Pericole Riscuri Notiuni
Pericole Riscuri Notiuni
Pericole Riscuri Notiuni
IDENTIFICAREA PERICOLELOR - reprezintă un proces de: recunoaştere a lucrurilor care ar putea duce
la o vătămare / dauna a persoanei (ex.
substanţe inflamabile, substanţe
combustibile...)
definire a caracteristicilor lui.
PERICOLUL - ca noţiune, conduce la concluzia ca el poate fi definit ca:
„Proprietatea sau capacitatea intrinseca a unui echipament, a unei substanţe, a unei metode de
munca, de a cauza o vătămare / dauna pentru sănătatea lucrătorilor”
sau
„sursă sau situaţie cu un potenţial de a produce o vătămare, în termeni de rănire sau îmbolnăvire,
daună adusă proprietăţii / daună adusă mediului de lucru sau o combinaţie a acestora”.
Pericolul este, de fapt, ceea ce ar putea dauna – probabil - oamenilor
- mediului
- proprietăţii
- echipamentelor
Pericolele pot fi asociate cu:
mediul de lucru (ex. pardoseala alunecoasă, iluminat slab….);
modul de organizare a muncii (ex. purtarea unei greutăţi mari pe distante lungi…..);
instalaţii, echipamente, utilaje sau substanţe utilizate (ex. substanţe toxice, instalaţii fără împrejmuire..);
lipsa de informaţii, instruire, supraveghere;
echipamente individuale de protective (de slaba calitate sau care nu sunt pe măsura utilizatorului).
PERICOLUL este perceput, astfel, ca fiind „un eveniment sau o situaţie susceptibila de a antrena pierderi
operatorului, oamenilor din jur sau chiar procesului de munca”.
Din aceasta perspectiva, RISCUL se poate defini ca:
„Eventualitatea întâlnirii intre om si pericol”
Aceasta noţiune dă înţeles concepţiei despre accident, conform căreia, consecinţa acestuia - vătămarea / dauna
– apare in urma conjuncţiei dintre om si un obiect / maşina, mijloc tehnic, substanţa etc.).
Elaborat de ARSSM Page 43 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Riscurile sunt identificate astfel prin:
manifestările lor, respectiv prin vătămare/dauna; Acces la organele de transmisie,
cauzele lor, respectiv PERICOLE, cum ar fi: Purtarea echipamentelor de lucru flotante,
Contact cu un conductor sub tensiune.
/ Fenomen periculos
Fig. 2
Fig. 3
Fig. 1
Elaborat de ARSSM Page 44 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
DE CE IDENTIFICAM PERICOLELE?
Cand analizam o vatamare, un accident grav sau un incident de tipul „cat pe ce sa se întâmple”, constatam ca,
inainte de aparitia acestora, se identificaseră deja unele semnale „avertizoare” privind situatia creata / iminenta
manifestarii pericolului, semnale care au fost insa ignorate, nu au fost solutionate de către factorii responsabili din
cadrul organizatiei.
De asemenea, constatam ca in desfăşurarea oricarui proces de munca, condiţiile de lucru se schimbă, uneori
aproape zilnic. Aceasta schimbare defineste noi conditii, care pot genera noi pericole ce ar putea antrena
accidente grave.
Prin urmare, pericolele trebuie identificate imediat ce apar, pentru a putea fi evitate si pentru a intrerupe
astfel lantul evenimentelor periculoase care genereaza accidente.
Pericolul - trebuie să fie raportat persoanei responsabile de zona de lucru respectivă.
direct - dacă un pericol poate cauza o vătămare sau o daună, indiferent de
- raportarea se face: mărimea ei
prin înregistrarea lui în „Registrul de raportare a pericolelor”;
la întâlnirea cu supraveghetorul.
CE IDENTIFICAM IN PERICOLE?
In pericol va trebui sa identificam FENOMENUL care il reprezinta ca „sursa potentiala de vatamare/dauna”, ce
apare independent de prezenta umana si este inerent echipamentului tehnic sau procesului de munca.
Un astfel de fenomen, ce posedă, ca sursă potențială de vătămare, un anumit grad de periculozitate, îl definim ca
FENOMEN PERICULOS
?
• piese mecanice în mişcare;
• conductori sub tensiune;
Fig. 4 • mediu de lucru cald / rece ;
• substanţe combustibile / inflamabile /
explozive ;
• vizibilitatea
• …………………
Elaborat de ARSSM Page 45 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Identificarea FENOMENELOR PERICULOASE şi a caracteristicilor acestora se face prin observarea şi
analiza situaţiilor de muncă din fiecare fază a unui
proces de muncă, respectiv:
construcţii – montaj
exploatare
mentenanţă
întreţinere - curăţire
FENOMENE PERICULOASE
Elaborat de ARSSM Page 46 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
2. Fenomene periculoase electrice
7. Fenomene periculoase provocate de materiale
Conductori sub tensiune şi substanţe
Elemente ale maşinilor aflate sub tensiune
prin pierderea izolaţiei Materiale sau substante nocive, toxice,
Fenomene electrostatice corozive, umide, teratogene, cancerigene,
mutagene sau iritante
3. Fenomene periculoase termice Substante combustibile, inflamabile sau
explozive
Obiecte sau materiale aflate la temperaturi …..
extreme (ridicate sau scăzute) …….
