Parteneriatul Cu Parinti Si Familia
Parteneriatul Cu Parinti Si Familia
Parteneriatul Cu Parinti Si Familia
PARTENERIATUL CU PĂRINȚII.
TRANZIȚIA COPILULUI DIN FAMILIE ÎN GRĂDINIȚĂ.
PARTICULARITĂȚI ÎN CONTEXT POST-PANDEMIC
Mediul familial ocupă un loc central în multitudinea factorilor determinanţi ai evoluţiei individului.
Copilul nu este un adult în miniatură, ci el este o persoană într-un moment al dezvoltării sale,
deosebit de receptiv la influenţele pozitive sau negative.
Primul model oferit copilului este familia sa, iar calitatea şi tipul relaţiilor copil-părinţi vor marca
profund evoluţia viitoare a copilului (G. Mauco).
Indiferent de tipurile de servicii pentru educație timpurie (creșe, grădinițe, centre de zi etc.) care
răspund nevoilor familiei şi copilului, este foarte importantă pentru dezvoltarea copilului relaţia
partenerială dintre educatori, ca profesionişti care îşi derulează activitatea în acel serviciu şi părinții
copilului. Statutul familiei ca prim educator al copilului reprezintă un factor important în stabilirea
parteneriatului între serviciile de educaţie timpurie şi familie.
Familia reprezintă primul context formativ pentru copil, reprezintă mediul socio-cultural în care
copilul s-a născut, în care creşte şi de aceea este foarte important respectul pentru moştenirea
culturală a fiecărei familii şi valorificarea acesteia în contextele în care copilul nu se află alături de
părinții săi. În perioada copilăriei timpurii, eforturile depuse de părinţi şi educatori trebuie să se
bazeze pe un schimb bogat de informaţii, de experienţe şi pe colaborare în asigurarea celor mai
bune condiţii de creştere şi dezvoltare a copiilor, respectând regulile nou impuse care țin de
distanțarea fizică, de igiena personală, de dezinfectarea spațiilor și a suprafețelor cu care intră în
contact copiii.
Cooperarea dintre părinți și educatori este esențială atât pentru a asigura un mediu securizant
copiilor, familiilor și personalului din unitățile de învățământ, cât și pentru a oferi sprijin educațional
prin intervenții coerente și consecvente din partea celor doi factori fundamentali de educaţie a
copilului.
Chiar de la prima întâlnire, fie față în față în spațiul instituției școlare, fie online (organizată de
educatoare), e de dorit ca părinții să se simtă confortabil în cadrul relaţiei cu persoanele implicate
în îngrijirea și educația copilului lor. Pentru aceasta, specialiștii trebuie să acorde părinților timpul
de care aceștia au nevoie pentru a înțelege întregul context legat de activitățile din grădiniță, de
specificul intervențiilor, de natura sprijinului acordat copiilor, de regulile interne ce trebuie asumate
și respectate ș.a.m.d. Nu mai puțin important, specialiștii din grădinițe trebuie să își acordă lor înșile
timpul necesar pentru comunicare cu părinții, în mod special pentru a asculta relatările acestora
despre propriul copil, despre valorile familiei și stilul parental, despre povestea fiecărui copil și
despre aspirațiile fiecărui părinte.
Ascultând, în cadrul întâlnirilor individuale sau de grup, educatorii pot afla lucruri semnificative și
necesare în procesul educațional, despre cultura şi valorile fiecărei familii. Dincolo de toate acestea,
părintele va avea sentimentul de respect pentru el şi istoria sa, va căpăta încredere în specialiștii din
educația timpurie și va afla informații despre alte experiențe de viață cu copilul, asemănătoare cu
ale lui.
De asemenea, un spaţiu de primire confortabil, curat, aerisit, igienizat, care să asigure un grad de
confidenţialitate şi deschis (fără birouri), poate deveni un factor important în relaţia care se
construieşte. Recomandat ar fi ca în imediata vecinătate a acestui spațiu în care vor avea loc primele
întâlniri și discuții cu părinții, să se organizeze și un spațiu de joacă pentru copii, astfel încât să se
creeze și acestora, nu numai părinților confortul necesar și sentimentul de siguranță.
Părintele are nevoie să fie informat asupra serviciilor de educaţie oferite de grădiniță, asupra
misiunii instituției, metodologiilor de lucru, activităţilor derulate, ca şi asupra expertizei personalului
care va interacționa și va stimula dezvoltarea copilului. Sunt aspecte importante pentru părinte, care
îl vor ajuta să construiască o identitate serviciului, pe care, eventual, o poate integra unei experienţe
anterioare pozitive (dacă a mai auzit şi de alte servicii de acest tip, dacă ştie ce înseamnă o anumită
Este foarte important ca informațiile furnizate să fie clare, să reflecte deschidere și totodată să
genereze siguranță și încredere. Directorul instituției de educație timpurie poate oferi părintelui
primele informații și date despre ce se întâmplă în grădiniță. Acesta ar putea fi primul contact în
baza căruia se va construi o relaţie bazată pe siguranță pentru copil și pe colaborare pentru
educatoare și părinte. În cazul în care nu există disponibilitatea unui director, educatoarei îi revine
sarcina de a coordona prima întâlnire cu părinții și copilul, fie că este individuală, fie că este în grup,
ambele în sistem față în față sau online. Pe parcursul anului școlar, întâlnirile constante de
comunicare, directă sau online cu părinții, vor constitui principala sursă de informații.
