Mihaela Daniela Cîrstea • Ioana Hristescu

Carmen Iosif • Adina Papazi • Laura Raluca Surugiu

LIMBA {I LITERATURA ROMÂN|

CLASA A XII-A
• teste ini]iale
• unit\]i de înv\]are
• teste finale
• subiecte de tez\
• variante de bacalaureat


C ORINT
E D U C AŢ I O N A L
 Cuprins
Cuvânt înainte ................................................................................................................................... 3

Teste iniţiale (1-5) ............................................................................................................................. 5

Unitatea 1 – Perioada interbelică – modernism și tradiţionalism ................................... 13

Unitatea 2 – Avangarda.................................................................................................................. 23
Unitatea 3 – Poezia postbelică .................................................................................................... 27
Unitatea 4 – Proza postbelică ...................................................................................................... 34
Unitatea 5 – Dramaturgia postbelică ....................................................................................... 40
Unitatea 6 – Literatura aservită ideologiei politice .............................................................. 59
Unitatea 7 – Postmodernismul .................................................................................................... 62

Teste finale (1-5) ................................................................................................................................ 72

Subiecte de teză ............................................................................................................................... 79

Variante de bacalaureat .....................................................................................................................90

Profil real (1-10) ......................................................................................................................................90
Profil uman (1-10) ............................................................................................................................... 109
 Cuvânt-înainte

Ne-am propus ca prin intermediul acestei lucrări să oferim elevilor și profesorilor un auxiliar util,
unitar, în scopul obţinerii unor rezultate cât mai bune. Considerăm oportună realizarea unei culegeri
care să fie folosită alături de manuale în procesul zilnic de învăţare, atât în lucrul individual, cât și la
nivelul clasei. Materialul pe care îl propunem este în concordanţă cu programa școlară în vigoare, iar
itemii sunt formulaţi în acord cu cerinţele standard de evaluare.
De asemenea, am dorit ca prin această culegere să acordăm elevilor posibilitatea de a descoperi
frumuseţea și valoarea literaturii, prin alegerea unor texte care nu apar în manualele alternative
existente. În acest fel, sperăm să le stimulăm pasiunea de a citi, de a se apropia de textul literar cu
plăcere, dincolo de dorinţa firească, de altfel, de a obţine rezultate bune la școală și la examenele
naţionale.
Culegerea cuprinde un număr generos de texte, diversificate din punctul de vedere al tematicii
și al tipului de scriitură, care pot fi lucrate de elevi, fie împreună cu profesorii lor pentru fixarea
cunoștinţelor, fie individual, pentru obţinerea performanţei.
În plus, sunt incluse modele de teste iniţiale și finale, propuneri de subiecte pentru teze și variante
de bacalaureat. Astfel, profesorul de limba și literatura română poate găsi în această culegere resurse
bogate pentru activitatea la clasă și pentru conceperea testelor de evaluare, iar elevii pot să se
autoevalueze la finalul unor unităţi de învăţare sau al semestrului/anului școlar.
Am încercat să valorificăm experienţa noastră didactică în realizarea acestei culegeri, insistând mai
ales pe dimensiunea practică, aplicată, principalul scop fiind acela de a oferi un instrument de lucru
de valoare, raportat atât la conţinuturile programei școlare, cât și la interesul elevilor.
Sperăm ca această lucrare să se dovedească utilă și vă dorim mult succes în studiul limbii și literaturii
române!

Autoarele
 Teste iniţiale

Testul 1
 Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I și din Partea a II-a se
acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
 Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.

PARTEA I (60 puncte)

A. Citește cu atenţie textul și răspunde cerinţelor formulate mai jos:

(…) Întunecimea nopţii care încă domnește, Iar tu, candelă sfântă, a căreia vedere
Ca un om ce cu viaţa se mai luptă murind, Îmi aduce aminte atâtea năluciri,
Se-mprăștie cu-ncetul, treptat se risipește Îmi vei fi totdeauna rază de mângâiere,
Și-n umbra dimineţii se pierde-ngălbenind. Vei ști deopotrivă și fapte și gândiri.

