Noțiuni Generale de Ecodesign (Ecoproiectare)
Noțiuni Generale de Ecodesign (Ecoproiectare)
Noțiuni Generale de Ecodesign (Ecoproiectare)
Analiza ciclului de viață al unui produs se realizează pentru a se găsi noi resurse (și de
preferat cât mai prietenoase cu mediul) necesare realizării produsului, pentru a reduce emisiile
poluante rezulate prin extragerea resurselor prime și prin transportul acestora, pentru a crește
eficiența de producție, pentru a reduce emsiile poluante ale produsului în timpul funcționării,
pentru a se găsi metode de creștere a eficienței și durabilității produsului, pentru a se găsi
metode de reutilizare a deșeurilor rezultate în urma reciclării produsului atât cât este posibil
[1].
Durata de viață
Ergonomia
Conform ISO 10440-1 echipamentul compresor cu șurub trebuie proiectat astfel încât
în cazul unei defecțiuni să perimtă reparație rapidă și economică sau schimbare ușoară a
piesei (dacă este cazul). Carcasele compresorului trebuie proiectate și executate astfel încât să
fie asigurată o aliniere exactă la reasamblare. Pentru o aliniere exactă, în standard se
recomandă urilizarea de știfturi cilindrice, tije de ghidare, dibluri sau umeri. Elementele care
ajută la alinierea exactă a compresorului trebuie să permită o ușoară dezasamblare și
reasmablare. Tijele de ghidare trebuie să fie suficient de lungi pentru a preveni deteriorarea
știfturilor de centrare în timpul dezasamblării și reasamblării [3].
Nivelul de zgomot
Compresorul cu șurub este o mașină termică, care are rolul de a comprima fluide în
stare gazoasă. În general acest tip de compresoare se folosește pentru debite de gaz mari și
foarte mari (10000 m 3 N /zi ). Din punct de vedere al principiului de comprimare, compresorul
cu șurub este de tip volumic, acesta realizează procesul de comprimare prin micșorarea
volumului de gaz din spațiul de lucru al compresorului [4,].
Batiul
Batiul este o construcție metalică sudată din oțel. Acesta are rolul de susține
echipamentele componente. În partea inferioară a batiului sunt poziționate sistemele de fixare
pe fundație, iar partea superioară reprezintă suprafața de așezare a subansablurilor
componente.
Batiul din ansamblul ales cântărește 2 tone și are următoarele dimensiuni de gabarit:
lungine 5 m, lățime 1,8 m și înălțime 0,3 m.
Piesele componente care vor fi sudate pentru a rezulta batiul sunt table și profile U.
Acestea se obțin prin laminarea semifabricatelor turnate din oțel. Pentru realizarea
semifabricatelor turate din oțel este nevoie de 3,6 tone minereu de fier; 0,6 tone (
3
m=600 ∙ kg) cocs (combustibil); 0,6 tone calcar și 2200 m N de aer. Pe lângă cele 2 tone de oțel
rezultă și 0,9 tone de zgură și 3000 m3N gaze de ardere [6].
Cocsul brut poate conține până la 6 % sulf. Din acest motiv nu este acceptat a fi
utilizat în formă brută. Pentru a elimina conținutul de sulf din cocsul brut acesta este supus
unui proces de prelucrare termică. Compoziția chimică a cocsului în urma acestui proces
conform sursei [7] este:
Carbon 98,5 %
Hidrogen 0,1 %
Materie volatilă 0,5 %
Umiditate 0,1 %
Cenușă 0,3 %
Aluminiu 50 ppm
Bor 8 ppm
Calciu 250 ppm
Crom 30 ppm
Cobalt 35 ppm
Fier 2500 ppm
Mangan 50 ppm
Magneziu 120 ppm
Molibden 15 ppm
Nichel 250 ppm
Potasiu 35 ppm
Siliciu 320 ppm
Sodiu 55 ppm
Titan 30 ppm
Vanadiu 250 ppm
Prin urmare odată cu obținerea semifabricatelor din care ca fi construit batiul pe care
va fi fixat echipamentul analizat este emisă în atmosferă o cantitate de aproximativ 1940 kg
de CO2 (din 3000 m 3N gaze de ardere).
Cantitatea foarte mare de zgură (0,9 tone) rezultată pentru cazul de față, face ca
gestionarea deșeurilor să fie o problemă pentru producător [7].