Dincolo de toate datele pe care echipa managerială și educatoarea le vor oferi părinților, o altă sursă
de informații, formală, care trebuie prezentată acestora este Regulamentul de ordine interioară,
document care îi poate ajuta să cunoască și să își asume respectarea unor reguli interne, care vor
reglementa inclusiv relația familiei cu grădinița. Aspecte legate de serviciile furnizate în grădiniță,
de responsabilitățile instituției și ale familiei, de resursele materiale și umane existente, de modul
de organizare a activităților și altele, toate vor fi completate și actualizate permanent cu ultimele
măsuri și reguli impuse de situația pandemică prin care trece țara noastră, astfel încât familiile să
cunoască aceste măsuri și să simtă că propriul copil se află în siguranță în instituția de învățământ.
Pentru a face cunoscută misiunea asumată a grădiniței și viziunea pe care o împărtășește cu privire
la îngrijirea, creşterea și dezvoltarea copilului cu vârsta între 3-6 ani, pot fi valorificate afișaje de
informare pe holurile grădiniței, pliante, sau site-ul instituției.
Aceste surse de informare cu privire la tot ce înseamnă contextul grădiniței pentru copil vor
fi valorificate și pentru a transmite informațiile de care familiile au absolută nevoie pentru a sprijini,
pe de o parte, grădinița să își organizeze și să își desfășoare activitățile în noile condiții post-
pandemie și pe de altă parte pentru a-și sprijini propriul copil în acomodarea la aceste noi condiții
și în crearea unor noi deprinderi necesare păstrării stării de sănătate și a siguranței. Afișaje pe
holurile de intrare, pliante de informare, comunicări curente pe mail (eventual pe grupurile de
Whats App inițiate de educatoare cu familiile copiilor din grupă) reprezintă surse de informare care
vor putea fi valorificate în comunicarea privind noile reguli de igienă, condițiile de reorganizare a
spațiilor educaționale și a programului, distanțarea fizică și alte aspecte impuse de situația
postpandemie.
În contextul nou generat, care va aduce modificări semnificative atât în organizarea spațiilor din
grădiniță, a orarului și a modalității de desfășurare efectivă a activităților, cunoașterea copiilor și a
Dacă ne raportăm la prima întâlnire cu familia, pe care vrem, desigur, să o valorificăm pentru a
culege o serie de informații și a ne creiona o primă imagine asupra contextului familial din care
vine copilul, este recomandat să nu creăm părinților o senzaţie de supunere la un test, ci să îi
ajutăm să înțeleagă că aspectele legate de sănătatea copiilor și a familiilor sunt foarte
importante în contextul post pandemie. Întrebările adresate părinților vor fi simple, oferind
posibilitatea de a face sugestii, astfel încât grădinița să obțină informații clare privind starea de
sănătate a copiilor și părinților, comportamentul, manifestările și alte particularități ale
dezvoltării copilului. Incontestabil, toate aceste răspunsuri sunt necesare pentru determinarea
celei mai adecvate forme de îngrijire, creştere şi educare a copilului și mai ales pentru adaptarea,
fiecăruia dintre cei implicați, la situația nou creată.
Pentru a culege aceste informații, discuția cu familia poate fi urmată și de solicitarea completării
unui chestionar acasă, în spațiul de securitate și confort maxim al părinților, poate în prezența
și a altor membri ai familiei sau persoane care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului,
urmând să fie trimis online grădiniței.
La sfârşitul întâlnirii se rezumă cele discutate şi se stabilesc întâlniri față în față, la distanță de
câteva zile, în grădiniță, împreună cu copilul. Vizita realizată în creşa/grădinița sau camera de
joacă, va oferi familiei ocazia de a avea un prim contact cu adaptările făcute în spațiul
educațional astfel încât să se asigure distanțarea fizică și li se vor putea explica foarte clar și
aplicat regulile impuse pentru asigurarea unui context de siguranță cât mai mare.
PEDAGOGIE PRIETENOASĂ – Abordări în context pandemic
Pachet de resurse realizat de profesioniști din serviciile de educație timpurie participanți în
proiectul România crește cu tine, coordonat de Centrul Step by Step
August 2020
4
După înscrierea în programul creşei/grădiniței, relaţia se construieşte cu fiecare zi, prin schimbul
de informaţii și prin diferite alte mijloace (informațiile trebuie să poată fi găsite ușor pe site-ul
grădiniței, în pliante sau afişe cu informaţii clare, simple și cu adresabilitate directă către părinți).
Decizia de a înscrie copilul la grădiniță este o decizie foarte importantă pentru părinte. Astfel,
această primă întâlnire va fi foarte încărcată emoțional. Cu atât mai mult cu cât situația impusă
de măsurile luate pentru protecția împotriva virusului SARS-COV-2, aduc o încărcătură
emoțională și psihică suplimentară, foarte mare. Pentru a le da timpul necesar să integreze toate
informaţiile, este recomandat ca părinții să aibă acces la o serie de materiale informative despre
serviciile de educație, creștere și îngrijire oferite și mai ales despre măsurile luate de instituție
în contextul post pandemie COVID 19.
În perioada educației timpurii copiii iau contact cu medii diferite și învață într-o varietate de locuri,
acasă sau în instituția de educație timpurie, prin interacțiune cu adulții care-i înconjoară, părinți sau
profesioniști, în serviciile de educație timpurie pe care le frecventează sau în grupurile de joacă.
La intrarea copilului într-un nou mediu, precum cel al grădiniței, acesta parcurge mai multe etape în
adaptarea lui, etape care au o influență semnificativă asupra practicilor educaționale adoptate,
respectiv:
Etapa desprinderii copilului de mediul familial, în special de lângă mamă, reprezintă o provocare
atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. Aceasta nu trebuie privită ca pe o dramă, mai ales că este
posibil ca cea mai frumoasă surpriză să vină din partea actorului principal – copilul. Este foarte
posibil să-i placă la grădiniță!
