Curs TOLERANŢE GEOMETRICE – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa, S.l.dr.ing.

Livia Lazăr

Curs 3 - 4
3.3 Precizia asamblării
3.3.1 Noţiuni generale

Pentru a prescrie şi a evalua precizia dimensională a unei asamblări trebuie definite,

pentru început, conceptele de ajustaj, joc şi strângere.
În conformitate cu prevederile standardului SR EN 286-1/2010, ajustajul reprezintă
“relaţia rezultată din diferenţa înainte de asamblare, dintre dimensiunile a două piese , alezaj
şi arbore, care trebuie să fie asamblate şi care au aceeaşi dimensiune nominală”.
Acelaşi standard defineşte jocul ca fiind „diferenţa dintre dimensiunea alezajului şi a
arborelui, înainte de asamblare, atunci când diametrul arborelui este mai mic decât diametrul
alezajului”, fig. 3.5.

Joc = D – d > 0; d < D (3.11)

Jef = Def - def (3.12)

Fig.3.5 Reprezentarea jocului

Strângerea reprezintă „diferenţa negativă dintre dimensiunea alezajului şi a arborelui,

înainte de asamblare, atunci când diametrul arborelui este mai mare decât diametrul alezajului”,
fig.3.6.
Strângere = -(D – d) = d – D > 0; d > D (3.13)

Sef = def – Def (3.14)

Fig.3.6 Reprezentarea strângerii

1
 Curs TOLERANŢE GEOMETRICE – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa, S.l.dr.ing. Livia Lazăr

Din modul în care au fost definite conceptele de joc şi strângere, acestea sunt mărimi
pozitive.
Relaţiile (3.12) şi (3.14) arată că jocul este o strângere negativă sau strângerea este
un joc negativ.
Dacă relaţiile jocului şi strângerii efective se înlocuiesc valorile efective ale diametrelor
aplicând relaţia (3.5), se obtine :

Jef = Def – def = (N + Eef) – (N + eef) = Eef – eef (3.15)

Sef = def – Def = (N + eef) – (N + Eef) = eef - Eef (3.16)

Deoarece dimensiunile nominale ale arborelui si alezajului care formeaza o

asamblare sunt egale (ND = Nd = N).
es
În cazul în care asamblarea se face între un lot de alezaje DES EI şi dei valorile jocurilor
sau strângerilor vor fi diferite pentru fiecare asamblare, datorită valorilor efective diferite ale
pieselor care se asamblează.
Principalele tipuri de ajustaje care se pot defini în raport cu dimensiunile lor înainte de
asamblare sunt: ajustaje cu joc, ajustaje cu strângere şi ajustaje intermediare.

3.3.2 Mărimi care determină precizia dimensională a asamblărilor

Pentru toate tipurile de ajustaje, principalele categorii de mărimi care determină precizia
dimensională a asamblărilor, pentru diferite stadii de realizare a asamblărilor, sunt prezentate
în cele ce urmează.

➢ Mărimile prescrise (teoretice) stabilite la proiectarea produselor sunt:

1. Mărimi limită, care în funcţie de tipul ajustajelor pot fi:

a. Jocuri limită: jocul maxim (Jmax) şi jocul minim (Jmin);
b. Strângeri limită: strângerea maximă (Smax) şi strângerea minimă (Smin).
2. Mărimi medii:
a. Jocul mediu (Jmed);
b. Strângere medie (Smed).
3. Toleranţa ajustajului, Taj:
a. Toleranţa ajustajului cu joc, Taj.j sau toleranţa jocului Tj;
b. Toleranţa ajustajului cu strângere, Taj.s sau toleranţa strângerii Ts;
c. Toleranţa ajustajului intermediar, Taj.i , respectiv toleranţa jocului Tj sau toleranţa
strângerii Ts;

➢ Mărimi reale, care rezultă în urma realizării asamblării, respectiv:

a. Jocul real, Jr;
b. Strângerea reală, Sr.

➢ Mărimi efective, care se obţin în urma realizării asamblării şi sunt puse în evidenţă
prin măsurare:
a. Jocul efectiv, Jef;
b. Strângerea efectivă, Sef.

