Economie Europeană

-Brexitut-ul. De la idee la realizare -

Specializare: Afaceri Internaționale,An 2,Grupa 2

Nume: Poterașu Cristiana
Introducere

De ce este Brexitul important?

Deoarece Brexit a luat drept obiectiv propunerea ca Marea Britanie să se despartă de Uniunea
Europeană și să-și schimbe relația cu blocul privind comerțul, securitatea și migrația.
Brexit este cel mai mare proiect al guvernului britanic pe timp de pace. Aceasta înseamnă o
posibilă reconfigurare economică internă, riscând crearea unor divizii sociale suplimentare,
precum și necesitarea unor reajustări politice privind relațiile dintre executiv și parlament. Există,
de asemenea, implicații asupra soluționării defavorizate între Marea Britanie în ansamblul său și
cel puțin două dintre cele patru națiuni componente ale Regatului Unit.
Obiectivul declarat al guvernului britanic este de a scoate Marea Britanie de pe cea mai mare
piață unică din lume și cea mai mare uniune vamală din lume (atât din PIB, cât și din țările
participante). Guvernul Regatului Unit intenționează să aibă în vigoare și să funcționeze toate
modalitățile alternative de tranzacționare, reglementare, legale și tehnologice de sprijin până la
31 decembrie 2020. În timp ce Regatul Unit intenționează să părăsească UE la 29 martie 2019,
vor fi înlocuite dispoziții de tranziție temporară care creează acest 31 Decembrie 2020.
Măsura de aderare actuală a Regatului Unit la UE se reflectă în numărul de probleme care
trebuie rezolvate, astfel încât Regatul Unit să fie pregătit operațional pentru Brexit.
Acestea includ granița terestră a Regatului Unit cu Republica Irlanda, organismele publice
interne de reglementare, comerțul, mediul, aviația internațională, materialele radioactive,
transferul transfrontalier de date, cooperarea de securitate, pescuitul, agricultura, Gibraltar și
drepturile legale ale cetățenilor. Toate aceste aspecte trebuie evaluate, re-negociate și susținute
de noile politici administrative adecvate. De asemenea, pot fi necesare noi tratate internaționale.
În ceea ce privește Brexit-ul, guvernul britanic introduce peste o jumătate de duzină de legi noi,
unele dintre ele acordând miniștrilor competențe noi pentru gestionarea și transpunerea
reglementărilor UE în dreptul intern al Regatului Unit. Mii de noi funcționari publici sunt
recrutați, în timp ce se cheltuiesc miliarde de lire de bani noi pentru noi atribuții administrative.
Brexitul implică fiecare aspect al guvernării. Întregul proiect are potențialul de a afecta fiecare
gospodărie și fiecare afacere din Regatul Unit.

Ce este Brexit-ul?|
Este retragerea programată a Regatului Unit (UK) din Uniunea Europeană (UE). În urma
unui referendum din iunie 2016, în care 51,9% dintre alegătorii participanți au votat
retragerea, guvernul britanic a anunțat în mod oficial retragerea țării în martie 2017, începând un
proces de doi ani care urma să se încheie cu retragerea Regatului Unit la 29 martie
2019. Parlamentul Marii Britanii a votat de trei ori împotriva acordului de retragere negociat,
termenul respectiv a fost prelungit de trei ori și este în prezent 31 ianuarie 2020, ora 23:00
(GMT). „Legea Benn” adoptată în Parlament a impus guvernului să solicite o a treia prelungire
pentru că nici nu a fost votat în parlament ieșirea fără acord nici nu a fost votat acordul negociat
cu Uniunea Europeană.
Retragerea este susținută de eurosceptici și respinsă de proeuropeni, ambele categorii provenind
din aproape tot spectrul politic. Marea Britanie s-a alăturat Comunităților Europene (CE) în
1973, calitatea de membru în continuare fiind aprobată printr-un referendum din 1975. În anii
1970–1980, retragerea din UE a fost pledată în principal de stânga politică, de exemplu în
manifestul electoral al Partidului Laburist din 1983. Începând cu anii 1990, aripa eurosceptică a
Partidului Conservator a crescut și a condus o rebeliune asupra ratificării Tratatului de la
Maastricht din 1992 care a instituit UE. În paralel cu Partidul Independenței Regatului Unit
(UKIP) și campania alianței politice „Promisiunea poporului” a făcut presiuni pe premierul
conservator David Cameron să organizeze un referendum pentru aderarea la UE. Cameron, care
a făcut campanie pentru a rămâne. După rezultatul referendumului și-a dat demisia și a fost
succedat de Theresa May.
Acordul privind retragerea Regatului Unit:
La 18 octombrie 2019, liderii UE 27 au invitat Comisia, Parlamentul European și Consiliul să
parcurgă etapele necesare pentru a se asigura că acordul poate intra în vigoare. Această
procedură constă în cinci etape:

1. Comisia adoptă:

 o propunere de decizie a Consiliului privind semnarea acordului de retragere

 o propunere de decizie a Consiliului privind încheierea acordului de retragere

Comisia a adoptat ambele propuneri la 19 octombrie 2019.

2. Consiliul :

 adoptă decizia privind semnarea acordului de retragere

 aprobă decizia privind încheierea acordului de retragere și o transmite Parlamentului
European spre aprobare

Consiliul a adoptat decizia privind semnarea la 21 octombrie 2019. În aceeași zi, Consiliul a
aprobat proiectul de decizie adaptat privind încheierea acordului de retragere și a decis
transmiterea respectivului proiect de decizie Parlamentului European.

3. Parlamentul European își exprimă aprobarea cu majoritatea simplă a membrilor

Parlamentului European.

4. Consiliul adoptă decizia privind încheierea acordului de retragere. În scopul acestei adoptări,

Consiliul hotărăște cu majoritate calificată consolidată la nivelul UE 27 (cel puțin 20 de state
membre care întrunesc cel puțin 65 % din populația statelor membre ale UE 27).

5. Președintele Consiliului informează în scris depozitarul acordului de retragere (secretarul

general al Consiliului) cu privire la îndeplinirea procedurilor interne necesare în acest scop.
Scurt istoric

La 29 martie 2017, în scris către președintele Consiliului European, Donald Tusk, prim-
ministrul a declanșat oficial articolul 50 și a început numărătoarea inversă de doi ani în Marea
Britanie, părăsită oficial din UE (cunoscută drept „Brexit”).
Marea Britanie s-a așteptat de mult să părăsească Uniunea Europeană la ora 23:00, la 29 martie
2019. Cu toate acestea, în urma votului Camerei Comunelor din 14 martie 2019, Guvernul a
solicitat permisiunea UE de a prelungi articolul 50 și de a conveni o dată ulterioară pentru Brexit.

La 20 martie 2019, premierul i-a scris președintelui Consiliului European, Donald Tusk,
solicitând extinderea articolului 50 până la 30 iunie 2019.

În urma unei reuniuni a Consiliului European a doua zi, liderii UE27 au convenit să acorde o
prelungire cuprinzând două date posibile: 22 mai 2019, în cazul în care Acordul de retragere va
primi aprobarea parlamentarilor; sau 12 aprilie 2019, în cazul în care Acordul de retragere nu va
fi aprobat de Camera Comunelor.

La 2 aprilie 2019, premierul a anunțat că va solicita o extindere suplimentară a procesului

articolului 50 și i s-a oferit să se întâlnească cu șeful opoziției pentru a înțelege un acord care
poate câștiga sprijinul parlamentarilor.

În cadrul unei reuniuni a Consiliului European din 10 aprilie 2019, Marea Britanie și UE27 au
convenit să extindă articolul 50 până la 31 octombrie 2019.

La 19 octombrie 2019, noul acord Brexit al primului ministru a fost pierdut la modificarea
Comunei. În conformitate cu Legea nr. 2 a Uniunii Europene (Retragere) (cunoscută sub
denumirea de „Legea Benn”), premierul i-a scris președintelui Consiliului European, Donald
Tusk, pentru a solicita o prelungire a procesului Brexit.

La 28 octombrie 2019, ambasadorii UE au convenit o extindere suplimentară pentru Brexit

până la 31 ianuarie 2020. Primul ministru a confirmat acordul Regatului Unit în acest sens.