Prezenta flăcărilor sau a unei explozii
Radiaţii provenind din surse de căldura 8. Fenomene periculoase provocate de
Mediu de lucru cald sau rece nerespectarea principiilor ergonomice
Elaborat de ARSSM Page 47 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Exemple de FENOMENE PERICULOASE: PIESE IN MISCARE (POZ. 2)
Elaborat de ARSSM Page 48 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Identificarea unui fenomen periculos nu poate fi suficientă daca nu se continua cu analiza circumstanţelor în
care acesta actioneaza asupra securitatii si sanatatii omului, provocandu-i vătămari / daune.
Aceste circumstanțe reprezintă „o situaţie de muncă, identificată anterior producerii unor efecte
dăunătoare omului / unităţii de lucru, în care o persoană este expusă la unul sau mai multe fenomene
periculoase sau agenţi chimici, ce pot antrena un accident”, şi este denumită
1. SITUATIE PERICULOASA
Identificarea situațiilor periculoase constă în depistarea pericolelor prezente în fiecare fază a unui proces
de muncă, respectiv la construcţii – montaj – reglare flux - exploatare –
mentenanţă – întreţinere, curăţire.
SITUATIE DE MUNCA
(Fază a unui proces de muncă)
Fig. 5 Fig. 6
În cadrul unei situaţii periculoase, unul sau mai multe evenimente perturbatoare pot fi la originea unui accident (Fig. 5)
Un astfel de accident va conduce la vătămarea lucrătorilor si la daune pentru echipamente sau pentru produse.
Elaborat de ARSSM Page 49 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
PERSOANE
Fig. 8
Fenomene
periculoase
Fig. 7
Elaborat de ARSSM Page 50 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
*)
Fig. 10
*) ZONA PERICULOASA: orice zona din interiorul şi / sau împrejurul echipamentului de lucru, care poate
prezenta riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorului / lucrătorilor expuşi.
Elaborat de ARSSM Page 51 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Pentru a uşura munca de identificare a „Situaţiilor periculoase”, utilizaţi următorul INDEX:
Elaborat de ARSSM Page 52 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
5. Expunerea la fenomene periculoase provocate de catre vibratii
Contact cu/ inhalarea sau ingerarea de / fluide, gaze, ceata, fum si praf
contaminate, folosite, produse sau degajate de catre masina
8. Expunerea la fenomene periculoase provocate de nerespectarea principiilor
ergonomice
Elaborat de ARSSM Page 53 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Situatia periculoasa creata, intr-o situatie de munca data, poate declansa scenariul incidentului / accidentului,
intr-o posibilitate data, prin care sa apara
2. UN eveniment PERICULOs
Evenimentul periculos este cel care poate defini – de regulă – producerea unei vătămări / daune şi are
origine materială şi / sau umană.
Fig. 11
Elaborat de ARSSM Page 54 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Pentru a vă uşura identificarea „Evenimentelor periculoase”, utilizaţi următorul INDEX:
Elaborat de ARSSM Page 55 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
3. Evenimente care provoaca declansarea evenimentelor termice periculoase
Intrarea in contact cu obiecte sau materiale aflate la temperaturi extreme (ridicate sau
scazute) in urma radiatiilor surselor de caldura
Inflamarea / explozia
Elaborat de ARSSM Page 56 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Analiza conditiilor de aparitie a unei situatii periculoase, care sa creeze posibilitatea de declansare a unui
eveniment periculos, trebuie sa continue cu studiul privind modul in care – in situația de muncă dată – s-a
asigurat, sau a trebuit sa fie asigurata
O astfel de posibilitate de a evita / limita vatamarea / dauna este de origine umana si tehnica:
1. experimentată
persoana care exploteaza o masina
2. neexperimentată
3. fără conducător
1. privind maşina
experienta / cunostinte tehnice 2. la o maşina similara
3. fara experienta
Posibilitate de a evita / limita vatamarea / dauna reprezinta ultima bariera in calea aparitiei unui accident de
munca, a bolii profesionale, a incidentelor periculoase (avarii, accidente tehnice), cauzate de aparitia unei
situatii periculoase date ce a declansat un anume eveniment periculos.
Ea poate sau nu sa puna stavila aparitiei vatamarii, dar nu actioneaza asupra evitarii aparitiei situatiei
periculoase si nici a declansarii evenimentului periculos respectiv.
