ISTORIC AL ALTERNATIVEI EDUCAȚIONALE STEP BY

STEP ÎN LUME

,,Școala cea mai importantă e aceea în care înveți, înainte de toate, a învăța”
(Nicolae Iorga).

Începuturile metodei de educație "Step by Step" datează încă din anii'60, când în SUA
a aparut necesitatea elaborării unui program educațional adresat cu precădere copiilor cu
vârste între 3 și 5 ani, proveniți din familii defavorizate sau de imigranți. Cea mai mare parte a
acestora nu avuseseră încă acces la nici-o formă de educație instituționalizată.Programul a fost
apreciat de către familiile copiilor înca de la început, iar din 1969 a trecut sub tutela
"Departamentului de Stat pentru Educație" și extins în majoritatea statelor SUA, zeci de
milioane de preșcolari fiind educați prin metoda "Step by Step" (denumire dată programului
de către "Children Resource International" din Washington, ce deține și licența acestuia).
Programul Step –by- Step adoptă trei direcții majore de abordare a educației copilului
preșcolar și școlar mic :
 Constructivismul,
 Practicile adecvate dezvoltării copilului ,
 Educația progresivă.
Învățarea este un proces interactiv,care îi implică pe copii,pe adulți și mediul înconjurător.
Programul Step by Step este destinat copiilor de la naștere și până la vârsta de 13 ani,
precum și familiilor acestora. În România, programul a debutat în 1994 sub numele de Head
Start, care, în 1995 a luat numele de Step by Step, la inițiativa Fundației Soros pentru o
Societate Deschisă, prin semnarea unei Convenții cu Ministerul Educației Nationale.
Începând din martie 1998 programul este continuat de ''Centrul Step by Step pentru Educație
și Dezvoltare Profesională'' care oferă noi metode ca o continuare a viziunii de educare a
generatiilor viitoare în vederea unei participări active în cadrul societăților deschise.
Programul Step by Step creează temelia atitudinilor, cunoștințelor și deprinderilor de
care copiii vor avea nevoie în rapida schimbare a timpurilor viitoare. Programul este conceput
în spiritul respectului față de necesitățile specifice fiecărei țări și tradițiilor culturale, în
spiritul respectării Drepturilor Omului și Convenției Drepturilor Copilului.
Alternativa educațională Step by Step respectă curriculum-ul național, standardele
naționale, este adaptat culturii locale și, în acelasi timp, integrează standardele și cele mai
bune practici internaționale din domeniul educației.
În sens modern, educația se bazează pe achizițiile psihologiei dezvoltării copilului si vizează
cultivarea tuturor calităților potențiale ale acestuia.
Cercetările contemporane privind dezvoltarea ne spun că persoane diferite se dezvoltă în
ritmuri diferite și că există perioade critice individualizate de dezvoltare.
Comparaţia cu el însuşi în performanţele anterioare o face atât copilul cât şi pedagogul,
aceasta fiind una din motivaţiile descoperirii şi progresului individual. În plus copilul
descoperă efectele şi mijloacele colaborării şi negocierii cu semenii în locul unei competiţii pe
criterii standard impuse de adulţi.
Copilul învață prin descoperire în interacțiunea sa cu mediul. Interacțiunea cu mediul și
motivația explorării este cultivată de pedagog. Metodele și mijloacele de explorare și
cunoaștere ale copilului sunt individuale, adesea neașteptate, originale. Educația este
1
individualizată, copilul merge spre cunoașterea lumii înconjuratoare și identificarea
comportamentelor utile, pe căi personale.
Principiile alternativei Step-by-Step;
Practici de educaţie care iau în considerare copilului ca întreg;
Procesul de învăţământ este centrat pe copil, educaţia este individualizată;
Învăţărea este organizată pe Centre de activitate;
Participarea părinţilor la educaţia copilului;
Formarea continuă şi ajutorul tehnic pentru învăţători, educatori şi autorităţi educative
(directori, inspectori şcolari).

CONCLUZII:
Educaţia tradiţională este concepută ca o artă de-a conduce copilul spre asimilarea
normelor societăţii civilizate prin reproducerea sistemului socio-cultural existent. Implicit,
pedagogia tradiţională considera că la o anumită vârstă copii vor trebui să acumuleze o anume
calitate și cantitate de cunoştinţe şi să poată asimila anumite comportamente.
În acest sistem copilul învaţă prin reproducerea modelului dat. Educaţia este
generalizatoare, egalizatoare, după un model, care nu este întotdeauna înţeles de către copil cu
toate ca este probat şi acceptat de către adulţi. Performanţa rezultată se evaluează, prin notare.
Astfel nota prin judecata de valoare asociată devine „vină” sau „merit” ale copilului.
În sens modern, educaţia se bazează pe achiziţiile psihologiei dezvoltării copilului şi
vizează cultivarea tuturor calităţilor potenţiale ale acestuia. Cercetările contemporane privind
dezvoltarea ne spun că persoane diferite se dezvoltă în ritmuri diferite şi că există perioade
critice individualizate de dezvoltare.
Copilul învaţă prin descoperire în interacţiunea sa cu mediul. Interacţiunea cu
mediul şi motivaţia explorării este cultivată de pedagog. Metodele şi mijloacele de explorare
şi cunoaştere ale copilului sunt individuale, adesea neaşteptate, originale.
Educaţia este individualizată, copilul merge spre cunoaşterea lumii înconjurătoare şi
identificarea comportamentelor utile, pe căi personale. Performanţa într-un domeniu de
dezvoltare este în acest caz, de comparat doar cu celelalte aspecte ale dezvoltării copilului şi
cu propria performanţă sau abilitate anterioară, nu cu un standard extern.
Comparaţia cu el însuşi în performanţele anterioare o face atât copilul cât şi
pedagogul, aceasta fiind una din motivaţiile descoperirii şi progresului individual. În plus
copilul descoperă efectele şi mijloacele colaborării şi negocierii cu semenii în locul unei
competiţii pe criterii standard impuse de adulţi.
Dacă învăţământul tradiţional a fost cea mai adecvată formă de educaţie pentru o
societate statică, în care funcţiile (meseriile, profesiile, calificările) aveau o structură de
cunoştinţe şi abilităţi dinainte cunoscută, s-a afirmat că pentru epoca post-industrială a
secolului XXI circa 75% din meserii (profesii) ar fi încă necunoscute şi trebuiesc a fi
inventate.
Un învăţământ în care se pune accent pe rezultate ale achiziţiei şi pe reproducerea unor
abilităţi dinainte cunoscute, prin metode dinainte stabilite, care creează ierarhii, va trebui să
fie modificat înspre unul care să dezvolte oameni care vor putea să înveţe toată viaţa, să poată
inventa şi colabora pentru a se realiza în aceste profesii viitoare.

Bibliografie:
2
Albulescu,I.(2014).Pedagogii Alternative. Editura All, București.
Ilie,D.M.(2012).(coord.).Introducere în pedagogie,Editura Eikon, Timisoara,
Ilie,D.M.(2005).Elemente de pedagogie generală, teoria curriculu-ului și teoria
instruirii.Editura Mirton, Timisoara,
Miron,I. (2007).Instrucție și Educație.“Vasile Goldiş” University Press,Arad,
Vasile Chiş, Ion Albulescu, Horaţiu Catalano.(2013 )Pedagogiile alternative :
conceptualizări, dezvoltări curriculare, exemple de bune practici , Eikon, Cluj Napoca .