Cuprins:

INTRODUCERE 2

1. Indicatorii macroeconomici 3

2. Metodele de calcul a indicatorilor macroeconomici 4

3. Top 10 țări cele mai bogate și top cele mai sărace după PIB 5

4. Studiu de caz 10
Dinamica PIB-ului în Republica Moldova

Concluzii 13

1
INTRODUCERE
Introductiv Istoria macroeconomiei ca știință datează încă din vremuri antice, de pe vremea lui
Xenophon, Platon și Aristotel, atunci când au apărut primele cugetări cu privire la schimburile
comerciale. Însă Macroeconomia a fost recunoscută ca știință abia la începutul secolului 20 ca urmare a
două cauze principale: apariția ciclurilor economice și apariția sistemului conturilor naționale. Domeniul
macroeconomiei a căpătat o importanță majoră în special în timpul Marii Depresiuni din America anilor
1929-1933. Această perioadă a fost caracterizată de scăderea dramatică a activității economice, creșterea
sărăciei și ratei șomajului la 25% în rândul populației, precum și reducerea nivelului de trai în general.
Această criză economică a condus la necesitatea unui cadru sistematic de a măsura activitatea
economică și emite teorii pentru a ghida politicile economice în a depăși starea de depresiune. Încă de
atunci, economiștii dezbat care sunt cele mai bune metode în a asigura eliminarea fluctuațiile ciclurilor
economice precum și încadrarea sistemului economic pe cale de dezvoltare susținută.

Macroeconomiștii încearcă să răspundă la o serie de întrebări: Îmi voi găsi ușor o slujbă după ce termin
facultatea? Ar trebui ca guvernul să scadă taxele pentru a susține firmele și consumul gospodăriilor? O
să crească economia în următorii 3 ani după scăderea ratei dobânzii de politică monetară? De ce este
ridicat venitul mediu în unele țări în timp ce în alte țări este scăzut? De ce prețurile uneori cresc mai
rapid în anumite perioade comparativ cu alte perioade? De ce producția și ocuparea forței de muncă se
extinde sau se contractă în funcții de anumite decizii economice? Ce măsuri poate întreprinde guvernul
unei țări pentru a promova creșterea rapidă a veniturilor, o inflație scăzută și locuri de muncă stabile?

Aceste întrebări au o natura macroeconomică, deoarece acestea se referă la funcționarea întregii

economii. În general macroeconomiștii studiază această latură a economiei analizând evoluția
indicatorilor economici și corelațiile ce se stabilesc între aceștia. Într-un final, scopul studierii
macroeconomiei este de a analiza sustenabilitatea întregii economii și de a ajuta decidenții de politici
economice să găsească soluții care să amelioreze sau să elimine problemele cu care se confruntă o
economie.
Lucrarea individuă reprezintă o sinteză a conţinutului disciplinei de macroeconomie care include
tema “Indicatorii macroeconomici”.
Parcurgerea referatului, pe baza prezentelor instrucţiuni, asigură reţinerea informaţiilor de bază,
înţelegerea fenomenelor fundamentale şi aplicarea cunoştinţelor dobândite dobîndite pe parcursul
semestrului de ănvățămînd.
Referatul este structurat este structurat pe module iar acestea sunt structurate pe unităţi de învăţare. Un
modul reprezintă o problemă distinctă din materia disciplinei de microeconomie şi formează un tot
unitar din punct de vedere al specificului cunoştinţelor, al însuşirii unui anumit aspect al fenomenologiei
disciplinei, precum şi din perspectiva timpului necesar parcurgerii şi însuşirii fondului informaţional
respectiv. În acest sens, un modul poate conţine una sau mai multe unităţi de învăţare.
În modulul 1 sunt descriși indicatorii macroeconomici si termenii cheie, descrierea succintă a
acestora și refectarea lor.
Modulul 2 reprezintă metodele de calcul a indicatorilor macroeconomici, formulele și modul de
rezolvare a indicatorilor.
Modulul 3 desrie top 10 țări cele mai bogate și top cele mai sărace dupa PIB – aici sun structurate
după locul în top 10 și indicate Produsul Intern Brut la fiecare țară în parte.
Modulul 4 reprezintă un studiu de caz individual, acesta descrie tema Dinamica PIB-ului în
Republica Moldova – aceasta temă conține un tabel structurat care reprezintă dinamica PIB-ului din
anul 2004 pînă în anul 2017.

