Introducere, Ultimul Deceniu Comunist
Introducere, Ultimul Deceniu Comunist
Introducere, Ultimul Deceniu Comunist
ULTIMUL DECENIU
COMUNIIST
SCRISORI CATRE
RADIOEUROPA LIBER
1878-1885
Gabriel Andreescu
Mihnea Berindei
editoril
Gabriel Andreescu
Mihnea Berindei
Ceditori
ULTIMUL DECENIU
COMUNISTI
SCRISORI C
RADIO EUROPA LIBER
1979-1985
653836
B.C.U. IAS
POLIROM
2010
Introducere
Cu doi ani în urm, am avut curiozitatea s aruncm o privire asupra unor texte
trimise postului de radio Europa Liber în ultimii ani ai comunismului'. Am redes-
coperit o surs a crei complexitate nu o putuserm sesiza decât parial la timpul
espectiv. Nu aveam cum s realizm, din succesiunea sptmânal a mesajelor
Sosite din Romånia i difuzate pe post, diversitatea _i bogia coninutului lor. Ne-am
-dat seama de importanta repunerii scrisorilor in circuitul actual: recitite astzi, ele
se impun ca o surs documentar indispensabil pentru întelegerea acelei perioade.
;Am fost obligai, desigur, s procedam la o selecie, dar nu am dat la o parte niciun
text important, de unde necesitatea de a publica scrisorile in dou volume care
acoper perioada 1979-1985 _i 1986-1989. Sugerm cititorului s le parcurg în
ordinea publicrii lor (care este _i ordinea difuzrii lor la Europa Liber), cci,
cu toat diversitatea autorilor i a subiectelor abordate, ele constituie un ansamblu
nea_teptat de coerent i de viu, care ne permite så retrim atmosfera acelor vremuri.
1. Scrisorile au fost ex1rase din transcrierile Europei Libere conservate in fondul personal
_i cel constituit de Mihnea Berindei la Bibliothèque de Documentation Internationale
Contemporaine din Nanterre.
2. Au fost selectate acele scrisori ale asculttorilor care vorbesc despre fapte, descriu
evenimente, nu sunt simpie teorii privitoare la regimul comunist.
ULTIMUL DECENIU COMUNIST
10
din Europa Central _i de Est _i Occident. Graie fondurilor
populaiile captive
puse la dispoziie, sectiile Europei Libere care difuzau ctre diverse tri comuniste
au putut constitui redacii competente _i relativ numeroase _i au beneficiat de
mijloace de transmisie din ce în ce mai puternice si de ore de emisie zilnice in
cre_tere. Astfel, audiena Europei Libere a devenit net superioar celei a altor
posturi de radio occidentale (Voice of America, BBC, Radio France Internationale.)
In cazul României, aceast audient a crescut pe msur ce regimul Ceau_escu
întrea metodele de control societal _i ataca ultimele spatii de libertate, pe
msur ce societatea româneasc se vedea tot mai izolat, nu numai fa de
Occident, ci _i fa de vecini din trile ,fr te_ti", pe msur ce cre_tea mizeria
material i spiritual i se intensificau propaganda i dezinformarea. In cursul
ultimului deceniu comunist, postul de radio Europa Liber era ascultat, susineau
unele estimri, de 80-90% din populaie'. In multe dintre scrisorile asculttorilor
se exprim convingerea c aproape toti românii ascult Europa Liber. Numai
dou exemple, printre altele:
Datorit postului de radio Europa Liber, [pe] care il ascult cu mult pläcere i
interes aproape toi cetenii _i chiar miliienii, securistii i membrii de partid,
suntem inui la curent cu evenimentele din lumea întreag. De asemenea, multe _tiri
din propria jar nu le-am cunoa_te dac nu le-ar difuza postul de radio Europa Liber.
(,Un grup de 16 muncitori dintr-o fabric bucure_tean", [decembrie] 1981, difuzat
la 23 mai 1982)
Fie el muncitor, jran, comunist înfocat, tot deschide aparatul de radio _i ascult
Europa Liber, unde aude realitatea, adevrul _i tot ce se petrece in lumea întreag.
(,Un grup de _oferi din RFG", [martie] 1984, difuzat la 8 aprilie 1984)
intoarcerii lui Nicolae Ceau_escu din vizita sa în Africa. Dar anul 1977 marcheaz
_i începutul unei contestai deschise mi_carea pentru drepturile omului iniiat
de Paul Goma ín consonan cu mi_crile de opoziie din fostul bloc comunist ce
au urmat Actului final de la
Helsinki (1975) _i prima grev de proporii, a celor
35.000 de mineri din Valea Jiului. Aceste evenimente au fost cunoscute în
în
tar
graie, primul rånd, Europei Libere, care a devenit de la aceast dat
principala
_i deseori unica portavoce a opozanilor _i a manifestrilor contestatare.