2
 Curs TOLERANŢE GEOMETRICE – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa, S.l.dr.ing. Livia Lazăr

3.3.3 Ajustaje cu joc

Standardul SR EN 286-1/2010 prezintă definiţia ajustajului cu joc, acesta fiind „ajustajul

care după asamblare asigură întotdeauna un joc între alezaj şi arbore, adică un ajustaj la care
dimensiunea minimă a alezajului este mai mare sau, în caz extrem, egală cu dimensiunea
maximă a arborelui”.
Reprezentarea grafică a ajustajelor cu joc – convenţional completă în figura 3.7 şi
simplificată în figura 3.8a şi b pune în evidenţă faptul că la ajustajele cu joc. Întotdeauna,
toleranţa alezajului se află deasupra toleranţei arborelui.

Fig.3.7 Reprezentarea convenţional completă și simplificată a ajustajului cu joc [2]

m

+ TD TD TD
0 0
-
Td
Td
Td
a.
TD
m
TD
TD
+ 0
0
- Td Td Td

b.
3.8 Reprezentarea simplificată a ajustajelor cu joc
a. în sistem alezaj unitar; b. în sistem arbore unitar

3
 Curs TOLERANŢE GEOMETRICE – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa, S.l.dr.ing. Livia Lazăr

În fig. 3.8a sunt prezentate grafic simplificat ajustajele cu joc la care toleranţa
alezajului este constantă ca poziţie (sistem alezaj unitar), diferitele valori ale parametrilor Jmax,
Jmin, Tj fiind obţinute prin modificarea poziţiei câmpului de toleranţă al arborelui (Td).
În figura 3.8b sunt prezentate grafic simplificat ajustajele cu joc la care toleranţa
arborelui este constantă ca poziţie (sistem arbore unitar), diferitele valori ale parametrilor Jmax,
Jmin, Tj , pentru diferite cazuri de funcţionare, fiind obţinute prin modificarea poziţiei câmpului
de toleranţă al alezajului (TD).
În continuare, se prezintă relaţiile de calcul pentru elementele care determină precizia
dimensională prescrisă ajustajelor cu joc. Aceste mărimi sunt prescrise în etapa de proiectare
a produsului.
Deoarece diametrele efective ale celor două piese (alezajul şi arborele) pot fi cuprinse
între valorile minimă şi maximă prescrise (cu valori repartizate dupa o curbă normală de
distribuţie), jocul obţinut va fi cuprins, de asemenea, între o valoare minimă şi una maximă.
Jocul maxim se obţine la asamblarea alezajului care are diametrul egal cu valoarea
maximă prescrisă, Dmax, cu arborele care are diametrul egal cu valoarea minimă prescrisă, dmin .

Jmax = Dmax - dmin (3.17)

Jocul minim se obţine la asamblarea alezajului care are diametrul egal cu valoarea
minimă prescrisă, Dmin, cu arborele care are diametrul egal cu valoarea maximă prescrisă, dmax.

Jmin = Dmin – dmax (3.18)

Înlocuind valorile limită ale diametrelor cu cele date de relaţiile (3.9) şi ţinând seama
că N = D = d, se obţin valorile jocurilor limită funcţie de abaterile admisibile ale celor două piese
conjugate.

Jmax = Dmax – dmin = (D – Es) – (d + ei) = Es - ei (3.22)

Jmin = Dmin – dmax = (D + Ei) – (d + es) = Ei - es (3.23)

Jocul mediu se calculează ca semisumă a jocurilor limită.

J max + J min
J med = (3.24)
2

Intervalul de variaţie al jocurilor efective, determinat de Jmin şi Jmax reprezintă toleranţa

jocului sau toleranţa ajustajului cu joc.

Taj = Tj = Jmax - Jmin (3.25)

Înlocuind valorile jocurilor limită cu relaţiile (3.20) si (3.21) se obtine :

Taj = Tj=Jmax - Jmin=(Dmax – dmin) – (Dmin – dmax )

Taj = Tj = (Dmax – Dmin) – (dmax – dmin )=TD + Td (3.26)

4
 Curs TOLERANŢE GEOMETRICE – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa, S.l.dr.ing. Livia Lazăr

În relaţia (3.26) valorile limită ale jocului pot fi înlocuite şi funcţie de abaterile limită,
obţinându-se acelaşi rezultat.