PEDAGOGIE PRIETENOASĂ – Abordări în context pandemic
Pachet de resurse realizat de profesioniști din serviciile de educație timpurie participanți în
proiectul România crește cu tine, coordonat de Centrul Step by Step
August 2020
5
Motive pentru care grădinița poate să prezinte interes pentru copil:
➔ realizarea unui pliant sau unui ghid care să vină în sprijinul părinților pentru pregătirea
copilului pentru grădiniță care să cuprindă recomandări, sfaturi, cerințe minime pentru
aceste măsuri speciale, deprinderi pe care ar trebui să le aibă pentru situația actuală;
➔ cu două săptămâni înainte de începerea anului școlar se poate realiza o programare a
părinților copiilor de grupă mică pentru a vizita împreună cu copiii grădinița și pentru a
cunoaște educatoarele. Întâlnirile se pot realiza în grupuri mici, maxim 3 părinți cu copiii
lor. În cadrul întâlnirilor personalul poate furniza informații referitoare la programul
grădiniței, noile reguli privind accesul în unitate, modalitatea de desfășurare a activităților,
modalitatea de servire a mesei, modalitatea de organizare a momentului de odihnă și
relaxare etc. Părinții și copiii vor fi conduși în unitate pe traseul pe care trebuie să îl parcurgă
în fiecare dimineață până la intrarea în clasă.
Aspecte de luat în considerare de către educatoare după începerea cursurilor:
➔ Întâmpinați copilul cu zâmbet şi blândeţe în voce, la intrarea în grădiniță, în prima zi (poate
să fie speriat de parcurgerea etapelor de intrare în grădiniță, dezinfectatul mâinilor,
măsurarea temperaturii).
➔ Intrați cu copilul în grădiniță (explicați și parcurgeți împreună rutinele specifice - spălatul
mâinilor, dezinfectatul mâinilor, identificarea traseelor pe care le vor urma), apoi intrați în
sala de grupă şi asiguraţi-l că părinţii vor veni să-l ia de la grădiniță, iar în grupă îl aşteaptă
activități interesante şi noi pentru el.
➔ Adresaţi-vă fiecărui copil folosindu-i prenumele şi păşiţi împreună în sala de grupă pentru
a descoperi un spațiu de poveste, plin de surprize și motive de bucurie.
➔ Motivați copiii să participe la activităţi cu entuziasm, dar și cu păstrarea distanței
corespunzătoare.
➔ Propuneți câteva sugestii de activităţi/jocuri posibile, atunci când copilul refuză/ se simte
în imposibilitatea de a alege el însuși.
➔ Pregătiţi zilnic activități în care să se respecte distanțarea fizică şi invitaţi copiii în fiecare
dimineaţă să le descopere, să le exploreze.
Copiii reușesc să se adapteze relativ ușor la schimbări, dar au nevoie de ajutor, iar dumneavoastră,
ca părinți, puteți să îi pregătiți pentru această etapă. Cum?
➔ vorbiți despre ceea ce urmează să se întâmple;
➔ explicați faptul că la grădiniță va petrece o parte din zi, după care va fi luat acasă, înapoi;
➔ dacă este posibil, faceți o vizită la ora preluării copiilor, să vadă cum pleacă însoțiți de
părinți și explicați-i că așa veți veni și dvs. la ora promisă;
➔ explicați copilului câteva dintre activitățile de la grădiniță;
➔ faceți o vizită la grădiniță pentru a-și cunoaște educatoarele, înainte de începerea propriu-
zisă a cursurilor;
➔ explicați pe înțelesul copilului de ce este important să meargă la grădiniță, prin analogie cu
faptul că și dvs. mergeți la serviciu, și frații/ surorile sau alți copii cunoscuți merg la
grădiniță/ școală în fiecare zi, iar acolo se distrează, învață lucruri noi, folositoare, cunosc
alți copii și se joacă împreună;
➔ fiți un bun exemplu pentru copil (stăpânirea emoțiilor proprii care ar putea să îi insufle
teama de abandon sau față de grădiniță este esențială); copilul se inspiră din emoțiile
părintelui, iar atitudinea dvs. pozitivă, calmă, zâmbitoare, plină de încredere, îl va ajuta să
treacă mai ușor peste această perioadă de acomodare;
➔ puteți folosi cuvinte-cheie de încurajare : Sunt mândru/ă de tine; Am încredere în tine; Vei
descoperi prieteni/ jocuri noi!
➔ căutați o prezentare a grădiniței. Puteți folosi poze, filme de prezentare, tururi virtuale
referitoare la grădiniță. Acestea se pot accesa de pe site-ul grădiniței în vederea
familiarizării copiiilor de grupa mică cu mediul grădiniței;
➔ o altfel de introducere! Atunci când faceți cunoștință cu educatoarele prezentați-le cât mai
multe aspecte relevante legate de copilul dumneavoastră, inclusiv valorificând resursele de
comunicare online (telefonic, WhatsApp, platforme sincron); puteți folosi și fotografii sau
filmulețe semnificative din activitățile copilului dumneavoastră. Atunci când prezentați
educatoare copilului dumneavoastră valorificând resursele online (WhatsApp, platforma
Zoom, Meet sau alte aplicații) asigurați-vă că îi sunt prezentate și grădinița, sala de grupă
(filmulețe înregistrate, fotografii, prezentare live realizată de educatoare în timpul întâlnirii
online), pentru a se familiariza cât mai devreme cu spațiile respective și a se putea adapta
mai ușor atunci când va începe să meargă la grădiniță. Într-o primă întâlnire online (sau
poate în a doua, depinde de reacția emoțională a copilului și de disponibilitatea lui)
sprijiniți-vă copilul să se prezinte și singur educatoarei, să îi prezinte jucăriile lui preferate,
încurajați-l să pună întrebări la rândul lui, să intre într-un prim dialog cu educatoarea, într-
un context cât mai relaxat și prietenos;
➔ parcurgeți împreună drumul spre grădiniță de mai multe ori, pentru a începe construirea
unei rutine (în special la începutul și sfârșitul programului – dimineață/ după amiază),
Alte aspecte de luat în considerare de părinți după începerea grădiniței de către preșcolar:
➔ Cu calm, dar ferm, îi explicați că este în siguranță și că vă veți întoarce peste câteva ore să îl
luați.
