Sarcinile Sistemului Administratiei Penitenciare
Sarcinile Sistemului Administratiei Penitenciare
Sarcinile Sistemului Administratiei Penitenciare
Conţinutul pedepsei este tot timpul unul care presupune și se manifestă prin diferite restricţii sau
privaţiuni pe care condamnatul le resimte, fie acestea de ordin fizic (închisoarea sau detenţiunea
pe viaţă, arestul), material (amenda) sau moral (retragerea gradului militar sau a distincţiilor de
stat). Deci, pedeapsa este în mod inevitabil o limitare directă a drepturilor și libertăţilor sale
fundamentale – dreptul la libertate, proprietate, libertatea muncii etc
Pedeapsa se aplică numai pentru săvârșirea de infracţiuni, adică pentru fapte prevăzute ca atare
în legea penală, alte încălcări de lege nefiind susceptibile de asemenea sancţiune.
. Pedeapsa se aplică numai persoanelor vinovate de săvârșirea infracţiunii.
Pedeapsa este un mijloc de corectare și reeducare, prin care trebuie înţeles că pedeapsa este
menită a convinge condamnatul să nu mai săvârșească infracţiuni pe viitor. Această finalitate a
pedepsei se realizează atunci când condamnatul își dă seama de necesitatea respectării
intereselor, valorilor de bază ale societăţii, precum și a altor reguli care pot pune în pericol aceste
valori.
. Scopul și funcţiile pedepsei
Problema scopurilor pedepsei a fost mereu una dintre cele mai discutate. Aplicarea unui sau altui
tip de pedeapsă de către instanţa de judecată trebuie să urmărească în mod necesar atingerea
scopurilor fixate pentru această instituţie de drept penal. Scopurile pedepsei penale sunt declarate
în alin. (2) al art. 61 din CP al RM: “Pedeapsa are drept scop restabilirea echităţii sociale,
corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracţiuni atât din partea
condamnaţilor, cât și a altor persoane”. Astfel, legea penală pune accentul pe atingerea a patru
scopuri în urma aplicării pedepsei față de condamnat: 1) restabilirea echităţii sociale; 2)
corectarea condamnatului; 3) prevenţia specială sau prevenirea săvârșirii de noi infracţiuni din
partea condamnaţilor; 4) prevenţia generală sau prevenirea săvârșirii de noi infracţiuni din partea
altor personae