Brexitul la nivel European

Datorită votului Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană , oficiali britanici se confruntă
acum cu sarcina dificilă de a creea noi instituții interne și de a formula comerțul și alte politici
economice internaționale. Regatul Unit este nevoit să negocieze o nouă relație economică cu
Europa, atât cu Uniunea Europeană cât și cu țările di afara Uniunii Europene. Relațiile Marii
Britanii cu UE ar putea fi în conformitate cu ceea ce Norvegia sau Elveția au în prezent cu UE
sau cum ar fi acordul comercial negociat între Canda și UE.
În ceea ce privește comerțul cu statele Europei care nu fac parte din UE, pentru Marea Britanie
ar fi avantajoasă negocierea unui acord de liber schimb cu European Free Trade Asociation.
Marea Britanie trebuie să ia o decizie privind participarea la uniunea vamală, de asemenea
trebuie să restructurez relațiile cu partenerii comerciali ai Organizației Mondiale a Comerțului.
Aderarea Regatului unit la OMC este interconectată cu cea a Uniunii Europene, un pas important
este stabilirea Regatului Unit ca membru independent al OMC.
Motivele pentru care Maria Britanie a părăsit Uniunea Europeană au fost complexe și variate.
Este dificil să discernem o viziune unică între cei care susțin Brexit-ul. O parte din susținători au
sugerat protecționismul în timp ce alții susțin free-trade-ul. Liderul partidului Independenței ,
Nigel Farage, susținător al părții protecționiste, a remarcat că detașarea de UE oferă o protecție
mai mare împotriva dumpingului Chinei din punct de vedere al oțelului.
În prezent, free-trade-ul este în general o problemă la nivel internațional. Guvernele negociază
reduceri reciproce în barierele comerciale, prin acorduri internaționale pentru a-și îndeplini
angajamentele. Dar există numeroase modele pentru aceste negocieri cu diferite țări care au
opinii diferite cu privire la ceea ce ar trebui să implice un acord comercial.
Marea Britanie va negocia o nouă relație cu UE și cu alți vecini europeni . Există însă întrebări
despre cum UK ar trebui să aleaga alți parteneri din punct de vedere al negocierilor comerciale.
Pentru a minimiza controversele, Regatul Unit ar trebui să evite, cel puțin pentru negocierile
comerciale inițiale, acorduri comerciale cu țări mari în curs de dezvoltare, ale căror forță de
muncă ieftină, este văzută de unii ca o amenințare, aceasta fiind o realitate politică, mai degrabă
decât o evaluare economică rațională. Ținând cont de aceste îndrumări , cei mai buni candidați la
negocierile comerciale inițiale ar fi Australia, Canada, Noua Zeelandă și Statele Unite. Aceste
țări maximizează valoarea potențială a unui acord economic internațional. Dintre aceste țări
Australia și Noua Zeelandă sunt, probabil, cele mai deschise în ceea ce privește comerțul
liberalizat. Dacă vorbim despre țările în curs de dezvoltare, o posibilă excepție de la excluderea
lor initiala ar fi un acord comercial nord-atlantic care include Mexicul în plus față de Canda și
Statele Unite.
Poate că cea mai importantă întrebare pentru Marea Britanie in luarea unei decizii privind o
nouă politică a unui acord comercial , este : ce anume să negocieze ?
În prezent negocierile comerciale în curs de desfășurare sunt : Trans Pacific Partnership, The
Comprehensive Economic and Trade Agreement și Transatlantic Trade and Investment
Partnershi. Mare Britanie ar trebui să evite procesele care durează cinci ani sau mai mult, ar fi de
preferat un acord rapid încheiat într-un an sau doi.
Atunci când vorbim despre relația UK-UE putem menționa faptul că este o tendiță pronunțată
de euroscepticism în Marea Britanie, iar acest lucru se reflectă asupra arenei internaționale. Ideea
de bază este că opinia publică are o tendință eurosceptică, iar acest lucru se reflectă si în
domeniul politic. Un exemplu clar în ceea ce privește problematica menționată este discursul
Primului Ministru David Cameron ce face referire la relațiile pe viitor cu Europa, iar în cadrul
acestui speech a criticat anumite aspecte legate de Uniunea Europeană.
Problematica economică