➔ Cuvinte de încurajare: Doamna educatoare va avea grijă de tine; Te vei juca cu copiii ; Îmi
vei povesti cum a fost când vin să te iau!
➔ Eliminați expresiile de genul: Ești copil mare! Mă faci de rușine! Uite ce cuminte este…;
acestea vor provoca mai multă anxietate.
➔ Nu amenințați copilul cu grădinița, nu o prezentați ca pe o pedeapsă.
➔ Copiii își vindecă temerile prin jocuri și povești. Jucați jocuri de rol cu copilul sau folosiți
păpușile pentru a pune în scenă intrarea la grădiniță. De exemplu: De-a educatoare, De-a
grădinița etc.
➔ Citiți cărți pentru copii, având ca temă grădinița. Personajele de poveste îi vor ajuta pe copii
să înțeleagă mai ușor ce se întâmplă la grădiniță, inclusiv în contextul noilor reguli pentru
păstrarea siguranței și a sănătății.
➔ Nu mințiți copilul cu privire la reîntoarcerea dumneavoastră pentru a-l lua acasă și nici nu-i
ridiculizați plânsul. Emoțiile lui sunt puternice și este normal să fie așa. Este într-un mediu
necunoscut, departe de familia sa, cu persoane și reguli noi.
➔ Pentru ca despărțirea să fie mai ușoară, rezervă-ți timp zilnic ca să vă conectați! Va trece mai
ușor peste orele în care sunteți despărțiți și se va acomoda mai repede la grădiniță.
➔ Aveți încredere în copil! Își va face prieteni noi, se va juca și va învăța multe lucruri
folositoare, dar mai ales va respecta reguli noi. Și ca părinți avem de învățat de la el!
➔ Încurajați copilul să vorbească despre temerile lui (sau să le deseneze). Uneori suntem
tentați să calmăm imediat copilul atunci când ne împărtășește temerile lui legate de
grădiniță, sau de starea de sănătate, dar această atitudine nu îl ajută să treacă peste frică.
Este important să îl ascultăm, să îi adresăm întrebări, să îl asigurăm că suntem alături de el
și să îi oferim cât mai multă afecțiune. Unii copii nu sunt pregătiți să își verbalizeze temerile,
dar îi putem ajuta să și le exprime prin desene. Ați putea să vă încurajați copilul să se
deseneze pe el la grădiniță, să își deseneze colegii, să deseneze un spațiu în care se simte în
siguranță, să deseneze un posibil erou care îi poate ajuta pe oameni și pe copii să învingă
virusul cel rău, să deseneze alți copii fericiți care sunt sănătoși împreună cu familiile lor.
Desigur, desenele pot fi și trebuie să fie și libere, pentru a avea ocazia să-și exteriorizeze
elementele de emoție negativă, astfel încât dumneavoastră să le cunoașteți și să puteți apoi
avea cu el discuțiile necesare pentru a-l liniști, a-l încuraja, a-i construi încrederea că această
etapă va fi traversată cu bine, împreună și că grădinița este un spațiu prietenos și plin de
experiențe frumoase și vesele.
Activități utile pentru facilitarea tranziției din familie la grădiniță desfășurate de părinți cu copiii,
acasă
Împreună cu copilul alegeți o foaie de hârtie pe care să lipească pozele (poze cu membrii familiei,
poze cu educatoarele). Permiteți copilului să aleagă dintre un număr mare de poze decupate.
Observați și răspundeți la comentariile copilului despre pozele respective. Copilul poate face
comentarii cu privire la culoarea ochilor, a părului sau poate adresa întrebări despre anumite
aspecte pe care le-a observat. Răspundeți la aceste întrebări în mod clar și simplu. De exemplu: Da,
părul educatoarei este brunet/ negru sau aceștia sunt niște ochelari pe care îi poartă pentru a vedea
mai bine.
Variante:
• Folosiți poze cu educatoarele și îngrijitoarele cu care copilul va interacționa la grădiniță.
• Folosiți poze cu fetițe și băieți pentru a-i ajuta pe copii să se gândească la diferențele de gen.
• Folosiți fotografii cu bebeluși (cu el în diferite momente). La această vârstă, copiii sunt foarte
interesați de bebeluși.
• Realizați un tablou al întregii grupe folosind o bucată mare de hârtie, pe care să amplasați la
distanțe fotografiile și să explicați că faceți această exact așa cum și la grădinițe ei se află la
o anumită distanță unul de celălalt.
Realizați această activitate cu copilul, explicându-i de la bun început că veți imita fețe fericite și triste
și că va fi foarte distractiv.
Cereți copilului să vă arate (să mimeze) starea de bucurie, starea de tristețe și respectiv starea de
furie, gândindu-se la un eveniment trăit recent, care i-a creat fiecare dintre aceste stări. Pe rând,
veți exprima și dumneavoastră acea stare prin afișarea unei expresii faciale adecvate. În etapa
ulterioară, veți putea introduce copilul într-un joc în care să identifice și o să imite modul în care
exprimă acele stări și alți membrii ai familiei, dragi lui, sau prieteni foarte buni (ex: Cum face bunica
atunci când este fericită/tristă/furioasă? Dar prietenul tău Andrei, ce față are când este
fericit/trist/furios? etc). Mai departe, puteți chiar invita copilul să deseneze, împreună cu
dumneavoastră, expresia veselă/tristă/furioasă a unui personaj cunoscut din povești, sau a unui
membru al familiei.