Un exemplu, printre altele, extras
dintr-una dintre scrisorile parvenite la
Europa Liber:
Lovinescu. In seara de 18 no
Monica
Seria atentatelor a început în 1977 cu de do
aceasta a fost agresat
iembrie, ajunul sosirii la Paris a lui Paul Goma,
au adus-o în stare de coma
palestinieni, de Securitate, care
agenti tocmii
ar fi ordonat:
Nicolae Ceau_escu
Conform lui lon Mihai Pacepa,
Ple_it -
care îi cerea se
va avea un semn
in acest sens la sosirea sa
,bratul revoluiei este foarte lung" _i
in Franta
unele documente, trase cu forcepsul din
De abia recent au început s apar _i
arhivele servicilor de informaii,
care probeaz implicarea la cel mai înalt nivel.
comunicare codat, din 20 octombrie 1980,
care se
Nestor Rate_ a identificat o
lichidarea lui Noël Bernard"i, in
intituleaz : ,In legtur cu compromiterea i
de care dispunem s-au întreprins note pentru
care este scris: ,Prin posibilitile
documentat de arhitecrul-_ef". In limbajul de cod,
a pune in aplicare aciunea
Nicolae Ceau_escu. Un al doilea
,arhitectul-_ef" era mai mult ca probabil
1 februarie 1985.
1. Interviu acordat ziarului Le Matin de Paris,
2. Monica Lovinescu, La apa Vavilonului/2, 1960-1980, Humanitas, Bucure_ti, 2001,
Pp. 247-256
3. Noel Bernard (1925-1981) a emigrat impreun cu în Palestina, in 1940. A
printii
urmat studiile la lerusalim i la Londra. In capitala Angliei a lucrat la secjia român
a postului de radio BBC. Intre 1954-1955 a fost redactor la departamentul romånesc
al postului de radio Europa Liber. Intre 1955-1958 a devenit directorul depar-
tamentului, post în care a revenit în 1966 _i unde a rmas pân la moartea sa, în 1981.
Noel Bernard a murit în urma unui cancer pulmonar galopant, provocat, contorm
unor surse fiabile, de ctre Securitate. Documentele gsite în arhiv de cätre Nestor
Rates, el insu_i redactor _i apoi director al postului de radio Europa Liber, nu lasà
niciun dubiu in aceast privin. În prefaa crii loanei Mägur Bernard, dedicatd
oriei sogului sdu, Directorul postului nostru de radio (Curtea Veche,
2007), Vladimir Tismneanu remarca: .Noël Bernard a ineles
Bucure_u,
instinetiv c opina
document de acest tip este ,Nota extras" din 15 martie 1981, la o lun _i
jumtate dup ce Notl Bernard fusese operat la plmâni, ce reproducea un
articol aprut în publicaia exilului, BIRE, la Paris, privitor la intervenia
suferit de directorul postului de radio. Injosul paginii documentului
chirurgical
respectiv apare, dup cum noteaz Nestor Rate_, un comentariu scris de mân cu
urmätorul coninut: .Tov. col. Bogdan. Datele publicate de BIRE confirm c
mäsurile intreprinse de noi incep s aib efect. Semnat: Col. I. Tiseanu. Noël
Bernard a murit la 23 decembrie 1981.
Mai multor români din exil activi _i care aveau legtur cu postul de radio,
Securitatea le-a trimis cri-bomb, în care explozibilul trebuia s explodeze la
deschiderea pachetului: fostului ministru Nicolae Penescu, lui Paul Goma _i lui
Serban Orescu". In seara de 21 februarie 1981, teroristul internaional Carlos,
angajat de regimul de la Bucure_ti, a detonat o bomb la sediul Europei Libere
din München. Dou persoane din zon _i patru salariai ai Europei Libere au fost
rnii cu aceast ocazie. In dimineaa de 28 iulie 1981, Emil Georgescu,
zentator al,Actualitii romåneti", a fost atacat în garjul clädirii unde locuia
de ctre doi necunoscui _i înjunghiat de circa 20 de ori. Emil Georgescu a murit
si el in urma unui cancer la plmáni in luna ianuarie 1985. Se adaug cele dou
tentative de asasinare, e_uate graie vigilentei serviciilor occidentale, cea a lui
Paul Goma _i Virgil Tnase din 1982 _i cea a lui Virgil lerunca din 1983, in
ambele cazuri, agenii Securitii fiind interceptai (Matei Pavel Haiducu _i Bistran)".
La 13 noiembrie 1988, deceda la numai 51 de ani directorul
Europei Libere,
Vlad Georgescu, bolnav de un cancer galopant, precum predecesorii Noël
Bernard _i Mihai Cismrescu (care a ocupat functia de director mai puin de un
an). O rud din Romånia venise la Vlad Georgescu, dup ce se anuntase citirea
pe post a crii Orizonturi ro_ii, cu urmtorul mesaj al Securitii: ,Dac-1 dai
pe Pacepa la radio, vei muri".
Autoritjile de la Bucure_ti au încercat s saboteze activitatea postului de
radio pån in ultima clip a regimului, în ciuda schimbrilor din lumea comunist.
1. Interviu cu Nestor Rate_ realizat de Rodica Palade, Revista 22, nr. 672, 21-27 ianuarie
2003.