Se desfășor în ochi-mi minunile zidirii; Voi alerga la tine în dureri și necazuri,

Credinţa se deșteaptă în omul rătăcit; De oameni și de soartă când voi fi apăsat:
Și-nalţă a ei rugă cu imnul mulţumirii, Astfel corăbierul, când marea e-n talazuri,
La cel ce după noapte și zi ne-a dăruit. Aleargă la limanul ce-adesea l-a scăpat.

(Grigore Alexandrescu, Candela)

1. Sinonimele cuvintelor sfântă și talazuri sunt: (8 puncte)

a. profană, valuri; b. sacră, valuri; c. sacră, adâncuri.

2. În versul: Iar tu, candelă sfântă, a căreia vedere, există: (8 puncte)

a. o metaforă; b. o personificare; c. o invocaţie retorică.

3. Extrage o figură de stil din primele strofe, numește-o și comentează semnificaţia ei. (8 puncte)

4. Explică, în 6−8 rânduri (60–80 de cuvinte), semnificaţia unei figuri de stil din prima strofă. (8 puncte)

5. Comentează, în 3−5 rânduri (30–50 de cuvinte), fragmentul subliniat din textul de mai sus. (8 puncte)

5
 B.

1. Rescrie enunţurile următoare, corectând greșelile de orice natură: (10 puncte)

Problema care mi-ai semnalat-o e decât o excepţie. Nimeni nu a m-ai întâlnit așa o abatere de la regulament.
Eu, dacă a-și fi fost întrebat, mi-ar fi fost greu să dau vreun exemplu.

2. Subliniază forma corectă a următoarelor cuvinte: (10 puncte)

aș merge/ași merge/a-și merge; are o lacună/lagună la istorie; are decât/nu are decât trei mere; i-a aruncat
o privire glacială/glaciară.

PARTEA A II-A (30 puncte)

Redactează un eseu, de 15–20 de rânduri (150–200 de cuvinte), în care să-ţi exprimi opinia
despre rolul lui Eugen Lovinescu în evoluţia prozei interbelice.

Testul 2
PARTEA I (60 puncte)
A. Citește cu atenţie textul și răspunde cerinţelor formulate mai jos:

Pe rând orice ore rănesc, Oricâtă cerească comoară

Iar ultima vecinic omoară… Ar fi într-un lut omenesc,
Tot sufletul mi-este-o vioară Zvârlit de pe clipa ce zboară
Ce plânge duios că trăiesc. Recade în iadul obștesc;

Și nici nu mai cerc să zâmbesc Pe rând orice ore rănesc.

Când viaţa s-arată ușoară.
Pe rând orice ore rănesc,
Iar ultima vecinic omoară. (Alexandru Macedonski, Rondelul orelor)

1. Sinonimele cuvintelor duios și zboară sunt: (8 puncte)

a. blând, trece; b. jalnic, dispare; c. încet, plutește.

2. Tema textului este: (8 puncte)

a. ora; b. viaţa; c. timpul.

6
3. Ilustrează, prin câte un enunţ, sensul denotativ și sensul conotativ ale verbului a plânge. (8 puncte)

4. Menţionează două trăsături ale simbolismului prezente în textul dat. (8 puncte)

5. Comentează, în 3–5 rânduri (30–50 de cuvinte), ultima strofă a poeziei. (8 puncte)

B.

1. Rescrie enunţurile următoare, corectând greșelile de orice natură: (10 puncte)

Văzând că l-a învăţat carte nu e bun, tatăl la învăţat o meserie.
Hotelierii români au dat asigurări că anul acesta condiţiile după Litoralul românesc vor fii mai optime decât
în Bulgaria.

2. Subliniază forma corectă a următoarelor cuvinte din enunţurile: (10 puncte)

Prin golul lui, și-a salvat echipa in/în extremis.
O preocupă mult comfortul/confortul locuinţei ei.
Nu vei știi/ști niciodată adevărul!
Ceaiul de plante a avut un rol vindecător/vindicativ în evoluţia bolii.
Garda Financiară a făcut un control inopinant/inopinat la magazinele din piaţă.

