DianaCulescu Teza Extenso
DianaCulescu Teza Extenso
DianaCulescu Teza Extenso
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013
Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie: 1.5 „Programe doctorale și post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: „Programe doctorale si postdoctorale pentru promovarea excelenței în cercetare,
dezvoltare si inovare în domeniile prioritare - agronomic și medical veterinar, ale societății bazate pe
cunoaștere”
Beneficiar: UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ID Proiect: 132765
Cod contract: POSDRU/159/1.5/S/132765
București
2015
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013
Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie: 1.5 „Programe doctorale și post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: „Programe doctorale si postdoctorale pentru promovarea excelenței în cercetare,
dezvoltare si inovare în domeniile prioritare - agronomic și medical veterinar, ale societății bazate pe
cunoaștere”
Beneficiar: UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ID Proiect: 132765
Cod contract: POSDRU/159/1.5/S/132765
MULȚUMIRI
Studiul Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane a fost
realizat în cadrul Facultății de Horticultură a Universității de Științe Agronomice și
Medicină Veterinară București (România), în cadrul proiectul nr.
POSDRU/159/1.5/S/132765 finanțat din Fondul Social European prin Programul
Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
REZUMAT
și metodele și echipamentele necesare acestora. În același timp sunt definiți clar o serie de
indicatori calitativi, respectiv valoarea istorică, valoarea estetică, valoare horticolă și valoarea
ecologică, fundamentali în analizarea vegetației arborescente din perspectiva directivelor
cuprinse în Convenția Europeană a Peisajului.
În continuare este analizată practica internațională în domeniul participării publice la
procesul de planificare urbană în general și a spațiilor verzi în special. Din acest punct de vedere
sunt analizate și instrumentele specifice organizării participării publice în cadrul proceselor
formale de consultare dar și fenomenele specifice ale participării informale.
Contribuțiile proprii sunt structurate pe patru capitole mari. Primul capitol din această
secțiune lansează o serie de ipoteze de lucru legate pe de o parte de rolul social pe care îl joacă
spațiile verzi în viața și structura urbană, iar pe de alta de vegetația arborescentă din cadrul
spațiilor verzi și de rolul jucat de aceasta în definirea calitativă a acestora.
În continuarea capitolului sunt propuse o serie de metode specifice de stabilire a
criteriilor de analiză a spațiilor verzi: documentarea cu privire la contextul urban; prelucrarea și
sintetizarea datelor acumulate în raport cu obiectivele cercetărilor; documentarea scrisă și
desenată (cartografiere) a elementelor și acțiunilor observate în teren; documentarea fotografică a
activităților, spațiilor și a altor elemente observate; cartografierea comportamentală cu privire la
interacțiunea utilizatorilor cu vegetația din cadrul spațiilor verzi studiate; descrierea, calificarea
și clasificarea acțiunilor și elementelor observate. În vederea verificării acestor metode au fost
propuse și trei aplicații in situ, rezultatele acestor cercetări aplicate fiind detaliat prezentate în
capitolul V al lucrării.
O altă serie de metode de lucru propuse au privit modul de analizare a vegetației
arborescente din spațiile verzi. Metodele de analiză integrate într-o grilă de observații descrisă
detaliat în cadrul capitolului metodologic și verificată ca rezultat în teren pe două situri,
rezultatele acestor verificări au fost prezentate detaliat în capitolul VI al lucrării de față. Grila de
evaluare a vegetației arborescente este structurată pe mai multe secțiuni. O primă parte vizează
colectarea de date standard care să facă posibilă identificarea exemplarelor și să permită
încadrarea acestora în grupe de vârstă. Următoarea secțiune are în vedere colectarea de date
referitoare la caracteristicile fizice ale elementelor vegetale evaluate. Cea de-a treia secțiune
include informații cu privire la starea curentă a acestora, în timp ce cea de-a patra parte vizează
stabilirea valorii fiecărui individ după mai multe criterii. Grila cuprinde o secțiune integratoare
care urmărește posibilitatea de a departaja din punct de vedere calitativ elementele vegetale
evaluate. Instrumentul de evaluare mai are în alcătuire și două rubrici descriptive. Prima include
informații cu privire la problemele observate (defecte, răni etc.), iar cea de-a doua integrează
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Din punct de vedere al accesibilității s-a putut constata că, în principiu, toate cele trei
parcuri studiate au calități care le fac să fie deschise oricăror persoane care doresc să le
folosească. În ceea ce privește valența de spațiu accesibil pentru orice tip de utilizator
impedimentele constatate se referă în general la aspecte legate de materiale sau elemente
constructive din amenajare. Referitor la raza de acțiune a parcurilor studiate este evident faptul
că acestea sunt poziționate în cadrul urban și conectate la infrastructura locală de transport în
comun astfel încât aria lor de deservire să se extindă la nivel de oraș.
Din punct de vedere al diferențelor în modul de utilizare s-a putut constata în primul rând
o deosebire în ceea ce privește vârsta. În timp ce Parcurile Mauer și Izvor nu par să fie favorizate
de un anumit grup de vârstă, în cazul Parcului Görlitzer este evidentă structura mult mai tânără a
utilizatorilor curenți. Referitor la diferențele în utilizare determinate de intervale de timp (în
funcție de momentul din zi sau săptămână) au fost constatate doar deosebiri cu privire la
folosirea anumitor zone sau echipamente în interiorul fiecărui parc. Trebuie observată
diversitatea sau intensitatea mai mare de utilizări în cazul parcurilor germane, aspecte ce pot fi
explicate și prin permisivitatea mult mai ridicată a administrației locale ce încurajează utilizarea
liberă a spațiilor verzi în general.
Suprapunerea cadrului fizic cu echipările specifice și modul în care utilizatorii
interacționează cu acestea au dus la realizarea unui decupaj spațial specific pentru fiecare parc.
La o privire de ansamblu, zonele evidențiate pot fi împărțite în două categorii: zone definite și
zone nedefinite. Zonele definite reprezintă spații care înglobează un echipament specific care
determină în mod esențial modul în acestea sunt utilizate de vizitatori. Zonele nedefinite sunt în
fapt elemente componente ale amenajării care au primit sau au atras una sau mai multe utilizări
specifice din partea vizitatorilor.
În urma realizării analizelor de teren pe baza criteriilor din grila de evaluare elaborată în
cadrul prezentei lucrări a putut fi conturată o imagine de ansamblu a situației fiecăruia dintre cele
trei parcuri studiate.
Astfel, în cazul Parcului Izvor se poate concluziona că situația actuală dezvăluie un spațiu
care înglobează o serie de ”insule” de activități, de cele mai multe ori limitate de elemente
constructive. O parte de spații au atmosfere și roluri similare (2 locuri de joacă, 2 țarcuri pentru
câini, 2 terenuri de sport) și nu sunt concepute în relație cu elementele vegetale. Caracterul
profilului vegetal generează o gamă restrânsă de ambianțe.