Taj = Tj =Jmax - Jmin = (Es – ei) – (Ei – es) = (Es – Ei) + (es – ei) = TD + Td (3.27)

Teoretic, toleranţa ajustajului cu joc (toleranţa jocului) este egală cu suma toleranţelor
pieselor care formează ajustajul.
Funcţie de diametrele limită prescrise celor două grupe de arbori şi alezaje care se
asamblează, ajustajele cu joc pot fi diferite, prezentând, deci, valori diferite ale jocurilor limită
şi ale toleranţei jocului.
Valorile limită ale jocului ca şi toleranţa ajustajului cu joc pot fi puse în evidenţă şi
grafic, procedând ca în fig. 3.9.

Fig.3.9 Reprezentarea grafică prin metoda liniilor paralele a ajustajului cu joc

La prelucrarea pe maşini-unelte, când realizarea cotelor se face prin treceri de probă

(ca metodă de reglare a sculei), pentru a se evita obţinerea rebutului irecuperabil (LRI) (def <
dmin sau Def > Dmax), reglarea se face la cca. 2/3 din toleranţă faţă de limita rebutului definitiv.
Diametrele obţinute - diametrele probabile – au valori corespunzatoare a 2/3 din
toleranţa faţă de limita rebutului irecuperabil (LRI) (dmin sau Dmax), după cum rezultă din figura
3.10. Piesele astfel realizate asigură, prin asamblare, obţinerea unui joc probabil a cărui valoare
poate fi calculată utilizând fig. 3.10.
Relaţiile de calcul pentru jocurile probabile, în funcţie de caracteristicile limită al
ajustajului sunt prezentate în relaţiile 3.28 şi 3.29.

Jprob = Jmin + 1/3 (TD + Td) = Jmin + 1/3 Taj (3.28)

Jprob = Jmax + 2/3 (TD + Td) = Jmax+ 1/3 Taj (3.29)

5
 Curs TOLERANŢE GEOMETRICE – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa, S.l.dr.ing. Livia Lazăr

Fig.3.10 Stabilirea jocului probabil

Se prescrie ajustajul cu joc pentru cazurile în care, prin rolul funcţional, una din piese
(cea cu alezaj sau arborele) efectuează o mişcare relativă, de rotaţie sau rectilinie, în raport cu
cealaltă sau când piesele se montează, se demontează şi se înlocuiesc frecvent (montarea
roţilor de transmisie, arbori în lagăre de alunecare, piston-cilindru, tija tachetului de ghidare, roţi
libere pe ax, bolţuri de manivela etc.).

3.3.4 Ajustaje cu strângere

Definiţia ajustajului cu strângere este dată în standardul SR EN 20286-1/1997 ca fiind

„ajustajul care după asamblare asigură întotdeauna o strângere între alezaj şi arbore, adică un
ajustaj în care dimensiuznea maximă a alezajului este mai mică sau, în caz extrem, egală cu
dimensiunbea minimă a arborelui”.
Reprezentarea grafică a ajustajelor cu strângere – convenţional completă în figura 3.11
şi simplificată în figura 3.12 a şi b pune în evidenţă faptul că la ajustajele cu strângere,
întotdeauna, toleranţa arborelui se află deasupra toleranţei alezajului.

Fig.3.11 Reprezentarea convenţional completă și simplificată a ajustajului cu strangere [2]

6
 Curs TOLERANŢE GEOMETRICE – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa, S.l.dr.ing. Livia Lazăr

Td
Td
m Td

+ TD TD TD
0 0
-

a.

m

+ 0
0
- Td Td Td

TD
TD

TD

b.
3.12 Reprezentarea simplificată a ajustajelor cu strângere
a. în sistem alezaj unitar; b. în sistem arbore unitar

În fig. 3.12.a – sunt prezentate ajustaje la care toleranţa alezajului are poziţie constantă
(alezaj unitar), diferitele valori ale strangerilor limita obţinându-se prin modificarea poziţiei
câmpului de toleranta al arborelui.
În fig.3.16.b – sunt prezentate ajustaje la care toleranţa arborelui are poziţie constantă
(arbore unitar), diferitele valori ale strângerilor limită obţinându-se prin modificarea poziţiei
câmpului de toleranţă al alezajului.
Strângerea maximă se obţine la asamblarea arborelui având diametrul maxim cu
alezajul având diametrul minim.

Smax = dmax – Dmin (3.30)

Strângerea minimă se obţine la asamblarea arborelui având diametrul minim cu alezajul

cu diametrul maxim.

