Sarcinile sistemului administratiei penitenciare

8. Misiunea Administrației constă în implementarea politicii statului în domeniile de

activitate prevăzute la pct. 9, în modul stabilit şi în limitele prevăzute de cadrul
normativ.

9. Administrația realizează funcțiile stabilite de prezentul Regulament în

următoarele domenii:
1) punerea în executare a pedepselor penale cu închisoarea şi detențiunea pe
viață;
2) asigurarea detenției persoanelor faţă de care a fost aplicată măsura arestului
preventiv;
3) punerea în executare a sancțiunilor arestului contravențional;
4) escortarea deţinuţilor și/sau transferarea condamnaţilor în/din străinătate
conform competenţelor stabilite de legislaţie.

10. Funcțiile de bază ale Administrației sînt:

1) participarea la elaborarea şi asigurarea implementării politicii statului în

domeniul punerii în executare şi controlului executării pedepselor penale cu închisoarea
şi detenţiunea pe viaţă, a măsurii preventive sub formă de arest preventiv şi a sancţiunii
arestului contravenţional;
2) exercitarea conducerii generale şi a controlului asupra respectării legalităţii în
sistemul administrației penitenciare;
3) coordonarea, verificarea şi efectuarea, la necesitate, a activității de
supraveghere, pază şi escortare a condamnaților, preveniților și a contravenienților;
4) asigurarea ordinii de drept și a legalității în instituţiile penitenciare, a
securității persoanelor private de libertate, inclusiv în timpul escortării lor, a
personalului sistemului administraţiei penitenciare şi a vizitatorilor;
5) asigurarea evaluării inițiale și a repartizării condamnaților în instituțiile
penitenciare conform criteriilor stabilite de lege;
6) organizarea şi coordonarea aplicării regimului progresiv de executare a
pedepselor cu închisoarea şi detențiunea pe viaţă;
7) organizarea executării legilor și a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova
în problemele de amnistie sau graţiere;
8) organizarea, în comun cu Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării, a
învățămîntului în instituțiile penitenciare în baza standardelor educaţionale de stat și în
conformitate cu prevederile Codului educației al Republicii Moldova;
9) organizarea activității de pregătire pentru eliberarea din detenţie în scopul
reintegrării sociale ulterioare a persoanelor eliberate din locurile de detenţie;
10) crearea condiţiilor necesare în instituţiile penitenciare pentru activitatea
organelor de urmărire penală, procuraturii, instanțelor de judecată, avocaţilor, notarilor
și a mediatorilor;
11) crearea condițiilor materiale și de trai în instituțiile penitenciare pentru
detenția persoanelor, conform prevederilor ce reglementează cerințele de amenajare a
spațiilor de detenție în corespundere cu regimul de deținere și tipul instituției
penitenciare;
12) conlucrarea cu organele competente în scopul prevenirii şi combaterii
infracţiunilor;
 13) organizarea, conducerea şi desfăşurarea, inclusiv în colaborare cu alte organe
de drept, a activității speciale de investigații, a căutării şi reţinerii deţinuţilor evadaţi şi a
angajaților sistemului care au părăsit fără permisiune postul cu arma de foc;
14) asigurarea, prin serviciile specializate, a exercitării funcţiilor organelor de
constatare în conformitate cu prevederile legislaţiei procesual-penale;
15) organizarea, conducerea şi desfășurarea măsurilor pentru lichidarea
situaţiilor excepţionale din instituţiile penitenciare (acte de nesupunere în masă,
dezordini, luare de ostatici, evadări, incendii, calamități naturale);
16) organizarea şi efectuarea controlului asupra modului de acordare a asistenţei
medicale persoanelor aflate în locurile de detenţie, supravegherea efectuării sistematice
a controlului medical al deţinuţilor, inclusiv al celor aflaţi la tratament forţat de
alcoolism cronic, narcomanie şi toxicomanie, şi organizarea realizării măsurilor curativ-
profilactice, îndreptate spre menţinerea sănătăţii deţinuţilor;
17) asigurarea conducerii, organizării şi controlului activităţii instituțiilor
subordonate în scopul realizării sarcinilor, atribuțiilor şi drepturilor ce le revin;
18) asigurarea coordonării activităţii economice, financiare şi logistice a
sistemului administrației penitenciare;
19) organizarea sistemelor de planificare, executare, evidenţă contabilă şi
raportare a bugetului Administrației şi, după caz, a instituţiilor subordonate;
20) exercitarea altor funcţii specifice prevăzute de actele normative.

