Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 535 vizualizări

    Comentariu Poezii Tudor Arghezi PT 18

    Încărcat de

    Cititorr
    Lucrare despre T. Arghezi

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Comentariu Poezii Tudor Arghezi PT 18

    Încărcat de

    Cititorr
    535 vizualizări1 pagină
    Lucrare despre T. Arghezi

    Titlu original

    Comentariu poezii Tudor Arghezi pt 18

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Lucrare despre T. Arghezi

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    535 vizualizări1 pagină

    Comentariu Poezii Tudor Arghezi PT 18

    Încărcat de

    Cititorr
    Lucrare despre T. Arghezi

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    din 1

    Asemenea veninului ce se preschimbă- miere, mânia străbunilor nedreptăţiţi

    alimentează vigoarea lirismului cu impulsiuni din adânc, deturnate prin expresia


    artei de la funcţia practică la cea estetică.
    Vorbind despre condiţia artistului, poetul se declară „rob” în slujba
    cititorului, vrând să atragă atenţia nu asupra unei condiţii umile, ci a rolului subtil
    pe care îl are artistul, de a crea mentalităţi şi de a modela suflete.
    Arghezi întemeiază prin această poezie o nouă viziune asupra actului creativ,
    o estetică a urâtului” ( T. Vianu) şi creează o nouă treaptă în poezia noastră, ceea
    ce îl determină pe Eugen Ionescu să afirme: „Recunosc că Tudor Arghezi este un
    însemnat punct magnetic” în literatura contemporană.

    „Rugă de seară”- ars poetica

    Poezia care deschidea paginile revistei „Viaţa socială”, „Rugă de seară”, era
    mişcată de „duhul profetic” propriu unor Isaia sau Ieremia şi uşor identificabil în
    versurile:

    „Să-mi fie verbul limbă


    De flăcări ce distrug,
    Trecând ca şerpii când se plimbă;
    Cuvântul meu să fie plug.
    Tu, faţa solului o schimbă,
    Lăsând în urma lui belşug.”

    Acelaşi „duh profetic” trecea şi prin paginile mierlătoare ale lui Leon Bloy şi
    pe care îl admira atât autorul „Icoanelor de lemn”.
    Poetul îşi exprimă dorinţa de a schima totul, de a preface lumea din temelii,
    „verbul” său vrea să-i fie „limbă de flăcări ce distruge lumea vagă”:

    „O! dă-mi putere să scufund


    O lume vagă, lâncezândă.
    Şi să ţâşnească-apoi din fund,
    O alta limpede şi blândă.”

    Ca un demiurg vrea să refacă lumea, să o purifice, să creeze noi valori, pe


    cele vechi şi uzate le sfarmă, le „scufundă.”
    N. D. Cocea l-a proclamat pe Tudor Arghezi drept „poetul cel mai
    revoluţionar al vremurilor noastre.”

    S-ar putea să vă placă și