2
 1. Indicatorii macroeconomici
Evidenţierea nivelului de dezvoltare economică, a tendinţelor acesteia şi a modului în care sunt
utilizate resursele unei economii naţionale, necesită măsurarea rezultatelor activităţii economice.
Evaluarea , fizică şi valorică, a rezultatelor agenţilor economici în ansamblu permite reflectarea
evoluţiilor favorabile şi nefavorabile în economia naţională.

Sistemul Contabilităţii Naţionale (S.C.N.) din ţara noastră reprezintă un sistem de evidenţă valorică
a fluxurilor economice, în expresie monetară, la nivelul economiei naţionale. El are trei componente:
sectorul agenţilor economici; conturile naţionale; operaţiunile contabile.

Sectorul agenţilor economici cuprinde sectorul "firme", sectorul "gospodării", sectorul "public" şi

sectorul "străinătate". Sectorul "firme" cuprinde toate subiectele economice (agenţi economici) care au
ca trăsătură principală faptul că produc bunuri destinate pieţei, iar scopul activităţii îl constituie
obţinerea de profit. Sectorul "gospodării" sau "menaje" este un sector consumator, în sensul că
utilizează veniturile obţinute pentru satisfacerea necesităţilor de consum.
Veniturile gospodăriilor provin de la firme şi de la sectorul public (guvernamental), în contraprestaţia
factorilor de producţie puşi la dispoziţie sectorului productiv sau sectorului public sau din transferuri de
la alte sectoare (pensii, burse, ajutoare etc.). Sectorul "public" sau "guvernamental" reuneşte toate
subiectele economice (instituţiile publice) care produc bunuri publice (colective) pentru populaţie, fără a
primi echivalentul valoric. Aici se cuprind, în general, serviciile publice (sănătate, învăţământ, apărare
etc.). Sectorul public se separă în: unităţi de asigurări sociale şi organisme ale administraţiei (centrale şi
locale). Sectorul "străinătate" sau "restul lumii" evidenţiază tranzacţiile cu alte ţări.

Sistemul conturilor naţionale reprezintă o reprezentare a economiei naţionale, înregistrând toate

fluxurile reale şi monetare din sistemul economic, în mod coerent, corelat şi echilibrat. Conturile
macroeconomice sunt rezultatul unor multiple agregări şi sintetizări ale informaţiilor cuprinse în
conturile alcătuite pe subiecte economice, sectoare economice şi ramuri de activitate.
Ele sunt utilizate pentru calcule macroeconomice şi pentru furnizarea informaţiilor necesare privind:
producţia de bunuri pe economia naţională, structura şi utilizarea acesteia, formarea şi repartiţia
veniturilor în societate, utilizarea veniturilor societăţii etc. Pentru analiza acestor aspecte esenţiale ale
vieţii economice din societate se alcătuiesc următoarele conturi naţionale:

Contul de producţie. Se construieşte la nivelul sectoarelor şi pe ansamblul economiei naţionale, prin

acesta sintetizându-se tranzacţiile specifice activităţii de producţie a subiectelor economice interne. În
partea dreaptă a contului de producţie se înregistrează valoarea producţiei brute (pe sectoare sau pe
economie naţională), iar în partea stângă, consumul intermediar (adică valoarea bunurilor - altele decât
cele de capital fix - şi serviciilor produse şi consumate în scopul producerii de noi bunuri materiale şi
nemateriale).

Indicatorii macroeconomici cheie:

Produsul social (P.S.) reprezintă valoarea bunurilor materiale şi serviciilor economice produse în
cadrul ramurilor producţiei materiale, în decurs de un an. Se prezintă atât sub aspect material, cât şi sub
aspect valoric. Sub aspect material, se concretizează în totalitatea mijloacelor de producţie şi a bunurilor
de consum produse, în timp ce, sub aspect valoric cuprinde cheltuielile de producţie aferente bunurilor
produse şi serviciilor prestate, veniturile primare ale populaţiei ocupate în sfera productivă, ale unităţilor
economice producătoare, precum şi veniturile primare ale statului.