Consecintele eschivarii de la executarea pedepsei penale sub forma de

privarea dreptului de a ocupa o functie sau a exercita o activitate

Conţinutul pedepsei este tot timpul unul care presupune și se manifestă prin diferite restricţii sau
privaţiuni pe care condamnatul le resimte, fie acestea de ordin fizic (închisoarea sau detenţiunea
pe viaţă, arestul), material (amenda) sau moral (retragerea gradului militar sau a distincţiilor de
stat). Deci, pedeapsa este în mod inevitabil o limitare directă a drepturilor și libertăţilor sale
fundamentale – dreptul la libertate, proprietate, libertatea muncii etc
Pedeapsa se aplică numai pentru săvârșirea de infracţiuni, adică pentru fapte prevăzute ca atare
în legea penală, alte încălcări de lege nefiind susceptibile de asemenea sancţiune.
. Pedeapsa se aplică numai persoanelor vinovate de săvârșirea infracţiunii.
Pedeapsa este un mijloc de corectare și reeducare, prin care trebuie înţeles că pedeapsa este
menită a convinge condamnatul să nu mai săvârșească infracţiuni pe viitor. Această finalitate a
pedepsei se realizează atunci când condamnatul își dă seama de necesitatea respectării
intereselor, valorilor de bază ale societăţii, precum și a altor reguli care pot pune în pericol aceste
valori.
. Scopul și funcţiile pedepsei
Problema scopurilor pedepsei a fost mereu una dintre cele mai discutate. Aplicarea unui sau altui
tip de pedeapsă de către instanţa de judecată trebuie să urmărească în mod necesar atingerea
scopurilor fixate pentru această instituţie de drept penal. Scopurile pedepsei penale sunt declarate
în alin. (2) al art. 61 din CP al RM: “Pedeapsa are drept scop restabilirea echităţii sociale,
corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracţiuni atât din partea
condamnaţilor, cât și a altor persoane”. Astfel, legea penală pune accentul pe atingerea a patru
scopuri în urma aplicării pedepsei față de condamnat: 1) restabilirea echităţii sociale; 2)
corectarea condamnatului; 3) prevenţia specială sau prevenirea săvârșirii de noi infracţiuni din
partea condamnaţilor; 4) prevenţia generală sau prevenirea săvârșirii de noi infracţiuni din partea
altor personae

Controlului asupra organelor care executa aplicarea hot.jud

Prioritatea esențială a Guvernului constituie asigurarea independenței și integrității judecătorilor și
procurorilor, creșterea profesionalismului și fortificarea mecanismelor de responsabilizare a acestora,
eficientizarea mecanismelor de control al averii și intereselor, astfel încât integritatea actorilor în sector
să fie asigurată, precum și combaterea flagelului corupției care finalmente afectează toate domeniile

 Articolul 171. Instituţiile şi organele care asigură executarea măsurilor de

siguranţă
            (1) Executarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical se asigură de către
instituţiile curative specializate.
            (2) Executarea hotărîrilor judecătoreşti privind aplicarea măsurilor de
constrîngere cu caracter medical alcoolicilor şi narcomanilor condamnaţi care execută
pedeapsa închisorii sau detenţiunii pe viaţă se asigură de către penitenciare. Dacă, după
eliberarea din locurile de deţinere, este necesară continuarea tratamentului medical
forţat, executarea hotărîrii se asigură de către instituţiile medicale specializate.
            (3) Executarea hotărîrilor judecătoreşti privind aplicarea măsurilor de
constrîngere cu caracter educativ se asigură de către oficiul de executare în a cărui rază
teritorială se află domiciliul minorului, de către instituţia specială de învăţămînt şi de
reeducare sau instituţia curativă şi de reeducare.
            (4) Executarea hotărîrilor privind expulzarea cetăţenilor străini şi apatrizilor se
asigură de către organele afacerilor interne.
            (5) Executarea hotărîrilor privind confiscarea specială se asigură de către oficiile
de executare.
            Articolul 172. Instituţiile şi organele care asigură executarea
măsurilor preventive
            (1) Executarea obligaţiei de a nu părăsi localitatea se asigură de către organul
afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află domiciliul prevenitului.
            (2) Executarea obligaţiei de a nu părăsi ţara se asigură de către organul afacerilor
interne în a cărui rază teritorială se află domiciliul prevenitului şi de către Serviciul
Grăniceri.
            (3) Executarea garanţiei personale sau garanţiei unei organizaţii se asigură de
către persoanele care şi-au asumat angajamentul de a garanta comportamentul
corespunzător al prevenitului.
            (4) Executarea ridicării provizorii a permisului de conducere a mijloacelor de
transport se asigură de către organul de poliţie rutieră în a cărui rază teritorială se află
domiciliul prevenitului.
            (5) Transmiterea sub supraveghere a militarului se asigură de către comandantul
unităţii militare.
            (6) Transmiterea sub supraveghere a minorului se asigură de către persoanele
care s-au obligat să asigure comportamentul corespunzător al prevenitului.
            (7) Controlul asupra prevenitului liberat provizoriu sub control judiciar sau pe
cauţiune se asigură de către organul afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află
domiciliul prevenitului.
            (8) Supravegherea executării arestării la domiciliu se asigură de către organul
afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află domiciliul prevenitului.
            (9) Executarea arestului preventiv se asigură de către penitenciare, inclusiv de
către izolatoarele de urmărire penală ale Departamentului instituţiilor penitenciare al
Ministerului Justiţiei.
            Articolul 173. Controlul judiciar
            (1) Instituţiile şi organele specificate în art.170 şi 171 din prezentul cod comunică
instanţei de judecată despre executarea sau imposibilitatea executării hotărîrilor cu
caracter penal.
            (2) Condamnatul sau alte persoane ale căror drepturi şi interese legitime sînt
încălcate prin actele instituţiei sau organului care asigură executarea hotărîrilor cu
caracter penal pot ataca aceste acte în modul stabilit de legislaţie.

Articolul 175. Controlul departamental

            (1) Activitatea instituţiilor şi organelor care asigură executarea hotărîrilor cu
caracter penal este supusă, în modul stabilit de actele normative, unui control
departamental din partea organelor ierarhic superioare.
            (2) În cadrul controlului asupra modului de punere în executare a hotărîrilor cu
caracter penal, Departamentul instituţiilor penitenciare poate anula actele şi deciziile
prevăzute de prezentul cod, emise de administraţia instituţiei penitenciare cu încălcarea
prevederilor legale.
(modificat, completat prin LP106 din 04.06.10, MO117-118/09.07.10
art.361)
            Articolul 176. Controlul exercitat de organizaţii naţionale şi
internaţionale
            Organizaţiile naţionale şi internaţionale care asigură protecţia drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale omului pot exercita controlul executării hotărîrilor cu
caracter penal în modul stabilit de actele naţionale şi/sau internaţionale.