Elaborat de ARSSM Page 57 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Prin urmare:
- are origine umana si tehnica
POSIBILITATEA DE A EVITA / LIMITA - este un factor de ponderare a consecintelor
VATAMAREA / DAUNA
- constituie ultima bariera in fata accidentului / incidentului
Fig. 12
Elaborat de ARSSM Page 58 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
VATAMAREA: ca rezultat al actiunii fenomenelor periculoase reprezintă:
„o leziune sau atingerea sănătăţii persoanei expuse - în termeni de rănire, îmbolnăvire
-sau daună adusă proprietăţii, daună adusă mediului de lucru sau o combinaţie a
acestora”.
„ansamblul piedicilor puse în faţa unei bune funcţionări fizice şi psihice a unei stări
umane”.
Elaborat de ARSSM Page 59 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
VATAMAREA poate fi descrisă în termeni de:
Elaborat de ARSSM Page 60 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
MECANISMUL DE PRODUCERE A VATAMARII
IN CE CONDITII APARE VATAMAREA / DAUNA ?
CONCLUZII: Analiza efectuată cu privire la modul în care poate fi definit pericolul / fenomenul periculos / produsul
periculos – ca sursă sau situație cu un potențial de producere a unei vătămări / daune oamenilor,
mediului, proprietății, echipamentului de lucru, scoate în evidența următoarele:
a) În cazul PROCESELOR ACCIDENTALE, pentru a se înregistra o vătămare/ daună, într-o situaţie de muncă dată,
trebuie întrunite 3 condiţii:
Condiţia 1 PERSOANA este EXPUSA unui FENOMEN PERICULOS, cu un numit grad de PERICULOZITATE,
creindu-se astfel o SITUAŢIE PERICULOASA,
Elaborat de ARSSM Page 61 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Pentru a intelege mecanismul de producere a VATAMARII / DAUNEI se da urmatorul exemplu:
CONDITIA:
PERSOANA:
Un electrician, cu
ajutorul său,
FENOMEN
PERSOANA ESTE EXPUSĂ UNUI
FENOMEN PERICULOS /
intervine într-un I
dulap electric PERICULOS PERICOL, GĂSINDU-SE ASTFEL
Conductori ÎNTR-O SITUAŢIE PERICULOASĂ
sub tensiune
de 380 V
VĂTĂMARE ELECTROCUTARE
Elaborat de ARSSM Page 62 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Fig. 13
Fig. 14
Elaborat de ARSSM Page 63 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Ca o concluzie a celor prezentate mai sus, privind aparitia vatamarii / daunei, in cazul unor procese accidentale
rezultate din actiunea fenomenelor periculoase, se poate sublinia ca:
b) În cazul PROCESELOR DE EXPUNERE CRONICĂ , principiul de apariţie a vătămării arată că, pentru a se
înregistra o vătămare/ daună, într-o situaţie de muncă dată, trebuie întrunite, de asemenea, 3 condiţii:
Condiţia 1 PERSOANA se află într-o zonă periculoasă, datorită „EXPUNERII” la efectele dăunătoare ale unui
„PRODUS PERICULOS”, creindu-se astfel o SITUAŢIE PERICULOASA,
Elaborat de ARSSM Page 64 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Fig. 15
Elaborat de ARSSM Page 65 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Ca o concluzie a celor prezentate mai sus, privind aparitia
vatamarii / daunei, in cazul unor procese de expunere
cronica, rezultate din actiunea produselor periculoase, se
poate sublinia ca:
Aceasta subliniază / reliefează adesea o insecuritate. În cazul enumerării situaţiilor periculoase, în mod normal,
se poate reţine o distincţie:
se reface rapid după îngrijire şi nu ocazionează ITM;
evenimente fără pagube/daune;
ocazionează ITM;
evenimente numai cu daune/stricăciuni;
creează o incapacitate de muncă permanentă;
evenimente ce înglobează o leziune care:
devine mortală.
Evenimentele periculoase sunt aşadar totdeauna identificate.
Analiza statistică este oportună pentru a putea stabili legătura între cauze şi consecinţe.
Elaborat de ARSSM Page 67 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
b) Sondarea sistematică a lucrătorilor
Lucrătorii, care execută în fiecare zi sarcinile ce le sunt date, sunt cei mai îndreptăţiţi să cunoască, fiecare,
postul său de muncă. Ei constituie o sursă sigură de experienţă şi informaţii şi pot ajuta analistul în a
decela cauzele diferitelor accidente (neinventariate în statistică), incidente de muncă ce au fost produse ulterior
analizei.
Ei pot formula, de asemenea, sugestiile necesare asupra măsurilor de prevenire ce pot fi luate.
Fiecare inventariere a datelor pe probleme umane poate începe, practic, cercetând răspunsurile la mai multe
întrebări, cum ar fi:
Ce meserii din domeniul de activitate respectiv prezintă riscuri ce pot constitui probleme pe plan de
securitate şi sănătate?
Lucrătorii sunt mulţumiţi de meseriile lor?
De ce sunt ei nemulţumiţi?
Care sunt aspectele invocate ale nemulţumirilor? Care este ritmul nemulţumirilor?
Care ar fi gradul de gravitate al problemei ridicate?
Există şi alte motive necitate pentru care se pune problema de către lucrători?