Pentru a introduce și resursele media în joc, puteți antrena copilul în jocul fotografierii cu telefonul
a fiecărei expresii faciale reproduse de el și de dumneavoastră, realizând la sfârșit un „colaj de
sentimente” în format editabil, pe marginea căruia puteți continua jocul: Care e fața cea mai tristă?
Ce e altfel la fața ta tristă, când o imiți pe bunica, față de fața ta veselă, când îl imiți pe tata?
Cu ce ne îmbrăcăm când...
Pe drumul lung al câștigării autonomiei, puteți însoți copilul și îl puteți sprijini prin intervenții
punctuale în contexte zilnice, familiare, în momente în care este nevoie de o decizie pe care o poate
lua, treptat, și copilul. Una dintre situațiile de acest gen o constituie alegerea garderobei potrivite.
Adecvarea la context se referă la: vremea de afară (vreme caldă, sau rece, ploioasă, sau friguroasă),
momentul zilei, natura evenimentului (o plimbare în parc, o vizită la prieteni, participarea la un
spectacol, prima zi de grădiniță).
Pentru a-i fi de ajutor (lăsându-i însă și spațiul de acțiune și decizie necesar cultivării treptate a
deprinderilor de autonomie personală), puteți fie să îi arătați ce haine v-ați alege dumneavoastră
pentru situația respectivă, fie să îi aduceți în față o oglindă mare pentru a se putea vedea și analiza
dacă articolele de îmbrăcăminte alese de el sunt cele mai potrivite, fie puteți folosi aparatul de
fotografiat/telefonul pentru a-i face poze și a realiza apoi împreună un „album al garderobelor
potrivite”.
Pe tot parcursul acestui demers este foarte indicat să discutați cu copilul despre diferitele articole
de îmbrăcăminte, să exersați denumirea lor, avantajele pe care le aduce fiecare în raport cu
contextul în care vor fi folosite, puteți face trimiteri la evenimente anterioare similare la care ați
participat împreună și la garderobele purtate atunci. Ideal este să folosim acest context de
relaționare și învățare pentru a consolida și alte cunoștințe și abilități, din sfera cognitivă, relațională
și emoțională.
În contextul familiar al locuinței dumneavoastră, puteți exersa cu copilul modul corect de realizare
a spălării mâinilor și al dezinfectării suprafețelor și jucăriilor.
Astfel, puteți aduna câteva jucării pe care să le spălați împreună. Puneți o cantitate mică de apă în
ligheanul pentru veselă, care poate fi așezat pe podea, pe o măsuță joasă sau fixat pe masă, apoi
adăugați o cantitate mică de detergent pentru vase pe bureți, pe cârpe și în apă. Spuneți copilului
că sunteți foarte bucuroasă/bucuros că vă ajută să spălați jucăriile și ajutați-l să își pună, eventual,
un șorț pentru acesta; algoritmul spălării, clătirii, așezării la uscat a jucăriilor poate fi unul extrem de
distractiv, dacă este însoțit și de muzică. Ideea este că această activitate, odată încărcată cu o
semnificație emoțională pozitivă, va deveni una comună și plăcută copilului, care va accepta și în
spațiul grădiniței faptul că jucăriile trebuie dezinfectate frecvent.
În ziua picnicului
Deoarece în această perioadă de criză majoritatea activităților din grădiniță se realizează în aer liber,
vă propunem să derulați cu copilul această activitate și acasă.
În ziua picnicului, copilul poate ajuta la pregătirea mâncării și împachetarea păturii, îi puteți oferi
ocazia de a-și invita la picnic și jucăria preferată (exersând astfel formule de adresare și explicându-
vă de ce este jucăria preferată, ce calități deosebite are), puteți cultiva deprinderi de organizare a
spațiului prin implicarea lui în strângerea, la final, a păturii și produselor de mâncare.
Este extrem de important să valorificați acest context de joacă pentru a întări rutine și a consolida
noi deprinderi: duceți copilul, ursuleții și proviziile pentru picnic la locul stabilit pentru ieșirea la
iarbă verde, respectați rutinele privind dezinfectarea mâinilor și respectarea distanțării fizice.
Petrecere în pijamale
Când copilul pare pregătit să experimenteze ceva nou și inedit, puteți propune o petrecere în
pijamale, care poate fi foarte distractivă chiar cu o distanțare de 1,5 m, cu perne aruncate și premii
câștigate. Explicați că o petrecere în pijama are loc atunci când prietenii sau rudele dorm acasă la
tine, dar în condiții de asigurare a sănătății tuturor. Încurajați copilul să se îmbrace în pijamale,
precizând că și la grădiniță va trebui să poarte pijamale atunci când se va odihni pentru a avea mai
multă energie ca să se poată juca. După distracția în pijamale, o dată cu venirea serii, încurajați copiii
să doarmă, iar în fundal le puteți pune o muzică relaxantă sau le puteți citi poveștile preferate.
Fiecare zi cu o poveste
Citiți povești în spațiul din cameră dedicat cărților, amenajat cât mai prietenos și îmbietor. Folosiți
un covoraș și niște perne pentru a face locul maxim confortabil. Pregătiți-vă să citiți dintr-o carte
aleasă de dumneavoastră și respectiv din una aleasă de copil, în fiecare zi. Selectați un subiect
Construim grădinița
Prin acest joc veți oferi copilului ocazia de a se implica în re-construcția spațiilor din grădiniță, așa
cum și le dorește el. Va avea ocazia să zăbovească, împreună cu dumneavoastră, în fiecare din
spațiile pe care le reproduce, explicând cum se simte acolo, de ce îi place, ce anume îi creează
disconfort, toate aceste contribuind la o mai bună adaptare a sa la contextul și activitățile grădiniței.
