TOPONIMIE GEOGRAFICĂ ȘI ETNOGRAFIE

Tema proiectului :
Identificarea, clasificarea și analiza toponimelor locale, la nivelul
comunei Vadu Moldovei, județul Suceava

Vadu Moldovei – trup din trupul Moldovei şi al ţãrii pe unde au trecut spre Baia sau Suceava
cândva oştile de vrednici rãzeşi ai lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, pãmânt din care au rãsãrit mâini
harnice şi minţi luminate, privelişte colinarã ce-ţi încântã ochiul cu: multicolorele flori de
câmp ,cu livezile înmiresmate ale gospodarilor și cu holdele ce unduiesc în bãtaia vântului şi în
lumina soarelui. Vadu Moldovei este un nume mai nou apãrut pe harta tãrii, dar care cuprinde
sate vechi şi foarte vechi ce se pierd în istoria îndepãrtatã. Este comuna ce cuprinde în sânul ei
istoria comunei Ciumulesti, cu atestare documentară din sec. al XVI-lea.
Vadu Moldovei este o comună situată în partea de sud-est a județului Suceava, Moldova,
România, formată din satele Cămârzani, Ciumulești, Dumbrăvița, Ioneasa, Mesteceni, Movileni,
Nigotești și Vadu Moldovei. La Nord comuna se învecinează cu Preutești, la Nord-Est cu
Forăsti, la Sud cu Dragușeni iar la Vest cu comuna Boroia. În Nord-Vest ese limitată de comuna
Fântâna- Mare.
Comuna Vadu Moldovei se desfășoară de-a lungul râului Modova și ocupă o suprafață de
4150ha. Din punct de vedere al unităţilor de relief în care se încadrează Vadu Moldovei ,aceasta
ocupă o parte a Podișului Moldovei. În peste 26% din totalul suprafeței comunei Vadu
Moldovei , relieful are altitudini cuprinse între 325 si 375m. Altitudini de peste 500m. sunt
asociate Dealului Stejarului și Dealului Nigotești.Rețeaua hidrografică a jucat un rol esențial în
modelarea reliefului , văile râurilor sculptând frumos în suprafața de podiș existentă. Principala
entitate hidrografică este reprezentată de râul Moldova, acesta constituind și limita vestică a
comunei.Amplasată pe malul drept al Moldovei, comuna noastră a avut posibilitatea dezvoltării
economice prin exploatările de nisipuri și pietrișuri din lungul albiei majore a râului. Un afluent
important pe care Moldova îl primește de pe teritoriul comunei Vadu Moldovei este Șomuzul.
Dezvoltarea social-economică a comunei se datorează și liniei rutiere europene E85 care
traversează comuna NV-SE.

Jibu Naomi pg. 1

Harta unității administrative:

Harta hipsometrică și harta utilizării terenurilor

Jibu Naomi pg. 2

Lista toponimelor identificate:
Moldova, Șomuzul Băii, Pârâul Recea, Mediasca, Râșca, Pârâul lui Eftimie, Calna, Pe Iaz, Iaz la
Marițoi , Nigotești, Movileni, Mesteceni, Cămârzani, Vadu Moldovei, Dumbrăvița de Sus,
Dumbrâvița de Jos, Ciumulești, Ganea, Ioneasa, Prund, Bahnă. Izvorul Recea, Băhniță, La
Hultoane, La Lutărie, La Vatavu, sub Coastă, pe Coastă, Pădurea Fundoaia, Porcărie, La Fermă,
Deal Bulărtău, Dealul Fundoaia, Dealul Morii, Dealul Cireșului, Capul Dealului, Dealul Morii,
Dealul Pârâul cu Fagi, La Costești, Dealul Stejarului, Pădurea la Găvan, Dealul Severin, La
Temelie, La Răchițele, Pe Solar, La Cămin, La Nicu, La Moară, La Biserică, În Crucile
Drumului, La Peco Părăsit, La Fântână, În Lozoară , La Cooperativă, La Școala Veche , În
Prund, La Gârlă, Drumul cu Praf, Dealul Colacului, La Samson , Nereuți, Drumul Dealului, La
Antilești, La Lozie, La Canay, La Balcon, La Dispensar, La Herghelie, La Grajdiuri, La Șipot ,
La Râpeanu,Părăul Staniște, La Stâlpi, La Răchită, În Luncă, Cimitirul Eroilor, La Casa de Apa,
Izlaz ,Pădurea Horaița , Pădurea Focșa, La SMT( Secția Mecanică de Tractoare), La livezi (81)

Clasificarea toponimelor
1. După natura elementelor geografice desemnate:

a) Geomorfonime:

Jibu Naomi pg. 3

Deal Bulărtău, Dealul Fundoaia, Dealul Morii, Dealul Cireșului, Capul Dealului, Dealul Morii,
Dealul Pârâul cu Fagi, La Costești, Dealul Stejarului, Dealul Severin, Dealul Colacului, Dealul
La Samson, Dealul Colacului, sub Coastă, pe Coastă, În Prund, Bahnă, Băhniță, În Luncă, Pe
Izlaz, La Râpeanu, La Stâlpi. (22)

b) Hidronime:
Moldova, Șomuzul Băii, Pârâul Recea, Mediasca, Râșca, Pârâul lui Eftimie, Calna, Gârlă,
Izvorul Recea, Părăul Staniște, Iaz la Marițoi, Pe Iaz (12)

c) Fitonime:
La Hultoane, La Răchițele, La Răchită, În Lozoară, La Lozie, La livezi, Nereuți, (7)
Hileonime: Pădurea la Găvan, Pădurea Fundoaia, Pădurea Horaița , Pădurea Focșa.(4)

d) Oiconime:
Movileni, Mesteceni, Cămârzani, Vadu Moldovei, Dumbrăvița de Sus, Dumbrâvița de Jos,
Ciumulești, Ganea, Nigotești, Ioneasa. (10)

e) Econonime:
La Fermă, În Porcărie, Pe Solar, La Camin, La Nicu, La Moară, La Peco Părăsit, La
Cooperativă, La Școala Veche, La Canay, La Balcon, La Dispensar, La Herghelie, La Grajdiuri,
La SMT( Secția Mecanică de Tractoare), La Casa de Apă, Pe Solar, La Șipot, La Temelie. (19)

Hodonime: Drumul cu Praf, În Crucile Drumului, La Vatavu, La Lutărie, Antilești, Drumul

v Dealului, La Fântână. (7)

Jibu Naomi pg. 4

 Geomorfonime 22
Hidronime 12
Fitonime 11
Oiconime 10
Econonime 26
TOTAL 81

Fig.4

Conform Fig.4, din totalul de 81 toponime identificate pe harta comunei Vadu Moldovei, 26
dintre ele reprezintă numele ce desemnează activități socio-economice (econonime).
Econonimele au astfel un procent de 33% fiind cele mai numeroase. La polul opus stau
oiconimele , comuna având în cuprinsul ei 10 localități cărora îi corespun 12 procente.