Produsul social final (P.S.F.) constă din valoarea de schimb a bunurilor materiale şi serviciilor
economice produse şi ajunse în decursul perioadei de calcul în ultimul stadiu al circuitului economic.
Mărimea acestui indicator se calculează ca diferenţă între P.S. şi consumul intermediar. Din punct de
vedere material, P.S.F. cuprinde ansamblul bunurilor produse într-o anumită perioadă de timp şi care
3
sunt destinate: satisfacerii consumului personal şi social, înlocuirii capitalului fix consumat, acumulării,
constituirii stocurilor, exportului.

Venitul naţional (V.N.) este indicatorul sintetic (agregat) care exprimă valoarea nou creată în sfera
producţiei materiale şi a serviciilor economice în decurs de un an. Mărimea acestui indicator se
determină prin scăderea din P.S. a valorii bunurilor materiale consumate în procesul producerii lui. Sub
aspect material, cuprinde totalitatea bunurilor de consum (bunuri materiale şi servicii) şi acea parte a
mijloacelor de producţie (a prodfactorilor) care sunt destinate acumulării şi rezervelor. Sub aspect
valoric, cuprinde veniturile primare ale populaţiei ocupate în producţia materială, veniturile primare ale
unităţilor productie şi pe cele ale statului.

Produsul global brut (P.G.B.) reprezintă valoarea totală a bunurilor şi serviciilor cu caracter marfar
sau nemarfar, create în subsistemele economiei naţionale, într-o perioadă determinată, de regulă, un an.
Deoarece, pe fluxul productiv real, bunurile şi serviciile parcurg diferite faze de prelucrare, este
necesară evitarea înregistrării repetate şi acumulării în P.G.B. a consumului intermediar.

GDP – Produsul Intern Brut (PIB)

GDP este unul dintre cei mai importanţi indicatori ai economiei unei ţări şi indică valoarea de piaţă a
tuturor produselor şi serviciilor produse pe parcursul unui an. GDP în sine este considerat un indicator
de tip lagging, astfel majoritatea investitorilor îşi concentrează atenţia pe două rapoarte care sunt
publicate în lunile dinaintea GDP-ului, respectiv versiunea finală şi raportul preliminar.

Produsul intern net (P.I.N.) reflectă mărimea valorii adăugate nete a bunurilor economice destinate
consumului final, care au fost produse în interiorul unei anumite ţări, de către agenţii economici
autohtoni şi străini, într-o anumită perioadă.

Produsul naţional brut (P.N.B.) constă în expresia bănească a producţiei finale brute, obţinută de
agenţii economici autohtoni, care acţionează în interiorul ţării ori în afara acesteia, în decursul unei
anumite perioade de timp, de regulă un an.

Produsul naţional net (P.N.N.) reprezintă expresia bănească a valorii adăugate nete a bunurilor şi
serviciilor finale obţinute de agenţii economici autohtoni, care activează în interiorul ţării şi în afara
acesteia, într-o anumită perioadă de timp, de regulă un an.

În contabilitatea naţională şi în analiza macroeconomică se calculează şi venitul naţional (VN). VN

exprimat în preţurile pieţei reprezintă P.N.N., iar exprimat în preţurile factorilor de producţie reprezintă
P.N.B.; evaluat în preţurile factorilor de producţie şi este denumit venit naţional brut.

2. Metodele de calcul a indicatorilor macroeconomici

Produsul intern brut (P.I.B.)

PIB = CF + FBCF + VS + (E - I)
unde: CF = consum final;
FBCF = formarea brută de capital fix;
VS = variaţia stocurilor;
E = exporturi;
I = importuri
sau: PIB = PGB - CI
unde: PGB = produsul global brut
CI = consumul intermediar Produsul intern net (P.I.N.)

4
Produsul intern net (P.I.N.)
Se calculează prin scăderea din P.I.B. a consumului de capital fix, adică a amortizării (A):
PIN = PIB - A

Produsul naţional brut (P.N.B.)

Dacă se porneşte de la P.I.B., P.N.B. se determină prin adăugarea producţiilor finale brute ale agenţilor
economici naţionali care îşi desfăşoară activitatea în afara graniţelor naţionale şi prin scăderea valorii
bunurilor realizate de producătorii străini pe teritoriul ţării de referinţă

Produsul naţional net (P.N.N.)

