factori de natura conjucturala ;
3)Somajul sezonier- se produce in cazul activitatilor afectate de factori meteorologici,climaterice ;
4)Somajul voluntar- determinat de nr de persoane care nu vor sa accepte cu ce li se ofera;
5)Somajul involuntar- este format din persoane care vor sa lucreze

7
Punctul de plecare in analiza somajului il reprezinta stabilirea diferentei intre populatia activa disponibila
si populatia ocupata.
In fiecare moment, exista un numar dat de someri. Acest numar se modifica permanent, intrerupt,
simultan, o parte a populatiei ocupate isi pierde locul de munca,o alta parte iese din somaj, iar a treia parte
ramane in somaj o perioada mai mare de timp.

1.5 .Masurarea somajului

 Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciază şomajul sunt de două feluri:
a)indicatori absoluţi
b)indicatori relativi

Indicatorii absoluţi sau indicatorii de nivel se referă la numărul efectiv de şomeri, se exprimă în
“persoane” şi se determină pentru anumite perioade de referinţă: lunar, trimestrial sau anual.
Numărul şomerilor se calculează şi în corelaţie cu anumite variabile demografice, cum sunt: vârstă, sex,
stare civilă, dar şi ţinând cont de pregătirea profesională, de nivelul studiilor sau de repartiţia teritorială.
Populatia totala cuprinde:
1. Populatia inapta de munca:persoanele care nu au implinit varsta de 16 ani, persoanele inapte de
munca pe motiv de boala , precum si pensionarii.
2. Populatia apta de munca dar care nu este disponibila pentru munca:persoanele care au mai mult de
16 ani , dar care din diferite motivenu sunt angajate si nu cauta de lucru:persoane care muncesc la
domiciliu,cele acre sutn institutionalizate sau care urmeaza cursurile unei scoli sau ale unei universitati.
Indicatorul relativ prin care se apreciază intensitatea şomajului este indicatorul macroeconomic:
rata şomajului. Aceasta se determină prin raportarea numărului total de şomeri la populaţia activă şi se
exprimă in procente.
Ca relaţie generală de calcul, rata şomajului se determină prin raportarea unui indicator care
exprimă şomajul (numărul de şomeri - Ş) şi un alt indicator care măsoară populaţia de referinţă, cel mai
adesea populaţia activa (Pa).sau populatia ocupata(Po)
Rş = Ş/Pa ×100 sau Rş = Ş/Po ×100

Numarul mare al şomerilor implică eforturi de recalificare şi inserţie pe piaţa muncii, mai
ales având în vedere gradul ceva mai scăzut de mobilitate.
Numărul relativ mare al şomerilor în randul tinerilor cu vârste până la 25 de ani indică pe de
altă parte necesitatea îmbunătăţirii programelor de orientare şi consiliere privind cariera.

8
 Astfel, putem menţiona trei factori importanţi de risc:
 ratele mici de angajare în unele zone din judeţ, zone slab dezvoltate unde sunt necesare investiţii
 ratele mari ale şomajului în rândul populaţiei cu vârsta între 30 şi 49 de ani (şi de asemenea
ridicată în rândul tinerilor) din rândul muncitorilor, problemă care necesită atenţia sistemului de
învăţământ

 numărul mare de investitori străini care după intrarea României în Uniunea Europeană se
orientează spre alte zone care oferă forţă de muncă ieftină şi un sistem de taxe mai permisiv.

9
 CAP. 2. MODALITATI DE ACORDARE

Indemnizaţia de şomaj se acorda la cerere, dupã caz, de la data:

 încetãrii raporturilor de muncã/ de serviciu;
 încetãrii mandatului pentru care au fost numite sau alese;
 expirãrii duratei sau desfacerii contractului militarilor angajaţi pe baza de contract;
 încetãrii calitãţii de membru cooperator;
 încetãrii contractului de asigurare pentru şomaj;
 încetãrii motivului pentru care au fost suspendate raporturile de muncã sau de serviciu;
 rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreşti;
 încetãrii activitãţii desfãşurate exclusiv pe baza convenţiei civile;
 expirãrii perioadei de 60 de zile, pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ, în vârstă de
minimum 16 ani, care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în
muncă potrivit pregătirii profesionale;
 absolvirii, pentru absolvenţii şcolilor speciale pentru persoane cu handicap în vârstă de minimum
16 ani, care nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale.
 aveti un stagiu de cotizare de minim 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii
cererii.
 nu realizati venituri sau realizati din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat
indemnizatia de somaj;
 nu indepliniti conditiile de pensionare, conform legii;
 sunteti inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala aveti
domiciliul sau, dupa caz, resedinta, daca ati avut ultimul loc de munca ori ati realizat venituri in
acea localitate.

Elevii si militarii beneficiaza si ei de somaj, daca respecta urmatoarele conditii:

 sunt inregistrati la agentiile de ocupare a fortei de munca

 nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai
mici decat indemnizatia de somaj;
 nu indeplinesc conditiile de pensionare

10
2.1.Actele necesare pentru obtinerea indemnizatiei de somaj

 actul de identitate – copie si original

 actele de studii si de calificare – copie si original
 certificatul de casatorie (daca e cazul) – copie si original
 adeverinta medicala
 acte eliberate de organele financiare teritoriale,din care sa rezulte ca aveti venituri din alte surse
 declaratie pe proprie raspundere ca nu aveti alte surse de venit
 in functie de categoria de munca in care va incadrati, va vor fi cerute si alte documente.

2.2. Calculul indemnizație de șomaj

Aici exista mai multe formule si toate iau in calcul urmatoarele:

 „Indicatorul social” care acum este de 500 lei

 Numarul de ani lucrati (adica cotizati la Fondul de somaj)
 media salarială din ultimul an lucrat

Facem calculele:

1) pentru absolventi liceu / facultate:

 50% x Indicatorul social = 50% x 500 = 250 lei

2) pentru ceilalti care au cotizat CEL PUTIN

 1 an: (75% x Indicatorul social)

 3 ani: (75% x Indicatorul social) + 3% din media salariilor din ultimul an
 5 ani: (75% x Indicatorul social) + 5% din media salariilor din ultimul an
 10 ani: (75% x Indicatorul social) + 7% din media salariilor din ultimul an
 20 ani: (75% x Indicatorul social) + 10% din media salariilor din ultimul an

Indemnizatia de somaj se primeste in functie de cati ani a contribuit fiecare la fondul de somaj
adica: am fost angajat cu carte de munca si angajatorul a platit la stat toate darile care trebuiau. Se
intampla insa sa existe si angajatori care „au uitat” sa plateasca darile la stat. Chiar daca nu este vina
noastra, in acest caz suferim noi, angajatii, pentru ca in aceste conditii nu avem dreptul la somaj. Daca

11
firma isi plateste insa datoriile, atunci lucrurile revin la normal si avem dreptul la banuti. Perioada pentru
care primim acesti banuti este urmatoarea:

 6 luni daca am cotizat cel puțin 1 an sau daca sunt absolvent de liceu / facultate;
 9 luni daca am cotizat cel puțin 5 ani;
 12 luni daca am cotizat peste 10 ani.

12
 CAP 3.Cauze si consecinte ale somajului

3.1.Cauzele somajului
Aparitia si accentuarea somajului au o multime de cauze obiective, dar si subiective.
 Ritmul de crestere economica, in conditiile unei productivitati a muncii ridicate, nu mai este
capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina. Pe piata muncii, decalajul
intre cererea de munca si oferta de munca este in defavoarea ultimei. Dezechilibre de amploare se
manifesta pe segmentul de piata al fortei de munca tinere, care au drept cauza lipsa nu numai de locuri de
munca, ci si a unei pregatiri profesionale, in discordanta cu structura cererii pietei muncii. Exista si cauze
de ordin subiectiv, ce tin de comportamentul retinut al agentilor economici de a angaja tineri fie din cauza
lipsei lor de experienta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii. In randul tinerilor, somajul
apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intârzie
integrarea lor activa.
 Progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau mai
mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice. In perioada
postbelica, revolutia stiintifica si tehnica in domeniul productiei si serviciilor a accentuat tendinta de
suprimare a unui important numar de locuri de munca.
Pe termen lung, procesul tehnic genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate din
acrtivitati noi generatoare de locuri de munca. Exemplul tarilor dezvoltate confirma teza ca introducerea
progresului tehnic nu numai suprima, dar si creaza locuri de munca chiar daca rata somajului a crescut si
ea.
 Criza economica, caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste
numarul de someri, iar integrarea lor, in perioada de boom, poate fi la un nivel scazut. Absorbirea unui
numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula agentii
economici in cresterea investitiilor de capital, de capacitatea de utilizare eficienta a pârghiilor economice
in conditii de criza.
In România, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu perspective reduse
de reintegrare.
 Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice, sub impactul

