Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.

2005

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IV-A

GEOGRAFIE
(introducere în geografie: de la localitatea natală la planetă)

Aprobat prin ordin al ministrului

Nr. 3919 / 20.04.2005

Bucureşti, 2005
 NOTĂ DE PREZENTARE

Noul curriculum de Geografie pentru clasa a IV-a îşi propune să contribuie la construirea orizontului de existenţă
cotidiană a elevului (începând de la localitatea natală, până la nivelul planetei). Programa concretizează viziunea
asupra existenţei individuale şi sociale în lumea contemporană, bazată pe perceperea corectă a unor
evenimente care au loc simultan, atât în orizontul local şi apropiat, cât şi la nivelul ţării, al continentului natal şi
al lumii contemporane. Acest spaţiu, de la localitate la planetă, reprezintă orizontul-sursă al informaţiilor
referitoare la viaţa cotidiană, la comunitate şi la societatea zilelor noastre.
În acest context, un rol foarte important îi revine şcolii în a-l ghida pe elev în formarea unei imagini obiective
asupra raporturilor spaţiale şi temporale care caracterizează realitatea observabilă în mod direct sau mediat.
Din această perspectivă, prezentul curriculum oferă aparatul conceptual şi metodologic pentru descoperirea şi
explorarea, de către elev, a mediului geografic, asigurând trecerea gradată de la abordarea unor elemente,
fenomene şi procese specifice orizontului local, la cele ale ţării, ale continentului şi ale planetei ca întreg, ceea
ce este cunoscut sub numele de „treceri succesive de scară”.
Pentru dirijarea acestui demers de cunoaştere, învăţarea va fi axată pe o serie de activităţi ca:
- observarea (liberă sau dirijată) a realităţii înconjurătoare, în mod direct sau mediat;
- raportarea realităţilor teritoriale mai restrânse la cele cu o întindere mai mare;
- utilizarea informaţiilor elementare din surse diferite de informare;
- raportarea elementelor observate la suporturi cartografice simple;
- interpretarea unei informaţii cartografice minime şi intuitive;
- exersarea trecerii de la o scară la alta, prin hărţi succesive simple, cu elemente esenţiale
care reprezintă realităţi ale spaţiului geografic, ordonate de la localitatea natală la planetă;
- identificarea şi selectarea unor informaţii specifice, din sursele mass-media.

Noul curriculum de Geografie pentru clasa a IV-a prezintă selectiv, sintetic, esenţializat, structurat pe niveluri
şi în sisteme succesive, elementele de geografie a orizontului local, caracteristicile geografice generale ale
României şi diferenţierile sale regionale (unde se pune din nou accent pe orizontul regional apropiat), situarea
României în continentul european şi în lume.
Conţinuturile prevăzute în cadrul programei nu au semnificaţie în sine, ci numai în relaţie cu obiectivele învăţării,
servind strict la realizarea acestora.
Un element important îl constituie posibilitatea realizării unei legături mai strânse între activităţile de învăţare
şi conţinuturile ofertate, pe de o parte, şi experienţa proprie a elevilor (directă şi mediată de sursele de
informare), pe de altă parte. Programa oferă premisele pentru construirea unei reprezentări asupra realităţii
înconjurătoare, de la nivelul localităţii natale, până la dimensiunile planetei. Aceasta presupune şi
valorificarea informaţiei specifice din mass-media (referitoare la orizontul apropiat, regiune, judeţ, ţară,
Europa, lumea contemporană), care este complementară observării directe.
Astfel, prezenta formulă de construcţie a conţinuturilor, în relaţie cu obiectivele învăţării, facilitează elevului
un demers introductiv în geografie: de la localitatea natală la planetă.
Noul curriculum de geografie dezvoltă sensibil dimensiunea socială a acestei discipline şi apelează la elemente,
fenomene şi informaţii relevante pentru viaţa cotidiană a elevului.
Curriculumulul permite o organizare flexibilă a instruirii, a grupării conţinuturilor în concordanţă cu reperele
majore ale contextului educaţional.

Geografie, clasa a IV-a 2

În vederea optimizării procesului didactic propriu-zis, pot fi valorificate următoarele sugestii de aplicare:
- utilizarea informaţiei (directe şi indirecte) în mod prioritar, pentru atingerea
obiectivelor de referinţă asumate prin planificarea anuală şi prin proiectarea
unităţilor de învăţare;
- dimensionarea conţinuturilor şi a informaţiei la elementele esenţiale, strict
necesare atingerii obiectivelor asumate; sub raport educaţional, utilizarea unor
conţinuturi „în sine”, a unor termeni şi denumiri presupuse din perspectiva unei
tradiţii, nu poate duce la creşterea performanţelor şcolare;
- realizarea unor exerciţii de raportare permanentă, de la parte (orizontul apropiat şi
local) la întregul în care se înscrie, prin treceri succesive de scară;
- realizarea unei corelaţii mai strânse cu obiectivele şi conţinuturile disciplinelor
care fac parte din aceeaşi arie curriculară – Istorie, Educaţie civică –, dar şi cu alte
discipline ca, de exemplu, Limba şi literatură română, Ştiinţe ale naturii, Matematică.
- utilizarea unor forme variate de evaluare, care să permită identificarea corectă a
performanţelor şcolare (teste scrise, portofolii, evaluare orală);
- utilizarea unor exerciţii şi activităţi de învăţare care să stimuleze perceperea
realităţii înconjurătoare (de la localitatea natală la planetă), ca un întreg.
Pentru accesibilizarea învăţării, este necesară utilizarea unor suporturi educaţionale variate: hărţi, atlase,
fotografii, filme documentare, jurnale de călătorie, caiete de activitate independentă, fişe, ghiduri, materiale
didactice etc.