Parcul Mauer are o conformație dinamică. Varietatea de tipuri de spații și ambianțe puse
la dispoziție de acesta se reflectă și în activitățile care sunt atrase și încurajate să se desfășoare
aici. Periodic, acesta suportă o presiune mult mai mare din partea utilizatorilor în comparație cu
celelalte două spații analizate.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Parcul Görlitzer se constituie într-un creuzet verde în mijlocul unui cartier dens construit.
Și acesta oferă o multitudine de spații și atmosfere, păstrând însă un caracter mai rustic față de
cel al Parcului Mauer de exemplu.
Ultimul capitol al lucrării ce prezintă cercetările efectuate de-a lungul celor doi ani -
Detalierea analizei vegetației - descrie rezultatele aplicării pe teren a grilei de analiză a vegetației
arborescente urbane. Sunt prezentate detaliat cercetările ce au avut loc pe două situri cu
caracteristici extrem de diferite, situri ce au permis testarea grilei în contexte spațio-sociale ce
necesită lecturi distincte. Astfel, siturile abordate sunt reprezentate de o parte a Parcului
Văcărești (astăzi denumit Parcul Lumea copiilor și perceput deseori ca o extindere a Parcului
Tineretului), cu o suprafață de aproximativ 3500 mp și aliniamentul aferent Bulevardului
Aviatorilor din București poziționat între Piața Charles de Gaulle și zona Statuii Aviatorilor, cu o
lungime aproximativă de 600 m.
Aplicarea în teren a grilei de analiză a dus la desprinderea unor concluzii care sunt
prezentate în cele ce urmează împreună cu o serie de considerații menite să ducă la restructurarea
grilei de analiză, considerații descrise detaliat pentru fiecare criteriu în parte.
Concluziile lucrării evidențiază discrepanța dintre viziunea prezentă în legislația
românească, bazată pe o abordare cantitativă lipsită de valențe sociale, și viziunile exprimate de
legislațiile altor țări sau de regulementele urbane ale marilor capitale europene. O altă concluzie
ce se desprinde din studiu este necesitatea unei abordări mai puțin restrictive a spațiilor verzi din
punct de vedere al amenajării lor și a modului de realizare al dotărilor specifice. Un alt aspect ce
se desprinde din cadrul acestei lucrări este legat de modul de gestionare a spațiilor verzi în
general și a vegetației arborescente în special. Astfel, reiese în mod evident că spațiile verzi, în
contextul utilizării lor diferențiate, necesită elaborarea unor planuri de gestionare mult mai
detaliate pe termen scurt și mediu.
Este sublinaită necesitatea rafinării și adaptării metodologiei de analiză a vegetației
urbane arborescente la o utilizare și o înțelegere facilă a ei de către cetățeni, grila folosită în
cadrul lucrării având o dimensiune tehnică ridicată.
Recomandările sunt în principal legate de continuarea cercetărilor în acest domeniu, de
necesitatea unor dezvoltări metodologice privind o lectură morfologică a spațiilor verzi urbane
(analiza limitelor, clasificări dihotomice de tipul: spațiul construit și spațiul liber / spațiu deschis;
suprafață permeabilă, suprafață semi-permeabilă și suprafață impermeabilă; natural / antropic;
plantat / vegetal etc.).
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Cuprins
CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL III. MATERIAL ȘI METODĂ .............................................................................. 24
4.5.2 Concepte conexe a căror definire contribuie la delimitarea spațiilor verzi în cadrul
spațiului urban ....................................................................................................................... 55
6.2.2 Aplicarea grilei de analiză: considerații generale și interpretarea datelor ................. 144
ACKNOWLEDGMENT
The research Development of a quality assessment method for urban green spaces
was conducted within the Faculty of Horticulture - University of Agronomic Sciences
and Veterinary Medicine Bucharest (Romania), under the frame of European Social
Fund, Human Resources Development Operational Programme 2007-2013, project
no. POSDRU/159/1.5/S/132765
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Keywords: usage, accessibility, vegetal frame composition, interaction with vegetation, analysis
grid, tree vegetation, participatory cadastre, Izvor Park, Mauer Park, Görlitzer Park
ABSTRACT
The first part (Chapter I - Introduction) of the thesis describes the local and international
context in which this research is developed and the importance of a qualitative assessment method
for urban green spaces within this frame. In the urban environment, in addition to establishing the
value of each studied area, the quality assessment has a direct impact on developing suitable
management plans, on reducing the pressure over the budgets of local administrations, on
maintaining the quality of the green areas and, last but not least, on providing a safe and
comfortable use of space.
My motivation for choosing to research this topic is related to the ratification of the
European Landscape Convention (2001) in Romania through Law no. 451/2002, which involves
the development or the implementation of appropriate tools for analysing the landscapes and their
components in order to set the base for establishing policies for landscape protection, management
and planning. Another factor that highlights the importance of this type of research is the major
incoherencies and inconsistencies that exist at present in the setup of suitable development
strategies for urban green spaces, difficulties that arise from Law 24/2007 itself, which should
generate and govern such actions.
I explain below the necessity for the elaboration of an urban green cadastre methodology, a
methodology that, in the local context, should have a possible participatory dimension. This need
for a suitable methodology is determined on the one hand by the current inability of the local
authorities to carry out such an endeavour (detailed within this paper) and on the other hand by the
major social reactions to the factual situation that are emerging lately.
Chapter II - The state of knowledge regarding the topic, after a terminological explanation,
approaches from a theoretical and analytical perspective at national and international level the
current trends in developing green cadastres, the methods used at international level and the
importance of the Geographic Information Systems in applying these methods. A particular
attention is paid in this context for the approaches used for analysing and evaluating the
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
arborescent vegetation within the urban environment. Current inventory types for urban vegetation
as well as the methods and the equipment used in this process are overviewed.. At the same time a
number of qualitative indicators are clearly defined, such as “historical value”, “aesthetic value”,
“horticultural value” and “ecological value”. These indicators represent an essential aspect of the
analysis of the tree vegetation in the light of the directives of the European Landscape Convention.
Hereinafter I proceed to analyse the international practice regarding the public participation
within the urban planning process in general and in developing green spaces in particular. From
this point of view I also examine the specific tools used for organizing public participation in the
formal consultation processes as well as the characteristic phenomena of informal participation.
The personal contributions are structured in four main chapters, the first of which launches
a series of hypotheses related on one side to the social role played by the green spaces within the
life and the structure of the urban environment and, on the other side, to the arborescent vegetation
embedded by those spaces and to the role played by it in defining their quality.
In the same chapter I propose several specific methods of determining the criteria for green
spaces analysis: documenting the urban context; processing and synthesizing acquired data in
relation with the research objectives; written and drawn documentation (mapping) of the elements
and the activities observed on field; photographic documentation of activities, spaces and other
observed elements; behavioural mapping of users interaction with the vegetation of the studied
green spaces; description, qualification and classification of the observed actions and elements. In
order to verify these methods, three in situ applications are proposed, the results of which are
presented in detail within Chapter V.