Se determină prin scăderea din P.N.B. a amortizării capitalului fix (A)
PNN = PNB - A

Venitul naţional (VN)

3. Top 10 țări cele mai bogate și top cele mai sărace după PIB

1. STATELE UNITE ALE AMERICII

PIB Nominal*: 19.39 trilioane $
PIB bazat pe PPP*: 19.39 trilioane $
SUA și-au păstrat poziția ca fiind cea mai mare economie din lume, încă din 1871. Mărimea
economiei SUA era de 19.39 trilioane USD în 2017 în termeni nominali și a atins 20.41 trilioane
USD în 2018. America este deseori considerată o superputere economică și asta deoarece
economia sa constituie aproape un sfert din economia globală, susținută de o infrastructură
avansată, tehnologie și abundența resurselor naturale. În timp ce economia SUA este orientată
spre servicii, contribuind cu aproape 80% din PIB, fabricile contribuie cu aproape 15% din
producție. Atunci când economiile sunt evaluate în termen de paritatea puterii de cumpărare,
SUA își pierde locul fruntaș din cauza celui mai apropiat competitor, China. În 2018, economia
SUA, in termeni de PIB (PPP) era de circa 20 trilioane USD, in timp ce economia chineză
măsura peste 23 trilioane USD.  Diferența dintre cele două economii în termeni de PIB nominal
se așteaptă a se diminua până în 2023; economia SUA este proiectată pentru o creștere de până la
24.53 trilioane USD până în 2023, urmată îndeaproape de China, cu o creștere de până la 21.57
trilioane USD.
2. CHINA
PIB nominal:  12.01 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 23.15 trilioane $
China a experimentat o creștere exponențială în ultimele decenii, spărgând barierele unei
economii conservatoare, închise, pentru a se transforma într-un hub de fabricație și export
mondial. China mai este denumită și “fabrica lumii”, datorită bazei sale uriașe de fabricație și
5
 export. Totuși, pe parcursul timpului, rolul serviciilor a crescut progresiv, iar cel al fabricării ca
și contribuitor la PIB a scăzut relativ. În 1980, China era a șaptea cea mai mare economie din
lume, cu un PIB de 305.35 bilioane USD, în timp ce mărimea economiei SUA era de numai 2.86
trilioane USD. De la reforma pieței inițiată în 1978, gigantul asiatic a cunoscut o creștere
economică de circa 10% anual. În ultimii ani, ritmul de creștere a încetinit, deși rămâne mare în
comparație cu națiunile prietene. Banca Mondială a raportat o  viteză în creșterea economică a
Chinei în 2017, pentru prima dată din 2010, în principiu condusă de o reconectare ciclică  pe
piața globală.  China proiectează o creștere de 6.6% în 2018, care s-ar domoli la circa 5.5% până
în 2023. De-a lungul anilor, diferența dintre economia Chinei și cea a SUA s-a diminuat rapid. În
2018, diferența dintre PIB-ul Chinei și cel al SUA s-a redus la 6.32 trilioane USD, iar până în
2023 diferența ar ajunge la 2.96 trilioane USD. 
3. JAPONIA
PIB nominal:  5.2 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 5.42 trilioane $
Japonia este cea dea treia cea mai mare economie din lume, cu un PIB de circa 5 trilioane USD
în 2018. Criza financiară din 2008 a zguduit economia Japoniei și a fost o perioadă de provocări
pentru această țară. Criza globală a declanșat o recesiune urmată de o cerere slabă și o datorie
publică imensă. Ulterior, când economia a început să se recupereze, Japonia a suferit un
cutremur masiv care a lovit țara din punct de vedere social și economic. Analiștii sunt de părerea
că economia Japoniei va căpăta un stimul cu ocazia Olimpiadei din 2020, ce va păstra fluxul de
investiții străine. PIB-ul nominal al Japoniei este în prezent de 5.16 trilioane USD. 
4. GERMANIA
PIB nominal:  3.68 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 4.17 trilioane $
Germania nu este doar cea mai mare economie a Europei, ci și cea mai puternică. Pe o scală
globală, este economia nr. 4 referitor la PIB-ul nominal, în valoare de 3.68 trilioane USD.
Mărimea PIB-ului în funcție de paritatea puterii de achiziție este de 4.17 trilioane USD, în timp
ce PIB per capita* este 44.549.69 USD (locul 17 în lume). Deși economie Germaniei a avut un
salt în 2017, FMI preconizează o descreștere de până la 2.2% în 2020, dat fiind riscul de
protecționism și Brexit. 
5. REGATUL UNIT AL MARII BRITANII
PIB nominal: 2.62 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 2.91 trilioane $
Regatul Unit, cu un PIB de 2.62 trilioane USD, este a 5-a cea mai mare economie mondială. În
termeni de PPP ai PIB-ului, Marea Britanie ajunge pe locul 9 cu un PIB-PPP de 2.91 trilioane