Statele membre care au relații economice cu Marea Britanie. De asemenea, criza financiară încă
se resimte în unele state, iar retragerea U.K ar avea un impact negativ asupra balanței comerciale,
dar și asupra ratei șomajului . Dar acest aspect economic se aplică și Marii Britanii, deoarece
accesul pe piața unică a U.E reprezintă un venit economic substanțial, iar participarea efectivă la
piețele europene a fost un beneficiu uriaș. „76% din firmele de toate marimile si din toate
sectoarele atesta faptul ca formarea pietei comune a avut in mod special un impact pozitiv asupra
afacerii lor. Firmele din Marea Britanie au un acces de neegalat la o piata de aproape 500 de
milioane de persoane si un PIB de 16,6 trilioane de dolari.”Este evident că retragerea din U.E ar
aduce mari pierderi din acest punct de vedere.
De asemenea, United Kingdom și-ar pierde din prestigiu retrăgându-se, deoarece investitorii și
companiile prezente în țară și-ar schimba părerea și deciziile pe care le-ar lua pe plan economic.
Problema este extrem de simplă, dacă U.K nu mai este în Uniunea Europeană își pierde pur și
simplu atractivitatea, credibilitatea în fața potențialilor, dar și actualilor investitori. Important de
reținut este faptul că Marea Britanie are o legătura uriașă cu Europa, iar acest lucru influențează
enorm economia. Prestigiul și credibilitatea este un lucru esențial în cultura britanică și tocmai
acest lucru iar face pe britanici să se gândească de două ori înainte să părăsească Uniunea. O
problemă pusă în discuție de către U.K este libera circulație a forței de muncă, iar nivelul de
migrație în Marea Britanie din țările care au aderat recent este uriaș. Acest lucru a dus la anumite
nemulțumiri din partea opiniei publice, deși Marea Britanie a avut beneficii semnificative,
deoarece imigranții au mărit potențialul productiv.
În ceea ce priveste mediul de afaceri, UE faciliteaza libera circulatie a fortei de munca intre cele
28 de țări europene, fapt care ajuta companiile să găseasca forță de muncă potrivită pentru pentru
competentele de care au nevoie. Într-adevar, 63% din membrii CBI au precizat că libera
circulație a forței de muncă în cadrul UE a avut un efect benefic pentru afacerile lor, și doar 1%
fiind de părere ca acesta a avut un impact negativ.” O problemă este atunci când vine vorba
despre imigranție, faptul că mulți britanici cu drept de vot doresc să se reducă imigrația. Este
crucial totuși ca britanicii să se axeze pe numărul de imigranți ilegali și pe cei care caută să
profite de pe urma statului britanic într-un mod ilegal și nu pe studenții și muncitorii calificați,
care doar caută un nivel de trai mai bun în United Kingdom.
În eventualitatea ieșirii U.K din U.E, imigranții s-ar reduce drastic și acest lucru aduce
consecințe negative pe plan economic, nu doar din cauza reducerii forței de muncă, dar și din
pierderea unor eventuali studenți care pot ajunge la performanțe profesionale sau academice.
Mulți britanici sunt de părere că își pierd locurile de muncă în favoarea imigranților, iar acest
lucru poate fi una din cauzele euroscepticismului.
Problematica politică
Atunci când vine vorba de interesele naționale, Marea Britanie face cu greu compromisuri, iar
acest lucru este crucial instituțiilor Europene. Situația stă în felul următor: cooperarea din cadrul
Uniunii Europene poate avea loc prin negociere, dar la un momentan pot apărea și chestiuni
contradictorii, iar atunci compromisul este de preferat pentru evitarea oricărui tip de conflict.
Viziunea U.K este una orientată mai degrabă spre o relație personalizată cu UE ce îi oferă mult
mai multe libertăți Marii Britanii. Izolarea totală nu este neapărat cea mai bună soluție, dar acest
tip de cooperare ar fi mai pe placul Marii Britanii. Chiar și asupra acestei chestiuni părerile sunt
împărțite, iar elita politică britanică merge pe ideea că UE trebuie reformată, iar dacă acest lucru
nu se va întâmpla părăsirea Uniunii este foarte posibilă. De asemenea, dacă Marea Britanie ar
părăsi EU s-ar produce o schimbare majoră la nivel cultural și politic, iar identitatea europeană ar
deveni ceva irelevant. Europenii sunt legați de mai multe elemente culturale, dar și politice și
tocmai de aceea ieșirea U.K din Uniunea Europeană ar avea grave consecințe.
Colaborarea nu doar la nivel cultural ci și în cadrul altor aspecte ar putea fi serios compromisă
datorită acestui impediment, iar tocmai acest lucru ar putea crea noi probleme ce privesc orice fel
de cooperare UK-U.E. Identitatea europeană va fi clar afectată, deoarece multe persoane s-ar
întreba dacă UE este într-adevăr cel mai bun exemplu în ceea ce privește colaborarea eficientă pe
arena internațională. Retragerea Marii Britanii este un subiect extrem de delicat, deoarece acest
lucru poate duce la o debalansare la nivel european, iar acest lucru nu este tocmai benefic pentru
acest tip de uniune.
Un alt lucru esențial în eventualitatea retragerii este faptul că Marea Britanie ar putea ajunge să
implementeze anumite aspecte ce țin de politicile UE, dar să nu ia parte la procesul decizional.
Brexitul la nivel national
În ce privește țara noastră, principala temere legată de scenariul no-deal este legată de libera
circulație a cetățenilor, având în vedere dimensiunea diasporei românești din Marea Britanie (a
doua cea mai mare dintre statele membre), precum și accesul la unitățile de învățământ britanice
(UK este principala destinație pentru studenții români).
Referitor la relația comercială, aceasta va avea de suferit prin introducerea de taxe și proceduri
vamale care vor îngreuna circulația bunurilor. Așa cum arată și statistica românească, exporturile
către UK au scăzut în primele 5 luni ale acestui an, comparativ cu anul precedent (-6,7%).
Principalele categorii de bunuri care au înregistrat scăderi sunt: vehicule și echipamente pentru
căile ferate (-925%), cereale (-327%), lemn și produse din lemn (-133%), automobile (-131%) și
articole de îmbrăcăminte (-110%).