În ciuda cantităţii considerabile de informaţii care pot fi furnizate prin această metodă, trebuie să se ţină cont de
anumite restricţii:
1. prima restricţie o reprezintă „informaţia de mâna a doua”, numeroase observaţii fiind obţinute prin
cuvântul „da”!
2. a doua restricţie este „imaginea falsă a întreprinderii”; observarea unei situaţii este determinată vis-a-vis
de individ – un lucrător a cărui imagine nu se încadrează cu realitatea.
c) Studiul sistematic al locului de muncă
Elaborat de ARSSM Page 68 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Informaţii ale fabricanţilor şi furnizorilor.
Rezultatele identificării pericolelor / riscurilor se înscriu într-un TABLOU DE BORD, tip grilă, în care se retranscriu,
pentru fiecare sarcină de muncă , operaţie:
- fenomenul periculos/pericolul
- situaţia periculoasă
- evenimentul periculos
Elaborat de ARSSM Page 69 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Unitatea elaborat la ................
Localizare revizuit.....................
Instalatie/masina
RISCURI
Nr
Operatia Pericol/fenomen Situaţie Eveniment Durată si Frecvenţa de Vătămarea posibilă / Dauna
crt.
periculos periculoasă periculos expunere posibilă
0 1 2 3 4 5 6
Toate situatiile in care o persoana este expusa la unul sau mai multe fenomene periculoase:
- descrierea expunerilor in cazul interventiilor prevazute in desfasurarea normala a operatiei
- se imagineaza deficienta posibila
- se imagineaza interventiile in cazul disfunctionalitatilor unui dispozitiv / masina
* Etapa de viaţă a maşinii - se imagineaza un mod de interventie ales de catre operator.
** Frecventa sarcinii
Riscurile profesionale, obiectul acestui capitol, reprezinta de fapt, accidentele de munca si bolile profesionale, iar
alte riscuri, ca cele ce se refera la riscul de pierderi materiale, urmare a declansarii unor evenimente periculoase,
pagube cauzate mediului inconjurator (risc chimic, de explozie), le sunt adesea asociate.
In baza definirii riscului profesional se poate concluziona ca elementele componente ale riscului (posibilitatea
de aparitie a daunei, consecintele, respectiv gravitatea aparitiei sale) interactioneaza unele in raport cu
altele, ele avand un caracter probabilistic.
Se pune astfel problema de a evalua probabilitatea de aparitie a efectelor nefaste, ca si importanta eventuala a
Elaborat de ARSSM Page 71 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
acestor efecte, sau altfel spus, punerea in evidenta a factorilor de risc.
FACTORII DE RISC reprezintă elemente de natură colectivă sau individuală, care interferează de o asemenea
manieră, încât măresc sau reduc probabilitatea de a surveni vătămări sau / si daune, ca şi
amploarea, respectiv consecinţele lor.
organizarea muncii
- pe de alta parte: factori care creeaza conditii de mediu, respectiv: mediul de munca (conditii de munca)
factori psihosociali (relatii de munca)
factori de risc individuali: sunt factori de risc proprii individului, printre care se regasesc:
factori genetico-ereditari,
factori care determina comportamentul,
starea psihologica (efort, maladii, formare, experienta)
Elaborat de ARSSM Page 72 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
In practica, conditiile de munca variaza in mod continuu si lucratorul poate efectua el insusi un anumit numar de
operatiuni ce favorizeaza expunerea.
Comportamentul individual al lucratorilor nu este previzibil; riscul de vatamare a sanatatii poate, spre exemplu, sa
creasca in timpul unei activitati care nu este prevazuta in procesul de munca normal.
Analiza unor astfel de riscuri trebuie, asadar, sa prevada aceasta posibilitate si sa impuna masurile necesare
de informare si formare.
De asemenea, NU trebuie sa se confunde analiza riscurilor si masurarea expunerii la substante nocive cu compararea
valorilor limita admise (VLA).
Expunerea poate fi masurata si exprimata prin cifre, respectiv:
concetratia unui agent chimic in aerul respirat, zgomotul - in timpul unei zile de munca de 8 ore (in dBA).
examinarea expunerii poate sa se faca intr-o maniera standardizata (au fost publicate anumite cerinte in
materie). Rezultatele masuratorilor substantelor chimice pot fi confruntate cu valorile limita admise.
Astfel de comparatii pot constitui un element esential de analiza a riscurilor si a sistemelor de supraveghere.
Bazandu-ne pe definitia europeana a pericolului si a riscului, se poate propune urmatorul model conceptual, care
stabileste de o maniera clara, deosebirea intre diferite notiuni evocate, precum:
pericol, risc, factori de risc, precum si interactiunea dintre ele:
identificare PERICOL
Colectivi
FACTORI DE RISC Intensitate, durata, frecventa EXPUNERE
Individuali
Probabilitatea de aparitie
EVALUARE
RISCURI a vatamarii / daunei
DEFINIRE
Elaborat de ARSSM Page 73 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Pentru a reda mai concret aceasta schema, folosim urmatorul exemplu:
Produs periculos: Fibra de azbest are proprietatea intriseca de a ataca celulele de aparare ale plamanilor
(cancerigena)
Factori de risc: legati de o punere in aplicare, manipulare, in cazul lucrului cu azbestul sau cu
produsele care contin sau care elibereaza fibre de azbest
Colectivi Expunere: tipul de azbest, natura muncii, durata-frecventa expunerii, zonarea,
starea azbestului
Conditii de munca: zone de lucru, climat ...