USD. În același timp, țara se află pe locul 23 referitor la PIB per capita, cu 39,734.59 USD. 
PIB-ul nominal a fost de 2.96 trilioane USD în 2018, dar se preconizează că va ajunge pe locul 7
până în 2023, la 3.47 trilioane USD. Economia Marii Britanii este constituită primar din sectorul
de servicii, care contribuie cu peste 75% din PIB la fabricație, al doilea segment proeminent,
urmat de agricultură. Deși agricultura nu este un contribuitor major la PIB, 60% din nevoile de
hrană ale Marii Britanii sunt produse în interiorul țării, deși mai puțin de 2% din forța sa de
muncă este angajată în acest sector.
6.  INDIA
PIB nominal:  2.61 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 9.45 trilioane $
India este economia cu cea mai rapidă creștere din lume, în trilioane de dolari și se află pe locul
6, cu un PIB nominal de 2.61 trilioane USD. Țara se află pe locul 3 în funcție de PIB-ul bazat pe
PPP, în mărime de 9.45 trilioane USD. Sectorul de fabricație rămâne unul decisiv pentru
economia acestei țări, guverul având inițiativă promovării și exportului mărcii „made in India”. 
7. FRANȚA
PIB nominal: 2.7 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 2.83 trilioane $
Franța, cea mai vizitată  țară din lume și cea de-a treia economie a Europei se clasează pe locul
6
 șapte în lume cu un PIB nominal de 2.7 trilioane USD, iar PIB-ul său bazat pe PPP este de circa
2.83 trilioane USD. Țara oferă locuitorilor săi un standard ridicat de trai, așa cum se reflectă în   
PIB-ul per capita de 44.549 USD. În ultimii ani, creșterea economică a încetinit, rezultând
șomajul, care a pus o presiune imensă pe guvern pentru a reporni economia. Banca Mondială a
înregistrat rate de șomaj de 10% în 2014, 2015 și 2016. În 2017, a scăzut la 9.681%. În afară de
turism, care rămâne un factor foarte important pentru economia sa, Franța este un producător
agricol de top, deținând cam o treime din terenul agricol total al Uniunii Europene. Franța este as
șaselea producător agricol al lumii și al doilea exportator agricol, după Statele Unite. Sectorul de
fabricare este dominat de industria chimică, automotive și industria armelor. Economia a crescut
cu 1.7% în 2019, conform FMI.
8. ITALIA
PIB nominal: 2.1 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 2.5 trilioane $
Cu un PIB nominal de peste 2 trilioane USD, Italia a depășit ușor Brazilia și se situează acum pe
locul 8 în topul economiilor mondiale. Analiștii FMI spun că economia Italiei poate înregistra o
creștere de până la 2.5 trilioane USD până în 2023. În termeni de PIB bazat pe PPP, economia
acestui stat valorează circa 2.5 trilioane USD, iar PIB-ul per capita este de 31,984 USD. Fiind un
membru prominent al Zonei Euro, Italia a înfruntat un mare haos economic și politic. Rata sa de
șomaj continuă să fie peste 9%, în timp ce datoria publică rămâne de circa 132% din PIB. Pe o
latură pozitivă, exporturile și investițiile în afaceri aduc recuperarea economică a acestei țări. 
9. BRAZILIA
PIB nominal: 2 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 3.1 trilioane $
Brazilia este cea mai mare și mai populată țară din America Latină. Cu un PIB nominal de 2
trilioane USD, Brazilia este economia nr. 9 din lume. Țara, care a beneficiat de valul de mărfuri,
a suferit mai multe regrese la finalizarea superciclului mărfurilor, precum și probleme interne de
corupție și incertitudine politică, care au periclitat mediul de investiții și de afaceri. În prezent
FMI proiectează o creștere economică de 2% până în 2020. Brazilia este parte BRICS, alături de
Rusia, India, China și Africa de Sud. Țara are un PIB (PPP) de 3.24 trilioane USD și un PIB per
capita de 9,681 USD.
10. CANADA
PIB nominal: 1.7 trilioane $
PIB bazat pe PPP: 1.76 trilioane $
Canada a devansat Rusia pentru a lua locul 10 în 2015 și și-a menținut poziția încă de atunci.
PIB-ul nominal al Canadei este acum de 1.7 trilioane USD și se preconizează că va atinge 2.43
trilioane USD până în 2023. PIB-ul per capita al Canadei este de 45.077 USD și se situează pe
locul 20 în lume, în timp ce PIB-ul bazat pe PPP este de 1.76 trilioane USD, ceea ce o clasează
pe locul 17 în lume. Canada s-a confruntat cu un nivel de șomaj care promite să se micșoreze pe
viitor. Țara pune un mare accent pe fabricație, care este crucială pentru viitoarea sa creștere
economică. Canada a înregistrat o creștere de 2% în 2019, comparativ cu 1.7% în 2018, ceea ce
îi oferă perspective bune în următorii ani.