Este de remarcat faptul că Marea Britanie a înregistrat o scădere masivă a importurilor din
Uniunea Europeană în prima jumătate a acestui an. Conform datelor publicate de Oficiul
Național de Statistică, importurile de bunuri din Uniunea Europeană au scăzut cu 18 miliarde
GBP în trimestrul II al acestui an (-13%). Principalele categorii la care s-au înregistrat scăderi au
fost produsele chimice, echipamentele de transport și mașinării.
De asemenea, un alt aspect important este cel legat de înmatriculările de autoturisme noi în
Marea Britanie. Conform statisticilor furnizate de Asociația producătorilor și comercianților de
autoturisme, în prima jumătate a acestui an au scăzut înmatriculările de mașini noi cu 3,5% față
de perioada similară a anului precedent. Cea mai importantă scădere s-a înregistrat la mașinile
diesel (-19,7%). Analizând acest aspect pe fiecare marcă auto în parte, se remarcă faptul că
înmatriculările de mașini Dacia au crescut cu 33,6%, una dintre cele mai mari creșteri (după
Alpine +936% și MG +43,68%). În aceste condiții este de așteptat ca exporturile de autoturisme
către Marea Britanie să reînceapă să crească odată cu diminuarea stocurilor din lanțurile de
distribuitori auto Dacia (care probabil au importat masiv autoturisme în anul precedent, ca
măsură preventivă în cazul unui no-deal Brexit).

Astfel, deși exporturile României către Marea Britanie înregistrează o scădere după o perioadă
foarte îndelungată de creștere, analiza categoriilor de produse afectate și a factorilor generali
legați de economia britanică și incertitudinile legate de Brexit, arată că acest fenomen este unul
obiectiv, care afectează majoritatea statelor membre UE. În cazul în care Regatul Unit va părăsi
Uniunea Europeană la 31 octombrie fără un acord, diminuarea schimburilor comerciale va
continua, afectând în special categoriile de produse care au un lanț de producție strâns legat între
companii britanice și europene (industria auto, industria alimentară, industria farmaceutică).

De asemenea, un factor important, care va afecta nivelul schimburilor comerciale din punct de
vedere valoric este reprezentant de deprecierea lirei sterline, lucru care va face ca exporturile
britanice să fie mai competitive, iar importurile să scadă din punct de vedere valoric.