PARTEA A II-A (30 puncte)

Redactează un text argumentativ, de 15–20 de rânduri (150–200 de cuvinte), în care să-ţi
exprimi opinia despre importanţa unei alimentaţii echilibrate pentru sănătatea omului.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; (8 puncte)
– să ai conţinutul și structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de
problematica abordată, enunţarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei,
formularea unei concluzii pertinente; (16 puncte)
– să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de
punctuaţie) și limitele de spaţiu indicate. (6 puncte)

7
 Testul 3
PARTEA I (60 puncte)
A. Citește cu atenţie textul și răspunde cerinţelor formulate mai jos:

Privesc orașul furnicar În urmă vin ca-ntr-un prohod; O fată trece c-un profil
Cu oameni mulţi și muri bizari,  Tineri, femei, copii, norod; Rotund și dulce de copil,
Pe strade largi cu multe bolţi,  Dar nu-i prohod sfinţire de-apă,  Un câne fuge spăriet, 
Cu câte-un chip l-a stradei colţ. Pe uliţi lumea să nu-ncapă; Șuier-un lotru de băiet, 
Și trec foind, râzând, vorbind,  Se scurg încet tarra bumbum Într-o răspântie uzată
Mulţime de-oameni pași grăbind Ostașii vin în marș acum,  Și-ntinde-un orb mâna uscata, 
Dar numai p-ici și pe colea Naintea lor tambur-major,  Hamalul trece încărcat, 
Merge unul de-a-nletelea,  Voinic el calcă din picior Și orologiile bat
Cu ochii-n cer, pe șuierate,  Și tobe tare-n tact ei bat Dar nimeni mai nu le ascultă
Ţiindu-și mânile la spate. Și pașii sună apăsat; De vorbă multă, lume multă.
S-aude clopot răsunând,  Lucesc și armele în șir, 
Cu prapuri, cruci, icoani, viind,  Frumos stindarde se deșir;
Preoţii lin și în vestminte Ei trec mereu tarra bumbum (Mihai Eminescu,
Cântând a cărţilor cuvinte. Și dup-un colţ dispar acum… Privesc orașul furnicar)

1. Scrie sinonimele contextuale ale cuvintelor: norod și răspântie. (8 puncte)

2. Tema textului este: (8 puncte)

a. criza comunicării; b. singurătatea; c. satirizarea unor moravuri.

3. Numește figura de stil pe care o constituie sintagma orașul furnicar și precizează rolul ei. (8 puncte)

4. Explică rolul virgulei în secvenţa: Tineri, femei, copii, norod. (8 puncte)

5. Argumentează, în 6–8 rânduri (60–80 de cuvinte), apartenenţa textului dat la genul liric. (8 puncte)

B.

1. Rescrie enunţul următor, corectând greșelile de orice natură: (10 puncte)

Datorită accidentului şi a rănilor suferite, a fost dus la spitalul clinic, al căror doctori sunt renumiţi.

2. Motivaţi folosirea virgulei în textul dat: (10 puncte)

Același loc iubit umbrești/Și-un colţ de cer întreg cuprinzi,/Nuc falnic, strajă din povești,/Deasupra casei
părintești/Aceleași crengi întinzi//De veacuri fruntea nu ţi-o temi/Ţii piept când vin furtuni năval/O, de-ai putea
să mai rechemi/La poala ta și-acele vremi/De trai patriarhal. (Șt. O. Iosif, Nucul)

8
 PARTEA A II-A (30 puncte)
Redactează un eseu, de 15–20 de rânduri (150–200 de cuvinte), în care să prezinţi cărui
curent aparţine fragmentul dat, urmând reperele de mai jos:

- exprimarea opiniei despre apartenenţa la un anumit curent literar;

- menţionarea unor trăsături ale curentului ales;
- ilustrarea trăsăturilor cu exemple din textul dat;
- respectarea normelor limbii literare.

Testul 4
PARTEA I (60 puncte)
A. Citește cu atenţie textul și răspunde cerinţelor formulate mai jos:
Și flautul magic vorbi; tremurată, Plutea o durere ca-n tainele sfinte
O notă stângace sălta peste clape Pe sala cea veche și-n flăcări aprinse
Ca vocile stinse în murmur de ape Murea ziua albă pe stofele-ntinse
Și-ncet simfonia căzu întristată. Iar flautul magic plângea înainte.