13
diversificarii cererii de bunuri, al crizei economice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la
reducerea cererilor de munca.
In România, somajul are la originea sa, partial, si transformarile de structura a economiei nationale, dupa
criteriul de eficienta, in vederea adaptarii la mediul
concurential.
 Imigrarea – emigrarea influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populate
active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta munca in cadrul acestora. Emigrarea are
un efect invers, de scadere a fortei de munca in zona de origine.
 Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila, datorita oscilatiilor ritmului
cresterii economice, conflictelor armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza negativ asupra
relatiilor economice vizand importul – exportul, deteriorand activitatile economice in tarile din zona si
contribuind la somaj. Embargoul impus Romaniei fata de Irac si Iugoslavia a avut efecte negative asupra
exportului, ceea ce a condus la retragerea activitatilor multor unitati economice. Pierderile se cifreaza la
zeci de miliarde de dolari.

3.2. Consecintele somajului:

Pe plan economic, se disting consecintele negative ale somajul
 Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimii PIB, in
sensul ca instruirea, calificarea celor aflati in somaj au presupus cheltuieli din parte individului si
societatii, care nu vor fi recuperate in situatia somajuli de lunga durata; aceasta forta de munca, iesita din
populatia active ocupata, nu contribuie la cresterea BIP; societatea suporta costurile somajului pe seama
contributiei la fondul de somaj, din partea agentilor economici, salariatilor;
existanta unui somaj de lunga durata mai ales in randul tinerilor, poate genera acte de violenta, infractiuni,
poate accentua criminalitatea, cu impact asupra intregii societati.
 La nivel de individ – familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului.
Indemnizatia de somaj este mai mica decat salariul. Prelungirea duratei somajului erodeaza si economiile,
daca exista. Se deterioreaza calitatea fortei de munca si este mai greu de gasit un loc de munca.
Un rol aparte revine starii morale si psihice, care afecteaza individul devenit somer mai mult decat latura
economica. Apar complexe de neutilitate pentru societate si familie. Starea de somaj poate afecta
coeziunea si armonia unei familii. Totodata, somajul cronic si de lunga durata, care genereaza saracia unui
grup important din populatia activa, poate antrena conflicte sociale profunde. Este de inteles ca
„bulversarea vietii sociale si a celei de familie poate provoca o adevarata criza de identitate”.

14
Multitudinea de efecte negative ale somajului pentru societate si individ justifica pe deplin ingrijorarea
guvernelor statelor lumii in fata acestui flagel si preocuparea pentru a gasi solutii de ocupare a fortei de
munca la un grad cat mai inalt.
Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii fortei de munca,
impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel micro si
macroeconomic.
3.3. Politici de combatere a somajului
Politicile active consta in masuri care sa contribuie la (re) integararea somerilor in diferite
activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati.
Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active sunt:
- organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare
corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structur profesionala a locurilor de
munca;
- stimularea agentilor economici, prin pârghii economico-financiare, in extinderea
activitatii economice.
- incurajarea investitiilor, prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresterii economice, a
crearii de noi locuri de munca;
- acordarea de facilitati intreprinderilor care angajeaza someri de lunga durata, precum si tineri
- incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica, pe plan local si national;
- dezvoltarea serviciilor publice in limite rationale, a serviciilor industriale etc.;
- extinderea ocuparii atipice: ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, munca la
domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare.
In vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri, actiuni, ca:
acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la o zona la alta, de la un
sector de activitate la altul;
incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont propriu; dezvoltarea cercetarii stiintifice, a
sectoarelor de conceptie;
racordarea invatamantului la tendintele ce se contureaza in diviziunea muncii interne si
international,
formarea si specializarea tineretului in domenii de perspective indelungata, care sa le ofere o
mobilitate profesionala ridicata;
dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de: producerea de instalatii, utilaje de
depoluare, reciclarea materialelor si materialelor utile, protectia resurselor, gestionarea padurilor, a
deseurilor,depoluarea raurilor;