Geografie, clasa a IV-a 3

 OBIECTIVE CADRU

1. Reprezentarea spaţiului geografic (de la localitate la planetă)

2. Relaţionarea elementelor geografice, pe baza unor surse
diferite
3. Utilizarea adecvată a limbajului specific geografiei
4. Manifestarea unui comportament favorabil ameliorării
relaţiilor dintre om şi mediul înconjurător

Geografie, clasa a IV-a 4

 OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Reprezentarea spaţiului geografic (de la localitate la planetă)
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
1.1. să se situeze corect în spaţiul imediat, - exerciţii de localizare empirică, pe teren şi pe hartă,
apropiat şi local a elementelor din orizontul imediat, local şi apropiat;
- recunoaşterea şi localizarea, în diferite surse de
informare (ex. fotografii, diapozitive etc.), a unor
obiecte aparţinând spaţiului imediat, apropiat şi local;

1.2. să aprecieze în mod empiric distanţe - exerciţii (pe teren) de apreciere empirică şi de
accesibile direct măsurare a unor distanţe accesibile;

1.3. să utilizeze mijloace elementare de orientare - exerciţii de localizare a elementelor din orizontul
(puncte cardinale, alte repere observabile) în imediat, din cel local şi din ţară, cu ajutorul unor repere
spaţiul apropiat, al orizontului local şi al ţării (construcţii, râuri, forme de relief etc.) şi al punctelor
cardinale;
- realizarea unor reprezentări cartografice simple ale
orizontului apropiat şi local;
*
1.4. să utilizeze, la nivelul ţării, al Europei, al - exerciţii de realizare a unor reprezentări cartografice
planetei, mijloace elementare de reprezentare simple referitoare la ţară, la Europa, la planetă (pe baza
a spaţiului (imediat, apropiat, local) utilizării semnelor convenţionale şi a scării de proporţie);

1.5. să localizeze corect elemente ale spaţiului - exerciţii de recunoaştere a unor elemente ale spaţiului
geografic (de la localitate la planetă), într-un geografic local, pe harta judeţului, a ţării, a Europei;
context dat - exerciţii de localizare, în situaţii diferite – de ex., pe
harta judeţului, a ţării şi a Europei;
- întocmirea, pe harta judeţului / a ţării / a continentului, a
unor itinerare / trasee imaginare care reunesc
aceleaşi elemente ale spaţiului geografic;
*
1.6. să coreleze elemente din realitate cu - exerciţii de comparare a elementelor din realitate şi
reprezentarea lor cartografică, utilizând a celor de pe hartă;
scara de proporţie şi legenda

2. Relaţionarea elementelor geografice, pe baza unor surse diferite

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
2.1 să observe progresiv elemente din - exerciţii de observare nedirijată şi dirijată;
realitatea înconjurătoare

2.2 să înregistreze date specifice geografiei, - exerciţii de notare (înregistrare), sub diferite forme
observate sau deja prelucrate (fişe, tabele, grafice simple etc.), a datelor observate;

Geografie, clasa a IV-a 5

 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
2.3 să identifice în diferite surse de informare - enumerarea, în texte, în fotografii şi pe hărţi, a unor
(texte, hărţi, imagini etc.) caracteristici ale elemente referitoare la realitatea înconjurătoare;
realităţii înconjurătoare - prezentarea unor caracteristici ale realităţii înconjurătoare,
folosind surse de informare diferite;
2.4 să descopere relaţii simple între diverse - identificarea de corespondenţe între elemente
elemente din mediul înconjurător, direct sau observate direct şi mediat;
percepute mediat (redate în diferite moduri)
*
2.5 să compare elemente şi relaţii reprezentate - exerciţii de grupare / de discriminare a unor elemente
la niveluri şi la scări diferite (de la orizontul reprezentate la niveluri şi la scări diferite, pe baza unor
apropiat la planetă) caracteristici date;
- completarea unor fişe de observare;
*
2.6 să situeze anumite elemente grafice într-o - compararea succesivă a unor hărţi realizate la scări
ierarhie spaţială (de la localitate la planetă) diferite.