Individuali Cunostinte despre ....
Tabagism .....
Protectia.....
Riscuri: Posibilitatea de a contacta o azbestoza / un cancer pulmonar
Riscul profesional prezintă o instabilitate permanentă şi, exprimat în timp, el poate să se schimbe în funcţie de
posibilităţile de care dispune omul, pentru a face faţă unor situaţii sau evenimente periculoase.
Riscul profesional nu poate fi calculat în termeni absoluţi ci trebuie EVALUAT.
Riscul – prin elementele sale componente – îşi poate schimba dimensiunea imediat, evoluând totodată rapid şi
gradual.
Elementele care compun riscul interacţionează unele în raport cu altele, ceea ce înseamnă că, dacă FACTORII DE
RISC variază, riscul se schimbă imediat şi simultan, evoluând totodată rapid şi constant.
Probabilitatea de a avea un eveniment nedorit este direct determinată de factorii de risc existenţi în momentul
producerii acestuia, deoarece - prin interferenţe - ei pot mări sau micşora probabilitatea de apariţie a vătămării /
daunei, ca şi amploarea, respectiv consecinţa ei.
Pentru a le evalua, riscurile profesionale trebuie sa fie estimate ca importanta si apoi clasate, in ordine
descrescatoare, in functie de importanta lor.
De aici şi concluzia că: PREVENIREA VATAMARII / DAUNEI CONSTA IN A FACE SA VARIEZE FACTORII DE RISC AI FIECAREI
FORME DE ACCIDENT / BOALA PROFESIONALA, ASTFEL INCAT PROBABILITATEA RISCULUI SA SE
APROPIE INTOTDEAUNA DE ZERO.
Elaborat de ARSSM Page 74 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
2. ESTIMAREA RISCURILOR ŞI CLASAREA LOR DUPĂ IMPORTANŢA PENTRU FIECARE FENOMEN
PERICULOS / PRODUS PERICULOS
Pentru a construi un PLAN DE PREVENIRE A RISCURILOR cat mai eficient este necesară o estimare şi clasare
a acestora.
Estimarea şi clasarea riscurilor consta în a le da acestora o valoare potrivit criteriilor proprii întreprinderii
(probablitate de apariţie a vătămării, gravitatea vătămării / daunei, frecvenţa şi durata de expunere, numărul de
persoane expuse).
Un clasament CALITATIV care poate fi utilizat în cazurile în care riscurile sunt evidenţiate dar puţin
numeroase;
In cazul în care o astfel de evidenţă nu este disponibilă pentru evaluator se poate face apel la
METODE GRAFICE sau CANTITATIVE.
Evaluatorul defineşte o grilă de selecţie, despre care se presupune că reprezintă ,, nivelul real,, al riscului, dar
nemăsurabil.
In cursul procesului iterativ de reducere a riscului, fiecare variaţie a riscului real este reprezentată printr-o variaţie
corespunzătoare a INDICELUI DE RISC.
Cand indicele de risc atinge un prag minim, se presupune că şi riscul real atinge un prag minim.
Clasarea riscurilor permite trecerea la o nouă dar şi mai importantă etapă, în care vor deschide premizele
pentru a începe dezbaterea priorităţilor de planificare a activităţilor şi măsurilor de prevenire şi protecţie.
Clasarea riscurilor se poate exprima printr-un număr de cel putin două cifre, rezulat din combinarea:
Elaborat de ARSSM Page 75 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
I. - probabilității de apariţie a fenomenului periculos şi a
- gravitatății vătămării / daunei posibile (consecința periculozității In cazul procesului accidental
fenomenului periculos).
II. - importanţei expunerii (durata şi frecvența) şi a
In cazul procesului cronic
- nivelului de pericol rezultat din produsul periculos.
Rezultatele estimării şi clasării riscurilor se înscriu în tabloul de bord prezentat mai jos, pentru fiecare sarcină de
muncă, operaţie şi pentru fiecare fenomen periculos / produs periculos sau pericol:
1 2 3
gravitatea vătămării/daunei sau probabilitatea de apariţie a vătămării/ daunei indicele de risc
nivelul pericolului sau expunerea (durata şi frecvenţa expunerii)
In contiunare este prezentată partea TABLOULUI DE BORD* ce cuprinde identificarea riscurilor in parametrii de
estimare.
Unitatea elaborat la ................
Localizare revizuit.....................
Instalatie/masina
* mentiune: acest tabel continua analiza efectuata in „Tabelul de bord” de la „Identificarea pericolelor”.
