Echipe Mobile Pentru Intervenție Și Echipe Multidisciplinare

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 6

Echipe mobile pentru intervenție și echipe multidisciplinare

Metodologia de intervenție a echipelor mobile este prezentată în Legea nr. 217/2003:


Art. 351*) - (1) Intervenţia de urgenţă se realizează din perspectiva acordării serviciilor sociale
prin intermediul unei echipe mobile formate din reprezentanţi ai Serviciului Public de
Asistenţă Socială, denumit în continuare SPAS.
Echipa mobilă are rol de verificare a semnalărilor, de evaluare iniţială şi de realizare a
demersurilor necesare pentru depăşirea riscului imediat, constând în: transport la unitatea sanitară
cea mai apropiată în situaţiile în care victima necesită îngrijiri medicale, sesizarea organelor de
cercetare penală, sesizarea organelor competente pentru emiterea unui ordin de protecţie
provizoriu, orientarea către Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumită
în continuare DGASPC, sau, după caz, la SPAS, în vederea găzduirii în centre rezidenţiale
adecvate nevoilor şi aplicării managementului de caz pentru victime şi agresori.
Semnalarea situaţiilor urgente de violenţă domestică pentru care este necesar sprijinul din partea
serviciilor sociale se realizează prin intermediul liniilor telefonice ale instituţiilor publice abilitate
să intervină în cazurile de violenţă domestică, inclusiv al liniilor telefonice de urgenţă.
Personalul din cadrul SPAS realizează evaluarea gradului de risc, din perspectiva acordării
serviciilor sociale, pe baza unui instrument specific, care se aprobă, împreună cu procedura
pentru intervenţia de urgenţă în cazurile de violenţă domestică, prin ordin emis de către
ministrul muncii şi justiţiei sociale.
Art. 352*) - (1) Pentru verificarea semnalărilor privind violenţa domestică, reprezentanţii
SPAS au drept de acces în sediile sau punctele de lucru ale persoanelor juridice, precum şi la
domiciliul persoanelor fizice.
Managementul de caz se asigură de către compartimentul violenţă domestică din cadrul
DGASPC. În scopul de a asigura accesul neîngrădit la găzduire în situaţiile de urgenţă, precum
şi la restul serviciilor sociale existente pentru victimele violenţei domestice, precum şi pentru
agresori, DGASPC depune diligenţele necesare pe lângă SPAS şi furnizorii privaţi de servicii
sociale de pe raza teritorială a judeţului. Victimele pot fi găzduite în orice serviciu social cu
această destinaţie, indiferent de domiciliul acestora, unde există un loc disponibil.

25
Echipele multidisciplinare au fost înființate prin Hotărârea de Guvern nr. 49/2011 pentru
aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi
în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de
intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii
de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii
români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state.

Prin HG nr. 49/2011 au fost stabilite responsabilitățile reprezentanților instituțiilor cu atribuții


în domeniul prevenirii ș i combaterii violenței domestice și metodologia de lucru în cadrul
acestor echipe de intervenție.
Din echipa multidisciplinară fac parte minim asistentul social (de regulă este și
managerul de caz), psihologul, medicul, polițistul, juristul. După caz, în echipa
multidisciplinară poate fi invitat cadrul didactic al copilului și/sau consilierul școlar
(obligatoriu pentru cazurile de exploatare prin muncă, trafic de copii şi repatrierea copiilor
români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state).

Pe lângă membrii unei echipe minim constituite pot fi implicaţi şi alţi profesionişti care, prin
pregătirea profesională sau prin vocaţie, pot aduce un plus de calitate serviciilor oferite de
echipa multidisciplinară. Astfel, aceşti profesionişti devin membri ai reţelei de intervenţie şi
pot fi:
cadre didactice;
medici legişti;
terapeuţi specializaţi;
consilieri de probaţiune;
avocaţi;
preoţi;
persoana de îngrijire;
persoana de referinţă a copilului.

26
O resursă importantă pentru a înțelege în detaliu modul de funcționare al echipelor
multidisciplinare îl reprezintă Manualul pentru specialiști - ”Violența domestică: intervenția
coordonată a echipei multidisciplinare”, realizat în cadrul programului de finanțare ”Violența
domestic și violența bazată de deosebirea de sex”, sub coordonarea Gabrielei Dima și Iolandei
Beldianu. Conform Manualului pentru specialiști, reprezentanții diferitelor instituții care fac
parte din echipa multidisciplinară au responsabilități cu privire la cazul de violență domestică
identificat, care vor fi prezentate în cele ce urmează.

Asistentul social are o serie responsabilități atunci când ia cunoștință despre existența unui
caz de violență domestică, după cum urmează:
Identificarea situațiilor de violență – Asistenții sociali din cadrul SPAS
(Serviciilor Publice de Asistență Socială) identifică aceste situații prin colectarea și
verificarea informațiilor primite de la actorii locali – cadrele didactice, directorii
unităților de învățământ, consilierii școlari, mediatorii școlari, cadrele medico -sanitare
(medici, asistente, mediatorul sanitar, asistentul comunitar), polițiști, polițiști locali,
preoți, reprezentanți ai ONG-urilor și grupurilor civice sau cetățeni etc.
Sesizarea situațiilor de violență – Odată identificate, cazurile de violență for fi
semnalate către DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția
Copilului). Atunci când sunt implicați copii, asistentul social are obligația să
semnaleze DGASPC cu privier la situațiile de violență. În cazul victimelor adulte,
asistentul social are posibilitatea să semnaleze DGASPC cu acordul victimei, dacă
aceasta dorește să beneficieze de serviciile disponibile la nivelul direcției.
Evaluarea cazurilor de violență – Pentru a întelege complexitatea cazului de
violență identificat este bine să existe o echipă multidisciplinară și interinstituțională,
din a cărei componență nu ar trebui să lipsească -asistentul social, psihologul, medicul,
polițistul, juristul. Asistentul social este responsabil de evaluarea sociala a victimei
violenței domestice (conform HG 49/2011, cap. IV 2.4), informații ce vor fi înscrise în
ancheta social. Scopul evaluării sociale este de a putea decide care sunt cele mai bune
modalități de intervenție în funcție de fiecare caz în parte și nu pornind de la
prejudecăți sau generalizări.