7
După datele din https://ro.wikipedia.org/ lista  țărilor în funcție de produsul intern
brut (nominal) arată astfel:

8
Top 10 țări cele mai sărace dupa PIB

9
 4. Studiu de caz
Dinamica PIB-ului în Republica Moldova
Bugetul de stat al Republicii Moldova constituie principala componentă a sistemului bugetar. Din
punct de vedere juridic, bugetul de stat este definit ca un act în care se
înscriu veniturile și cheltuielile probabile ale statului pe o perioadă de un an (1 ian. - 31 dec.).
Din punct de vedere economic, bugetul de stat exprimă relații economice, care iau naștere în procesul
repartiției produsului intern brut, în legătură cu îndeplinirea funcțiilor statului. Aceste relații se
manifestă în dublu sens: pe de o parte ca relații prin care se prelevează resurse bănești la dispoziția
statului, pe de altă parte, ca relații prin care se repartizează aceste resurse.
Republica Moldova se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil. Ponderea maximă
în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești
sunt fructele, legumele, vinul și tutunul, cu toate acesta, în ultima perioadă, țara exportă și cablaje,
echipament și unelte electronice pentru automobile. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin
economic, din care nu și-a revenit decât în anii 2000. Cu un PIB pe cap de locuitor de 5.300 dolari pe
an (2017), Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia.
Construcția Portului de la Giurgiulești, a mărit accesul Moldovei la piața internațională de petrol și a
micșorat dependența sa energetică față de Rusia. Portul a fost finalizat la sfârșitul anului 2006.
PIB pe sector:

An 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Variație în
▲7, ▲7, ▲4, ▲7, ▼6, ▲7, ▲6, ▼0, ▲9, ▲4, ▲2,
preț. ▲3,0 ▼0,5 ▲4,5
4 5 8 8 0 1 8 7 4 6 0
comparate

10
 Referințe:
În anul 2008, Republica Moldova a avut un PIB de 6 miliarde de dolari, adică un PIB pe cap de
locuitor de 1.694 de dolari. Prin comparație, România a avut în același an un PIB de 192 de miliarde de
dolari, adică 12.200 de dolari pe cap de locuitor.
Economia Republicii Moldova a înregistrat în anul 2017 o creștere cu 4,5% comparativ cu anul 2016,
valoarea produsului intern brut (PIB) depășind 150 miliarde de lei, potrivit datelor Biroului Național de
Statistică.
Produsul Intern Brut (PIB) s-a cifrat la 64 de miliarde și 323 de milioane de lei (64323 mil. lei) în
timestrul trei din 2019. 
Indicatorul este cu 1,1% mai mare față de trimestrul II din 2019 și cu 5,1% în creștere față de trimestru
III din 2018, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS).