2. Confirmarea directorului SRI, Virgil Mgureanu, în scrisoarea adresat in 1992
Sefului serviciului de siguran al postului de radio, Richard Cummings: ,Pentru a-i
intimida pe unii colaboratori ai
Europei Libere sau pe ali adversari ai trecutului
regim, au fost folosite prin po_t unele dispozitive explozive, care prin detonare au
produs efectele cunoscute" (ldem).
3. Pentru detalii, vezi Monica Lovinescu, Jurnal
1981-1984, Humanitas, Bucureti, 2002, S.V.
16 ULTIMUL DECENIU COMUNIST
injurul României lucrurile evoluaser pån acolo incât, ,in atmosfera de ol.
est-european, alte servicii [ale radioului Europa Liber] plänuiesc s-si trasnost
_eful _tirilor imita
redactorii in Europa de Rsärit. De pilda, peste cáteva zile,
serviciul rusesc va pleca la Moscova". de.
de la
imi pare ru c nu pot semna cu mumele meu aceste ránduri, dar familia noastr se
compune din peste 20 de membri, care, cum bine _titi, ar avea de suferit crunte
represalii în cazul în care nu a_ pstra anonimatul. (,Un român", Bucure_ti, [iarna]
1979-1980, difuzat la 13 ianuarie 1980)
Anonimii aleg uneori pseudonime (G. lonescu, lon Popescu sau Cosmina
Cosmin) sau initiale (V.Ax.), dar mai des formule anodine: Un asculttor",
Un román",Un cetjean român", .Un turist", ,Un contribuabil", .Doi soi",
Un inocent", ,0 voce din popor". Întálnim îns i formule mai sugestive care
indic vårsta, ocupaia ori profesia sau starea social: , Un elev din România",
,Un äran de pe Valea Mureului", Un tànr veterinar"'. .Un medicUn
arbitect, Un inginer român", .Un juctor de bridge", ,Un pensionar", Un
marinar pensionar", ,Un pensionar fost salariat al Ministerului Industriei
Alimentare". Apar i expresii care indic protestul sau disperarea:o fostd
18 ULTIMUL DECENIU COMUNIST
Ds. chiar români fiind, dar plecai de mai de mult, nu ne mai puteji înelege. Nu se
poate povesti, este de necrezut, îmi dau seama. Trebuie s trie_ti în România, la
40 de ani dup rzboi, ca s întelegi ce nu este de înteles pentru un om care tråie_te
cat de càt normal. Care gånde_te normal. La noi nimic nu mai poate fi înserat în
limitele normalului.
untem ca pe o seen de provincie in care se joac o pies proast, cu actori amatori
si in regia unui nebun. Dac n-ar fi de fi de râs.
plâns, ar
20 ULTIMUL DECENIU COMUNIST
Întâmplarea face s pot trimite rândurile de mai jos pentru a fi citite la postul dvs. de
radio. Situaia din tara noastr este deseori comentat, explicat, interpretat de
redactorii dvs. de specialitate _i doresc s v asigur c aceasta reprezint singura
posibilitate a cetenilor RSR de a fi informai asupra realitilor economico-
-politico-sociale ale trii. Cercul ascult torilor dvs. este din ce în ce mai mare _i
cuprinde toate pturile sociale ale populaiei. Cred c astzi nu mai exist cetjean al
republicii care s cread în informaiile difuzate de mass-mediile române_ti. (,Un
román", Bucureti, [iarna] 1979-1980, difuzat la 13 ianuarie 1980)
Un alt asculttor nu preget, de altfel, s-i atrag atenia lui Nicolae Ceau_escu
asupra acestui adevr:
mass-media occidental.
pective). Acestea au constituit astfel o surs constant i pentru
In al doilea rånd, scrisorile trimise Europei Libere erau destinate autoritilor
din România multe dintre ele sunt adresate direct lui Nicolae Ceau_escu _i,
-
scrisorii
Suntem ungrup de asisteni
medicali din Bucure_ti care vrugm a da citire
noastre la postul de radio Europa Liber,
fiind unica surs de informare sigur pentru
ca prin dvs. s fim auzii
de dl
a noastr
noi în RSR _i, totodat, unica posibilitate
Nicolae Ceau_escu _i de ministrul Snii pentru a ne rezolva doleana
presedinte 1980, difuzat
noastr . (,Un grup de asisteni medicali", Bucure_ti, [martie-aprilie]
la 20 aprilie 1980)
I. Dou citate care ilustreaz acest rol al Europei Libere: ^tiu c le cunoa_tei pe
mai u_urat, i s
toate, dar doresc s-mi descarc sufletul, ca s m simt, în faa dvs.,
vå adresez cu pläcere ce aud _i vd. (|,G. lonescu", [primvara] 1984, difuzat la
o descrcare a revoltei
1 aprilie 1984)". Nu _tiu de ce v scriu toate acestea. Poate ca
,
monumentelor
Si atenuarea neputintei mele de a interveni în vreun fel pentru salvgardarea
l1984,
pe care ni le-au läsat inainta_ii. (,Un arhitect din Bucure_ti", [septembrie]
16 octombrie 1984)".