Smin = dmin - Dmax (3.31)

Dacă în relaţiile (3.30) si (3.31) se înlocuiesc valorile diametrelor limită cu cele date de
relaţiile (3.15), tinându-se seama că N = D = d, se obţin valorile strângerilor limită funcţie de
abaterile admisibile ale pieselor care formeaza ajustajul.

Smax = dmax – Dmin = (d + es) – (D + Ei) = es - Ei (3.32)

Smin = dmin – Dmax = (d + ei) – (D + Es) = ei – Es (3.33)

Strângerea medie se calculează ca semisumă a strângerilor limită.

7
 Curs TOLERANŢE GEOMETRICE – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa, S.l.dr.ing. Livia Lazăr

S max + S min
S med = (3.34)
2
Intervalul cuprins între strângerile limită reprezintă toleranţa ajustajului cu strângere, sau
toleranţa strângerii.
Taj = Ts = Smax – Smin (3.35)

Înlocuind în (3.35) valorile strângerilor limită cu cele date de relaţiile (3.30) şi (3.31) se
obţine :

Taj = Ts = (dmax – Dmin) – (dmin – Dmax)

Taj = Ts = (dmax – dmin) + (Dmax – Dmin) = Td + TD (3.36)

sau folosind relaţiile (3.32 şi 3.33).

Ts = (es – Ei) – (ei – Es) = (es – ei) + (Es – Ei) = Td + TD (3.37)

Toleranţa ajustajului cu strângere, sau toleranţa strângerii, este teoretic egală cu suma
toleranţelor pieselor care formează ajustajul.
Ajustajele cu strângere pot prezenta valori diferite ale strângerilor limită, deci şi ale
toleranţei strângerii, funcţie de valorile limită ale pieselor care se asamblează.
Ca şi în cazul ajustajului cu joc, valorile strângerilor limită şi valoarea toleranţei strângerii
pot fi puse în evidenţa şi grafic, ca în fig. 3.13.

Fig.3.13 Reprezentarea grafică prin metoda liniilor paralele a ajustajului cu strângere

La prelucrare, în cazul reglării prin treceri de probă, diametrele pieselor obţinându-se la

2/3 din toleranţa faţă de limita rebutului definitiv (LRI), la asamblare se obtine o strângere
probabilă (fig. 3.14).
Sprob = Smin + 2/3 (TD + Td) = Smin + 2/3 Taj (3.38)
Sprob = Smax - 1/3 (TD + Td) = Smax- 1/3 Taj (3.39)

8
 Curs TOLERANŢE GEOMETRICE – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa, S.l.dr.ing. Livia Lazăr

Fig.3.14 Stabilirea strângerii probabile

Ajustajele cu strângere se prescriu pentru asamblarea pieselor care nu trebuie să aibă

mişcare relativă una faţă de cealaltă şi pentru asamblările la care nu se utilizează elemente
suplimentare de fixare (cuzineţi în lagăre, capete de bielă, montarea cămăşii de cilindru în
motor, scaunul supapei în chiulasa motorului, etc.).

3.3.5 Ajustaje intermediare

Conform strandardului SR EN 286-1/2010, ajustajul intermediar este definit ca „un

ajustaj care, după asamblare, poate asigura fie un joc sau o strângere în funcţie de dimensiunile
efective ale alezajului şi arborelui, adică, câmpurile de toleranţe ale alezajului şi arborelui se
suprapun parţial sau total”.
Reprezentarea grafică a ajustajelor intermediare – convenţional completă în figura 3.15
şi simplificată în figura 3.16a şi b pune în evidenţă faptul că la ajustajele intermediare, toleranţa
alezajului şi cea a arborelui se suprapun total sau parţial.

Fig.3.15 Reprezentarea convenţional completă și simplificată a ajustajului intermediar [2]

9
 Curs TOLERANŢE GEOMETRICE – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa, S.l.dr.ing. Livia Lazăr

m
Td Td
+ TD TD
0 0
-

a.
m

+ 0
0
- Td TD Td
TD

b.
3.16 Reprezentarea simplificată a ajustajelor intermediare
a. în sistem alezaj unitar; b. în sistem arbore unitar

Valorile limită se obţin când se asamblează piesele cu diametrele limită şi anume :

Jmax = Dmax – dmin = ES – ei (3.40)

Smax = dmax – Dmin = eS – Ei (3.41)

În cazul ajustajului intermediar se poate obţine fie un joc mediu, fie o strângere medie,
funcţie de raportul în care se găsesc Smax şi Jmax .