Elaborat de ARSSM Page 76 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Pentru clasarea riscurilor se pot utiliza diverse grile, spre exemplu:
Fiecare din situaţia de muncă ce trebuie ameliorată este repartizată după importanţa riscului potrivit cu următoarea
figură de principiu.
Elaborat de ARSSM Page 77 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
- gravitatea de apariţie a vătămătii sau importanţa expunerii la agentul chimic sau biologic
- gravitatea vătămării sau nivelul de pericol al agentului chimic sau biologic.
A - F. Improbabil
B - Improbabil
C - Probabil
D - F. Probabil
Elaborat de ARSSM Page 78 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
ESTIMAREA PROBABILITATII DE APARITIE A VATAMARII / DAUNEI
Din analizele efectuate anterior cu privire la mecanismul de producere a unei vatamari / daune ca urmare a
actiunii unui fenomen periculos / produs periculos, rezulta ca:
In concluzie,
Riscul asociat unei situaţii de muncă este derivat de o combinaţie a următoarelor componente:
Elaborat de ARSSM Page 81 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
GRAVITATEA VATAMARII POSIBILE / IMPORTANTA DAUNEI
CONSECINTA A EVENIMENTULUI PERICULOS
- PERSOANE
NATURA ELEMENTELOR CARE TREBUIE PROTEJATE: - BUNURI PERSONALE / ALE UNITATII
- MEDIUL DE MUNCA
- O PERSOANA
IMPORTANTA VATAMARII PENTRU FIECARE CAZ:
- MAI MULTE PERSOANE
neglijabil - Rănirea sau atingerea foarte lejeră a sănătăţii, fără oprirea muncii
Grila I uşor - Rănirea sau atingerea sănătăţii, fără incapacitate permanentă parţială de muncă
Elaborat ridicat
de ARSSM - Rănirea Page
sau atingerea
82 sănătăţii
Ghid cu incapacitate
pentru permanentă
integrarea prevenirii de muncă,
riscurilor cu in
profesionale sau fără
organizatii
încetarea muncii
f. ridicat - Mortal sau cu incapacitate totală permanentă de muncă
Exemplu de grilă de estimare a nivelului de GRAVITATE A VATAMARII pentru Procese accidentale
medie - Atingerea integrităţii sau rănire cu pierderea capacităţii de muncă până la 50%
Grila III
Risc Consecinţe
(rata) A B C D E
Oameni Bunuri Functionare unitate Mediu inconj. Reputatia unitatii
1 Insignifiant Fara vatamare Fara pagube Nici-un impact Nici-un efect Fara impact
2 Minor Tratament prim Pagube mici, pierderi Intrerupere pe termen Efecte fara Impact mic
ajutor financiare minore scurt importanţă
3 Moderat Tratament mediu Pagube localizate / pierderi Intrerupere pe termen Efecte localizate Impact limitat
financiare moderate mediu
4 Major Vatamări mari Pagube majore / pierderi Intrerupere prelungită in Efecte majore Impact
Elaborat de ARSSM Page 83 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
financiare mari sectiile unitatii considerabil
5 Catastrofal Deces Pagube si pierderi financiare Intrerupere pe termen Efecte puternice Impact national si
mari lung internaţional
PROBABILITATEA de realizare a vătămării / daunei are la origine OMUL sau MASINA, şi poate fi estimată în
funcţie de trei elemente
EXPUNERE: - Situaţia de muncă în care o persoană este supusă la unul sau mai mulţi agenţi chimici sau
biologici, sau la unul din fenomenele fizice: zgomot, vibraţii, radiaţii ionizante, ce pot antrena o
vătămare pe o durată mai scurtă sau mai lungă.
Este măsura în care lucrătorii pot intra în contact cu un pericol.
Elementele privind frecventa sau durata de expunere la fenomenul periculos pot rezulta ca urmare a:
necesităţii de acces al lucrătorilor intr-o “zona periculoasa” (de ex. pentru a interveni in punerea in
funcţionare normala a maşinii, mentenanţa sau întreţinere / reparaţie) ;
naturii accesului (de ex. pornirea maşinii, alimentarea manuala ) ;
timpului petrecut in zona periculoasa – durata expunerii la fenomenele considerate periculoase, fapt ce
reclama analizarea si luarea in considerare a modului de lucru al maşinii sau si a metodelor de munca
utilizate;
Elaborat de ARSSM Page 84 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Este vorba, in special, de necesitatea de acces a lucrătorilor la activităţi de reglaj al maşinii, corecţia sau
chiar schimbarea unui proces tehnologic, cercetarea defecţiunilor etc., precum si necesitatea de a suspenda
funcţiile de securitate a unei maşini, ex. in cazul in care se ajunge la momentul mentenanţei.
numărul de persoane ce trebuia sa acceadă in “zona periculoasa”, respectiv lucrul in condiţii
periculoase ;
frecventa accesului.