Mănunchiuri albastre de mici viorele

Lăsară parfumuri subtile și clare
În preajmă: o dulce și caldă-ntristare,
Și nota ușoară lovea în perdele.
(Ștefan Petică, Și flautul magic vorbi)

1. Sinonimele contextuale ale cuvintelor sfinte, mănunchiuri sunt: (8 puncte)

a. sacre, buchete; b. secrete, mulţimi; c. divine, sortimente.

2. Rolul cratimei în structura caldă-ntristare, este: (8 puncte)

a. de a marca elidarea unei vocale;
b. de a marca despărţirea elementelor unui cuvânt compus;
c. de a evidenţia o pauză în discursul liric.

3. Indică două expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul a lăsa. (8 puncte)

4. Precizează două teme/motive literare care apar în text. (8 puncte)

5. Extrage două figuri de stil diferite și explică semnificaţia lor. (8 puncte)

9
 B.

1. Rescrie enunţurile următoare, corectând greșelile de orice natură: (10 puncte)

În ceea ce privesc cheltuielile părinţilor noștrii, nu trebuie să-ţi faci griji.
Am decât doi ani de când muncesc la firma aceia.

2. Subliniază forma corectă a următoarelor cuvinte: (10 puncte)

excavator/ecscavator; circumspect/circunspect; obișnuit/obijnuit; un pic/umpic; dealungul/de-a lungul.

PARTEA A II-A (30 puncte)

Citește cu atenţie textul și răspunde cerinţelor formulate mai jos:

E însă o altă imputare mai serioasă ce se face autorului nostru, și pe aceasta ne credem datori să o cercetăm
mai de aproape.
Comediile d-lui Caragiale, se zice, sunt triviale și imorale; tipurile sunt toate alese dintre oameni sau viţioși,
sau proști; situaţiile sunt adeseori scabroase; amorul e totdeauna nelegiuit; și încă aceste figuri și situaţii se
prezintă într-un mod firesc, parcă s-ar înţelege de la sine că nu poate fi altfel; nicăiri nu se vede pedepsirea celor
răi și răsplătirea celor buni. (…)
Dacă ni se pune întrebarea: arta în genere și în special arta dramatică are sau nu are și o misiune morală?
Contribuie ea la educarea și înălţarea poporului? Noi răspundem fără șovăire: da, arta a avut totdeauna o înaltă
misiune morală, și orce adevărată operă artistică o îndeplinește.
Va să zică, asupra acestui punct nu suntem dezbinaţi.
Rămâne numai să ne înţelegem în ce consistă, în ce poate consista acea influenţă morală a lucrărilor de artă.
Și aici trebuie să stabilim mai întâi un punct de plecare elementar: influenţa morală a unei lucrări literare
nu poate să fie alta decât influenţa morală a artei în genere. Dacă arta în genere are un element esenţial
moralizator, același element va trebui să-l găsim și în orce artă deosebită, prin urmare și în arta dramatică. (…)
Aceeaș influenţă asupra înălţării morale a individului ce o poţi aștepta din producerea simţimântului estetic
la auzirea unei simfonii de Beethoven și la privirea statuei lui Apollo din Belvedere sau a Venerii de Medicis,
aceeaș, și nu alta, trebuie să o aștepţi de la citirea unei poezii sau de la asistarea la o reprezentare dramatică. (…)
În ce consistă dar moralitatea artei?
Orce emoţiune estetică, fie deșteptată prin sculptură, fie prin poezie, fie prin celelalte arte, face pe omul
stăpânit de ea, pe câtă vreme este stăpânit, să se uite pe sine ca persoană și să se înalţe în lumea ficţiunii ideale.

(Titu Maiorescu, Comediile d-lui Caragiale)

1. Precizează ce se poate deduce despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii). (5 puncte)

2. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? (5 puncte)

3. Cărui stil funcţional îi aparţine textul dat? Formulează două argumente care să-ţi susţină opinia. (5 puncte)

10
4. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, memorialistic, epistolar, argumentativ)? Formulează
un argument pentru a-ţi susţine opinia. (5 puncte)

5. Explică în ce constă moralitatea în artă, așa cum se desprinde din fragmentul dat. (5 puncte)

6. Care este opinia ta despre rolul moralizator al operelor literare studiate? Susţine cu un argument
opinia pe care o enunţi și indică un exemplu dintr-o operă literară studiată. (5 puncte)

