CHESTIONAR CARACTERIOLOGIC TEMPERAMENTAL

(Heymans si Wiersma)

Indici ai emotivitatii sau nonemotivitatii.

1. Va mâniati usor? În situatii dificile va alarmati usor? Intrati în panica?

2. Sunteti sensibil la mustrari, la critica, la încurajari?

3. Sunteti timid în relatiile cu altii?

4. Vi se întâmpla sa rositi usor sau se instaleaza usor paloarea în situatii speciale?

5. Se poate spune ca sunteti certareti? Ridicati usor vocea îm discutie? Folositi relativ usor

cuvinte tari?

6. Aveti în genere o dispozitie emotionala schimbatoare? (Treceti relativ usor de la veselie la

melancolie sau invers?)

7. În fata unui eveniment necunoscut tresariti usor?

8. Sunteti puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneaza puternic?)

9. Manifestati neliniste(va tulburati) când lucrurile num erg asa cum a-ti dorit?

10. Sunteti în general agitat, nervos, instabil în trairile emotionale?

Total puncte “Da” = mai mult de 5: Emotiv (E), mai putin de 5: nonemotiv (nE)

Indici ai activitatii sau nonactivitatii:

1. Aveti tendinta de a va gasi tot timpul ocupatii - mai ales în timpul liber?

2. Va decideti usor? Treceti imediat la actiune?

3. Sunteti perseverent? Persistati în realizarea unei actiuni?

4. Sunteti constant în eforturile dumneavoastra, în munca pe care o desfasurati?

5. În general sunteti vioi, energic, vorbaret?

6. Preferati activitati dinamice?

7. Preferati mai curând sa actionati decât sa priviti actiunea?

8. Acceptati usor sa desfasurati o activitate chiar daca nu corespunde gusturilor

dumneavoastra?

9. Sunteti întreprinzator?
10. Sunteti în general realist? Aveti simt practic? Sunteti descurcaret?

Total puncte “Da”: mai multe de 5 activi (A), mai putin de 5: nonactivi (nA)

Indici ai primaritatii si secundaritatii.

1. Va consolati repede? Va împacati usor? (Va trece usor supararea?)

2. Sunteti în general indifferent fata de recunostinta altora manifestata fata de dumneavoastra?

3. Sunteti schimbator în prieteniile dumneavoastra? Va schimbati usor parerile?

4. Sunteti în genere schimbator în ocupatiile si preocuparile dumneavoastra?

5. Sunteti usor de convins? Sunteti usor influientabil?

6. În general actionati mai ales în vederea unor rezultate immediate? (Sub echoul
consecintelor immediate?)

7. De obicei sunteti risipitor, cheltuitor?

8. Vi se întâmpla sa abandonati usor promisiunile pe care le faceti, hotarârile, deciziile luate?

9. În general iubiti noutatea, imprevizibilul?

10. Va place în tot deauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (În pas cu moda?)

Total puncte “Da” = mai mult de 5: primaritate (P), mai putin de 5: secundaritate (S).

Aplicarea celor trei principii duce la urmatoarea clasificare:

1. emotiv inactiv primar (EnAP) nervosi; ex: Byron.

2. emotiv inactiv secundar (EnAS) sentimentali; ex: Amiel.

3. emotiv activ primar (EAP) colerici; ex: Danton.

4. emoti activ secundar (EAS) pasionati; ex: Napoleon.

5. nonemotiv activ primar (nEAP) sangvinici; ex: Bacon.

6. nonemotivi activ secundar (nEAS) flegmatici; ex: Kant.

7. nonemotiv inactiv primar (nEnAP) amorfi; ex: Ludovic al XV-lea.

8. nonemotiv inactiv secundar (nEnAS) apatic; ex: Ludovic al XVI-lea.

1 Emotivitatea. Orice eveniment provoaca în viata noastra organic sau psihologic o stare mai
mult sau mai putin puternica. A fi mai mult emotiv înseamna a fi tulburat.Emotiiile difera
dupa: obiectul ce le provoaca, intensitate, durata, etc. Estte emotiv cel care se tulbura în
situatii când cea mai mare parte a oamenilor nu sunt miscati sau cel care, în anumite
circumstante esste mai violent-emotionat decât media  semenilor.

Nonemotivul este cel ce cu greu poate fi miscat, iar emotiile lui sunt putin violente.

2. Activitatea. Activul se manifesta “de la sine” si nu sub comanda impulsurilor din

afara. Evenimentele exterioare nu sunt decât ocazii sau pretexte pentru actiune, iar în cazul ca
asemenea evenimente sau ocazii n-ar exista, activul le-ar cauta, deoarece el nu poate concepe
viata fara actiune.

Nonactivul actioneaza mereu impotriva tendintei sale, opunad rezistenta si plângându-se

mereu de efortul pe care este nevoit sa-l depuna.