Măsuri adoptate

Imigrare

 Se definesc noțiunile de “persoană cu statut Brexit”(cetățenii britanici intrați în

România până la 31 ianuarie 2020, înregistrați sau neînregistrați la Inspectoratul
General pentru Imigrări) și “persoană cu statut post-Brexit” (membri de familie ai
cetățenilor britanici care nu și-au exercitat dreptul la liberă circulație până la data
retragerii inclusiv, dar care aveau calitatea de membri de familie ai acestora la această
dată, care intra pe teritoriul României în perioada de tranziție pentru a se alătura
cetățeanului britanic aflat pe teritoriul României);
 Se prevede o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2020 în care persoanele cu
statut post-Brexit pot intra pe teritoriul României și pot beneficia de măsurile stabilite
în prezenta Ordonanța
 Persoanelor cu statut Brexit care au fost înregistrate sau au obținut rezidența
permanentă pe teritoriul României până la momentul Brexit, li se recunosc până la 31
decembrie 2020 inclusiv documentele eliberate de Inspectoratul General pentru
Imigrări.
 Persoanele cu statut Brexit înregistrate la autoritățile de imigrare până la 31 ianuarie
2020, pot depune solicitarea în vederea obținerii unui permis de ședere temporară până
la data de 31 decembrie 2020 inclusiv.
 Persoanele cu statut Brexit intrate pe teritoriul României dar neînregistrate la biroul de
imigrări până la data Brexit, pot solicita autorităților de imigrare un permis de ședere
în termen de maxim 90 zile de la momentul Brexit (i.e. până la 30 aprilie 2020). 
  Persoanele cu statut post-Brexit pot solicita un permis de ședere temporară în maxim
90 zile de la data intrării pe teritoriul României.
 Cetățenilor britanici care au obținut drept de ședere permanentă pe teritoriul României
până la data de 31 ianuarie 2020, li se recunoaște acest drept și au obligația să solicite
eliberarea unui permis de ședere pe termen lung până la data de 31 decembrie 2020.

Securitate socială

 Certificatele A1 emise de autoritățile din Marea Britanie sau România pentru Marea
Britanie în temeiul regulamentelor europene își încetează valabilitatea începând cu 1
februarie 2020. Ulterior acestei date, se vor respecta prevederile legislației naționale. 
Recunoașterea calificărilor profesionale și exercitarea profesiilor

 Calificările profesionale și experiența profesională a cetățenilor cu statut Brexit,

recunoscute pe teritoriul României până la 31 ianuarie 2020, rămân valabile.
 Se fac precizări cu privire la procedura de recunoaștere aplicabilă după Brexit, atât a
calificărilor profesionale și exercitarea profesiilor, cât și a studiilor în vederea
accesului la piața muncii, studii sau la continuarea acestora.

Impactul Brexitului în Marea Britanie

Economia a încetinit și multe companii și-au mutat sediul în UE. Iată câteva dintre impacturile
asupra creșterii, comerțului și locurilor de muncă. Ar fi, de asemenea, consecințe specifice
Irlandei, Londrei și Scoției.
Comerțul și călătoriile pe insula Irlandei ar deveni mai complicate în cadrul unui Brexit fără
acord.
Cel mai mare dezavantaj al Brexit îl reprezintă daunele sale asupra creșterii economice a U.K.
Cea mai mare parte a acestui lucru s-a datorat incertitudinii care înconjoară rezultatul final.
Incertitudinea cu privire la Brexit a încetinit creșterea U.K. de la 2,4% în 2015 la 1,5% în
2018.11 Guvernul U.K. estimează că Brexit ar scădea creșterea U.K. cu 6,7% în 15 ani. Chiar
dacă există un acord comercial, dar restricții privind imigrația.
Lira britanică a scăzut de la 1,48 dolari în ziua referendumului la 1,36 dolari a doua zi. Acest
lucru ajută la exporturi, dar crește prețurile importurilor. Lira se poate consolida odată cu
aprobarea unei tranzacții, în funcție de condițiile comerciale.
Brexit-ul ar elimina statutul de comerț fără tarife al Marii Britanii cu ceilalți membri ai UE.
Tarifele ar crește costul exporturilor. Acest lucru ar răni exportatorii din Statele Unite
aleAmericii, deoarece mărfurile lor devin mai scumpe în Europa. O parte din acea durere ar fi
compensată de o kilogramă mai slabă.
Tarifele ar crește, de asemenea, prețurile importurilor în U. K. Mai mult de o treime din
importurile sale provin din UE14. Prețurile mai mari la importuri ar crea inflație și ar scădea
nivelul de trai pentru rezidenții din U.K. U.K. este deja vulnerabilă deoarece valurile de căldură
și secetele cauzate de încălzirea globală au redus producția locală de alimente.
U.K. ar pierde avantajele tehnologiilor de ultimă generație ale UE. UE le acordă membrilor săi
în domeniul protecției mediului, al cercetării și dezvoltării și al energiei.
De asemenea, companiile din U.K. ar putea pierde capacitatea de a licita pentru contracte
publice în orice țară a UE. Acestea sunt deschise ofertanților din orice țară membră. Cea mai
semnificativă pierdere la Londra este reprezentată de servicii, în special bancare. Practicanții și-
ar pierde capacitatea de a opera în toate țările membre. Ar putea crește costurile biletelor de
avion, internetului și chiar serviciilor de telefonie

