Proiect - Statia de Epurare A Apei Uzate Glina

Facultatea de Antreprenoriat , Ingineria si Managementul Afacerilor
Statia de epurare a apelor uzate Glina
Profesor coordonator : Ioana Busuioceanu

Studenti : raceanu Andrei
Nicolae bianca-mihaela
Marin Cristina
Manache Andreea
Ivascu Bianca
Pletea Andrei
Grupa: 1514 a
Cuprins :
1. Introducere
2. Asezarea geografica
3. Filiera statiei de epurare
4. Etapele de epurare a apelor
5. Facilitatea reutilizarii gazului
1. Introducere
Orasul Bucuresti are o populatie de aproximativ doua milioane de locuitori si un
sistem de canalizare unitar care colecteaza atat efluenti casnici si industriali , cat
si apele fluviale , acestia fiind in mare parte epurati in statia de epurare a apelor
uzate Glina . Aceasta este amplasata pe malul raului Dambovita , in partea de
Sud –Est a orasului . Statia a fost conceputa de la inceput pentru a fi dezvoltata
in doua faze si prin urmare , instalatia existenta finalizata in Faza I , care
functioneaza din 2006 , are o capacitate limitata de tratare a apelor uzate la un
echivalent al populatiei de 864 mii de locuitori.
Orasul a beneficiat de finantare prin fonduri de coeziune UE pentru acest
proiect, iar Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare ia in
considerare acum acordarea unui imprumut suplimentar , in special in ceea ce
priveste modernizarea statiei si instalatia de incinerare .
2.asezarea geografica
Statia de epurare Glina este situata la Sud-Est de Bucuresti , pe malul drept al
raului Dambovita , langa autostrada A2. Amplasamentul se afla localizat in
unitatea administrativ –teritoriala a comunei Glina , care cuprinde trei sate:
Glina,Catelu si Manolache . Satul Glina este cel mai apropiat de statia de
epurare situat langa granita Sud-Vestica a amplasamentului .
3.filiera statiei de epurare

4.etapele de epurare a apelor
Linia apei cuprinde urmatoarele etape :
1.Gratarele rare – sunt 10 unitati cu deschiderea intre bare de 50 mm si dese
6 unitati cu deschiderea intre bare de 6 mm au rolul de a
retine deseurile solide din apa spre a fi colectate si evacuate
din statie.
2.Statia de pompare apa bruta – formata din 5 grupuri de 2 m3/s , ridica apa la
cota necesara functionarii gravitationale a
procesului in continuare.
3.Deznisipatoarele aerate echipate si cu separatoare de grasimi

Sunt in numar de 6 unitati , servesc la colectarea pietrisului si nisipului din apa
uzata,care este spalat si evacuat din statie. Grasimile retinute sunt reintroduse in
fluxul namolului spre a fi valorificate prin potentialul energetic.
4.Decantoarele primare
Sunt 2 baterii a cate 4 unitati radiale de 55 m diametru , retin prin sedimentare
suspensiile fine si coloidale in namolul primar reclat la baza acestora . O parte
din efluentul primar de cca 5 m3/s este introdus in treapta biologica , debitul
ramas fiind restituit la rau printr-un canal by-pass.
Tratarea biologica presupune asigurarea conditiilor de nitrificare / denitrificare
a amestecului de efluent primar cu namol activ recirculat si regenerat in cicluri
secventiale de aerare/amestec si sedimentarea finala a efluentului. Tot in treapta
biologica are loc retinerea fosforului , atat prin procedee biologice , cat si
chimice .
5.Bazinele cu namol activat
Sunt in numar de 14 unitati , din care 8 bazine cu namol activat , 4 bazine de
regenerare /recirculare namol activat si 2 bazine anaerobe BIO-P. Epurarea
biologica cu biomasa bacteriana duce la mineralizarea substantelor organice
coloidale si dizolvate pe baza de carbon si la retinerea nutrientilor , azotul si
fosforul. Aditia de clorura ferica contribuie la o eliminare mai eficienta a
fosforului si la imbunatatirea procesului de sedimentare secundara .
6.Decantoarele secundare
Sunt in numar de 48 de unitati asigura limpezirea finala a efluentului. La
descarcarea in raul Dambovita a efluentului combinat ( biologic si mecanic),
functioneaza o microhidrocentrala cu 3 turbine avand o putere instalata de 400
KW.
Linia namolului cuprinde urmatoarele etape :
Stabilizare namolului prin ingrosare, fermentarea anaeroba si deschidratarea
namolului stabilizat.
7.Ingrosatoarele primare
Sunt in numar de 4 unitati, reduc volumul de namol evacuat din decantoarele
primare , gravitational , prin cresterea concentratiei de substanta uscata la cca.
6%.
8.Mesele de ingrosare
Sunt 4 unitati , functionand cu adaos de polimer , aduc namolul activ in exces
la o concentratie de cca. 6%.
9.Rezervoarele de fermentare a namolului
Sunt in numar de 5 unitati de 8.000 m3 fiecare , reprezinta locul in care namolul
de amestec ingrosat este stabilizat anaerob prin fermentare si conditii de
amestec si recirculare permanenta la 36-37 0C.
10. Statia de deshidratare

Namolul fermentat este deshidratat pe 7 filtre presa si 3 centrifuge cu adaos de
polimer si alte materiale pana la obtinerea unei concentratii de 30% substanta
uscata, care sa permita utilizarea lui in agricultura.
5.Facilitatea reutilizarii gazului

 In urma procesului de fermentare se produce biogaz care este stocat in
doua GAZOMETRE a cate 3000m3, apoi purificat si uscat in unitatea de
desulfurizare , in scopul valorificarii.
 In urma procesului de fermentare se produce biogaz care este stocat in
doua GAZOMETRE a cate 3000m3, apoi purificat si uscat in unitatea de
desulfurizare , in scopul valorificarii.
Alte utilitati care asigura buna functionare a procesului de productie sunt :

 Substatiile electrice
 Statia de tratare a apei industriale
 Atelierul de mentenanta
 Magazia
 Laboratorul de proces
 Camera de comanda si control SCADA

Proiect - Statia de Epurare A Apei Uzate Glina

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect - Statia de Epurare A Apei Uzate Glina

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect - Statia de Epurare A Apei Uzate Glina

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de Antreprenoriat , Ingineria si Managementul Afacerilor

Statia de epurare a apelor uzate Glina

Profesor coordonator : Ioana Busuioceanu

3.filiera statiei de epurare

3.Deznisipatoarele aerate echipate si cu separatoare de grasimi

10. Statia de deshidratare

5.Facilitatea reutilizarii gazului

Alte utilitati care asigura buna functionare a procesului de productie sunt :

S-ar putea să vă placă și