Cocsul este o sursă de praf fin ce se poate depune pe caile respiratorii sau pe plămâni
și poate provoca probleme grave de sănătate. Anumite studii arată un nivel scăzut de toxicitate
al cocsului, acest nivel de toxicitate fiind dat de conținutul de vanadiu [7].
Cheson
Chesonul are rol de prindere și aliniere a motorului electric și compresorului cu șurub.
În interiorul chesonului se află un vas care are rolul de rezervor adițional pentru stocarea
uleiului din drenaj.
Dimensiunile de gabarit ale chesonului: lungime 1,8 m, lățime 0,7 m și înălțime 0,5 m.
Greutatea chesonului este aproximativ 500 kg.
Chesonul se obține prin sudarea unor piese din tablă. Acestea se obțin prin laminarea
semifabricatelor turnate din oțel. Pentru realizarea semifabricatelor turate din oțel este nevoie
de 900 kg minereu de fier; 300 ∙ kg cocs (combustibil); 300 kg calcar și 550 m3N de aer. Pe
lângă tona de oțel rezultă și 225 kg de zgură și 750 m 3N gaze de ardere [6].
Compresorul cu șurub
Compresorul cu șurub este alcătuit din carcasă multiplicator, carcasă lagăre, carcasă
compresor, carcasă refulare, rotori profilați și capac. Carcasele se realizează prin turnare.
După turnare semifabricatele sunt supuse unui număr foarte mare de prlucrări tehnologice
justificate de geometriile foarte complexe ale pieselor. Pentru realizarea rotorilor sunt
necesare următoarele procese tehnologice: turnare, debitare, strunjire și profilare.
Figura 4. Carcasă compresor
Figura 6. Rotori
Greutatea compresorului ales pentru analiza de față este aproximativ 200 kg.
Prin urmare odată cu obținerea semifabricatelor din care vor fi construite carcasele,
capacul și rotorii compresorului analizat este emisă în atmosferă o cantitate de aproximativ
190 kg de CO2 (din 300 m 3N gaze de ardere).
Cantiteatea de combustibil (gaz natural) necesară producerii a 1000 kWh energie este
kg
B=121 ∙ m3N . Densitatea gazului natural la starea normală este ρ N =0,656∙ 3 . Masa de
mN
combustibil va fi mcb =B ∙ ρN =121 ∙0,656=79,376 ∙ kg (gaz natural).
Emisiile de praf:
m cb 79,376
ERN = = =1,587 ∙kg cb
a 50
Efectul de seră:
GWP=226,745 ∙ kg CO 2 echivalent
Acidifiere:
AP=0,318 ∙ kg SO 2 echivalent
AP=0,0702 ∙ kg HC echivalent
AP=0,06307 ∙ kg HC echivalent
Poluarea foto-oxidantă:
POCP=0,01146 ∙ kg C2 H 4 echivalent
Et =E+GWP=194,3+226,745=421,0435 kg CO 2
Emisiile totale de CO2 aferente realizării compresorului cu șurub sunt aproximativ 420
kg CO2.
Bibliografie
[1] Elena Pop, Curs „Aplicarea conceptului de ecodesign în proiectarea sistemelor și
echipamentelor termice”, seria IMSET, Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică,
Master, anul 1, semestrul 1, 2020-2021.
[2] Elena Pop, Curs „Legislație Tehnică”, Seria A, Facultatea de Inginerie Mecanică și
Mecatronică, Licență, anul 2, semestrul 2, 2017-2018.
[4] Valentin Apostol, Horațiu Pop, Curs „Prescripții tehnice pentru proiectarea, realizarea și
exploatarea instalațiilor frigorifice și de climatizare”, seria IMSET, Facultatea de Inginerie
Mecanică și Mecatronică, Master, anul 1, semestrul 1, 2020-2021.
[5] http://www.comoti.ro/ro/Echipamente-de-comprimare-a-gazelor-naturale.htm
[6] Gabrilea Strnad, „Tehnologia materialelor”, Universitatea Petru Maior din Tîrgu-Mureș,
Facultatea de Inginerie, 2014.
[7] https://ro.qaz.wiki/wiki/Petroleum_coke
[8] https://ro.qaz.wiki/wiki/Greenhouse_gas
[9] https://www.machineseeker.com/mss/dmu+40+evo