2.După importanţa sau mărimea ariei de circulaţie şi utilizare

a) Toponime majore : Râul Moldova (1)

b) Toponime minore :
Șomuz, Pârâul Recea, Mediasca, Râșca, Pârâul lui Eftimie, Calna, Pe Iaz, Nigotești, Iaz la
Marițoi ,Movileni, Mesteceni, Cămârzani, Vadu Moldovei, Dumbrăvița de Sus, Dumbrâvița de
Jos, Ciumulești, Ganea, Ioneasa, Prund, Bahnă. Izvorul Recea, Băhniță, La Hultoane, La
Lutărie, La Vatavu, sub Coastă, pe Coastă, Pădurea Fundoaia, Porcărie, La Fermă, Deal
Bulărtău, Dealul Fundoaia, Dealul Morii, Dealul Cireșului, Capul Dealului, Dealul Morii,

Jibu Naomi pg. 5

Dealul Pârâul cu Fagi, La Costești, Dealul Stejarului, Pădurea la Găvan, Dealul Severin, La
Temelie, La Răchițele, Pe Solar, La Cămin, La Nicu, La Moară, La Biserică, În Crucile
Drumului, La Peco Părăsit, La Fântână, În Lozoară , La Cooperativă, La Școala Veche , În
Prund, La Gârlă, Drumul cu Praf, Dealul Colacului, La Samson , Nereuți, Drumul Dealului, La
Antilești, La Lozie, La Canay, La Balcon, La Dispensar, La Herghelie, La Grajdiuri, La Șipot ,
La Râpeanu,Părăul Staniște, La Stâlpi, La Răchită, În Luncă, Cimitirul Eroilor, La Casa de Apa,
Izlaz ,Pădurea Horaița , Pădurea Focșa, La SMT( Secția Mecanică de Tractoare), La livezi (80)
După importanța sau mărimea ariei de circulație am considerat că există un singur toponim
major , fiind vorba despre râul Moldova, un important afluent al râului Siret. Moldova este un
hidronim de o deosebită importanță istorică la nivel național .

3.După forma și structura lingvistică

a) Toponime simple:
Moldova, Șomuz, Mediasca, Râșca, Calna,
Pe Iaz, Nigotești, Movileni, Mesteceni,
Cămârzani, Ciumulești, Ganea, Ioneasa,
Prund, Bahnă, Băhniță, La Hultoane, La
Lutărie, La Vatavu, sub Coastă, pe Coastă,
Porcărie, La Fermă, La Coste ști, , La
Temelie, La Răchițele, Pe Solar, La Cămin,
La Nicu, La Moară, La Biserică, , La
Fântână, În Lozoară , La Cooperativă, La
Școala Veche , În Prund, La Gârlă, La
Samson , Nereuți, Drumul Dealului, La
Antilești, La Lozie, La Canay, La Balcon, Fig.5
La Dispensar, La Herghelie, La Grajdiuri, Conform Fig.5, 70% din totalul de toponime
La Șipot , La Râpeanu, La Stâlpi, La identificate, au o formă simplă și doar 30% dintre
Răchită, În Luncă, Izlaz, La SMT( Secția ele fac parte din toponimele compuse
Mecanică de Tractoare), La livezi (55)

b) Toponime compuse:
Pârâul Recea, Pârâul lui Eftimie, Iaz la Marițoi, Vadu Moldovei, Dumbrăvița de Sus,
Dumbrâvița de Jos, Izvorul Recea, Pădurea Fundoaia, Deal Bulărtău, Dealul Fundoaia, Dealul
Morii, Dealul Cireșului, Capul Dealului, Dealul Morii, Dealul Pârâul cu Fagi, Dealul Stejarului,
Pădurea la Găvan, Dealul Severin, În Crucile Drumului, La Peco Părăsit, Drumul cu Praf,
Dealul Colacului, Părăul Staniște, La Casa de Apa, Pădurea Horaița , Pădurea Focșa (26)

4.După domeniul la care se referă

Jibu Naomi pg. 6

 Toponime din
domeniul
Toponime din istoric
domeniul 5%
social-cultural
12%

Toponime din
domeniul
economic Toponimie
22% fizico-geografice
62%

a) Toponime fizico-geografice:
Șomuz, Pârâul Recea, Pârâul lui Eftimie, Pe Iaz, Iaz la Marițoi, Movileni, Mesteceni, Vadu
Moldovei, Dumbrăvița de Sus, Dumbrâvița de Jos, Prund, Bahnă. Izvorul Recea, Băhniță, La
Hultoane, , sub Coastă, pe Coastă, Pădurea Fundoaia, , Deal Bulărtău, Dealul Fundoaia, , Dealul
Cireșului, Capul Dealului, Dealul Pârâul cu Fagi, Dealul Stejarului, Pădurea la Găvan, Dealul
Severin, La Răchițele, În Prund, La Gârlă, Dealul Colacului, Drumul Dealului, La Râpeanu,
Părăul Staniște, La Răchită, În Luncă, Izlaz ,Pădurea Horaița , Pădurea Focșa. (40)

b) Toponime din domeniul economic:

La SMT( Secția Mecanică de Tractoare), La Casa de Apa, La Herghelie, La Grajdiuri, La Stâlpi,
Porcărie, La Fermă, Dealul Morii, La Moară, La livezi, La Peco Părăsit, La Lutărie, La Balcon,
La Șipot (14)

c) Toponime din domeniul social-cultural :

La Cămin, La Cooperativă, La Școala Veche, La Dispensar, La Biserică, La Nicu, La Canay, La
Vatavu (8)

d) Toponime din domeniul istoric: Ciumulești, Râșca, Moldova (3)