În plus, experimentarea în cadrul jocului a re-construcției locului de intrare în grădiniță, respectiv a
locului de despărțire de părinte, poate fi terapeutic, îl poate ajuta pe copil să depășească mai ușor
emoțiile negative pe care le resimte atunci când se află în aceste spații, în lumea reală. Veți avea
ocazia, de asemenea, ca pe parcursul „vizitării” acestor spații construite împreună, să exersați
rutinele de la grădiniță legate de asigurarea igienei mâinilor, a jucăriilor, a spațiilor, sau alte reguli
stabilite pentru siguranța și sănătatea copiilor.
Planul de activități cu părinții poate cuprinde: strategiile de intervenţie care să răspundă nevoilor
de dezvoltare ale copilului, activităţile propuse pentru dezvoltarea integrată a copilului, tipuri de
activităţi realizabile în cele două medii educaţionale ale copilului (la creşă/grădiniță şi acasă), adulţii
implicaţi în susținerea copilului, periodicitatea întâlnirilor dintre educatoare şi părinți.
Propunem în continuare câteva exemple de practici care pot veni în sprijinul realizării unui
parteneriat viabil între creșă/grădiniță și familie:
Având în vedere situația distanțării fizice pe care perioada ce urmează a fi parcursă o poate
presupune, prima ședință cu părinții preșcolarilor înscriși în anul școlar 2020-2021 în grupa mică se
poate desfășura online, pe platforme sincron.
Jurnalul de corespondență dintre familie și grădiniță este conceput și utilizat de către educatoare în
parteneriat cu părinții preșcolarilor. În cadrul acestui jurnal de corespondență dintre familie și
grădiniță, atât părinții cât și educatoarea pot interveni zilnic/săptămânal și pot realiza notițe privind
comportamentul preșcolarului, modul în care a parcurs (online sau față-în-față) activitățile propuse;
de asemenea, poate include și măsuri ameliorative propuse de cadrul didactic.
Acest material este un instrument care respectă confidențialitatea, este vizibil exclusiv pentru
educatoare și părinții fiecărui copil și poate fi creat și prin intermediul aplicațiilor Google, oferind
posibilitatea completării în timp real și vizualizării datelor consemnate.
Specific: Povestea este liantul dintre realitate şi ficţiune, este puntea pe care o traversăm atunci
când vrem să visăm. Povestea expusă de către adult copiilor este o modalitate prin care acesta poate
intra în lumea celor mici şi poate crea o conexiune strânsă cu ei.
Descriere: Un părinte/bunic/frate sau soră, în calitate de voluntar poate fi alături de copii prin
intermediul poveştilor. Părintele pregăteşte o poveste agreată de educatoarea grupei pe care mai
apoi o citeşte în faţa copiilor, în manieră proprie. La început voluntarul se prezintă, le spune copiilor
de ce şi-a dorit să le citească, după care le prezintă cartea, autorul şi titlul poveştii. (Se poate folosi
de planşe, imagini, jucării care să ofere siguranţă în momentul atingerii (dacă este cazul) şi să poată
fi dezinfectate pe loc (dacă se vor atinge). Povestea va fi citită cât mai corect, cursiv şi expresiv,
voluntarul putând interveni în explicarea unor cuvinte cheie. La finalul poveştii, poate exista un
moment de dezbatere la care să participe şi copiii, pe marginea subiectului poveştii, rolul
personajelor întâlnite sau alegerea unui personaj favorit.
Procedee: În contextul post pandemie, această activitate se poate realiza în două maniere:
- una virtuală în care voluntarul să se alăture grupei de copii prin intermediul internetului şi astfel
să le prezinte povestea live, dar de la distanţă;
Copiii pot fi aşezaţi pe pernuţe sau scaune în varianta virtuală, ori pe butuci de lemn în varianta
outdoor, ambele respectând normele de distanţare.
PEDAGOGIE PRIETENOASĂ – Abordări în context pandemic
Pachet de resurse realizat de profesioniști din serviciile de educație timpurie participanți în
proiectul România crește cu tine, coordonat de Centrul Step by Step
August 2020
17
Exemplificare:
● Părintele expune povestea (ex.Vrei să fii prietenul meu? de Eric Carle) în mediul
online, astfel că înainte de a începe lectura se aşează într-un loc luminos, în faţa calculatorului,
iar în timpul citirii se va adresa direct copiilor, privind camera video şi arătând imagini din carte,
pe măsură ce o parcurge. Copiii vor fi așezați pe scaune sau pernuţe distanţate conform
normelor anunţate, în faţa unui ecran mare care asigură vizibilitate tuturor și vor putea pune
întrebări și discuta, la final, despre firul narativ și personaje.
● Părintele expune povestea (ex. Vrei să fii prietenul meu? de Eric Carle) în spațiul
exterior, aşezat în faţa locului unde vor sta preşcolarii, având la îndemână cartea din care va
citi. Pe parcursul poveştii va sta la nivelul copiilor (pernă/butuc/bancă) la distanţa recomandată,
folosind mască de protecție; va stabili contact direct cu ei, va arăta imagini pe măsura citirii
textului, iar la final va adresa întrebări pe marginea poveştii pentru a fixa conţinutul şi
personajele. Preşcolarii se vor aşeza pe perne individuale pe iarbă/butuci ori bănci din curte,
dispuse la o distanţă de 1,5 m.
Exemple de poveşti:
● Grupa mică: Căsuţa din oală (poveste populară), Puf Alb şi Puf Gri (poveste populară),
Greierele şi furnica (după Esop), Cine a spus miau? (de V. Suteev), Ploaie pentru floarea cea
mică (de I. Străuţ) ş.a.