15
 introducerea de restrictii privind imigrarea si trimiterea fortata a imigrantilor in tara de orgine;
unele guverne acorda acestor persoane facilitati banesti pentru a le stimula sa plece fara interventie
brutala din partea organelor administrative.

Politici pasive. Acestea se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un
anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta.
Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul tarii noastre, ajutor de somaj
El se acorda pe o perioada determinata de timp; nivelul indemnizatiei reprezinta un procent din salariul
primit in ultima perioada de munca, de regula in ultimele sase luni de activitate.
In Romania costul somajului pentru patronat reprezinta 5%, raportat la fondul de salarii, iar pentru
salariati, 1%, raportat la salariul brut. In unele tari, costul somajului este suportat si de bugetul de stat in
scopul sigurarii celor aflati in somaj, a unui venit suficient pentru un trai decent.
In Romania, perioada de acordare a ajutorului de somaj este de 9 luni, iar a alocatiei de sprijin, 18 luni.
In Romania, somajul poate fi redus prin cresterea investitiilor, care sa reechilibreze piata bunurilor si
serviciilor. Sfera serviciilor, care detine inca o pondere redusa in PIB, in conditiile tarii noastre, spre
deosebire de tarile dezvoltate, poate constitui o supapa importanta de absortie a unui numar important de
someri. Dar pentruaceasta, sunt necesare cateva conditii , si anume: sporirea investitiilor si crearea unor
structuri moderne ale acestui sector, tarife rationale si cresterea veniturilor reale ale agentilor economici,
ale populatei.

3.4.Masuri pentru stimularea ocuparii fortei de munca

Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca se poate realiza de
catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si prin promovarea unor programe speciale
in parteneriat cu alte persoane juridice de drept public sau privat.
Informarea si consilierea profesionala constituie un ansamblu de servicii acordate in mod gratuit
persoanelor in cautarea unui loc de munca, care au ca scop:
a) furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia ocupatiilor;
b) evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea orientarii profesionale;
c) dezvoltarea abilitatii si increderii in sine a persoanelor in cautarea unui loc de munca, in vederea luarii
de catre acestea a deciziei privind propria cariera;
d) instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca.

16
 Agentiile pentru ocuparea fortei de munca au obligatia de a identifica locurile de munca vacante la
angajatori si a le face cunoscute persoanelor in cautarea unui loc de munca
Persoanele in cautarea unui loc de munca pot participa la programe de formare profesionala care sa
le asigure cresterea si diversificarea competentelor profesionale in scopul asigurarii mobilitatii si
reintegrarii pe piata muncii.
Cursurile de calificare, recalificare, perfectionare si specializare se organizeaza pentru ocupatii,
meserii si profesii definite si cuprinse in Clasificarea ocupatiilor din Romania.
Consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei
afaceri se acorda, la cerere, persoanelor in cautarea unui loc de munca, sub forma de servicii juridice, de
marketing, financiare, metode si tehnici eficiente de management si alte servicii de consultanta.
Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor
a) subventionarea locurilor de munca;
b) acordarea de credite in conditii avantajoase in vederea crearii de noi locuri de munca;
c) acordarea unor facilitati.