Jibu Naomi pg. 7

5.După conținutul semantic
Toponime care se referă la:
a) Particularităţile naturii locului:
Drumul cu Praf, La Râpeanu, Pârâul Recea, Movileni, Mesteceni, La Hultoane, Vadu
Moldovei, sub Coastă, pe Coastă, Pădurea Fundoaia, Dealul Fundoaia, În Luncă, În Prund, La
Gârlă, La Răchițele (15)

b) Ocupații:
La Herghelie, Porcărie, La Fermă, La Grajdiuri, (4)

c) Producția de bunuri:
La Lutărie, La Lozie, La livezi, La SMT( Secția Mecanică de Tractoare), La Moară, În
Lozoară, La Casa de Apa, Pe Solar (8)

c) Transporturi:
La Temelie, La Șipot, În Crucile Drumului (3)

d) Comerț:
La Peco Părăsit, La Canay (2)

Comerț 2

Transporturi 3

Producția de bunuri 8

Ocupații 4

Particularitățile naturii locului 15

0 2 4 6 8 10 12 14 16

6.După originea toponimenlor :

a) Numiri spontane:
Mediasca, Pârâul lui Eftimie, Calna, Pe Iaz, Nigotești, Iaz la Marițoi , Prund, Bahnă., Băhniță,
La Hultoane, La Lutărie, La Vatavu, , Porcărie, La Fermă, , La Costești, Pădurea la Găvan,
Dealul Severin, La Temelie, La Răchițele, Pe Solar, La Cămin, La Nicu, La Moară, La Biserică,
În Crucile Drumului, La Peco Părăsit, La Fântână, În Lozoară , La Cooperativă, La Școala
Veche , În Prund, La Gârlă, Drumul cu Praf, Dealul Colacului, La Samson , Nereuți, Drumul
Dealului, La Antilești, La Lozie, La Canay, La Balcon, La Dispensar, La Herghelie, La

Jibu Naomi pg. 8

Grajdiuri, La Șipot, Părăul Staniște, La Stâlpi, La Răchită, În Luncă, Cimitirul Eroilor, La Casa
de Apa, Izlaz , La SMT( Secția Mecanică de Tractoare), La livezi (68)

b) Oficiale :
Movileni, Mesteceni, Cămârzani, Vadu Moldovei, Dumbrăvița de Sus, Dumbrâvița de Jos,
Ciumulești, Ganea, Ioneasa, Râșca, Șomuz, Moldova. (12)

Numiri
oficiale
15%

Numiri
spontane
85%

Conform acestei diagrame, majoritatea

toponimelor identificate pe raza comunei Vadu Moldovei au primit numiri spontane . Doar 15
% dintre ele au denumiri oficiale, acestea fiind în general oiconimele și câteva hidronime
importante.

7.După originea lingvistică

a) Latinești: La Râpeanu, Dealul Cireșului, Pădurea Horaița , Pădurea Focșa, Pădurea
Fundoaia, Pârâul Recea, sub Coastă, pe Coastă ,Dealul Pârâul cu Fagi,

b) Slave : Gârlă, Pe Iaz, Iaz la Marițoi,

Dealul Cireșului, Deal Bulărtău, Dealul Fundoaia, Dealul Morii, , Capul Dealului, Dealul Morii,
Dealul Pârâul cu Fagi, Dealul Stejarului, Izvorul Recea, Dumbrăvița de Sus, Dumbrâvița de Jos,
La Gârlă, Prund, La Șipot

Prezentarea analitică
Cu ajutorul hărții și a informațiilor culese din diferite surse bibliografice sau chiar din teren,
în aceată parte a lucrării, voi analiza cele mai importante toponime identificate pe teritoriul
comunei luate în studiu. Așadar, voi începe chiar cu denumirea localității de domiciliu, Vadu-
Moldovei, subiectul central al acestui studiu.
Despre comuna Vadu- Moldovei ca unitate de sine-stătătoare se poate vorbi începând din 1968,
în urma reformei administrative , s-au comasat cele doua comne învecinate, Ciumulești și
Fântâna Mare , în noua unitate rezultată a primit numele Vadu- Moldovei. În limitele sale
actuale, comuna datează din 2004 . Chiar dacă are o vechime mică sub acest nume , în ceea ce

Jibu Naomi pg. 9

privește locuirea și administrația , teritoriul a avut o bogată existență, dovedită prin izvoarele
istorice. Urme de locuire din Neoliticul timpurii s-au descoperit la Vadu-Moldovei, Dumbrăvița,
Cămârzani și Ciumulești. Arheologic se admite că zona a fost reprezentată în neolitic, mai ales
prin cultura Cucuteni. Un numaăr mare de documente , începând cu primele forme de civilizație
scrisă , demostrează existența unor sate bine închegate în întreg bazinul Moldovei. . Astfel se
poate avansa teoria locuirii neîntrerupte, importantul curs al Moldovei fiind suficient de bine
apărat natural. În Evul Mediu și perioada modernă, ca urmare a creșterii numerice a populației,
atât prin spor natural, cât și prin spor migratoriu pozitiv, are loc extinderea locuirii dinspre valea
râului spre părți mai înalte, utilizând ca spații de penetrare tot văile, respectiv afluenții Moldovei.
Inițial locuirea s-a făcut liniar, urmând firul apelor, fenomen foarte bine păstrat în actualitate.
VADU MOLDOVEI- este un oiconim minor, compus din termenul generic ”Vadu” și termenul
specific ”Moldovei”. Termenul generic ”Vadu” provine din latinescul ”vadum” și denumește
locul din albia unui râu , unde apa e puțin adâncă, permițând trecerea prin apă de pe un mal pe
altul. Termenul specific ” Moldovei” este atribuit acestei localități datorită poziționării
geografice ( în apropierea albiei minore a râului Moldova).

Analiza geomorfonimelor:

Caracterizarea geomorfologică a zonei

Regiunea în care este amplasată comuna Vadu Moldovei este situată în bazinul hidrografic al
râului Moldova în partea de NV a Podişului Moldovei, în subunitatea geomorfologică a
Podişului Fălticenilor, suprapunându-se laturii estice a Culoarului morfologic al râului Moldova
(Câmpia piemontană Baia-Roman). Subunitățile morfologice existente în zona sunt reprezentate
prin: Podişul Moldovenesc, Subunitatea Podişul Sucevei;, Limita vestică a Podişului Fălticenilor;
Culoarul depresionar al väii râului Moldova (Câmpia Baia-Roman); Relieful este format din mai
multe masive deluroase și platouri înalte, separate de văi largi, înşeuări și depresiuni, de aceea
are un pronunțat caracter erozivo structural. Relieful regiunii a început formarea din Sarmațian
mediu (Basarabian), când în zonă a apărut Câmpia de acumulare marină, a cărei structură şi
suprafață era uşor înclinată spre sud-sud est (structură de monoclin în roci moi). Apariția acestui
culoar depresionar se datorează proceselor complexe de morfogeneză, dar a cărui formare poate
fi interpretată corect numai după cunoaşterea și analizarea întregului complex de elemente
geologice, geomorfologice, climatice, hidrologice, hidrogeologice, hidrogeomorfologice,
hidroclimatice și fitopedologice, dar şi a influenței antropice. Marea (reprezentate prin tipuri de
acumulare și eroziune) se datorează sistemului de modelare fluviatil, aflat în strânsă concordanță
cu elementul geologic, climatic și hidrologic. diversitate a formelor de relief