● Grupa mijlocie: Iedul cu trei capre (de O.P. Iaşi), Coliba iepuraşului (de C. Gruia), Prea
mic sau prea mare pentru o îmbrăţişare? (de Bonnie Grubman şi Suzanne Diederen), Oscar
vrea o îmbrăţişare (de David Melling), Lupul căruia îi plăceau prea mult bomboanele (de
Christine Beigel şi Herve le Goff) ş.a.
● Grupa mare: Fata babei şi fata moşneagului (de Ion Creangă), Sarea în bucate (de Petre
Ispirescu), Cioc! Cioc! Cioc! (de Emil Gârleanu), Spiriduşii cizmari (de Fraţii Grimm), Ce
culoare are un pupic? (de Rocio Bonilla, traducere: Paula Lucia Stîna) ş.a.
O resursă foarte valoroasă, care poate fi utilizată la toate grupele, o reprezintă cartea Tu ești eroul
meu, carte scrisă împreună cu și pentru copiii din lumea întreagă afectați de pandemia COVID-19.
Cartea, o poveste despre cum pot lupta copiii împotriva COVID 19, poate fi citită de părinte sau de
educatoare. Cartea are un design extrem de plăcut și atrăgător, fiind indicat ca adultul care citește
copiilor să le prezinte și imaginile. (sursă: https://www.unicef.org/romania/ro/rapoarte/tu-
e%C8%99ti-eroul-meu).
Programul anual de studiu pentru nivelul preșcolar se organizează în jurul a șase mari teme de
integrare curriculară (Cine sunt/suntem?; Când, cum și de ce se întâmplă?; Cum este, a fost și va fi
aici pe pământ?; Cine și cum planifică/organizează o activitate?, Cum exprimăm ceea ce simțim? și
Ce și cum vreau să fiu?).
PEDAGOGIE PRIETENOASĂ – Abordări în context pandemic
Pachet de resurse realizat de profesioniști din serviciile de educație timpurie participanți în
proiectul România crește cu tine, coordonat de Centrul Step by Step
August 2020
18
Pentru nivelul 3-5 ani nu este obligatoriu să se parcurgă toate cele șase teme pe parcursul unui an
școlar. În acest context, cadrul didactic se poate opri la cel puțin patru teme anuale. În situația
copiilor de 5-6 ani se recomandă parcurgerea tuturor celor șase teme anuale de studiu.
Proiectarea tematică este un demers elaborat, care implică o pregătire a cadrului didactic în ceea
ce privește utilizarea conceptelor și conținuturilor științifice, activitățile desfășurate în cadrul
proiectului necesitând antrenarea părinților, specialiștilor, membrilor comunității etc.
Așa cum bine știm, în cazul proiectării pe bază de proiect tematic, avem în vedere realizarea unei
hărți a proiectului tematic și a unui portofoliu care conține harta acestuia, lucrări sugestive, albume,
înregistrări, materiale create la evenimentul final, eveniment numit și evaluarea proiectului tematic.
Acest eveniment este privit cu entuziasm de către copii, părinți și educatoare deoarece conturează
momente plăcute de interacțiune și cooperare în cadrul mediului educațional.
Îmbrățișând ideea că totul este posibil, adaptarea și readaptarea este cheia colaborării cu familia în
cadrul evaluării unui proiect tematic. În acest sens, pentru implicarea părinților, pliantele, afișele,
anunțurile afișate la loc vizibil, transmise prin intermediul diferitelor platforme de comunicare
online, sunt câteva modalități prin care am putea disemina rezultatele evaluării proiectului tematic.
Pentru finalul desfășurării unui proiect tematic, tot în contextul post pandemie, enumerăm câteva
idei/sugestii care vă pot inspira în organizarea și desfășurarea activităților evaluative:
Pentru a comunica eficient cu părinții, adaptându-ne la cerințele actuale, este nevoie să știm
foarte clar ce, cât și cum comunicăm. În funcție de frecvența/perioada de timp la care se asigură
transmiterea acestor informații, comunicarea poate fi:
● comunicarea informațiilor de ordin organizatoric cu privire la desfășurarea activității din
grădiniță, activități extracurriculare, prevenție medicală, care se desfășoară ori de câte ori
este nevoie;
● comunicarea zilnică: transmiterea informațiilor de bază în ceea ce privește starea de sănătate
a copilului, masa, somnul, activitatea copilului, semnalarea unor schimbări în
comportament;
● comunicarea săptămânală: transmiterea informațiilor despre planificarea activităților
instructiv-educative pe parcursul unei săptămâni, meniu etc.;
● comunicarea lunară: transmiterea informațiilor generale din cadrul ședințelor/ întâlnirilor cu
părinții;
● comunicarea semestrială: transmiterea informațiilor referitoare la evoluția și progresul
copilului.
În contextul post pandemie, aceste situații care favorizează comunicarea dintre cadrele
didactice și părinți sunt în continuare posibile, suferind anumite adaptări ce corespund cerințelor în
vigoare.
La nivel de grupă, și, implicit, la nivelul unității de învățământ, trebuie luate anumite hotărâri
care să asigure o bună desfășurarea a procesului instructiv-educativ din grădiniță. În acest sens,
recomandăm utilizarea chestionarelor în format electronic, realizate pe platforma Google sau alte
platforme gratuite.
Părinții au dreptul și obligația de a participa la procesele de învățare ale copiilor lor, iar
această mare provocare rezidă în realizarea angajamentului într-o manieră optimă și într-un
parteneriat solid.
Numele:.............................................
Prenumele:.........................................
Data nașterii:......................................
Adresa:...............................................
Mențiuni medicale (inclusiv posibile afecțiuni care solicită servicii de sprijin personalizat și tratare
individualizată): .....................................................................................................................
Membrii familiei extinse, cu care preșcolarul interacționează în mod curent și care îl influențează
semnificativ în dezvoltare (nume, prenume, grad de rudenie sau statut): …...……...