17
 CAP 4 Situaţia statistică a şomajului înregistrat
la 30 NOIEMBRIE 2012

La sfârşitul lunii noiembrie 2012, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 5,40%, mai
mare cu 0,23 pp decât cea din luna octombrie a anului 2012 şi cu 0,34 pp faţă de cea din luna noiembrie a
anului 2011.
Numărul total de şomeri la finele lunii noiembrie, de 476.321 persoane, a crescut cu 20.173
persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare.
Din totalul şomerilor înregistraţi, 174.945 au fost şomeri indemnizaţi şi 301.376 neindemnizaţi.
Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 13.707 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi cu
6.466 persoane faţă de luna precedentă.
Ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor (63,27%) scade faţă de luna
precedentă cu 1,38 pp.
Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, în luna noiembrie 2012, comparativ cu luna precedentă,
rata şomajului masculin a crescut de la valoarea de 5,42% în luna octombrie, la valoarea de 5,72%, iar rata
şomajului feminin a crescut de la 4,89% la 5,03%.

18
4.1.Evoluţia numărului şomerilor înregistraţi în perioada 2008 –2012:

Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi în perioada 2008 - 2012

800,000

700,000

600,000

500,000

400,000

300,000
ia n. f e b. ma r t ie a prilie ma i iunie iulie a ugust se pt . oc t . nov. de c .

2008 383,989 379,779 374,050 352,466 338,298 337,084 340,462 345,510 352,912 364,183 376,971 403,441

2009 444,907 477,860 513,621 517,741 526,803 548,930 572,562 601,673 625,140 653,939 683,123 709,383

2010 740,982 762,375 765,285 738,187 701,854 680,782 679,495 675,790 670,247 645,453 633,476 626,960

2011 614,976 600,308 539,666 493,438 453,067 435,961 435,152 437,811 439,928 444,000 454,978 461,013

2012 473,569 473,866 454,541 425,841 409,938 404,114 429,043 441,220 442,196 456,148 476,321

4.2.Evoluţia ratei şomajului înregistrat şi a ratelor şomajului pe sexe, în

perioada 2010 - 2012

19
 Ev o l ut i a ra t e i s o ma jului inre g is t ra t , a ra t e i s o ma jul ui f e mi ni n s i a ra t e i s o ma jul ui ma s c ul in i n p e ri o a d a 2 0 10 - 2 0 12

10.00

9.00

8.00

7.00

6.00

5.00

4.00
ia nua r ie f e brua r ie ma rt ie a prilie ma i iunie iulie a ugust se pt oc t ombrie noie mbrie de c e mbrie

Ra t a soma jului inre gist r a t 2010 8.12 8.36 8.39 8.09 7.70 7.46 7.45 7.41 7.35 7.08 6.95 6.87

Ra t a soma jului fe minin 2010 7.20 7.30 7.37 7.17 6.82 6.64 6.72 6.79 6.78 5.75 6.38 6.20

Ra t a soma jului ma sc ulin 2010 8.94 9.29 9.29 8.91 8.46 8.19 8.10 7.96 7.85 7.55 7.44 7.47

Ra t a soma jului inre gist r a t 2011 6.83 6.67 6.00 5.48 5.04 4.84 4.84 4.87 4.89 4.93 5.06 5.12

Ra t a soma jului fe minin 2011 6.06 5.87 5.30 4.91 4.59 4.47 4.56 4.70 4.78 4.81 4.89 4.83

Ra t a soma jului ma sc ulin 2011 7.52 7.38 6.61 5.99 5.43 5.18 5.08 5.01 4.99 5.05 5.21 5.38

Ra t a soma jului inre gist r a t 2012 5.37 5.37 5.15 4.82 4.64 4.58 4.86 5.00 5.01 5.17 5.4

Ra t a soma jului fe minin 2012 4.91 4.87 4.68 4.44 4.30 4.27 4.59 4.76 4.78 4.89 5.03

Ra t a soma jului ma sc ulin 2012 5.78 5.82 5.57 5.17 4.96 4.86 5.10 5.21 5.22 5.42 5.72

4.3.Structura şomajului pe grupe de vârstă la finele lunii noiembrie a anului 2012