DEALUL FUNDOAIA- geomorfonim minor compus din termenul generic ”dealul” și

determinativul ”Fundoaia”. Reprezintă o formă de relief rotunjită de înălțime medie (între 200 și
800 m). Determinativul ”Fundoaia” este atribuit acestui deal datorită pădurii cu acealași nume

Jibu Naomi pg. 10

existente pe suprafața dealului. ”Fundoaia” care în Bucovina desemnează un loc (uneori
cultivat) ascuns prin munți, dealuri, păduri . Pădurea Fundoaia a fost folosită în trecut cu sensul
de fundătură . Lucru atestat în prezent de existența localității Leucușești ,ascunsă în mijlocul
acestei paduri.
DEALUL BULĂTĂU- geomorfonim minor, compus din termenul generic ”dealul” și
determinativul ”Bulătău”. Conform DEX, cuvântul ”bulătău” este din slava veche (boloto) și
reprezintă un regionalism românesc ce face referire la un loc noroios și plin de broaște. Acest
geomorfonim face referire la dealul localizat în satul Dumbrăvița, comuna Vadu Moldovei.
DEALUL MORII- geomorfonim minor, compus din termenul generic ”dealul” și
determinativul ”Morii” care derivă dintr-un econonim . Este o formă de relief înaltă , localizată
în localitatea Dumbrăvița . La baza acestui deal exista în trecut o moară de măcinat.
DEALUL CIREȘULUI- geomorfonim minor, compus din termenul generic ”dealul” și
termenul specific ”Cireșului” derivat dintr-un fitonim. Este o formă de relief de tip deal ,
amplasată pe raza localității Ioneasa, denimiă așa datorita numeroaselor hultoane prezente aici
( cireși sălbatici).
DEALUL PÂRÂUL CU FRAGI- geomorfonim minor, compus din termenul generic ”dealul”
și determinativul ”Pârâul cu Fagi”. Formă de relief pe raza localitășii Nigotești.
DEALUL SEVERIN- geomorfonim minor compus din termenul generic ”dealul” și termenul
specific ”Severin” care este un antroponim. Reprezintă o formă de deal , denumită după numele
unui localnic din localitatea Nigotești.
DEALUL COLACULUI -geomorfonim minor compus din termenul generic ”dealul” și
termenul specific ”Colacului”.
DEALUL LA SAMOSON- geomorfonim minor compus din termenul generic ”dealul” și
termenul specific ”La Samson” care reprezintă un antroponim. Face referire la dealul din
localitatea Nigoteși și amintește de numele unui groh care locuia în zonă.
DEALUL STEJARULUI- geomorfonim minor compus din termenul generic ”dealul” și
termenul specific ”Stejarului” care derivă dintr-un fitonim. Este denumirea dată acestui deal
deaorece în zonă exista în trecut o pădure de stejar. Specie de arbori înalți cu tulpina dreaptă, cu
coroana largă, cu frunzele adânc crestate, cu florile dispuse în amenți, cu lemnul rezistent și dur,
al căror fruct este ghinda (Quercus)
CAPUL DEALULUI geomorfonim minor compus din termenul generic ”capul” și termenul
specific ”dealului”. Un vârf de deal preluncit ca o culme, pe raza localității Movileni.
LA STÂLPI- geomorfonim minor compus. Denumirea ”La Stâlpi” face referire la linia de înată
tensiune amplasată pe culmea unei forme de relief mai înalte, de tip deal. Acest deal este
localizat pe raza localității Dumbrăvița.
DEALUL LA COSTEȘTI- geomorfonim minor ,compus din termenul generic ”Dealul” și
determinativul ”La Costești”. Face referire la familia costeștilor ”Costea” .

Jibu Naomi pg. 11

SUB COASTĂ- geomorfonim minor compus. Termenul de ”coastă” face referire la o parte
abruptă și cea mai sensibilă a unui deal, unde au loc procese de eroziune, alunecări de teren,
surpături, prăbușiri.” Sub coastă” adică la baza unui versant abrupt.
PE COASTĂ-geomorfonim minor compus. Termenul de ”coastă” face referire la o parte
abruptă și cea mai sensibilă a unui deal, unde au loc procese de eroziune, alunecări de teren,
surpături, prăbușiri.” Pe coastă” adică pe un deal ce are un versant abrupt.
LA RÂPEANU- geomorfonim minor compus. ”Râpeanu” provine de la cuvântul de bază ”râpă”,
moștenit din latinescul ”ripa” și înseamnă Coastă abruptă a unui deal surpătură de pământ făcută
de torente sau de șuvoaie. Geormorfonimul face referire la o întindere de teren agricol de pe
dealul ”Fundoaia” unde se formează dorenți de pământ.
ÎN LUNCĂ- geomorfonim minor compus. Face referire la lunca râului Moldova. Termenul
”luncă ” este de origine slavă și desemnează un șes de-a lungul unei ape curgătoare, caracterizat
prin soluri aluvionare și prin vegetație specifică, folosit ca teren de pășune, de cosit sau ca teren
arabil.
ÎN PRUND- geomorfonim minor compus folositr pentru a desemna malul râului Moldova,
acoperit cu pietriș; prundiș; sau teren format din pietriș.
PE IZLAZ- geomorfonim minor compus. Face referire la un teren întins pe care există o pășune
comună a satului. Teren folosit pentru pășunatul bovinelor.
ÎN BAHNĂ- geomorfonim minor compus. Loc intins, în apropierea pârâului Șomuz, ușor
mlăștinos. Termenul ”bahnă” provine din limba slavă și reprezintă un câmp mlăștinos.
BĂHNIȚĂ- geomorfonim minor compus asociat spontan unui câmp mlăștinos localizat în satul
Dumbrăvița . În această zonă localnicii au improvizat diguri pentru a ajuta scurgerea apei și a
cultiva terenul dar fără succes. Locul a ramăs pentru pășunatul animalelor. Este un diminutiv al
cuvântului ”bahnă” ce provine din limba slavă.