Niveluri de expunere:
F. rar - 1 dată pe an
Rar - de câteva ori pe an neglijabil - expunere rară şi foarte uşoară
Uneori - lunar uşoară - expunere rară şi uşoară
I. Ocazional - săptămânal II. medie - expunere care atinge valorile limită
Frecvent - zilnic
ridicată - expunere care depăşeşte valorile limită
Permanent
sistem parţial deschis, cu un produs volatil, cu o durată sau frecvenţă de expunere mică
2. Expuneri medii: sistem deschis, cu un produs puţin volatil şi o durată sau frecvenţă de expunere medie
sistem deschis, cu captare de la sursă
modalitate operatorie ce ar putea presupune un contact cutanat ocazional
Elaborat de ARSSM Page 85 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
sistem parţial deschis, cu un produs volatil, cu o durată sau frecvenţă de expunere
ridicată
sistem deschis, cu un produs volatil, cu o durată sau frecvenţă de expunere medie
3. Expuneri ridicate: sistem parţial deschis, fără nici-o captare
aplicarea unui produs pe o suprafaţă largă (pictura, vopsirea....), fără protecţie
colectivă
procedură operatorie, ce presupune un contact cutanat frecvent
Elaborat de ARSSM Page 87 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
a) Evenimentul antrenează întotdeauna accidentul, necesitând posibilitatea de evitare / reducere a vătămării
b) Evenimentul poate declanşa un proces de recuperare, care împiedică consecinţe nedorite, urmare abilităţii
operatorilor de a detecta, localiza şi corecta disfuncţionalităţile sistemului, cauzate fie de eroare umană, fie de
deficienţe tehnice.
In termeni de fiabilitate a sistemului oameni - maşini , este mult mai eficient să măreşti probabilitatea de recuperare în
timp util, decât să încerci eliminarea deficienţelor.
Ca NIVEL al PROBABILITATII DE APARITIE A UNUI EVENIMENT PERICULOS, se utilizează:
In varianta I: 1. Scăzut
2. Relative scăzut
PROBABILITATEA DE APARITIE E UNUI EVENIMENT PERICULOS (Ev. P.) este, în general, evaluată prin plecarea
de la estimări statistice.
Pentru a determina probabilitatea de defectare a unei componente simple (o piesă mecanică sau electronică), este
posibil, spre ex., să se recurgă la date statistice rezultate din încercările efectuate în laborator sau la date relevate de
utilizarea operaţionala a acesteia.
Unei astfel de componente (ex. componente electronică) i se va atribui o probabilitate „de până” la 1 /1000 e pe oră 10-3 / he-3
Elaborat de ARSSM Page 88 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Estimarea probabilităţii de apariţie a disfuncţionalităţii – Ev. P. – şi în particular a unui accident, nu poate avea
alt obiectiv decât acela de martor / asistenţă la luarea deciziei în materie de securitate.
Acesta este motivul pentru care este rezonabil de a considera că „probabilităţile calculate trebuie să fie interpretate în
sensul de probabilitate subiectivă – la fel cu situaţia în care limbajul utilizat se referă la frecvenţă”.
Astfel, o posibilitate de apariţie a unui Ev. P. de 10-5 nu are „o semnificaţie absolută”. Comparată cu o probabilitate de
10-4 , ea va semnifica, din contră, o mai bună securitate sau mai puţin bună, dacă este confruntată cu o valoare de 10-6 .
C. POSIBILITATEA DE EVITARE A VATAMARII SI / SAU DE REDUCERE A CONSECINTELOR SALE
Elaborat de ARSSM Page 89 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
TABLOU DE BORD
OPERATIUNEA
Elaborat de ARSSM Page 90 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
GRILA PENTRU ESTIMAREA RISCULUI CU 4 PARAMETRI
- IN CAZUL UNUI PROCES ACCIDENTAL -
Elaborat de ARSSM Page 91 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Elaborat de ARSSM Page 92 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Elaborat de ARSSM Page 93 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
3. EVALUAREA RISCURILOR PROFESIONALE PENTRU ALEGEREA MASURILOR DE PREVENIRE / PROTECTIE
După estimarea si clasarea riscurilor, la finalizarea analizei este necesara EVALUAREA RISCURILOR,
pentru a decide dacă :
ð NIVELUL DE SECURITATE SI SĂNĂTATE A FOST ATINS
ð ESTE NECESARA SI SE IMPUNE O REDUCERE A RISCURILOR
DACA O REDUCERE DE RISC DEVINE NECESARĂ, ATUNCI, PRIN EVALUARE, TREBUIE GĂSITE, ALESE
SI TRANSPUSE IN PLAN MĂSURILE DE PREVENIRE SI PROTECŢIE NECESARE.
Elaborat de ARSSM Page 94 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
- a echipamentelor de muncă
- a substanţelor sau preparatelor chimice
Amenajarea sau reamenajarea locurilor de munca si a instalaţiilor
Evaluarea riscurilor trebuie să fie permanentă pentru: a aprecia nivelul şi evoluţia riscurilor în întreprindere;
a orienta programul de prevenire şi, dacă este
necesar,
a orienta însăşi politica de sănătate şi securitate
Evaluarea riscurilor profesionale: devine, astfel, o etapa esenţială in demersul de integrare a prevenirii
acestora in gestiunea întreprinderii, si constituie una din obligaţiile de baza
ale angajatorilor in materie de securitate si sănătate in munca (Legea 319 /
2006 privind securitatea si sănătatea in munca).