Testul 5
PARTEA I (60 puncte)
A. Citește cu atenţie textul și răspunde cerinţelor formulate mai jos:

Avea pașii șovăitori și clătinaţi ca un om beat. Trecu prin odaia de dormit, în care ardea un singur bec albastru,
ochi pânditor, apoi printr-un salonaș întunecos, ieși în hall, unde era o lumină supărător de vie, și se repezi la o
ușă închisă în faţa căreia se opri, parcă i s-ar fi sleit puterile. Pe urmă totuși se pomeni înăluntru, zvârlit ca de un
vânt năpraznic, bâiguind:
— Tată!… Tată!…
Bătrânul Policarp Faranga se ridică speriat de după birou. Văzând pe fiul său, îl apostrofă puţin nervos:
— Tu es fou?
Când auzi glasul tatălui, Puiu se simţi mai zdrobit. Groaza i se risipi și făcu loc unei desperări ameţitoare.
Se apropie de birou și se prăbuși istovit în fotoliul larg de piele. Bătrânul, în picioare, îl examina ceremonios și
jicnit pentru necuviinţa lui de-a se fi rostogolit pe scaun înainte să-l fi poftit. Era și el în frac, cu pieptul plin de
decoraţii peste care se așternea barba-i maiestoasă, argintie și deosebit de îngrijită. Îi plăcea să apară mereu
serios și măsurat, nu numai în lume, dar chiar faţă de sine însuși. Înalt, robust, își purta cei șaizeci și trei de ani
cu o demnitate aproape trufașă, inspirând în jurul său respect spontan… Fiindcă Puiu tăcea, își călcă pe inimă
în cele din urmă și-l întrebă:
— Mais, parle donc, voyons, parle! Qu est que tu as?
Tânărul întoarse spre dânsul niște ochi stinși, rătăcitori. Se gândea cum să-i spună ce s-a întâmplat și nu
găsea cuvintele potrivite. Izbucni fără șir:
— Tată… am făcut… nu știu… a murit Madeleine…

(Liviu Rebreanu, Ciuleandra)

1. Scrie sinonimele contextuale pentru următoarele cuvinte: șovăitor și zdrobit. (8 puncte)

2. Indică tema fragmentului citat. (8 puncte)

3. Ilustrează, prin câte un enunţ, sensul denotativ și sensul conotativ ale verbului a se risipi. (8 puncte)

11
 4. Menţionează două trăsături ale genului epic prezente în textul dat. (8 puncte)

5. Comentează, în 3–5 rânduri (30–50 de cuvinte), secvenţa:

Avea pașii șovăitori și clătinaţi ca un om beat. Trecu prin odaia de dormit, în care ardea un singur bec albastru,
ochi pânditor, apoi printr-un salonaș întunecos, ieși în hall, unde era o lumină supărător de vie, și se repezi la o
ușă închisă în faţa căreia se opri, parcă i s-ar fi sleit puterile. Pe urmă totuși se pomeni înlăuntru, zvârlit ca de un
vânt năpraznic, bâiguind:
— Tată!… Tată!.. (8 puncte)

B.

1. Rescrie enunţurile următoare, corectând greșelile de orice natură: (10 puncte)

El a ajuns fortuit în aceeași ședinţă ca și șeful lui.
Dramaturgia Postbelică este o parte mai complexă a literaturii.

2. Subliniază forma corectă a următoarelor cuvinte din enunţurile: (10 puncte)

El a fost invitat la președenţie/președinţie.
Scriitorul crează/creează un volum de versuri.
Fi/Fii cuminte!
Alpinistul a escaladat/excaladat muntele fără teamă.
Mihai a investit/învestit multă muncă în afacerea lui.

PARTEA A II-A (30 puncte)

Redactează un text argumentativ, de 15–20 de rânduri (150–200 de cuvinte), în care să-ţi
exprimi opinia despre importanţa unui mediu curat pentru oameni.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; (8 puncte)
- să ai conţinutul și structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de
problematica abordată, enunţarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei,
formularea unei concluzii pertinente; (16 puncte)
- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de
punctuaţie) și limitele de spaţiu indicate. (6 puncte)

12