Analiza hidronimelor :
Rețeau hidrografiă care drenează zona studiată , aparține bazinului hidrografic de ordinul II al
râului Moldova. Râul Moldova izvorăște de sub Obcina Lucinei, la altitudinea de 1590m și se
varsă în râul Siret, în aval de municipiul Roman
RÂUL MOLDOVA este un potamonim major, compus din termenul generic râul și termenul
specific ”Moldova” care, după parerea lingviștilor derivă din Muldah ( râul cu maluri moi )
denimire dată de către triburile de taifali așezate pe cursul său mijlociu în secolele al III-lea și al
IV-lea. Apoi hidronimul a fost preluat de către slavi, care l-au adaptat formal in Moldava. În
secolul al X-lea s-a produs o discontinuitate in evoluția numelui pe teren slav fapt explicat prin

Jibu Naomi pg. 12

asimilarea probabilă a populației slave de către românii plecați din vestul Transilvaniei din cauza
invaziei maghiare. În acest fel tema hidronimului și-a menținut aspectul slav vechi, iar alternanța
de sufixe Moldáva Móldona s-a tranşat pe teren românesc într-o formă hibridă, Moldóva.
Devenit nume al coloniei maghiaro-săsești de la Baia, iar apoi al statului feudal nou constituit,
hidronimul a suferit o serie de adaptări noi pe teren maghiar (Moldua ) și german (Moldau,
Muldau, Molde, Mulde, Moldo, Mulda ), care apoi s-au contaminat in condițiile bilingvismului
din zone ale Moldovei nord-vestice și Transilvaniei, fie intre ele (Muldua), fie cu formele
românești (Molduva, Muldova, Mulduva, Mulduha ).
Acest râu important, străbate comuna Vadu- Moldovei în partea de sud și sud-vest, constituind
principala rețea hidrografică cu afluenții săi Mediasca și Hatia de pe partea stângă. Râul
Moldova are în dreptul comuneu Vadu- Moldovei, o altitudine a albiei de cca. 300-320m3/sec.
Debitul mediu, este de 21m3/sec , debitele maxime anuale fiind influențate de topirea zăpezilor
și de precipitațiile abundente de la sfârșitul primăverii și începutul verii, când scurgerea
superficială este capabilă să atingă 80-90% din scurgerea medie multianuală. În timpul viiturilor
se observă o lărgire a albiei minore, prin eroziune laterală spre maluri. Acțiunea de erodare a
malurilor se manifestă puternic, în sectoarele concave ale meandrelor, unde prin prăbușire , se
produce scăderea suprafețelor arabile și transformarea lor în prundișuri.
PÂRÂUL MEDIASCA este un potamonim minor, compus din termenul generic ”pârâu” de
origine latină care semnifică o apă curgătoare mică și termenul sepcific ”Mediasca”
Pârâul Mediasca, este cel mai important afluent al râului Moldova și își are izvoarele sub Dealul
Stejarului (451,5 m) și Dealul Nigotești ( 427,6m). Cele două izvoare confluează în aval de
localitatea Ioneasa la cota 329,5m, apoi străbat localitatea Ruși și se varsă în râul Moldova dupa
3,3km de confluență. În timpul precipitațiilor abundente acesta producea inundarea unor mari
suprafețe de teren agricol și gospodării de aceea aici au fost luate măsuri de combatere a
eroziunii solului și protejare a malurilor de drenaj.
ȘOMUZUL BĂII este un potamonim minor, compus din termenul generic ”șomuz” și termenul
specific ”Băii. Denumirea Râului Şomuz atestă existenţa unui personaj sau a unei dinastii cu
numele de Lungu, căruia i s-a spus Dolh în perioada româno-slavă şi Uzum în perioada româno-
turanică. Aceasta este una dintre dinastiile care au condus voievodatul Tării Şomuzurilor.
Rădăcina acestui cuvânt este dată de onomasticul Uzum/ Ozun , echivalentul turanic al numelor
Lungu-Dolh. ”Somuzul Băii” cu sensul de ( al Băii) deoarece acest pârîu traversează localitatea
având oiconimul Baia .
Șomuzul Băii este un râu tipic de luncă. Izvorul principal se află între Sasca Mică și Sasca Nouă
și are un debit de 0,3m3/s. Regimul de alimentare subteran pronunțat îi asigură permanența
scurgerii . Acesta a fost regularizat între anii 1958-1959 și 1975- 1980.Acum are o suprafață
totală a bazinului de 90 km2 și o lungime de 20 km. Se varsă în Moldova la limita de sud a
comunei.
RÂUL RÂȘCA- este un potamonim minor, compus din termenul generic ”pârâu” și termenul
specific ”Râșca”. Râșca provine de la numele bulgar Raska; a se vedea si numele polonez Raszka
si numele toponimic Râșca; Se pare ca numele de Râșca reprezintă «românizarea» slavonescului

Jibu Naomi pg. 13

„РЁЧЌА”, care inseamna „pârâu” , astfel mănăstirea și apoi localitatea împrumutând toponimul
râului (pârâului) care curge în apropiere, și al moșiei pe care au fost așezate.
Râul Râșca este un curs de apă, afluent de stânga al râului Moldova. Cursul actual reprezintă
cursul superior natural al râului Râșca, care a fost deviat în râul Moldova odată cu amenajarea
albiei majore a acestuia. Cursul inferior natural a devenit astfel un curs de apă diferit cu aceeași
denumire: Râul Râșca. Râul se formează sub muntele Pădurețul, la confluența a două brațe
Druganul și Pădurețul
PÂRÂUL LUI EFTIMIE- este un potamonim minor, compus din termenul generic ”pârâu” si
termenul specific ”Eftimie”, aducând aminte de numele de familie Eftimie (o familie de boier
peste a cărui moșie trecea acest pârâu). Pârâul este afluent al Șomuzului.
CALNA- potamonim minor simplu . Conform lingviștilor, acest hidronim provine din din limba
slavă ”Calna” (cal, noroi) . Acest pârâu are un curs temporar, în timpul verii apa curge pe un
firișor subțire iar pe locul cursului mare rămâne doar noroi . Este un loc prin care trec adesea
animalele pentru păsunat.
GÂRLĂ- potamonim minor simplu de origine slavă. Provine de la cuvantul slav ”Grulo” cu
sensul de mic curs de apă, uneori cu albie nestatornică ce se varsă într-un râu. Acest hidronimul
este unul spontan, oferit de localnici acestui curs de apă, afluent al Șomuzului.
PÂRÂUL STANIȘTE- potamonim minor , compus din termenul generic ”pârâul” si termenul
specific ”Staniște”. Termenul specific provine din limba slavă și face referire la un loc răcoros
(mai ales în pădure sau lîngă o apă curgătoare) unde se odihnesc vitele sau oile vara, în timpul
căldurilor amiezii; zăcătoare.
PÂRÂUL RECEA- potamonim minor compus din termenul generic ”pârâu” și termenul
specific ”Recea”. Denumirea acestul curs de apă face referire la temperatura scăzuta a apei
pârâului chiar și in zilele călduroase de vară. Acest fapt este posibil deoarece izvorul este
localizat pe raza comunei Vadu Moldovei iar cursul nu are o lungime mare. Apa din pârâu fiind
totdeauna rece, alimentată permanent din stratul acvifer.
IZVORUL RECEA- este un emergotoponim minor compus din termenul generic ”izvor ” și
termenul specific”Recea”. Localnicii îi spune ”Rece” deoarece apa provenită din acest izvor este
întotdeauna rece .
Iazurile care apar în comună sunt realizate prin captarea și valorificarea unor mici cursuri
permanente : acumulările de la Ioneasa, Cămârzani, Bulatău.
IAZ LA MARIȚOI- limnonim minor compus din termenul generic ”iaz” care provine din limba
slavă veche , de la cuvantul ”jazŭ” care are sensul de lac mic natural, format în albia unui râu,
prin adunarea apei într-o adâncitură de teren și termenul specific care face referire la o persoană
a cărei poreclă a fost ”Marițoi”.
PE IAZ- este un limnonim minor spontan compus. Derivă din cuvântul de origine slavă ”jazŭ”
care are sensul de lac mic natural, format în albia unui râu, prin adunarea apei într-o adâncitură
de teren.