3. Utilizarea adecvată a unor limbajului specific geografiei

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
3.1 să construiască enunţuri simple şi dezvoltate - exerciţii de descriere succintă, cu ajutorul termenilor
despre fenomene şi fapte observate în specifici, a unui element observat direct sau mediat;
realitatea înconjurătoare - exerciţii de descriere succintă a caracteristicilor unor
fenomene şi fapte observate în realitatea înconjurătoare;
3.2 să descrie în enunţuri simple elemente - exerciţii de completare a unor enunţuri lacunare,
reprezentate pe suporturi cartografice pornind de la un suport cartografic;
- descrierea dirijată după o hartă simplă, pe baza unui
vocabular de sprijin;
*
3.3 să elaboreze enunţuri explicative referitoare - formularea unor răspunsuri la întrebări, referitoare
la fenomene din lumea înconjurătoare, pe la fenomene observate;
baza observării directe a acestora - exerciţii de explicare a unor relaţii vizibile între elemente.

4. Manifestarea unui comportament favorabil ameliorării relaţiilor dintre om şi mediul înconjurător

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
4.1 să îşi exprime interesul pentru cunoaşterea - explorarea mediului din orizontul local şi apropiat,
mediului înconjurător, identificând diferite inclusiv a consecinţelor intervenţiei omului (pozitive
modalităţi de conservare şi de ocrotire a sau negative);
mediului înconjurător - realizarea unui plan individual de observare a unor
fenomene de degradare a mediului din zona de
reşedinţă;
4.2 să colaboreze cu cei din jur, în spiritul - jocuri de rol;
iniţiativei faţă de protecţia mediului de viaţă - realizarea unor proiecte de grup.

Geografie, clasa a IV-a 6

 CONŢINUTURI
(introducere în geografie: de la localitatea natală la planetă)

(1) ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ORIZONTULUI APROPIAT ŞI LOCAL

1.1. Orizontul apropiat
Sala de clasă, şcoala, cartierul, localitatea. Orientarea în orizontul apropiat
Planul clasei, al şcolii, planul locuinţei, al cartierului şi al localităţii
1.2. Orizontul local
Linia orizontului. Punctele cardinale
Harta simplă a orizontului local şi orientarea pe aceasta. ∗Hărţi diferite ale orizontului local
1.3. Caracteristici geografice ale orizontului local
Elemente generale despre relieful, hidrografia, vegetaţia, populaţia şi aşezările omeneşti ale
orizontului local
*
Aplicaţii practice în orizontul local
*
1.4. Repere de timp (ora, ziua, săptămâna, luna, anotimpul, anul) în explicarea unor modificări ale realităţii
observate
1.5. De la orizontul local la ţară
Treceri succesive de scară ilustrate pe hărţi

(2) ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI

2.1. Caracteristici geografice generale
Limitele şi vecinii
Relieful (caracteristici generale şi trepte de relief). Unităţi majore de relief *
Clima, apele, vegetaţia, animalele şi solurile – aspecte generale
Locuitorii şi aşezările omeneşti
Principalele activităţi economice
2.2. Marile unităţi geografice ale ţării (prezentare generală):
a) Carpaţii
b) Dealurile şi podişurile
c) Câmpiile
d) Studiu de caz: caracterizarea generală a unei unităţi geografice
2.3. Organizarea administrativă
Prezentarea localităţii natale, a reşedinţei de judeţ şi a judeţului
*
Harta administrativă
Bucureşti – capitala României

(3) ROMÂNIA ÎN EUROPA ŞI PE GLOB

3.1. România în Europa
Ţările vecine. *Scurtă prezentare geografică a ţărilor vecine
3.2. Europa - un continent la nivelul planetei
Caracteristici geografice generale. Uniunea Europeană
3.2. Terra - planeta oamenilor
*
Momente importante în descoperirea planete
Terra - o planetă a sistemului solar

∗
Temele marcate cu litere italice şi asterisc reprezintă curriculum la decizia şcolii. Ele devin obligatorii atunci când
se optează pentru curriculum extins.

Geografie, clasa a IV-a 7

 STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ
(pentru finele învăţământului primar)

Obiectiv cadru Standard

1. Reprezentarea spaţiului geografic (de la S.1. Identificarea elementelor observabile ale spaţiului
localitate la planetă) geografic apropiat
S.2. Clasificarea elementelor observabile din realitatea
înconjurătoare

2. Relaţionarea elementelor geografice pe baza S.3. Identificarea raporturilor dintre elemente observabile
unor surse diferite şi reprezentarea lor pe suporturi cartografice simple
S.4. Descrierea unei realităţi pe baza unor imagini
S.5. Identificarea unor relaţii elementare pe baza unor
observaţii sau pe baza unor surse diferite

3. Utilizarea adecvată a limbajului specific S.6. Utilizarea termenilor de bază în contexte date
geografiei

Geografie, clasa a IV-a 8