„În ianuarie-septembrie 2019, PIB a constituit în valoare nominală 155 de miliarde 212 milioane de
lei  (155212 mil. lei) în preţuri curente de piaţă, fiind în creştere - în termeni reali - cu 4,8% faţă de
ianuarie-septembrie 2018”, informează BNS.
Produsul Intern Brut este suma valorii de piață a mărfurilor și serviciilor destinate consumului final
produse de economia unei țări.
Creșterea de 5% a PIB-ului comparativ cu 2018 nu constituie un prilej de bucurie, pentru că și inflația
crește în 2019 tot cu 5%. Aceasta ar însemna că PIB-ul bate pasul pe loc.
Legătura dintre inflație și PIB este următoarea: când inflația crește, moneda națională depreciindu-se,
crește corespunzător și PIB-ul, în situația în care acesta este calculat în prețuri actuale ale pieței, iar
condițiile producției de bunuri nu se schimbă. 
Banca Națională a Moldovei (BNM) a prognozat că rata inflației va crește până la 8% în luna
decembrie 2019, însă rata inflației medii anuale va constitui 5% pentru acest an.
Pentru 2020, BNM prevede o rată a inflației de 5,5%. În 2020, ritmul de creștere a inflației va încetini,
sub influența factorilor externi și interni, a explicat la un briefing guvernatorul BNM, Octavian Armașu.
Prețurile au crescut în primele 9 luni din 2019, comparativ cu 2018. În medie, produsele alimentare s-au
scumpit cu 9,3% în septembrie, comparativ cu septembrie 2018. Combustibilul s-a scumpit cu 1,3%,
față de intervalul corespunzător din 2018.
Cât privește situația exporturilor-importurilor, care contează în ecuația PIB-ului, Republica Moldova a
importat de peste două ori mai mult decât a importat în intervalul ianuarie-octombrie 2019.
Exporturile moldovenești de mărfuri au valorat 2,3 miliarde de dolari americani în ianuarie-octombrie
2019, iar importurile au însumat 4,8 miliarde de dolari, potrivit datelor publicate de Biroul Național de
Statistică (BNS) pe 16 decembrie. 
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-octombrie 2019 a fost de 47,8% (47,0% - în
ianuarie-octombrie 2018). Cu țările Uniunii Europene (UE–28) gradul de acoperire a importurilor cu
exporturi a fost de 62,9% în ianuarie-octombrie 2019, iar cu țările CSI – de 30,8%.
Deficitul balanței comerciale a fost de 2,5 miliarde de dolari SUA în intervalul menționat, în creștere cu
0,1% (3,4 milioane dolari) comparativ cu ianuarie-octombrie 2018. Exporturile au fost în creștere cu
3,4% față de anul 2018, iar importurile – cu 1,7%.
Biroul Naţional de Statistică informează că, conform datelor operative, în anul 2019, produsul intern
brut (PIB) a însumat 210,1 miliarde lei, preţuri curente de piaţă, în creștere - în termeni reali - cu
3,6% faţă de anul 2018 semidefinitiv.

11
Produsul intern brut în anul 2019 – serie brută

Categorii de resurse
La creșterea PIB, în anul 2019 față de anul 2018, au contribuit, în principal, următoarele activități
economice:
 Construcțiile (+1,3%), cu o pondere de 8,6% la formarea PIB și o creștere a Valorii   Adăugate
Brute (VAB) cu 15,9%; 
 Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a
motocicletelor; transportul și depozitarele; activitățile de cazare și alimentație publică (+1,2%),
cu o pondere de 21,8% la formarea PIB și o majorare a VAB cu 5,7%;
 Industria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică și
termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor,
activități de decontaminare (+0,4%), cu o pondere de 14,2% la formarea PIB și o majorare a
VAB cu 2,6%;
 Informațiile și comunicațiile (+0,4%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,7%), dar care
au înregistrat o creștere mai semnificativă a VAB (cu 9,2%).
Contribuție pozitivă la creșterea PIB au avut-o și impozitele pe produs (+0,5%), cu o pondere de 13,5%
la formarea PIB și o majorare a volumului cu 3,6%.
Un impact negativ la creșterea PIB au avut:
 Agricultura, silvicultura și pescuitul (- 0,2%) ca  urmare a reducerii VAB cu 2,3%;
 Administrația publică și apărare; asigurări sociale obligatorii; învățămînt; sănătate și asistență
socială (- 0,1%), cu o pondere de 11,8% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 0,8%.