Jibu Naomi pg. 14

Jibu Naomi pg. 15
Analiza Fitonimelor
Vegetația spontană este reprezentată, în această zonă ,prin păduri de stejar pedunculat (
Quercus robur), în amestec cu alte specii de foioase, terenuri agricole și pajiști secundare
stepizate , terenuri agricole și pajiști ( grupări cu Agropyrus repens, Agrotis alba, Alopereus
pratensis,) situate în luncă , alternând cu specii de Salix , Populus, pe alocuri Quercus robur etc.

Jibu Naomi pg. 16

Pădurile de stejar și gorun în amestec cu alte specii de foioase apar sub formă de petice în dreptul
localităților Dumbrăvița și Ioneasa sau la limita administrativă cu comunele Preutești și Forăști.
Pe teritoriul comunei se află aria naturală protejată Natura 2000 ROSCI0365 Râul Moldova
între Păltinoasa și Ruși.
LA HULTOANE- fitonim minor, compus. Termenul secific ”hultoane” face referire la rodul
unui pom altoit, în special cireș. Însă această zonă denumită spontan de către localnici ”La
Hultoane” nu este întâmplătoare deoarece aici se mai găsesc și astăzi asociații de vegetașie ,
printre care și câteva exemplare de cireș.
LA RĂCHITĂ- fitonim minor, compus. Termenul specific ” Răchită” este de origine slavă (”
rakita”) Nume dat mai multor specii de salcie, cu frunzele înguste și lunguiețe, cu ramuri elastice,
folosite ca material de împletit (Salix). Este un fitonim spontan, care desemnează un punt
specific de pe malul Pârâului Șomuzul Băii.
LA RĂCHIȚELE- fitonim minor, compus. Termenul specific ” Răchițele” este de origine slavă
(” rakita”) Nume dat mai multor specii de salcie, cu frunzele înguste și lunguiețe, cu ramuri
elastice, folosite ca material de împletit Este un loc cu asociații vegetale din specia Salix , de o
parte și de alta a Pârâului Recea.
LA LOZIE- fitonim minor, compus. Termenul specific ”Lozie” provine din cuvantul slav ”
lozije” care înseamnă arbust asemănător cu salcia, cu ramuri lungi, subțiri și flexibile. Din
ramurile acestui arbust se împletesc diferite obiecte (coșuri, scaune etc. Acest fitonim spontan
face referire tot la un loc cu formațiuni vegetale din clasa Salix.
ÎN LOZOARĂ -fitonim minor, compus. Termenul specific ”Lozoară” este un regionalism
provenit din limba slavă, de la cuvantul ”lozije”și desemnează o asociație vegetală din Genul
Salix ce au ramuri elastice, folosite în trecut ca material de împletit .
Salcia crește în abundență pe teritoriul României dar nu este un copac prețuit din cauza lipsei
de întrebuințări. Există numeroase proverbe populare în care salcia e descrisă cu o notă de
sarcasm, așa cum ar fi: când va face plopul pere și răchita micșunele. Fitonimele ”La Răchită”,
”La Răchițele”, ” La Lozie”, ”În Lozoară” atestă faptul că, pe raza comunei studiate aceste
asociații vegetale nu lipsesc, datorită solurilor umede. Se găsesc din abundență în lunca
Moldovei dar și pe malurile pâraielor din zonă.
LA LIVEZI -fitonim minor, compus. Termenul specific ”Livezi” face referire la românescul
”livadă” Conform DEX ”Livada” provinde din limba slavă și desemnează o suprafață de teren
plantată cu pomi fructiferi. În acest caz, toponimul face referire la o întinsă plantație de meri din
apropierea localității Cămârzani.
NEREUȚI- fitonim minor, compus. Etimologie necunoscută. Este o denumire spontană pentru
un luminiș de la marginea pădurii, reprezintă o atracție pentru copii și nu numai, în special
primăvara, cand locul este plin de ghiocei.
PĂDUREA LA GĂVAN- hileonim minor, compus din teremnul generic ”pădure” și termenul
specific ”Găvan”. Conform DEX , cuvântul ”găvan” reprezintă un loc jos cu văi întunecoase, în

Jibu Naomi pg. 17

special în păduri. Pădurea la Găvan, este amplasată între două abrupturi de aici localnicii au
denumit-o spontan în acest fel.
PĂDUREA FUNDOAIA hileonim minor, compus din teremnul generic ”pădure” și termenul
specific ”Fundoaia” care în Bucovina desemnează un loc (uneori cultivat) ascuns prin munți,
dealuri, păduri . Pădurea Fundoaia a fost folosită în trecut cu sensul de fundătură . Lucru atestat
în prezent de existența localității Leucușești care este inconjurată de această padure.
PĂDUREA HORAIȚA hileonim minor, compus din teremnul generic ”pădurea” și termenul
sespecific ”Horaița”. Denumirea pădurii provine de la numele marilor proprietari de pământ în
stăpânirea cărora intra și peticul de pădure . Conform unor localnici, numele acestuia era Horia.
PĂDUREA FOCȘA hileonim minor, compus din teremnul generic ”pădure” și termenul
specific ”Focșa” care se trage de la numele de familie ”Focșa”, ”moldoveni buni și drepți din
vremea lui Ștefan cel Mare”.