Concluzii și propuneri
Regatul Unit ar trebui să negocieze acorduri comerciale care se concentrează asupra
liberalizării comerțului. Acestea ar trebui să acopere reducerile tarifelor, liberalizarea serviciilor
și deschiderea piețelor de achiziții publice. De asemenea, ar trebui să existe un substituent pentru
negocierea viitoarelor acorduri de recunoaștere reciprocă pentru comerțul cu bunuri și servicii
specifice.
În ceea ce privește tarifele, Regatul Unit ar trebui să fie indrăznet și să propună tarife zero
pentru toate produsele. Comerturile comerciale pot fi împotmolite prin echilibrarea cerințelor
fiecărei părti pentru a asigura o protecție tarifară continuă și pentru a determina cât de lungi ar
trebui să fie perioadele de eliminare. Cu toate acestea, politica tarifară cea mai simplă și cea mai
benefică este eliminarea tuturor tarifelor cât mai repede posibil. Anumiți parteneri comerciali ar
putea rezista, dar negocantii comerțului din Marea Britanie ar trebui să ia zero tarife ca punct de
plecare. Dacă Marea Britanie este dispusă să-și elimine toate tarifele, ea trimite mesajul corect
despre seriozitatea sa în negocieri și, sperăm, va duce la schimbul reciproc al partenerilor
comerciali cu propriile tarife zero. Serviciile sunt tranzacționate în mod diferit decât bunurile, iar
barierele au tendința de a avea caracter de reglementare.
Aceasta face negocierile privind serviciile inerent mai controversate decât reducerea tarifelor
simple. În ceea ce privește comerțul cu servicii, Regatul Unit ar trebui să se concentreze asupra
unor zone mai puțin sensibile. Ca exemplu al unui sector controversat, negocierile TTIP au fost
subminate de îngrijorarea că Serviciul Național de Sănătate al Regatului Unit ar putea fi supus
provocării de către companiile din domeniul sănătătii din S.U.A. . Regatul Unit trebuie să
precizeze de la început că reglementările și politicile de acest gen nu vor fi acoperite de o
negociere comercială (cu toate că reforma internă a Serviciului Național de Sănătate ar fi
binevenită). Trebuie să stabilească principii generale și norme specifice care să nu lase nici o
indoială în legătură cu acest lucru.
În ceea ce privește problematica discutată pe parcursul lucrării este evident faptul că un
eventual exit din partea Marii Britanii este dominat de elemente negative. Sunt și elemente
pozitive, dar acestea sunt nesemnificative în comparație cu cele negative. Colaborarea UK-UE
este una complicată, iar tentativa de retragere reprezintă o ultimă încercare de settlement în ceea
ce privește viitorul. Deși sunt multe voci eurosceptice, depărtarea Marii Britanii de Uniunea
Europeană ar aduce impedimente substanțiale în economie, politică, cultură, etc. Este crucial de
înțeles cât de mult UE are nevoie de UK, dar și viceversa, deoarece împreună pot trece mult mai
ușor peste un eventual obstacol ce poate apărea în viitor.

Bibliografie

https://www.thebalance.com/
http://www.europa.eu
http:/www.networkevents.ro
www.imm.gov.ro

http://www.ccir.ro