20
 Grupa de Stoc la finele
varsta lunii
octombrie
Total 476.321 13.33% 18.69%
Sub 25 ani
12.18%
89.00 7.62%
25 - 30 ani

36.301
30 - 40 ani
25.72% 22.46%
106.974
40 - 50 ani
< 25 ani intre 25 si 30 ani intre 30 si 40 ani intre 40 si 50 ani intre 50 si 55 ani peste
122.522
50 - 55 ani
58.034
peste 55 ani
63.488

La nivel teritorial, numărul de şomeri a crescut in toate de judeţele cu excepţia judeţului Iaşi (unde
numărul de şomeri a scăzut cu 321 persoane), cele mai mari creşteri înregistrându-se în judeţele:
Constanţa (cu 1567 persoane), Argeş (cu 1276 persoane), Hunedoara (cu 1070 persoane), Dolj (cu 976
persoane), Alba (cu 923 persoane), Galaţi (cu 909 persoane) şi Vâlcea (cu 859 persoane). În municipiul
Bucureşti numărul de şomeri a scăzut cu 160 persoane.

Judeţele cu cea mai mare pondere a şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor sunt:
Dolj (78,84%), Teleorman (77,30%), Satu-Mare (75,42%), Iaşi (74,22%), Buzău (74,06%) şi Covasna
(73,77%).

În graficul următor este prezentată evoluţia ponderii şomerilor neindemnizaţi în totalul şomerilor
înregistraţi, în perioada 2009- 2012:

21
 Ev o l u t i a p o n d e r i i s o m e r i l o r n e i n d e m n i z a t i i n t o t a l u l s o m e r i l o r i n p e r i o a d a 2 0 0 9 - 2 0 12

75.00

65.00

55.00

45.00

35.00
se pt e mb oc t ombr noie mbr de c e mb
ia n feb ma rt ie a prilie ma i iunie iulie a ugust
rie ie ie rie

ponde re 2009 60.70 57.63 55.32 51.74 49.42 47.12 46.16 46.60 45.30 42.78 41.34 38.61

ponde re 2010 38.03 38.50 38.73 40.14 41.45 44.01 48.04 51.59 51.45 49.00 48.75 47.42

ponde re 2011 47.42 52.38 57.06 59.34 61.87 63.57 65.24 65.71 65.04 63.05 62.46 60.41

ponde re 2012 59.46 59.62 62.42 64.56 66.53 67.45 70.32 69.47 66.40 64.65 63.27

Rata şomajului a scăzut în judeţul Iaşi, cu 0,11 pp şi în Municipiul Bucureşti, cu 0,01pp.

Creşteri ale ratei şomajului se înregistrează în 40 de judeţe, cele mai mari creşteri înregistrându-se
în judeţele: Călăraşi cu 0,67pp, Hunedoara cu 0,58 pp, Ialomiţa cu 0,56 pp, Alba cu 0,54 pp, Constanţa cu
0,53pp şi Argeş cu 0,50 pp.
Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Teleorman (9,99%), Vaslui
(9,91%), Dolj (9,56%), Mehedinţi (9,54%) şi urmate de judeţele: Galaţi (8,69%), Buzău (8,14%), Olt
(7,82%) şi Covasna cu (7,75%).
Nivelul minim al ratei şomajului în luna noiembrie, de 1,85%, se înregistrează în judeţul Ilfov.
Amplitudinea dintre nivelul de maxim şi cel de minim al şomajului (8,14 pp) este mai mare cu 0,33 pp
decât cea din luna precedentă (7,81 pp).
Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel de
instruire primar, gimnazial şi profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adresează
agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă în vederea găsirii şi ocupării unui loc de muncă,
aceasta fiind de 63,27%. Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă 27,7%, iar cei cu
studii universitare doar 9,03%.
În ceea ce priveşte şomajul de lungă durată, la finele lunii noiembrie, se aflau înregistraţi în
evidenţele agenţiei 16.929 tineri sub 25 de ani aflaţi în şomaj de peste 6 luni (ceea ce reprezintă 19,02%
din totalul şomerilor sub 25 de ani) şi 145.168 adulţi aflaţi în şomaj de peste 12 luni (adică 37,48% din
totalul şomerilor adulţi), ponderea şomerilor de lungă durată în numărul total de şomeri fiind de 34,03%.