Analiza oiconimelor
VADU MOLDOVEI- este un oiconim minor, compus din termenul generic ”Vadu” și termenul
specific ”Moldovei”. Termenul generic ”Vadu” provine din latinescul ”vadum” și denumește
locul din albia unui râu , unde apa e puțin adâncă, permițând trecerea prin apă de pe un mal pe
altul. Termenul specific ” Moldovei” este atribuit acestei localități datorită poziționării
geografice ( în apropierea albiei minore a râului Moldova).
MOVILENI- oiconim minor simplu cu rădăcina lexicală în românescul ”movilă”. Cuvântul
”movilă” provine din limba slava (могыла, ucr могила) și are sensul de ridicătură de pământ
naturală mai mică decât dealul, de formă conică, aflată în regiunile de câmpie și, mai rar, în cele
de podișuri joase. Denumirea de ”Movileni” a fost dată acestei localități datorită poziționării
geografice, pe forma de relief explicată mai sus.
MESTECENI- oiconim minor simplu. Oiconimul este pluralul substantivului ”mesteacăn” care
provine din latină mastichinus , datorat sevei sale dulcege, care a fost comparată cu masticul, din
greacă μαστίχη (mastíchi). Mesteacănul este un arbore cu scoarță albă , cu lemnul alb, gălbui sau
roșiatic, cu ramuri flexibile, și cu frunze verzi-cenușii, care crește în regiunile deluroase.
Deoarece localitatea este amplasată pe culmea unui deal iar datorită faptului că în zonă se găsesc
încă exemplare de mesteceni, putem crede că în trecut a exista aici o pădure de mesteceni.
CĂMÂRZANI- oiconim minor simplu. Este un derivat al cuvântului ”cârmâz” cu sensul de
”colorant roșu ”, vopsea care se obținea din ierburi și se folosea în trecut pentru a vopsi lâna,
pielea. ”Câmârzan” ar fi fost un nume de poreclă , dat unei persoane cu pielea feței sau cu părul
roșcat .
CIUMULEȘTI –oiconim minor simplu. Se presupune că denumirea acestei localități provine de
la planta numită ”ciumăfaie” -numită și ”ciuma fetei”, o specie de plante toxice din genul Datura.
Planta a fost adusă în Europa ca să servească la prepararea alifiilor pentru vrăjitoare.

Jibu Naomi pg. 18

GANEA-oiconim minor simplu. Provine de la numele unui groh din zonă,cunoscut ca și
”Gănei” (derivă dintrt-un antroponim). Cu timpul , numele său a fost atribuit acestui loc până s-a
ajuns la denumirea oficială de localitatea Ganea.

NIGOTEȘTI- oiconim minor,simplu provenit de la subtanța frunzelor de tutun , numită

”nicotină”. Documentele atestă că pe raza acestei localități se întindeau în trecut numeroase
plantații de tutun .
IONEASA – oiconim minor simplu provenit de la onimicul ”Ion ”. Ioneasa este un sat din
comuna Vadu Moldovei
DUMBRĂVIȚA- oiconim minor simplu, derivat din rădăcina slavă ”dumbravă” și are sensul de
”pădure tânără”. Se presupune că in trecut , pe meleagurile acestei localități exista o pădure
tânără.
Deși este un singur sat, localnicii împart această localitate în Dumbrăvița de Sus și Dumbrăvița
de jos , datorită diferenței de nivel dintre cele două presupuse localități.

Jibu Naomi pg. 19

Analiza Econonimelor
Ca tip de spațiu rural, conform Atlasului României 2006, comuna este caracterizată ca fiind de
tipul 1, mai precis, un spațiu rural dens populat, cu agricultură bazată pe microexploatații
individuale. Activitățile economice s-au dezvoltat în concordanță cu potențialul și resursele
locale: creşterea animalelor, în special a bovinelor pentru lapte, prin valorificarea suprafeței
întinse a päşunilor și fânețelor, activități de silvicultură, exploatare forestieră și prelucrarea
lemnului, valorificându-se astfel fondul forestier al comunei.
Econonimele desemnează nume de locuri în care se desfăşoară (sau s-a desfăşurat) o anumită
activitate economică, agricolă, industrială, de transport sau comerţ. În localitatea Vadu Moldovei
am identificat un număr de 19 econonime. În această categorie am inclus şi denumirile
terenurilor agricole, deoarece acestea sunt principala sursă de venit a gospodăriilor.
LA FERMĂ- este un econonim minor compus care face referire la locul în care funționa în
trecut o fermă de cai localizată în localitatea Dumbrăvița.

Jibu Naomi pg. 20

ÎN PORCĂRIE- este un econonim minor compus care face referire la o zonă din satul
Dumbravița în care existau în trecut ferme de porci
PE SOLAR- econonim minor ce face referire la o zonă betonată, întinsă unde în trecut se
împrăștiau semințele furajere pentru a se usca la soare. Era o zonă întens folosită mai ales pe
timpul cand funcționau CAP -urile.
LA MOARĂ- econonim minor ce atestă existența unei mori de măcinat, morăritul fiind o
activitate mai puțin îmbrâțișată în acestă zonă.
LA HERGHELIE- econonim minor simplu localizată în satul Vadu Moldovei, lângă șoseaua
europeană. Atestă faptul că în trecut aici funcționa o herghelie.
LA GRAJDIURI- econonim minor compus, folosit de localnici pentru fostele grajdiuri de lângă
Mănăstira Cămârzani.
LA SMT- econonim minor compus. Este o abrevierea de la ”Secția Mecanică de Tractoare” ce
funcționa în perioada comunistă în localitatea Vadu Moldovei.
LA CASA DE APĂ- econonim minor compus ce atestă existența unui loc de epurare a apei .
LA CĂMIN-econonim minor din domeniul socio-cultural. Atestă prezența unui fost cămin
cultural , astăzi rămasă doar clădirea goală activitățile culturale desfășurându-se în localitățile
vecine.
LA NICU- econonim minor provenit de la numele ”Nicu”. Acesta provine din satul Dumbrăvița
și pe lângă câteva stâni, deține si maxazine alimentare printre care și un bar .
LA PECO PĂRĂSIT- econonim minor compus. Desemnează locul de la intrarea în satul
Dumbrăvița. Fiind în apropierea șoselei E85, aici a funcționat un peco. Astăzi a rămas doar
clădirea părăsită.
LA COOPERATIVĂ – econonim minor simplu reprezintă locul în care țăranii s-au asociat într-
o unitate socială economică pe timpul regimului comunist. Acest loc a fost în trecut mai înâi
cămin apoi școală, apoi magazin. În prezent clădirea nu mai există dar denumirea locului a ramas
aceeași.
LA ȘCOALA VECHE- econonim minor compus, din domeniul cultural. Atestă existența unei
școli, în cladirea școlii vechi funcționează astăzi un magazin alimentar
LA CANAY- este un econonim minor compus ce provine din limba turcă. Reprezintă numele
unui restaurant- pensiune , amplasat la marginea șoselei E85. Proprietarul acestui restaurant este
de origine turcă,
LA BALCON- este un econoim minor simplu ce reprezintă un magazin mixt denumit așa
datorită poreclei proprietarului.
LA TEMELIE – econonim minor simplu. Numele locului este foarte vechi și provine de la
ruinele medievale sau mlt mai vechi existene aici. Pe aceste ruine s-a construit și biserica-
ortodoxă ”La Temelie”