Another series of proposed working methods analyses how the arborescent vegetation is
embedded in the green spaces. The analysis methods are integrated within the assessment grid
described in detail in the methodological chapter and field tested on two sites. The test results are
detailed in Chapter VI of this thesis.
The tree vegetation assessment grid is divided into several sections. The first one aims to
collect data that enables identification of the specimens and allows their classification into age
groups. The next section looks at the collection of data regarding the physical characteristics of the
evaluated vegetation. The third section includes information on the trees’ current status, while the
fourth one establishes the value of each individual according to several criteria. The grid includes
an integrative section that offers the possibility of ranking the vegetation from a qualitative point of
view. This assessment tool also contains two descriptive sections. The first one gives information
regarding the problems observed on field (defects, injuries, etc.), and the second one integrates
considerations on recommended steps for future maintenance programs.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Both methodologies developed in this thesis require the use of basic equipment which
represents an essential aspect given their orientation toward the participatory dimension.
Chapter IV - Green space: concept definition and analysis criteria setting - proposes a
terminological clarification of the use of concepts such as “green space”, “planted public spaces”,
“attached planted spaces”, “planted structures”, “vegetal accessories” or “successional spaces”.
Also in this chapter I propose some criteria for analysing green spaces, defined for the
purpose of this thesis as independent urban structures, accessible for the public, where vegetation
(usually trees) developed naturally and / or planted by remains predominant, that provide facilities
and equipment for a wide range of activities for leisure, formal and / or informal recreation, rest,
play, sport etc.. There are various types of green space users and they can be differentiated by age,
social affiliation, gender, interests, physical capacities / disability etc. These analysis criteria look
at issues related to accessibility, usage, composition of the vegetal frame and interaction with the
vegetal elements.
Chapter V describes three in situ applications of the green spaces analysis criteria that were
implemented in Bucharest (Izvor Park) and Berlin (Mauer Park and Görlitzer Park). The evaluation
of the two German sites was made possible through the project no. POSDRU/159/1.5/S/132765
under the frame of European Social Found, Human Resources Development Operational
Programme 2007-2013; Priority Axis 1 "Education and training in support of growth and
development of a knowledge based society".
For a better understanding of the sites, this chapter includes documentation regarding the
history and evolution both for the analysed green spaces as well as for the general-urban context in
which they were created and they operate today.
The evaluation of the three spaces is presented in detail with the support of a rich
photographic material and a series of analytical schemes. Within these analyses the thesis uses
descriptive phrases suggested on one hand by specific landscape features and on the other hand by
their usage, perception and naming by the local community. At the end of the chapter I present a
comparative synthesis of the three field studies. Thus, a series of important conclusions emerge
with regard to the development of green spaces, the usage patterns and the need to create local and
specific maintenance and management plans. The information presented in this section mainly
validates one of the criteria used in selecting the sites for the in situ applications.
From the point of view of their accessibility to the public, in principle, all three assessed
parks show qualities that make them open to any person wishing to use them. Regarding their
attribute as a space accessible for any user, the impediments I identified generally relate to
construction materials or design issues. Regarding the coverage area of these parks it is obvious
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
that they are positioned within the urban context and connected to the local transport infrastructure
so that their service area can expand at the city level.
Regarding the public usage of the three parks, I have observed primarily a a distinction in
terms of users’ age. While Mauer and Izvor parks seem to be favoured by all age groups, Görlitzer
Park evidently hosts a population with a much younger structure. Regarding the differences in
usage patterns determined by time intervals (depending on the time of day or week) distinctions
emerge only in the way certain areas or equipment are used in each park. It should be noted that
the greater usage diversity and intensity that can be observed in the case of the German parks can
be explained by the very high permissiveness of the local administration that generally encourages
the free use of the green spaces.
The overlap of the physical structure with specific equipment and the manner in which the
users interact with them lead to the creation of a spatial decoupage specific for each site. For the
purpose of an overview, the resulting areas can be divided into two categories: defined areas and
undefined areas. The defined areas are represented by spaces that encompass specific equipment
that essentially determines how they are used by visitors. Undefined areas are in fact design
elements of the park that received or attracted one or more specific usages from the visitors.
Following the completion of the field analysis based on the evaluation grid proposed in this
thesis, an overview regarding the current factual situation of each of the three studied parks.
Thus, for Izvor Park we can conclude that the current situation reveals a space that
encompasses a series of "islands" of activities, most often limited by constructive elements. Some
facilities have similar roles or atmospheres (2 playgrounds, 2 enclosed fields for dogs, 2 sport
fields) and they are not designed in relation with the vegetal elements. The character of the vegetal
profile is generating a limited range of sceneries.
Mauer Park has a dynamic conformation. The variety of types of spaces and ambiences
provided by this park is reflected in the activities that it attracts and encourages to perform here.
Periodically, it undertakes a greater level of pressure from users compared to the other two
spaces analysed.
Görlitzer Park represents a green crucible in the middle of a densely built neighbourhood.
This park also offers a wide range of spaces and atmospheres, while maintaining at the same time a
more rustic character than that of Mauer Park.
The last chapter of the thesis describes the field studies carried out over the two years
dedicated for this research. Vegetation analysis detailing presents the results obtained by applying
the assessment grid developed for urban tree vegetation. This section presents the investigations
made on two sites with highly different characteristics that allow testing the assessment grid in
socio-spatial contexts that require distinct readings. The first site analysed is an area of the
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Văcăreşti Park (now known as Kids’ World Park and perceived often as an extension of the
Tineretului Park), with a total surface of about 3500 square meters and the second is a segment of
the tree alignment accompanying Aviatorilor Boulevard in Bucharest that is positioned between
Charles de Gaulle Square and Aviators Statue area, with an approximate length of 600 meters.
Applying the assessment grid led to the conclusions that are presented together with a
number of considerations aiming to recalibrate the assessment grid, considerations described in
detail for each criterion.
The first conclusion of this thesis highlights the discrepancy between the vision of the
Romanian legislation that is based on a quantitative approach devoid of social meaning, and the
views expressed through other European urban laws and local regulations from major European
capitals. Another conclusion drawn from this study is the need for a less restrictive approach of the
green spaces in terms of their planning and their rigging. Another aspect that emerges from this
thesis is related to the maintenance process dedicated to green spaces in general and tree vegetation
in particular. Thus, it is clear that green spaces, in the context of their differentiated use, require the
development of more detailed maintenance plans for the short and medium term.
I also highlight the need of refining and adapting the assessment methodology
regarding the analysis of the urban tree vegetation in order to make it more easily
understandable and accessible for citizens, since the assessment grid developed within this
thesis is still highly technical.
The recommendations are mainly related to further research that can be carried out on this
topic, to the need for a methodological developments on morphological reading of urban green
spaces (boundaries analysis, dichotomous classifications such as: built space / open space,
permeable surface, surface semi-permeable and impermeable surface, natural / anthropic etc.).
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Table of contents
2.3.1 Equipment, tools and methods used in the bottom-up approach .................................. 15
2.3.2 Equipment, tools and methods used in the top-down approach ................................... 19
PERSONAL CONTRIBUTIONS
CAPITOLUL III. MATERIAL AND METHODS ....................................................................... 24
3.3 SPECIFIC METHODS AND MATERIALS USED FOR SETTING THE ANALYSIS
CRITERIA FOR GREEN SPACES .......................................................................................... 26
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
3.4.1 General data: concepts definition and description of the principles involved in the
notation process ..................................................................................................................... 29
3.4.2 Physical characteristics: concepts definition and description of the principles involved
in the notation process ........................................................................................................... 31
3.4.3 Status: concepts definition and description of the principles involved in the notation
process ................................................................................................................................... 34
3.4.4 Value: concepts definition and description of the principles involved in the notation
process ................................................................................................................................... 35
4.5 DEFINITION OF GREEN SPACE WITHIN THIS STUDY AND OF THE ANALYSIS
CRITERIA ............................................................................................................................... 53
4.5.2 Related concepts that contribute to the delimitation of green spaces within urban space
............................................................................................................................................... 55
4.5.3 Defining the analysis criteria for urban green spaces .................................................. 59
6.2.1 Principles of notation making and connection with the support table (Apendix VI) . 141
6.2.2 Implementation of the analysis grid: general considerations and data interpretation 144
6.2.3 Correlation of the results with the maintenance activity ............................................ 158
7.3 GREEN SPACES MAINTENANCE AND THE PARTICIPATORY DIMENSION ..... 180
REMERCIEMENTS
La recherche Développement d'une méthode d'analyse de la qualité des espaces verts
urbains a été réalisée dans Faculté d'Horticulture - Université des Sciences
Agronomiques et Médecine Vétérinaire de Bucarest (Roumanie), en vertu du Fonds
Social Européen, Programme Opérationnel de Développement des Ressources
Humaines 2007-2013, project no. POSDRU/159/1.5/S/132765.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
méthodes. Ceci étant donné, une attention particulière est accordée aux procédées d’analyse et
d’évaluation de la végétation arborescente dans les zones urbaines. Ce travail examine les
modèles actuels d’inventaire de la végétation urbaine et les équipements nécessaires à cette
démarche. En même temps, cet ouvrage définit clairement un certain nombre d'indicateurs
qualitatifs, notamment la valeur historique, la valeur esthétique, la valeur horticole et la valeur
écologique, essentielles dans l'analyse de la végétation arborescente à la lumière des directives
de la Convention Européenne du Paysage.
La thèse continue par l'analyse de la pratique internationale de participation publique au
processus de planification urbaine, en général, et des espaces verts, en particulier. De ce point de
vue, l’ouvrage analyse étudie les instruments spécifiques d'organisation de la participation
publique aux processus formels de consultation, mais aussi les phénomènes spécifiques de la
participation informelle.
Les contributions de l’auteur sont organisées en quatre chapitres principaux. Le premier
de cette section lance une série d'hypothèses sur le rôle social que les espaces verts jouent dans
vie et la structure urbaine, d’une part, et, d’autre part, sur le rôle que la végétation arborescente
joue dans la définition qualitative d’un espace vert.
En complément de ces hypothèses, le chapitre propose une série de méthodes spécifiques
destinées à la mise en place des critères d'analyse des espaces verts: la collecte de données
concernant le contexte urbain; le traitement et la synthèse des informations acquises en relation
avec les objectifs de la recherche; la documentation écrite et dessinée (cartographie) des
éléments et des activités observées sur le terrain; la documentation photographique des activités,
des espaces et des autres éléments examinés; la cartographie du comportement et de l’interaction
des utilisateurs des espaces verts étudiés avec la végétation; la description, la qualification et la
classification des actions et des éléments étudiés. Afin de vérifier la conformité des méthodes,
trois applications in situ ont été proposées, les résultats de la recherche appliquée étant détaillée
dans le cinquième chapitre du document présenté.
Une autre série de méthodes de travail proposées se concentre sur la manière d'analyser la
végétation arborescente des espaces verts, il s’agit de méthodes d’analyse intégrées dans une
grille d'observations détaillée dans le chapitre méthodologique et vérifiée sur le terrain sur les
deux sites, les résultats de ces vérifications étant présentées dans le sixième chapitre de la thèse.
La grille d’évaluation de la végétation arborescente est divisée en plusieurs parties composantes.
La première partie vise la collecte des données standards qui permettent l’identification des
exemplaires et le classement par groupes d'âge. La deuxième partie porte sur la récolte
d’informations concernant les caractéristiques physiques des éléments végétaux évalués. La
troisième section comprend des informations sur leur situation actuelle, tandis que la quatrième
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
partie vise à établir la valeur de chaque individu en fonction de plusieurs critères. La grille
comprend une section finale qui intègre les informations des autres quatre parties dans le but de
trouver une manière de départager qualitativement les éléments végétaux évalués. L'outil
d'évaluation comporte aussi deux rubriques descriptives. La première comprend des informations
sur les problèmes observés (défauts, blessures, etc.) et la seconde intègre des observations sur
les mesures à prendre en considération pour la suite par les programmes de gestion.
Les deux méthodologies développées dans cet ouvrage ont proposé l'utilisation des
équipements simples, aspect essentiel, étant donnée l'orientation vers leur dimension participative.
Le quatrième chapitre - L’Espace vert: la définition du concept et la détermination des
critères d’analyse - propose une clarification terminologique concernant l'utilisation d'expressions
telles que l’espace vert, les espaces publics plantés, les superficies plantées attachés, les structures
plantés, les accessoires végétaux ou les espaces dynamiques de succession écologique.
Le même chapitre propose un certain nombre de critères pour analyser l’espace vert - définit
comme une structure urbaine indépendante, accessible au public où prédomine la végétation
(généralement arborescente) développée naturellement/ou plantée, structure équipée d'installations
permettant le déploiement d'une gamme assez large d'activités - les loisirs formels et / ou informels,
repos, différents jeux, différents sports etc. pour un large éventail d'utilisateurs - différenciés à la fois
en termes d'âge, d’affiliation sociale, de sexe, d’intérêts, de capacités / d'handicaps physiques, etc.
Ces critères d’analyse visent des aspects liés à l'accessibilité, à l’utilisation de l’espace, à la structure
du cadre végétal et à l'interaction avec des éléments végétaux.
Le cinquième chapitre - L’espace vert : applications in situ et vérification des hypothèses -
présente une série de trois applications in situ de ces critères d’analyse des espaces verts,
applications réalisées à Bucarest (Parc Izvor) et à Berlin (Parc Mauer et Parc Görlitzer). Les études
réalisées en Allemagne ont été possibles grâce au projet no. POSDRU/159/1.5/S/132765
cofinancé par le Fonds Social Européen par l’intermédiaire du Programme Opérationnel Sectoriel
pour le Développement des ressources humaines 2007-2013; Axe prioritaire no.1 : "L’éducation et
la formation professionnelle au soutien de la croissance économique et du développement de la
société fondée sur la connaissance". Pour une meilleure compréhension des sites, le chapitre
comprend une série d’analyses documentaires et historiques à la fois des parcs étudiés et du
contexte général-urbain dans lequel ces parcs ont été créés et sont exploités aujourd'hui.
L'analyse de ces trois espaces est présentée de manière extrêmement détaillée et elle est
soutenue par un riche matériel photographique et par une série de schémas analytiques. Dans le
cadre de ces analyses, la thèse propose l'utilisation de certaines phrases descriptives inspirées d'un
côté par les qualités paysagères des sites, et de l'autre par la façon dont ils sont utilisés, perçus et
appelés par les communautés locales. Pour boucler ce chapitre, une synthèse comparative des trois
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
études in situ a été réalisée. Plusieurs conclusions importantes concernant l’aménagement des
espaces verts, l'utilisation de ces espaces et la nécessité d'adapter des programmes et des plans de
gestion spécifiques en émergent. Les informations présentées dans cette section ont validé
principalement l'un des critères de sélection des espaces pour les applications in situ.
En termes d'accessibilité, on a pu constater que, en principe, les trois parcs étudiés ont
des qualités qui les rendent ouverts à toute personne souhaitant les utiliser. En ce qui concerne la
qualité d’espace accessible à tout utilisateur, les obstacles identifiés sont généralement liés à des
matériaux ou à des éléments constructifs faisant partie de l’aménagement. Les parcs sont
positionnés dans les zones urbaines et sont connectés à l'infrastructure de transport local. Leur
zone de service s’étend au niveau de la ville.
En termes de différences dans l'utilisation, on a pu constater surtout une distinction en
termes d'âge. Alors que les parcs Izvor et Mauer ne semblent pas être favorisés par un certain
groupe d'âge, la structure des utilisateurs habituels du parc Görlitzer est évidemment beaucoup
plus jeune. En termes de spécificité de l’utilisation déterminée par les différents moments de la
journée ou de la semaine, on a pu observer seulement des différences au niveau de l'utilisation de
certaines zones ou de certains équipements appartenant à chaque parc. Il convient de noter une
plus grande diversité ou intensité de l’utilisation des parcs allemands, aspects qui peuvent être
expliqués par la permissivité beaucoup plus élevé de l’administration locale qui encourage
généralement la libre utilisation des espaces verts.
En superposant au cadre physique, avec son équipement caractéristique, la manière dans
laquelle les utilisateurs interagissent avec ce cadre, un découpage significatif a été créé pour
chaque parc. Globalement, les zones étudiées peuvent être divisés en deux catégories: zones
définies et zones indéfinies. Les zones définies sont des espaces qui englobent un équipement
spécifique qui détermine essentiellement la façon dont ils sont utilisés par les visiteurs. Les zones
indéfinies représentent, en fait, des éléments composants de l’aménagement qui ont attiré ou qui
ont reçu une ou plusieurs utilisations spécifiques de la part des visiteurs.
A l'issue des analyses faites sur le terrain sur la base de la grille d'évaluation développée dans
ce travail de recherche, la thèse donne un aperçu de la situation de chacun des trois parcs étudiés.
Ainsi, pour le Parc Izvor on peut conclure que la situation actuelle révèle un espace qui
englobe une série d’«îlots» d'activités, le plus souvent limités par des éléments constructifs.
Certains espaces à rôle et atmosphère similaires (2 aires de jeux, 2 enclos pour les chiens, 2
terrains de sport) n’ont pas été conçus en fonction des éléments végétaux. En plus, le caractère
du profil végétal génère une gamme limitée d'ambiances.
Le Parc Mauer a une conformation dynamique. La variété des types d'espaces et
d'ambiances fournies par ce parc se reflète dans les activités qui y sont attirés et incités à se
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
réaliser. Périodiquement, ce parc subit une pression beaucoup plus grande de la part de ses
utilisateurs que les deux autres zones analysées.
Parc Görlitzer constitue un creuset de verdure au milieu d'un quartier densément
construit. Et il offre une variété d'espaces et des atmosphères, tout en maintenant un caractère
plus rustique que celui du Parc Mauer, par exemple.
Le dernier chapitre - La particularisation de l’analyse de la végétation - décrit les résultats
de l'application sur le terrain de la grille d’analyse de la végétation arborescente urbaine. Ce
chapitre présente de manière détaillée les recherches déployées sur deux sites avec des
caractéristiques très différentes, sites qui ont permis de tester la grille dans des contextes sociaux
et spatiaux qui nécessitent des lectures distinctes. Les deux zones d’étude sont placées à
Bucarest, l’un est le Parc Văcărești (dénommé aujourd’hui « Le monde des enfants », perçu
comme partie composante du Parc Tineretului), avec une surface d'environ 3.500 m² et l’autre est
l’alignement placé sur le Boulevard Aviatorilor, entre la Place Charles de Gaulle et la Statue
Aviatorilor, avec une longueur approximative de 600 m.
L'application sur le terrain de la grille d'analyse conduit à des conclusions et à un certain
nombre de considérations visant à restructurer la grille d'analyse, les considérations étant décrites
en détail pour chaque critère.
Les conclusions de la thèse mettent en évidence l'écart entre la vision présentée par la
législation roumaine, basée sur une démarche quantitative dépourvue de toute approche sociale,
et les visions exprimées par les lois des autres pays ou par les règlementations urbaines des
grandes capitales européennes. Une autre conclusion de l'étude porte sur la nécessité d'une
approche moins restrictive au niveau des espaces verts en termes de planification et de mise en
place de l'équipement spécifique. En plus, la gestion des espaces verts, en général, et de la
végétation arborescente, en particulier, représentent un point essentiel des conclusions. Dans le
contexte de l’utilisation différenciée des espaces verts, l'élaboration de plans de gestion plus
détaillés à court et moyen terme est évidemment une nécessité fondamentale.
La thèse souligne la nécessité de raffiner et d'adapter la méthodologie d’analyse de la
végétation urbaine arborescente à une utilisation plus simple et accessible aux citoyens, la grille
utilisée dans cet ouvrage ayant une haute dimension technique.
Les recommandations finales sont principalement liées à la nécessité de continuer les
recherches dans ce domaine et de développer une méthodologie pour la lecture morphologique
des espaces verts urbains (l'analyse des limites, la classification dichotomique de type espace
construit / espace ouvert; surface perméable, surface semi-perméable et surface imperméable;
naturel / anthropique, planté / végétal etc.).
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Table de matières
CONTRIBUTIONS PROPRES
CHAPITRE III. MATÉRIEL ET MÉTHODE .............................................................................. 24
3.4.3 État: la définition des concepts et la description des principes de réalisation des
notations ................................................................................................................................ 34
3.4.4 Valeur: la définition des concepts et la description des principes de réalisation des
notations ................................................................................................................................ 35
4.5.2 Concepts connexes dont la définition contribue à la délimitation des espaces verts
dans le cadre de l’espace urbain ............................................................................................ 55
4.5.3 La définition des critères d’analyse pour les espaces verts urbains ............................. 59
6.2.1 Principes de réalisation des notations et la relation avec le tableau - base ................ 141
CAPITOLUL I. INTRODUCERE
CHAPTER I. INTRODUCTION
1.2 MO
OTIVAȚIIA ȘI SCO
OPUL TE
EZEI DE DOCTORAT
Imaginea de mai sus (Fig. 1.1) reprezintă în mod sintetic motivația personală a alegerii
acestei teme de cercetare, ce poate părea la prima vedere, în contextul științific și profesional
internațional, un drum bătut, un domeniu în care nu mai sunt multe lucruri de cercetat sau de
spus. Dincolo de această motivație personală există însă și una științifică ce va fi explicată în
rândurile următoare. 3
Ratificarea C.E.P. în România prin intermediul Legii nr. 451/2002, implică generarea sau
adoptarea unor instrumente adecvate pentru analizarea peisajelor și a elementelor componente
ale acestora, care să stea la baza stabilirii politicilor pentru protecția, managementul și
amenajarea peisajelor.
Pe plan local, ratificarea C.E.P. a generat apariția unor acte normative care detaliază o
serie de aspecte referitoare la peisaj și componentele acestuia. Astfel, contextul legislativ actual
stipulează faptul că, în intravilanul localităților, administrarea spațiilor verzi trebuie să asigure,
alături de o serie de alte obiective, și „regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziției și a
calității spațiilor verzi” (Legea nr. 24/2007, Articolul 7, litera c). Această terminologie
(regenerarea / extinderea / ameliorarea) presupune existența unor informații concrete cu privire
la spațiile vizate de acest act normativ. Obligativitatea de a ține evidenţa spaţiilor verzi de pe
teritoriul unităţilor administrative, prin constituirea registrelor locale ale spaţiilor verzi și de a
actualiza aceste informații revine autorităților administrației publice locale (Legea nr. 24/2007,
Articolul 16, alineatul 1). Aceste registre sunt sisteme informaționale care cuprind „date tehnice
ale tuturor spațiilor verzi conform indicilor de calitate și cantitate” (Legea nr. 24/2007, Articolul
18, alineatul 2).
Implementarea acestor directive se concentrează în prezent în mare măsură asupra
aspectelor cantitative, trecând cu vederea în permanență latura calitativă atât în privința spațiilor
verzi cât și a elementelor care intră în compoziția acestora. Noutatea prevederilor aduse de Legea
nr. 24/2007 cu privire la realizarea registrelor verzi, termenul relativ redus pentru punerea în
practică a acestora1, procedura complicată necesară pentru achiziția serviciilor necesare pentru
implementarea acestor instrumente (OUG. nr. 34/2006 și Legea nr. 337/2006) precum și lipsa
unei ”tradiții” locale în analizarea spațiului verde urban au dus la apariția unor baze de date de o
calitate îndoielnică. Pe de altă parte chiar textul Legii 24/2007 generează incorențe și
inconsecvențe majore în vederea stabilirii unei strategii coerente de dezvoltare a spațiilor verzi
urbane, dificultățile ce provin din chiar textul legii fiind analizate în Anexa I.
1
Legea nr. 24/2007, cu modificările și completările ulterioare, stipulează faptul că ”Municipiile de rang zero şi unu
au obligaţia să efectueze, până la data de 1 ianuarie 2011, auditul suprafeţei, calităţii şi accesibilităţii spaţiilor verzi,
urmat de elaborarea unei strategii şi a unui plan de acţiune privind conservarea şi dezvoltarea reţelei de spaţii verzi”
(Articolul 10, alineatul 1), oferind astfel un interval de aproximativ patru ani pentru elaborarea registrelor verzi;
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
1.3 DE
E CE O METODĂ
M PARTIC
CIPATIVĂ
Ă PENTR
RU CADA
ASTRUL VERDE?
V
U
Un exempluu în acest sens
s îl consstituie Cadaastrul Verdee al Municippului Bucureşti. Acestt
ment fixeazăă în teritoriiu spațiile verzi afereente Municipiului Buccurești, fărăă a analizaa
instrum
valența istorică, esstetică, socială sau ecoologică a accestora. Criteriile utilizzate (vezi Fig.
F 1.2) nuu
4
pot sta la baza ellaborării un
nor planuri integrate de gestionaare sau la stabilirea etapelor
e dee
intervennție necesarre pentru un anumit sit.
Această lippsă de inforrmații cu pprivire la asspecte calitative esențițiale se regăăsește și laa
A
nivelul elementeloor vegetale ce compuun respectiv
vele spații verzi. Astffel, registru
ul verde all
Municippiului Bucuurești înglob l înălțimeaa arborilor și
bează doar informații cu privire la ș grosimeaa
trunchiuului acestorra2, fără nicci o referiree la starea (stabilitate,, speranță dde viață utiilă, grad dee
deteriorrare etc.) sau
s valoareea acestora (importan
nța în amen
najare, relaația cu împ
prejurimile,,
valoareaa estetică, valoarea
v orticolă etc.)) făcând, dee asemeneaa, imposibilăă stabilirea unor etapee
ho
de interrvenție (caare se realiizează în cconcordanțăă cu probllemele idenntificate) și utilizareaa
judicioaasă a resursselor (resursse financiarre, resurse umane,
u echipamente ettc.) pentru gestionareaa
patrimooniului verdee al orașulu
ui (vezi Fig. 1.3).
Fig. 1.22 – Exemplu de date con nținute de Caadastrul Verrde al Municcipiului Bucuurești în cazul Parcului
Cișmigiiu (sursa: httpp://regver.pmb
b.ro/, 2014)
Fig. 1.22 – Example of data conttained in the Green Cada harest in thee case of Cișmigiu Park
aster of Buch
(sursa: hhttp://regver.ppmb.ro/, 2014))
2
Acesteaa sunt doar doouă dintre critteriile cu privvire la caracterrele fizice ce pot fi luate înn considerare în analizareaa
d inserție al accesteia, deviațția axului de creștere
acestui tipp de vegetațiee, alături de diametrul coroaanei, nivelul de c etc.;
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
Fig. 1.3 – Example of data conttained in the Green Cada harest in thee case of Cișmigiu Park
aster of Buch
vegetatiion (sursa: htttp://regver.pm
mb.ro/, 2014)
D
Despre inteegrarea lor coerentă îîn cadrul unui
u peisaj cultural coonsiderat valoros,
v sauu
despre aadecvarea compozițion
c nală a exem
mplarelor in
ntroduse ulteerior într-o amenajare istorică nuu
poate fii făcută nicio evaluaree în cadrul uunei abordăări strict caantitative și în care anaalizele suntt
concenttrate doar asupra
a vizilor și nnu a ansam
indiv are fac partte Pe lângăă
mblului vegeetal din car
mațiilor, și corectitudin
precarittatea inform c nea acestoraa poate să fie
f pusă subb semnul în
ntrebării (înn
raport ccu realitateaa constatată in situ. Asttfel, există numeroase exemple caare relevă faptul
f că nuu
toate elementele vegetale
v au fost analizaate temeinic în teren. Lipsa unorr arbori de dimensiunii
considerabile (în cazul cărora este evidennt faptul că nu este vorrba de inserrția lor ulterioară dateii
mațiile) și aamplasați într-o
la care au fost cuulese inform î zonă extrem dee accesibilă a orașuluii
de al Municcipiului București și a
denotă, de asemennea, calitateea discutabiilă a Cadasstrului Verd
moduluui în care aceesta a fost realizat (vezzi Fig. 1.4 șii 1.5).