………………………………………………………………………………………..………….….
✔ Reduse
✔ Ample
✔ Frecvente
✔ Întâmplătoare
Semnătura: _________________
Particularitățile individuale
ale copilului
Aptitudinile copilului
Capacitatea de concentrare
la activități
Dificultăți de adaptare
Dificultăți de învățare
Respectarea rutinelor pe
parcursul unei zile
1
Acest document va fi completat doar de către educatoare, iar secțiunile care acoperă observațiile
părinților vor conține elemente preluate din discuțiile educatoarei cu părinții.
Cu ceilalți copii:.............................................
Cu membrii familiei:......................................
Cu educatoarea:..............................................
Alte mențiuni:
✔ Jucăria preferată:
✔ Modalități de petrecere a timpului liber în familie (citit, jocuri de mișcare, sport, jocuri
de construit, etc.)
de Eric Carle
Era odată un șoricel tare singur, care porni într-o bună zi să-și caute un prieten.
Pe drum văzu o coadă mare, cafenie și-și zise: “Oare după o asemenea coadă s-ar putea ascunde un
prieten?”
− Vrei să fii prietenul meu? întrebă bucuros șoricelul.
Dar calul cu mȃndrețea de coadă necheză: “Nhuuuu-nuuu!” și-și văzu mai departe de păscut.
Şoricelul mai văzu o coadă și întrebă iar:
− Vrei să fii prietenul meu?
− Nu! clămpăni scurt crocodilul, iar pasărea micuță de pe spatele lui ciripi și ea:
− Nu vrem, nu vrem, n-ai auzit? Hai, du-te de-aici!
Şoricelul dădu iarăși peste o coadă, mai lungă decȃt a calului.
− Vrei să fii prietenul meu?
− Nuuu, căscă plictisit leul.
Şoricelul era tot singur. Dar iată că zări deasupra o coadă mică și albastră.
− Vrei să fii prietenul meu? întrebă el nerăbdător.
Dar hipopotamul mormăi:
− Nu, șoriceii nu-s de mine.
„Ia uite”, se miră mai apoi șoricelul, „animalul acesta are două cozi! Oare vrea să fie prietenul meu?”
Dar foca nici nu se uită la șoricelul cenușiu.
− Dar tu, coadă neastȃmpărată, vrei să fii prietena mea?
− Hm...nu, răspunse și maimuța.
Pe neașteptate șoricelul se-mpiedică de o coadă nemaipomenit de frumoasă. Așa că-l întrebă și pe
păun:
− Vrei să fii prietenul meu?
Ei bine...
− Nu! spuse mȃndru păunul, n-am timp de așa ceva. Tocmai mă pregăteam să-mi desfac minunata
mea coadă.
Mai încolo șoricelul zări o coadă roșie și stufoasă... care era a unei vulpi!
− Vrei să fii prietena mea? șopti șoricelul.
Ei, vulpii i-ar fi plăcut un șoricel ... ca să-l mănȃnce.
Dar șoricelul fugi, pȃnă dădu de altă coadă lungă a unui cangur. Îl întrebă și pe el:
− Vrei să fii prietenul meu?
− Prietenul tău? Nu se poate, am un puiuț deja și nu am loc pentru tine.
Mai departe șoricelul văzu o coadă atȃrnȃnd sus de tot, cu un smoc de păr în capăt.
− Vrei să fii prietenul meu? chițăi el cȃt putu de tare spre animalul acela nemaipomenit de înalt.
− Ești un șoricel foarte drăguț, dar mult prea mic ca să fii prietenul unei girafe.
Așa că șoricelul plecă întristat mai departe. Dar ce văzu deodată?
Un alt șoricel cenușiu. Cu glas sfios, șoricelul nostru întrebă:
− Vrei să fii prietenul meu?
− Bineînțeles! zise celălalt șoricel. Hai acasă la mine.
Sugestii de întrebări:
SCRISOARE DE INTENȚIE
Dragi părinţi,
Microbi și viruși
Cum avem grijă de cei de lângă noi (strănutul, tușitul în public, distanțarea fizică)
În acest sens ne puteți sprijini cu materiale adecvate fiecărei teme studiate: cărţi,
reviste, jucării, atlase, enciclopedii, mulaje, statuete, colecții de obiecte etc. La finalul proiectului,
materialele vor fi restituite cu mulțumirile noastre.
Vă mulțumim!
educatoarele grupei
Dragi părinţi,
Luna septembrie vine cu marile emoții ale unui nou început de an școlar, iar pentru mulți copii
înseamnă prima zi la grădiniță, așa că vă dorim Bun Venit în lumea copilăriei!
Având în vedere pandemia cu care ne-am confruntat în ultimele luni, sunt necesare câteva
reguli pe care dorim să vi le aducem la cunoştinţă:
Vă mulţumim!
- Fabian, Hilary, Dunlop, Aline – Wendy, (2007) Informing transition in the early years –
Research, Policy and Practice, Open University Press
- Gould, Terry, (2012) Transition in the Early Years – From Principle into Practice,
Featherstone
- Starting Strong 2017, Transitions from Early Childhood Education and Care to Primary
Education, OECD http://www.oecd.org/publications/starting-strong-v-9789264276253-
en.htm
- Starting Strong 2017, Key OECD Indicators on Early Childhood Education and Care,
OECD http://www.oecd.org/education/starting-strong-2017-9789264276116-en.htm
- * Vrânceanu, M., Ghid pentru cadrele didactice de la grupele de creșă, Chișinău, 2017.
- *Activități de învățare pentru copii foarte mici (de la naștere la 3 ani) – ghid pentru
activități zilnice, Betty Squibb și Sally J. Deitz, ilustrații de Jean Iker, editor: Carolyn Rutsch,
Unicef.