27
Întocmirea planului de reabilitare și/sau de reintegrare socială – Asistentul
social care este manager de caz realizează planul de reabilitare și/sau reintegrare
social, pe baza raportului de evaluare detaliată al echipei multidisciplinare și cu
participarea adultului. Prestațiile și serviciile prevăzute în plan se adresează atât
victimei, cât și familiei acesteia și agresorului.
Furnizarea serviciilor - Asistentul social- manager de caz trebuie să faciliteze accesul
adultului victim și familiei acestuia la serviciile menționate în plan și să acompanieze,
după caz, sau să comunice cu restul membrilor echipei multidisciplinare.
Monitorizarea cazului – Asistentul social – manager de caz are responsabilitatea să
urmărească îndeplinirea aspectelor trecute în planul de reintegrare, să evalueze
riscurile și să adapteze planul în funcție de ele, să organizeze întâlniri cu echipa
multidisciplinară pentru reevaluarea cazului, reevaluarea situației adultului victim și a
familiei acestuia, documentarea cazului.
Închiderea cazului – Cazul este închis după o perioadă de 6 luni de monitorizare
postservicii. Asistentul social - manager de caz are responsabilitatea monitorizării
cazului postservicii.
Supervizarea – Asistenții sociali care lucrează direct cu victimele trebuie să
respecte confidențialitatea datelor, însă sunt încărcați emoțional și mental cu mărturiile
și traumele victimelor. Pentru a putea gestiona cazul cu respectarea principiilor etice
este bine să existe supervizarea din partea altui asistent social.

Ori de câte ori există suspiciune că a avut un loc o situație de violență domestică, psihologul
trebuie să declanșeze procedura de screening și are ca scop scoa terea la lumină a
comportamentelor abuzive care sunt trecute sub tăcere sau neconștientizate.

”La fel se procedează ș i în cazul copiilor pentru care există suspiciunea că problemele sale
psihosomatice, emoționale sau comportamentale se pot datora violenței în familie. Copiii pot
fi ghidați de psiholog prin joc, desen, discuții despre familie (ex. desenul familiei) să
povestească sau să proiecteze aspecte legate de abuz; acestea sunt explorate mai departe în
anamneza copilului pe care psihologul o face cu părintele.” (Dima, Beldianu, 2017).

28
Printre responsabilitățile psihologului se regăsesc:
Sesizarea și referirea cazului către servicii specializate atunci când intră primul în
contact cu victimele;
Informare cu privire la serviciile suport pentru victimele violenței domestice;
Evaluare – consultanță clinică;
Consiliere, terapie;

Fiind considerate și o problemă de sănătate publică, medicii au responsabilități atunci când


află despre o situație de violență domestică. Adesea medicii sunt primii care intră în contact
cu victimele violenței domestice și pot identifica victimelor, le pot acorda serviciile de
îngrijire adecvate și pot îndruma pacientele către servicii complementare. Organizația
Mondială a Sănătății recomandă medicilor:
Să promoveze cunoașterea despre diferitele forme de violență domestică
Să acorde atenție depistării victimelor și să introduce și anamneza cu priviere la
situațiile de abuz
Să acorde îngrijirea adecvată
Să înregistreze detaliat situațiile despre abuz, inclusive informații despre aggressor
Să asigure intimidate și confidențialitate pacientelor
Să sprijine emotional victimele
Să sprijine intervenția prin îndrumarea victimelor
Să cunoască și să îndrume victimele către instituțiile responsabile

Manualul pentru specialiști - ”Violența domestică: intervenția coordonată a echipei

multidisciplinare” detaliază și responsabilitățile polițistului în cazurile de violență domestică.

Polițistul are responsabilitatea de a


Identifica situațiile de violență domestică și preluarea cazurilor
Intervenția la fața locurilor conform legislației
Evaluarea riscului și asigurarea protecției victimelor
Colectarea probelor/dovezilor

29
Raportarea cazului
Monitorizarea cazului
Îndrumarea victimelor infracțiunilor săvârșite cu violență către alte insituții responsabile
Colaborarea cu celelalte instituții și servicii responsabile

Echipele multidisciplinare pot interveni cu succes atunci când membrii lor au o înțelegere comună
asupra violenței domestice, a cauzelor și efectelor violenței domestice, a pârghiilor legislative și a
serviciilor disponibile și atunci când există comunicare și coordonare continue. Un aspect
relevant îl reprezintă și întelegerea clară a responsabilităților pe care fiecare membru al echipei
multidisciplinare le are pentru soluționarea cazurilor de violență domestică.

S-ar putea să vă placă și