Jibu Naomi pg. 21

LA ȘIPOT – econonim minor simplu. Termenul ”șipot” desemnează în acest caz un jgheab,
țeavă prin care se captează apa râului Șomuz.
LA DISPENSAR- econonim minor simplu. Unitate medical- sanitară care asigură îngrijirea
persoanelor suferinde. Amplasat în satul Vadu Moldovei.

Poziția în teritoriu asigură un grad ridicat de accesibilitate, comuna fiind situată într-o zonă de
acces la arterele principale de circulație rutieră. Transportul se realizează prin următoarele căi
rutiere: DN 2E/E 85. Drumul străbate comuna paralel cu râul Moldova și are următorul traseu:
leagă capitala Bucureşti de frontiera cu Ucraina prin punctul vamal Siret. Sträbate de la sud la
nord partea de est a României și trece prin oraşele: Urziceni, Buzău, Râmnicu Sărat, Focşani,
Adjud, Bacău, Roman, Fălticeni, Suceava, Siret. DJ 208F Dumbrăvița - Lespezi are traseul:
Tätăruşi jud.laşi - Uideşti intersecție Dj 208E – intersecție cu DC 9- Racord DN 2. DC 9 pe
traseul: Vadu Moldovei – Nigotesti – Cămârzani DC 10 Ciumuleşti(racord DN2) – Nigotești –
loneasa – Udeşti (racord Dj 208E).
Hodonimele sunt cel mai frecvent folosite toponime din cadrul oricărui centru urban, acestea
fiind folosite permanent în orientare şi poziţionare în cadrul oraşului. Căile de circulaţie sunt
caracterizate printr-un număr mare de termeni generici diferiţi: stradă, bulevard, drum, cale,
intrare, fundătură, piaţă, splai etc., termeni care păstrează marca iniţială a denominării sau scoate
în evidenţă dimensiunea, forma şi funcţia acestei căi de circulaţie. În localitățile de dimenisiuni
mai mici, cum este și cazul comunei Vadu Moldovei, căile de comunicații nu au primit denumiri
oficiale importante, multe dintre ulițe purtând numele unor familii care locuiesc în zonă. Aceste
denumri se folosesc doar de către localnici și nu rămân durabile. (Drumul cu Praf, Lutărie etc)

CONCLUZII

Din punct de vedere al unităţilor de relief în care se încadrează Vadu Moldovei ,aceasta ocupă
o parte a Podișului Moldovei. În peste 26% din totalul suprafeței comunei Vadu Moldovei ,
relieful are altitudini cuprinse între 325 si 375m. Altitudini de peste 500m. sunt asociate Dealului
Stejarului și Dealului Nigotești.
Rețeaua hidrografică a jucat un rol esențial în modelarea reliefului , văile râurilor sculptând
frumos în suprafața de podiș existentă. Principala entitate hidrografică este reprezentată de râul
Moldova, acesta constituind și limita vestică a comunei.Amplasată pe malul drept al Moldovei,
comuna noastră a avut posibilitatea dezvoltării economice prin exploatările de nisipuri și
pietrișuri din lungul albiei majore a râului. Un afluent important pe care Moldova îl primește de
pe teritoriul comunei Vadu Moldovei este Șomuzul.

Jibu Naomi pg. 22

 Dezvoltarea social-economică a comunei se datorează și liniei rutiere europene E85 care
traversează comuna NV-SE.
În ceea ce privește locuirea și administrația , teritoriul a avut o bogată existență, dovedită prin
izvoarele istorice. Urme de locuire din Neoliticul timpurii s-au descoperit la Vadu-Moldovei,
Dumbrăvița, Cămârzani și Ciumulești. Arheologic se admite că zona a fost reprezentată în
neolitic, mai ales prin cultura Cucuteni. Un număr mare de documente , începând cu primele
forme de civilizație scrisă , demostrează existența unor sate bine închegate în întreg bazinul
Moldovei. Astfel se poate avansa teoria locuirii neîntrerupte, importantul curs al Moldovei fiind
suficient de bine apărat natural. În Evul Mediu și perioada modernă, ca urmare a creșterii
numerice a populației, atât prin spor natural, cât și prin spor migratoriu pozitiv, are loc extinderea
locuirii dinspre valea râului spre părți mai înalte, utilizând ca spații de penetrare tot văile,
respectiv afluenții Moldovei. Inițial locuirea s-a făcut liniar, urmând firul apelor, fenomen foarte
bine păstrat în actualitate.
Din totalul de 81 toponime identificate pe harta comunei Vadu Moldovei, 26 dintre ele
reprezintă numele ce desemnează activități socio-economice (econonime). Econonimele au astfel
un procent de 33% fiind cele mai numeroase. La polul opus stau oiconimele , comuna având în
cuprinsul ei 10 localități cărora îi corespun 12 procente. După importanța sau mărimea ariei de
circulație am considerat că există un singur toponim major , fiind vorba despre râul Moldova, un
important afluent al râului Siret. Moldova este un hidronim de o deosebită importanță istorică la
nivel național . 70% din totalul de toponime identificate, au o formă simplă și doar 30% dintre
ele fac parte din toponimele compuse . Cele mai multe dintre toponime sunt spontane, și provin
din limba slavă.

Jibu Naomi pg. 23