Activul Se caracterizeaza prin faptul ca el reia munca cu o forta deosebita chiar dupa o munca
epuizanta, totul petrecându-se ca si cum actiunea iar consuma foarte putina energie, pe când
nonactivul, dupa o actiune intensa, pare prabusit, având nevoie de mult timp pentru a-si
reveni.

3. Rezonanta (sau rasunet). Toate impresiile pe care le suferim, toate reprezentarile pe care le
avem exercita asupra noastra, atunci când sunt prezente, o actiune imediata, pe care o numim
“functiunea lor primara” (primaritate ). Dar dupa ce au disparut din câmpul constiintei, ele
continua “sa rasune “ în noi, influentînd astfel maniera noastra de a gândi si a actiona. Aceasta
actiune prelungita de “rumegare” este functia lor secundara (secundaritate).

Viata tipului primar este sub dependenta directa a evenimentelor prezente si actioneaza sub

influenta prezentului, pe când tipul secundar se orienteaza dupa trecut, dupa ceea ce s-a
întâmplat. Fiind atent la ceea ce este dat, primarul este orientat spre în afara, iar secundarul
fiind orientat spre trecut, este interiorizat. Primarul estecapabil de adaptari rapide, are reactii
vii, dar superficiale, pe când secundarul se angajeaza profund în tot ce face, înlocuieste
spontaneitatea prin reflexiv, este omul întoarcerii spre sine. El se adapteaza mai greu
circumstantelor noi, dar face fata surprizelor prin prevederea sa.

Cele opt tipuri (profilul lor )

1. Nervosii (EnAP) - mobilitatea  si vivacitatea sentimentelor, nevoia de emotii, vagabondajul

afectiv, putere de seductie, impulsivitate, violenta, actiuni adesea în contradictie cu principile
enuntate (dupa Le Senne ). Gaston Berger adauga si alte caracteristici;

Nervosii, având dispozitie variabila, vor sa uimeasca si sa atraga atentia altora asupra lor.
Indiferenti la obiectivitate, simt nevoia de a înfrumuseta realitatea, mergând de la minciuna la
fictinea poetica. Au un gust pronuntat pentru bizar, macabru, si în general pentru tot ceea ce
este negativ. Lucreaza în mod aritmic si numai în domeniile care le produce placere, iar
pentru a se smulge din activitate si plictiseala au nevoie de excitanti. Sunt inconstanti în
afectiunea lor, usor de sedus si consolat. Valoarea dominanta pentru ei ; divertismentul.

Reprezentanti: Baudelaire , Poe, Rimbaund,Mozard, Chateaubriand, Musset, Chopin,

Stendhal, P. Verlaine.

# 2. Sentimentalii (EnAS). Pe primul plan apare emotivitatea. a emotivitate este specializata,

întrucât annumite categorii de evenimente, chiar grave, îi lasa indiferenti.Manifesta totdeauna
introversiune, sunt melancolici, meditative, timizi, vulnerabili, scrupulosi, alimentîndu-si vita
interna c8u ruinatiile trecutului. Cauta permanent solitudine, ocolesc oamenii, fug de reletiile
sociale, dar manifestta o deosebita plâccere pentru natura, în care gasesc  descarcare  si
linisre.

unea

Introversiunea conduce sprte introspectie, analiza permamenta si neobosita a eului propriu,

proiectarea spre trecut pe cwer ar dori sa îl redreseze. Introspectia închietudinea se combina
pentru a favoriza analiza extreme de scrululoasa care amplifica propriile greseli si care fireste,
pot duce la acuzarea de sine. Melancolia este starea lor normala, însotita de resemnare, apoi
timiditatea, ,izantropia, dragostea exagerata pentru animale si rezerva. Valoarea dominanta
pentru ei ;atea.

Reprezentanti ;Amiel, Rousseau, Maine de Biran, Vigny, Robespierre,  Eminescu, Kikegaard.

3 Colericii /EAP) - mobilitatea si vivacitatea sentimentelor, aptitudinea oratorica, ca expresia

vehemebtei emotiiilor ti a tendindintei de exteriorizare . Manifesta izbucniri eruptive de
iritatie, simt nevoia de actiune, initiativa, gustul pentru noutate, sunt voluntary si extreme de
active, plini de optimism, ei red âîn progress. Generosi, cordiali plini de vivalitate si
exuberanta, în general cu buna dispozitie, acestor oameni le lipseste adesea masura. Întregul
lor comportanent este dominat de extraversiune, sociabilitate, nevoia de a se raspîndi.
Valoarea dominanta pentru ei ; actiunea.

Reprezentanti ; Danton, V. Hugo, G. Sand, Gambetta, Mirabeau.

4. Pasionatii (EAS). Întreaga lor personalitate este într-o tensiune extrema, fiind dominati de
ambitii, de succese, în opozitie cu sentimentalii care se multumesc sa viseze. Activitatea lor
este concentrata asupra unui scop unic, fiind apti în mod natural pentru a comanda. Desi
dominatori, stiu sa-si stapâneasca si sa-si utilizeze violenta, dozând-o dupa oameni si
împrejurari. Ambitia lor, spririndu-se pe o autoritate dura, pe vigoarea reactiiilor la obstacole,
precum si peputerea de munca, conduce spre realizarea obiecivelor propuse, daca nu este prea
exagerata sau prea violent contrariata de dusmanii pe care ti-i creaza.

Ân afara de ambitia  valorizariii proprii si de vigoarea reactiei, pasionatii se mai

caracterizeaza prin putere de munca, gustul pentru istorie sauprin atasamentul fata de trecut,
severitate. Sentimentele ân general sunt directionate mai mult sau mai  spre austeritate decît
spre amorul pur, mergînd adesea pîna la ascetism. Valoarea dominanta pentru ei ; ândeplinirea
operei preconizate.

Reprezentanti; Napoleon, Pasteur, Pascal, Racine, Corneille, Flaubert, Michelangelo.

5. Sangvinicii (nEAP); extravertiti, efectueaza observatii exacte si dau dovada de un

remarcabil simt practic. Iubesc lumea, iar ân relatiile cu oamenii se arata politicosi, spirituali,
ironici, sceptici. Apti pentru a fi conducatori, dau dovada de abilitate, pretuiesc mult
experienta, manifestînd inisiativa si o mare supplete a spiritului.

El este greu de tulburat, nu simte cînd un conflict apasa atat de greu asupra sa pentru a-l
zdrobi. Activitatea lui îi permite sa domine situatia iar înfrîngera digicultatilor care îi apar
consituie pentru el un amuzament. Legile si uzantele nu sunt considerate cu preamare
gravitate, fiiind suficienta cunoasterea lor pentru a le aplica în mod inteligen. Ceea ce îl
entuziasmeaza sau îl scandalizeaza  pe emotiv devine pentru ssangvin pretext de reflectie
ironica.

Reprezentanti; Bacon, Montesuieu, Anatole France, Tallyrand, Mazarin.

6 Flegmaticii (nEAS). Manifesta o activitate care se reduce la dobîndirea strictului necesar,

fara agitatie, cu perseverenta, împinsa pînala tenacitate. Opozitis osmenilor se va lovi de
indiferenta flegmaticului  si se va uza în fata obstinatiei sale.

Este obiectiv si nu  încurca se  în consideratii dictate de sensibilitatea, evitîndu-le printr-o

activitate metodica. Grija lui se limiteaza  preocuparile,la  personale, dar acest egoism este
temperat de un mare respect pentru semenii sai, pentru  obiceiurile lor, pentruhabiturile  lor,
cu conditia ca acesti oameni sa nu vina în conflict cu el. Sunt dominati de o regularitate
inflexibila în utilizarea timpului, de automatism.

Sunt oameni cu tabieturi, respectosi fata de principii, punctuali, obiectivi, demni de încredere,
pedanti rabdatori, tenaci, lipsiti de afectare, cu dispozitie egala.

Simtul umorului este la ei foarte viu, poseda un fel de optimism rece care consta în a înlocui
emotia cu o agreabila zeflemisire. Iubesc sistemele abstracte.

Examineaza faptele si reflecteaza, nu se pasioneaza, ramîne calm si cauta sa degajeze

elementele cu sînge rece.Valoarea dominanta pentru ei ; legea.

Reprezentanti; Kant Washington, , gton, Franklin, Bergson.

7 Amorfii ( nEnAP); lipsa de energie, neglijenta,  toleranta datorita indiferentei, sunt

concilianti, fara spiritîntreprinzator, fac adesea dovada unei încapatînari deosebit de tenace.
Sunt linistiti si calmi, putin comunicativi si reflexivi. La  Lipsa lor de energie si neglijenta se
mai adauga înclinarea spre lene, lipsssa de punctualitate, indiferenta. Valoarea dominanta;
placerea.

Reprezentanti; Ludovic al XV-lea, La Fontaine.

8. Apaticii (nEnAS). Sunt închisi în sine, interiorizati si ca atare orientati catr propriul eu.
Sumbri si taciturni, rîd rar, nu cunosc explozia, vivacitatea, sunt conservatori, robi ai
habitudinilor de la care nu se abaat. Nu dispun de spirit întreprinzator, iubesssc liinistea
inteioara si singuratatea. Desi viata sociala îi lasa indiferensi, sunt totusi, în general, oameni
onesti, onorabili.

Nonemotivii inactivi n-au deloc reactii personale, îsi asculta habitudinile sau asculta de
circumstante, de aceea sut foarte putin afectati. Rezistenta habitudinilor le confera
independenta si le asigura autonomie relativa în raport cu mediul. Forta lor este aceea a
inertiei. Valoarea dominanta; linistea.