12
 Concluzii
Lucrarea individuală reprezinta cunoștințele abordate pe parcursul unui semestru de învățămînt
reprezentate în formă de referat. În această lucrare am deprins cunotințe din domeniul
macroeconomiei la capitolul indicatorii macroeconomici. Aceasta reprezintă un capitol complex
din punct de vedere științific , economic, precum și politic.

În conluzie am raspuns la intrebarea: Care este domeniul de studiu al macroeconomiei?

Macroeconomia este un domeniu al științelor economice ce studiază economia ca un întreg.
Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia lucrează cu mărimi agregate, cum ar fi
venitul total, gradul de ocupare al forței de muncă, rata inflației, oscilațiile producției interne și
mulți alți indicatori.
În centrul atenției teoriilor macroeconomice se află, în final, rolul pe care statul îl are în
contextul economic și cum poate acesta să influențeze nivelului prețurilor, gradul de ocupare al
forței de muncă sau creșterea economică, utilizând o serie de instrumente de politică economică
precum impozitele și taxele, cheltuielile guvernamentale, rata dobânzilor, cadrul de reglementare
al piețelor, etc.
Am raspuns la întrebarea: Ce sunt indicatorii macroeconomici și ce reprezintă Produsul Intern
Brut?
Indicatorii macroeconomici sunt date statistice care indică starea actuală a economiei, în
funcție de un anumit domeniu economic (industrie, piața forței de muncă, comerț, piața monetară
etc.).
Unul dintre cei mai mediatizați și mai utilizați indicatori macroeconomici îl reprezintă
Produsul intern brut. Prescurtat PIB, acesta reflectă suma valorii de piață a tuturor
bunurilor și serviciilor destinate consumului final și produse în interiorul unei țări, în decurs
de un an. Practic, PIB-ul reprezintă un indicator al activității economice al unei țări.

Am realizat următoarele obiective: acumularea cunostințelor la tema Indicatorii

macroeconomici, invățarea practică a abordarii acestor indicatori in formule si am ănvățat
metodele de rezolvare a indicatorilor și formulele de aplicare, am studiat Produsul Intern Brut a
celor mai bogate țări din lume după PIB și cele mai sarace. Am analizat și am efectut studiu de
caz pe tema Dinamica PIB-ului în Republica Moldova.

În concluzie studiind tema Dinamica PIB-ului în Republica Moldova putem spune Produsul
Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova, din păcate, bate pasul pe loc. Indicatorul este în
creștere cu 5% față de 2018, dar și inflația a crescut pe măsură. Dar după cum observam statistic
dinamiva PIB-ului tinde spre o creștere. De exeplu pe pagina https://statistica.gov.md/ este
prezentat: Biroul Naţional de Statistică informează că, conform datelor operative, în anul 2018,
Produsul intern brut (PIB) a însumat 190 miliarde lei, preţuri curente de piaţă, în creștere - în
termeni reali - cu 4,0% faţă de anul 2017 semidefinitiv. Biroul Naţional de Statistică informează
că, conform datelor operative, în anul 2019, produsul intern brut (PIB) a
însumat 210,1 miliarde lei, preţuri curente de piaţă, în creștere - în termeni reali - cu 3,6% faţă
de anul 2018 semidefinitiv.

Analizând evoluția PIB-ului real, putem să ne dăm seama dacă o economie se află pe un trend
de dezvoltare sau dacă aceasta stagnează, sau chiar mai rău, se contractă.

13
Bibliografie:
1. cademia.edu/33314494/Seminarul_1_Introducere_in_MACROECONOMIE
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Republicii_Moldova#Produsul_Intern_Brut
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bugetul_Republicii_Moldova
4. https://sputnik.md/analytics
5. VASILE TURCU conf. univ. dr., MACROECONOMIE MANUAL DE STUDIU
INDIVIDUAL, EDITURA TIMIŞOARA, 2006
6. Macroeconomie/indicatorii-macroeconomici.html
7. statistica.gov.md

14