În cursul lunii noiembrie 2012, numărul total de şomeri intraţi în evidenţe a fost de 69.892
persoane, repartizat astfel:
 60.723 persoane – prin înscrieri noi, din care:
- 19.258 persoane înregistrate ca şomeri indemnizaţi;
- 41.465 persoane înregistrate ca şomeri neindemnizaţi;

22
  9.169 persoane – prin reactualizări de cereri de loc de muncă şi reactivări de drepturi băneşti,
din care:
- 4.949 reactivări de drepturi;
- 4.220 reactualizări de cereri de loc de muncă.
Analizând intrările totale de şomeri din lună cu cele înregistrate în luna anterioară, observăm că
numărul aferent lunii noiembrie a scazut cu 3.617 persoane, de la 73.509 persoane în luna octombrie, la
69.892 în luna noiembrie. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 2.153 persoane, iar al înscrierilor
noi a scazut cu 2.845 persoane.

În cursul lunii noiembrie au ieşit din evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de
muncă, respectiv a municipiului Bucureşti, un număr total de 49.719 şomeri, astfel:
 prin încadrare în muncă - 23.155 persoane;
 din categoria şomerilor neindemnizaţi ca urmare a suspendărilor, încetărilor de drepturi băneşti
– diferite situaţii (pensionări, plecări în străinătate, decese) - 13.124 persoane;
 din categoria şomerilor neindemnizaţi, care nu solicită menţinerea cererii de loc de muncă -
13.440 persoane.
Ieşirile prin încadrare în muncă din rândul şomerilor au scazut cu 6.003 persoane faţă de cele din
luna anterioară (de la 29.158 persoane în luna octombrie, la 23.155 persoane în luna noiembrie ) şi
reprezintă 46,57% din totalul ieşirilor din şomaj.
Ieşirile din categoria şomerilor indemnizaţi prin încetări de drepturi bănesti, suspendări sau alte
situaţii, au scazut cu 3.014 persoane, de la 16.138 persoane în luna octombrie, la 13.124 persoane în
noiembrie şi reprezintă 26,40% din totalul ieşirilor din şomaj.
Ieşirile din categoria şomerilor neindemnizaţi, care nu solicită menţinerea cererii de loc de muncă,
au scazut în luna noiembrie cu 821 persoane faţă de luna octombrie (de la 14.261 persoane, la 13.440
persoane) şi reprezintă 27,03% din totalul ieşirilor din şomaj.

23
 4.4. Distributia numarului de someri dupa nivelele de instruire

4.5. Evoluţia ieşirilor din şomaj în anii 2011-2012

24
 Ocupaţiile care au înregistrat cel mai mare număr de şomeri la sfârşitul lunii noiembrie sunt:
muncitori necalificaţi în ferme mixte (77.367 persoane), muncitori necalificaţi în industria prelucrătoare
neclasificaţi în grupele de bază anterioare (67.239 persoane), muncitori necalificaţi în lucrări publice
(34.598 persoane), muncitori necalificaţi în construcţia de clădiri (30.705 persoane), manipulanţi marfă
(28.165 persoane), constructori şi montatori de structuri metalice (13.056 persoane), vânzători în
magazine (8.551 persoane), mecanici de maşini agricole şi industriale (7.743 persoane), tehnicieni pentru
operaţiuni în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (5.619 persoane), asistenţi vânzări în
magazine (5.353 persoane) etc.

25
 CAP. 5. Studiu de caz
Calculul indemnizatiei de somaj

Pentru un elev care abia si-a terminat studiile si nu s-a angajat este:
50%*500= 250 lei
Pentru o persoana care a lucrat 10 ani avand un salar lunar de 1500 lei:
(75%*500)+(7%*1500)=480 lei

26
 Bibliografie

MANIAC EUGEN- SOMAJUL, editursa "Calauza", 1998

BADULESCU ALINA- SOMAJUL IN ROMANIA, Cluj-Napoca, 1997
WWW.ANOFM.RO
Lege nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca
MARIA LIANA LACATUSU,G.LACATUSU-Manual Economie clasa a XI a, editura Corint

27