Analiza riscului
DA FINAL
Evaluarea
Elaborat de ARSSM Page 95 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
riscului
NU
Se va alege tehnica sau metoda de operare cea
mai adecvata parametrilor luati in considerare;
Se vor determina masuri de prevenire si protective
integrate in procesul de munca.
VERIFICAREA EFICIENTEI PROGRAMULUI IN
FUNCTIE DE OBIECTIVELE POLITICII DE SSM
PRINCIPII: Evaluarea riscurilor este un proces de munca ce aparţine întreprinderii, in care partenerii sociali
au înţeles necesitatea efectuării ei, hotărând prin aceasta sa-si ia in sarcina propria lor securitate si
sănătate. In acest sens, evaluarea riscurilor devine o prioritate.
acest proces se desfăşoară in baza unor responsabilităţi si competente interne, chiar daca,
pentru dezvoltarea competentelor interne deja existente se apelează la servicii externe;
angajatorul este “stăpân” pe propriile decizii, care sa garanteze tinerea sub control a riscurilor;
se menţine o corelaţie normala a procesului de evaluare cu resursele umane de care dispune
întreprinderea, cu procesul tehnologic, cu mijloacele de munca si cu mediul de munca.
Evaluarea riscurilor este un demers colectiv si concertat, deoarece:
identificarea completa si corecta a riscurilor nu poate fi făcuta decât prin participarea activa a
factorului uman prezent la fiecare post de munca;
o analiza corespunzătoare a riscului nu poate fi făcuta decât atunci când la ea participa factorii
cu responsabilităţi si competente in desfăşurarea tuturor etapelor de realizare a unui proces
de muncă analizat, a unei maşini, post de munca…..;
Informaţiile culese – prin proceduri bine stabilite, in funcţie de situaţiile studiate – constituie
baza de analiza a experţilor evaluatori;
Elaborat de ARSSM Page 96 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Evaluarea nu este un scop in sine
Evaluarea riscurilor nu este un demers efemer
Prin asigurarea unor condiţii de securitate sporita in munca, prin neintervenţia unor factori
Un personal conştient de sarcinile sale, cunoscător al mijloacelor de
perturbatori, cauzaţi de accidente, in respectarea contractelor si angajamentelor, si ca urmare a
acţiune, este un personal performant. Relaţiile profesionale si sociale,
realizării unor produse de calitate,
corect stabilite in cadrul formaţiei, creează un climat de siguranţă si
încredere.
Eliminarea
Elaborat de ARSSM consecinţelor administrative,
Page 98 convenţionale
Ghid pentrusau, după prevenirii
integrarea caz, penale, suportate
riscurilor de eventuale
profesionale in organizatii
persoane vinovate de producerea unor accidente, precum si a despăgubirilor plătite către victime si
urmaşii acestora.
se va crea o imagine favorabila cu privire la seriozitatea societăţii, atât
in rândul angajaţilor proprii, cât si in rândul beneficiarilor si
colaboratorilor
Evaluarea riscurilor profesionale reprezintă o analiza corecta si utila - bazată pe un raţionament si pe cerinţe si
nu pe o tehnică complicată.
O abordare utila a evaluării consta in a verifica daca, prin pericolele puse in discuţie, măsurile de protecţie
solicitate sau recomandate, precum si acelea care si-au dovedit eficienta in practica, sunt aplicate conform cu
prevederile legale in materie de SSM si, de asemenea, eficiente pentru lucrători si pentru întreprindere.
4. RISCUL REZIDUAL
Procesul iterativ de evaluare a riscurilor profesionale poate fi terminat numai atunci când riscurile au fost reduse de o
manieră convenabilă şi în momentul în care compararea riscurilor a condus la un rezultat favorabil pentru
întreprindere,
Riscul rezidual trebuie adus la un prag acceptabil pentru o întreprindere, având în vedere obligaţiile sale legale
şi propria politică de securitate şi sănătate în muncă.
În cazul utilizării unui agent chimic, spre ex. nociv, valoarea limită admisibilă la expunere poate fi admisă, în prima fază,
ca un prag acceptabil.
Elaborat de ARSSM Page 99 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Practica ne demonstrează că în orice sistem socio-tehnic (sistem oameni-maşini) apare întotdeauna un risc rezidual,
ca rezultat al imprevizibilităţii omului.
Dacă nu se fac intervenţii de „corecţie” pe parcurs, acest tip de risc – riscul rezidual – va creşte în măsura în care
elementele sistemului ÎMBĂTRANESC, se RUTINEAZĂ.
Elaborat de ARSSM Page 100 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Elaborat de ARSSM Page 101 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii