Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 1
Particularități ale respirației la vertebrate
1. Pești– respirație branhială.
a. Peștii cartilaginoși (ex. rechinul) au 5 perechi de fante brahiale care permit comunicarea branhiilor cu mediul acvatic b. Peștii osoși au branhiile acoperite cu “ căpăcele “ osoase numite opercule. Ventilația se bazează pe mișcarea alternativă a gurii și operculelor.
2. Amfibieni – respirație dublă: pulmonară și cutanee (tegumentară).
Plămânii nu sunt dezvoltați și nu au arbore bronșic – motiv pentru care trebuie completată cu respirația prin piele. Pielea este subțire, umedă și vascularizată. Ventilația se bazează pe mișcările planșeului bucal. Aerul este înghițit.
3. Reptile – respirație pulmonară.
Plămânii sunt bine dezvoltați – în corelația cu adaptarea la mediul terestru. Șerpii au un singur plămân. Traheea comunică direct cu mediul extern – pentru a putea înghiți prada întreagă. Crocodilii au plămâni cu structură similară cu a mamiferelor. Au alveole pulmonare.
4. Păsări – respirație pulmonară.
Datorită adaptării la zbor și a nevoilor energetice ridicate, plămânii sunt conectați cu 9 saci aerieni care sunt un rezervor de oxygen în timpul zborului. Sacii intră și în oase – oase pneumatice.Plămânii nu conțin alveole pulmonare ci terminații ale bronhiolelor numite capilare aeriene.
a. La sol păsările au o ventilație similară mamiferelor – bazată pe mișcările cutiei toracice
b. În timpul zborului, cutia toracică devine imobilă iar ventilația se bazează pe mișcările aripilor: când aripile sunt ridicate (inspirația) – aerul cu oxigen umple plămânii și sacii aerieni. La nivelul plămânilor are loc primul schimb de gaze respiratorii; când aripile sunt coborâte (expirația) – aerul cu CO2 este eliminat din plămâni dar acum este folosit aerul din sacii aerieni care a ajuns în plămâni. În timpul expirației mai are loc un schimb de gaze respiratorii. Deci în timpul zborului schimbul de gaze respiatorii este dublu.