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
Fig. 1.5 – Extras din aplicația Go oogle Earth șși aplicația Street
S View (19.06.2012) ccare evidențiază existențaa
arborilorr în partea dee nord a Piețeei Victoriei, aaceeași ca în Fig.1.3
F (sursa:: Google Earthh, 2014)
Fig. 1.5 – Extracts froom Google Earth and Str eet View apliications (19.0 06.2012) show wing the existtance of treess
o Victoriei Place, same ass in Fig.1.3 (su
in the northern part of ursa: Google Earth,
E 2014)
A
Această abbordare a procesului
p dde inventariere a patriimoniului vverde urban
n, luând înn
considerare spațiile verzi doaar în termeeni de metri pătrați sau hectare, conținând o defalcaree
procentuuală pe tipuuri de acop
perire vegettală (gazon,, rabate cu flori perenne, coronam
ment arbuștii
foioși eetc.) și o poziționare
p spațială a vegetației fără o reală analiză a calității acesteia see
regăseștte în toate registrele elaborate dde administtrațiile publlice locale din Român
nia până înn
prezent.. În acest coontext, stud
diul de față își propunee realizarea unei metodde de analizză a calitățiii
spațiilorr verzi urbaane, cu acccent asupraa elementelo
or vegetale componennte ale acesstora. Într-oo
pologii coerrente de sppații verzi urbane șii
primă ffază lucrareea urmăreștte stabilireea unei tip
definireea unei grrile de eva
aluare a accestora. Ulterior, cerccetarea vizeează elaborrarea uneii
3
Conform
m site-ului ofi
ficial al Primarriei Municipiuului Bucureștii (http://regveer.pmb.ro/), reealizarea Cadaastrului Verdee
s-a efectuuat în baza Coontractului 712
29/30.10.20099 cu o durată de
d execuţie dee 24 de luni;
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
metode de analiză cu privire la calitatea vegetației din mediul urban ca alternativă la practicile
curente din domeniu. În acest sens, studiul se va concentra asupra generării unui instrument ușor
de utilizat, care să prezinte o imagine cât mai completă asupra calității elementelor analizate și să
ofere o bază viabilă pentru activitățile specifice de gestionare a patrimoniului verde. Din cauza
necesității restrîngerii acestui studiu atât ca timp cât și ca formă de prezentare, analizele și 7
metodele vor fi aplicate doar în cazul vegetației arborescente, în studiile ulterioare urmând a fi
analizate și alte tipuri de vegetație.
Pe de altă parte, ca urmare a observării acestor disfuncții la nivelul studiilor realizate de
administrațiile locale dar și a mișcărilor sociale ce apar ca răspuns la situația devastatoare a
spațiilor verzi din România îmi propun, în lucrarea de față, să elaborez o metodă de realizare a
cadastrului verde care să permită realizarea participativă a acestuia. Acest demers se bazează pe
o serie de activități în care m-am implicat deja fie în cadrul AsoP București (Asociația
Peisagiștilor din România, Filiala Teritorială București-Ilfov - proiectul Recunoaște-ți orașul!)
fie în mediul profesional alături de colegi din cadrul S.C. RPR Birou de Studii Contemporane
S.R.L. și Maple Architectural Design S.R.L. (proiectul roArbori). Pe lângă aceste demersuri
recente, de-a lungul timpului, am mai fost implicată și în alte activități de observare / cartare a
ecosistemelor urbane un exemplu în acest sens fiind proiectul Habitat de București realizat în
colaborare cu reprezentanți ai S.C. StudioBASAR S.R.L., ai Facultății de Horticultură din cadrul
Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, ai Muzeului Național de
Istorie Naturală Grigore Antipa și ai S.C. BLOC S.R.L.
Ideea unui cadastru participativ nu este în mod necesar una nouă, aceasta inspirându-se
nu numai din proiectele realizate deja anterior și menționate mai sus, dar și din proiecte de
cercetare precum cel dezvoltat de Columbia University, Universitatea din Maryland și
Smithsonian Institution, proiect care a generat aplicația Leafsnap (leafsnap.com) precum și de o
serie de proiecte generate de comunitățile locale ce se implică în crearea, amenajarea sau
managementul spațiilor verzi, proiecte ce vor fi analizate ulterior în cadrul lucrării. Această
orientare către dimensiunea participativă a impus însă o serie de restricții privind tehnologia
utilizată atât în cadrul lucrării cât și în cadrul metodologiei propuse.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
limitarea investigărilor doar la acest palier vegetal. Un alt motiv care sprijină acest tip de
abordare este constituit de faptul că perspectiva pierderii unui arbore (în condițiile lipsei unei
gestionări corespunzătoare care se bazează pe datele conținute de cadastrul verde) este mult mai
sumbră față de cea a dispariției unui element vegetal care se regenerează sau poate fi înlocuit mai
rapid (de exemplu: suprafețe gazonate / înierbate, arbuști de talie mică etc.). Pe de altă parte
cartarea elementelor erbacee sau floricole poate fi inutilă datorită înlocuirii frecvente a acestora
cu exemplare noi, cele mai multe neavând caracter peren, sau, în cazul unr plante perene nu
putem vorbi de prezența pe teren a acelorași exemplare. Este utilă însă abordarea suprafețelor
vegetalizate dominate de plante erbacee în sensul ecosistemelor pe care acestea le crează și a
biodiversității pe care astfel se spații, spre exemplu spațiile succesionale, le asigură în cadrul
urban.
files/doc/SFA-charte-europeenne.pdf).
Documentul încorporează strategiile administrațiilor locale cu privire la protecția și
gestionarea fondului arboricol aferent teritoriului lor. Sunt definite astfel modalitățile de
monitorizare și reînnoire a patrimoniului arborescent, de clasare a exemplarelor remarcabile, sunt
emise specificații cu privire la tipurile de intervenții ce pot fi aplicate arborilor existenți și a
modului în care se pot desfășura lucrări de construcție în apropierea acestora, se fac precizări
referitoare la baremele de evaluare a valorii arborilor, sunt descrise calitățile ce trebuie
îndeplinite de materialul săditor ce urmează a fi introdus în amenajări etc. Nu în ultimul rând,
aceste documente-cadru descriu măsurile de diseminare a intențiilor administrației publice către
publicul larg.