Caracteristicile medii se pot calcula şi în cazul ajustajelor intermediare, după cum

urmează:

Jmax +Jmin Jmax -Smax

Jmed = = (3.42)
2 2

Smax +Smin Smax -Jmax

...................................... Smed = = (3.43)
2 2

Toleranţa ajustajului intermediar se calculează funcţie de valorile limită ale jocului şi

strângerii.
Taj.i = Jmax – Jmin = Jmax – (-Smax) = Jmax+Smax (3.44)
sau

Taj.i = Smax – Smin = Smax – (-Jmax) = Smax + Jmax (3.45)

Înlocuind valorile Jmax şi Smax cu cele obţinute în relaţiile anterioare se obţine :

Taj. i = (ES – ei) + (es - Ei) = (ES - Ei) + (es – ei) = TD + Td (3.46)

Funcţie de diametrele limită ale pieselor din care este format, ajustajul intermediar poate
prezenta valori limită diferite jocurilor sau strângerilor.

10
 Curs TOLERANŢE GEOMETRICE – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa, S.l.dr.ing. Livia Lazăr

Ca şi în cazul celorlalte tipuri de ajustaje, valorile strângerilor şi jocurilor limită şi valoarea

toleranţei ajustajului pot fi puse în evidenţa şi grafic, ca în fig. 3.17.

Fig.3.17 Reprezentarea grafică prin metoda liniilor paralele a ajustajului intermediar

Ajustajul intermediar se prescrie atunci când piesele ce se asamblează necesită o

montare-demontare relativ uşoară în condiţiile unei bune centrări şi fără a fi deteriorate
suprafeţe de asamblare (capace în corpuri, bolţul de piston în piston, roţi dinţate mici cu mers
liniştit etc.).

3.3.6 Distribuţia jocurilor şi strângerilor efective

În cadrul producţiei de serie mică şi unicate, realizarea fizică a pieselor unui ajustaj şi
asamblarea lor poate conduce la obţinerea ajustajului cu oricare dintre valorile limita teoretice
(Jmin sau Jmax , Smin sau Smax ) sau cu o valoare oarecare în interiorul acestor limite.
Dacă însă piesele se execută în producţia de serie sau masă, numărul dimensiunilor
efective realizate pentru fiecare piesă este mare, corespunzător numărului de piese realizate
şi deci, rezultatele asamblării vor avea şi ele valori diferite, ale căror limite sunt cele teoretice.
Distribuţia valorilor efective ale jocurilor sau strângerilor între limitele admise, Jmin ÷ Jmax
sau Smin ÷ Smax , este determinată direct şi exclusiv de distribuţia valorilor efective ale celor
două piese componente între limitele admise, respectiv de distribuţia în cadrul relaţiilor.

Dmin ≤ Def ≤ Dmax (3.47)

dmin ≤ def ≤ dmax (3.48)

În cadrul proceselor tehnologice normale (afectate numai de erori întâmplătoare),

dimensiunile efective ale alezajelor şi arborilor sunt distribuite dupa legea normală Gauss-
Laplace şi, consecinţa logică, valorile efective ale jocurilor sau strangerilor la asamblare vor fi
distribuite după aceeaşi lege.

11
 Curs TOLERANŢE GEOMETRICE – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa, S.l.dr.ing. Livia Lazăr

La determinarea abaterii medii pătratice a jocurilor σj sau a strângerilor σs , respectiv la

stabilirea intervalului de împraştiere Wj = 6σj şi Ws = 6σs , trebuie să se ţină seama ca jocul şi
strângerea sunt, la asamblarea în producţie de serie şi de masă, evenimente aleatoare
complexe compuse ; dimensiunea alezajului şi cea a arborelui sunt evenimente aleatoare
independente pentru că, ele prelucrandu-se separat, valorile efective ale dimensiunilor lor apar
întâmplator.
Pentru determinarea mărimilor probabile ale ajustajelor cu joc este necesar să se
determine, în prealabil, toleranţa probabilă.1
În ipoteza că legea de distribuţie a dimensiunilor efective este distribuţia normală Gauss-
Laplace, fig.3.18, toleranţa probabilă a ajustajului cu joc se determină pornind de la proprietatea
dispersiei, D, conform căreia:

D(asambl.) = D(D+d) = D(D) + D(d) (3.49)

Dacă se înlocuieşte dispersia, D, cu abaterea medie pătratică, σ, se obţine:

σ2asambl. =σ2 (D+d)=σ2 (D)+σ2 (d) (3.50)

T j = T ajj
T jprob = T ajjprob

O J min J min prob J max prob J max

Fig.3.18 Schema stabilirii mărimilor limită probabile ale unui ajustaj cu joc

sau
σasambl. = √σ2 (D)+σ2 (d) (3.51)

1Dispersia colectivităţii D(x) = σ2

Dispersia indică gradul de reglare, respectiv precizia unui proces care este mai mare cu cât
dispersia este mai mică şi invers.
Principalele proprietăţi ale dispersiei sunt :
-dacă X şi Y sunt variabile aleatoare :
D[X + Y] = D[X] + D[Y]
D[X - Y] = D[X] - D[Y]
Abaterea medie pătratică a colectivităţii σ este rădăcina pătrată din dispersia
colectivităţii, adică :
 = DX 

12
 Curs TOLERANŢE GEOMETRICE – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa, S.l.dr.ing. Livia Lazăr

Prin înmulţirea cu 6 a ambilor membri ai ecuaţiei 3.51 rezultă:

6∙σasambl. =√[6∙σ(D)]2 +[6∙σ(d)]2 (3.52)

La limită, se poate considera că precizia maşinii unelte este:

W=6∙σ=Tj prob =Taj.j prob <Tj =Taj.j (3.53)

În aceste condiţii, relaţia (3.52) devine:

2 2
Tj prob =Taj. j prob. =√TD +Td (3.54)

Din fig. 3.18 se pot calcula următoarele două mărimi probabile ale ajustajului cu joc:

Jmin pr = Jmin + (Taj - Taj pr ) / 2 (3.55)

Jmax pr = Jmax - (Taj - Taj pr ) / 2

În baza aceluiaşi raţionament se obţin relaţiile şi pentru strângerile probabile:

Smin pr = Smin + (Taj - Taj pr ) / 2

Smax pr = Smax - (Taj - Taj pr ) / 2 (3.56)

Pentru ajustajul intermediar, din valorile calculate anterior se aleg mărimile probabile
specifice acestui tip de ajustaj, respectiv Jmax pr şi Smax pr.

Jmax pr = Jmax - (Taj - Taj pr ) / 2

Smax pr = Smax - (Taj - Taj pr ) / 2 (3.57)

În fig. 3.19 şi 3.20 sunt prezentate grafic distribuţiile valorilor efective ale dimensiunilor
pieselor care formează ajustajul şi distribuţiile jocurilor, respectiv strângerile efective obţinute
la asamblare. Se observă o suprafaţa mai mică la curbele reprezentând dimensiunile pieselor
prelucrate, curbe ce rezultă din numărul total de piese prelucrate, comparativ cu suprafeţele
curbelor reprezentând rezultatele asamblării (jocuri sau strângeri) şi care sunt determinate de
numărul total de asamblări posibile (dacă piesele au fost câte 100 din fiecare, asamblarile
posibile sunt 100x100 deoarece fiecare arbore din 100 se poate asambla cu oricare alezaj din
cele 100).

13
 Curs TOLERANŢE GEOMETRICE – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa, S.l.dr.ing. Livia Lazăr

Fig.3.19 Distribuţia jocurilor efective la ajustajele cu joc

Fig.3.20 Distribuţia strângerilor efective la ajustajele cu strângere

Dupa cum rezultă din relatiile 3.53 ÷ 3.57 şi din fig. 3.19 şi 3.20 valorile jocurilor sau
strângerilor apropiate de valorile limită teoretice au o probabilitate practic egală cu zero, ceea
ce conduce la restrângerea toleranţei ajustajului şi la considerarea unor valori limită ale
asamblării mai apropiate între ele decât valorile limită teoretice.
În cazul ajustajului intermediar, curba de distribuţie a jocurilor şi strângerilor efective
închide cu axa absciselor suprafaţa care prezintă două zone : una reprezentând posibilitatea
de apariţie a jocurilor (cea din dreapta) şi altă posibilitate de apariţie a strângerilor (cea din
stânga – strângerile sunt jocuri negative). Funcţie de raportul dintre valorile jocului şi strângerii
maxime, pot apărea trei situatii (fig. 3.21) :

Fig.3.21 Distribuţia jocurilor şi strângerilor efective la ajustajul intermediar

14
 Curs TOLERANŢE GEOMETRICE – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa, S.l.dr.ing. Livia Lazăr

- fig. 3.21 a |Smax pr | = |Jmax pr |, când probabilitatea de apariţie a jocurilor este

egală cu probabilitatea de apariţie a strângerilor şi deci pentru ajustajul respectiv se
va obţine Jmed = Smed = 0 ;
- fig. 3.21 b |Jmax pr | > |Smax pr | , când probabilitatea de apariţie, la asamblare,
a ajustajelor cu joc este mai mare ; reprezintă cazul ajustajului intermediar către joc,
ajustaj pentru care valoarea medie este un joc mediu ;
- fig. 3.21 c |Smax pr | > |Jmax pr |, când probabilitatea de apariţie, la asamblare,
a ajustajelor cu strângere este mai mare ; reprezintă cazul ajustajului intermediar
către strângere, ajustaj pentru care valoarea medie este o strângere medie.

Rezultă deci că, prin asamblarea alezajelor şi arborilor executaţi cu o anumită precizie
(toleranţă) se obţine un ajustaj cu o precizie practică mai bună (o toleranţă practică mai
restrânsă) decât precizia calculată teoretic.

Exemplu – La asamblarea alezajelor D=∅55+0,030 0 mm cu arborii d=∅55-0,030

-0,060 mm se
obţine un ajustaj cu joc caracterizat de limitele :
Jmax = Es – ei = 0,030 - (-0,060) = 0,090 mm
Jmin = Ei – es = 0 - (-0,030) = 0,030 mm
Toleranţa ajustajului (toleranţa jocului) este :
Tj = Jmax - Jmin = 0,090 – 0,030 = 0,060 mm
Toleranţa şi jocurile limită probabile (practice) vor fi:
2 2
Tj pr =√TD +Td = 0,042 mm
Jmax pr = Jmax – (Tj - Tj pr ) / 2 = 0,090 – (0,060 – 0,042) / 2 = 0,081 mm
Jmin pr = Jmin + (Tj - Tj pr ) / 2 = 0,030 + (0,060 – 0,042) / 2 = 0,039 mm

Rezultă că, în cazul în care asamblarea menţionată se execută în producţia de serie şi

de masă, datorită distribuţiei normale după curba Gauss-Laplace a dimensiunilor celor două
piese, rezultatul asamblării conduce la restrângerea valorilor limită faţă de cele calculate
teoretic.
Dacă, la proiectarea produselor care urmează a fi realizate în producţie de serie sau
masă, se aplică aceste calcule, atunci când se aleg ajustajele, se pot obţine economii în sensul
că piesele cu toleranţe mai largi se prelucrează mai uşor decât cele cu toleranţe mai strânse.

Exemplu :
Într-un anumit ansamblu, ce ar urma să fie executat în producţie de serie, un ajustaj cu
joc care ar prezenta Jmin ≥ 0,040 mm şi Jmax ≤ 0,080 mm ar asigura funcţionarea optimă.
Dacă se adoptă precizii egale pentru cele doua piese ale ajustajului, TD = td , atunci :
Tj = Jmax - Jmin = TD + td = 2TD = 2td
Tj = 0,040 mm şi deci TD = td = Tj / 2 = 0,020 mm
deci, teoretic, fiecare piesă trebuie să fie prevazută cu toleranţa de 0,020 mm.
Fiind vorba de producţie de serie, dacă se ţine seama că dimensiunile se vor distribui
după curba normală, toleranţa jocului va fi :
15
 Curs TOLERANŢE GEOMETRICE – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa, S.l.dr.ing. Livia Lazăr

Tj =√T2D +T2d = TD√2= td√2

de unde
TD = td = Tj /√2 = 0,040 / √2 = 0,029 = 0,030 mm

Deci, ţinând seama de distribuţia normală a dimensiunilor, piesele ar putea fi prevăzute

cu toleranţe mai mari (de 0,030 mm) care se pot realiza mai economic decât cele teoretice (de
0,020 mm).

16