Înainte de toate însă, carta arborelui fixează concis principiile care formează baza
pentru crearea, întreținerea și conservarea peisajului urban vegetalizat. Spre exemplu, în carta
arborelui elaborată de GRANDLYON - Communauté Urbaine (La Charte de l’arbre -
Construisons ensemble une nouvelle culture urbaine) sunt prezentate următoarele principii:
diversitatea ca miză estetică, ecologică și culturală;
permanența ca fundament al realizării unui peisaj atrăgător de-a lungul întregului an;
durata în sensul de a face din trecerea timpului un aliat;
dinamica peisajului, respectiv integrarea unei evoluții perpetue;
economia în centrul exigențelor pentru managementul cheltuielilor;
pedagogia pentru o cultură a arborelui ca bun comun;
solidaritatea în sensul de transmitere a unor valori esențiale prin intermediul arborelui;
cercetare și inovare pentru un viitor mai bun al arborelui.
Aceste două instrumente se cantonează între cadrul legislativ de la nivel național și analizarea
propriu-zisă a elementelor vegetale prin intermediul cadastrului verde, fiind elaborate de
administrațiile publice locale. Ele sunt consacrate realizării unor intervenții coerente (atât la nivelul
spațiului public cât și al elementelor vegetale propriu-zise) și diminuării efortului ce trebuie suportat
de către administrațiile publice pentru conservarea și gestionarea patrimoniului verde.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
4
Materialul a fost preluat de pe site-ul orașului Warick (http://www.townofwarwick.org/index.shtml) și prezintă o
fișă individuală de inventar pentru spații vezi de tip parc;
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Delectarea priveşte capacitatea spaţiului de a oferi experienţe plăcute din difertie puncte
de vedere, determinate de modul în care este amenajat:
Scara
- clădiri și spații proiectate la scară umană
13
Posibilitatea de a se bucura de aspectele pozitive ale climei
- soare / umbră
- căldură / răcoare
- briză
Experiențe senzoriale pozitive
- design şi detalii de calitate
- materiale bune
- perspective plăcute
- arbori, plante, apă
Organizația Project for Public Spaces (PPS)5 propune ca elemente-cheie ale unui spațiu
public de calitate următoarele principii (http://www.pps.org/reference/grplacefeat/):
Accesibilitatea și conectivitatea - spațiile publice trebuie să ofere legături fizice și
vizuale, limite de calitate, legături cu transportul public și facilități adresate transportului
în general (de exemplu parcări, piste de biciclete conectate cu orașul etc.);
Confort și imagine - spațiile publice trebuie să genereze senzația de siguranță, să asigure
condiții de igienă, să pună la dispoziție spații de odihnă;
Utilizări și activități - spațiile publice trebuie să înglobeze elemente care să ofere
motivația de a utiliza spațiul și care să genereze motivația de a reveni;
Sociabilitate - spațiile publice trebuie să ofere posibilitatea de a socializa cu persoanele
cunoscute (familie, prieteni) și de a interacționa în siguranță cu persoanele necunoscute,
aspect care generează în siaj o apropriere a spațiului și atașament față de comunitate.
În acest context, vegetația, calitatea ei intrinsecă precum și modul de amplasare a acesteia
în raport cu spațiul, joacă un rol foarte important în asigurarea calității spațiilor publice. În
consecință, dezvoltarea unei analize a elementelor vegetale, pornită de la o extrapolare a unor
parametri similari cu cei descriși anterior (care să înglobeze criterii cuantificabile) este, de
asemenea, esențială.
5
Project for Public Space (PPS) este o organizație non-profit, înființată în 1975 în S.U.A., care activează în
domeniul planificării și proiectării spațiului urban precum și în sfera comunicării către publicul larg a principiilor cu
privire la crearea de spații publice sustenabile, capabile să genereze comunități puternice;
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Așa cum se poate vedea din Tabelul 2.1, în ambele cazuri costurile generate, timpul de
implementare și expertiza necesară pentru realizarea studiilor sunt variabile, ele depinzând în
general de suprafața analizată, complexitatea sitului, genul de informații înglobat, instrumente
utilizate etc. În ceea ce privește calitatea vegetației analizate însă, metoda bottom-up este cea
care oferă o fidelitate mai bună a informațiilor .
Tabelul 2.1 – Performanțele celor două abordări (bottom-up și top-down) cu privire la analiza vegetației
arborescente din mediul urban (după Wiseman, 2014)
Table 2.1 – Qualities and feats of the two approaches (bottom-up and top-down) regarding the vegetation
analysis in urban environment (after Wiseman, 2014)
Acumularea și aplicarea datelor abordarea abordarea
(Slabă, Rezonabilă, Bună, Excelentă) buttom-up top-down
Cost - Timp - Expertiză variază variază
Acoperirea oferită de coroana arborilor S E
Suprafață foliară și biomasă B R
Abundența vegetației și densitatea E R
Distribuția pe dimensiuni / grupe de vârstă E R
Compoziția speciilor și diversitatea E R
Starea vegetației E R
Boli și dăunători E R
Riscurile de eșec sau conflictele E S
Necesitățile de gestionare E S
Identificarea spațiului potențial pentru plantare B B
Calitatea sitului E S
Acoperirea solului E R
Valoarea și funcțiile ecosistemului B B
6
Goniometria este o ramură a geometriei care studiază relațiile dintre unghiurile formate de drepte și determină
valoarea lor;
7
Softwareul open source este caracterizat de ”libertatea acordată utilizatorilor săi de a-l utiliza, copia, distribui,
studia, modifica și îmbunătăți” (Crăciunescu, 2007);
8
Materialul a fost preluat din documentul Comparison of Urban Forest Inventory & Management Software Systems
elaborat în cadrul University of Florida de către Michael G. Andreu, Erin M. Brown, Melissa H. Friedman, Robert J.
Northrop, and Mary E. Thornhill (2009);
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
sunt prezentate comparativ câteva dintre aceste instrumente în funcție de caracteristici, costuri,
capacitate de personalizare a atributelor, componente GIS înglobate, compatibilitatea cu diverse
sisteme de operare etc.
Pe plan local, dezvoltarea de metode de analiză cu privire la vegetația din mediul urban
se află încă la început de drum, în prezent neexistând proceduri consacrate. Considerațiile cu 17
9
Indicele valoare istorică se referă în această lucrare la ”perioada de când arborele s-a aflat în sit, conform vârstei
acestuia; astfel, un arbore identificat ca existent dinaintea sau din timpul amenajării lui Meyer, a dobândit o valoare
maximă de 5, în timp ce un arbore tânăr a fost notat cu 1” (El-Shamali, 2010);
10
Indicele valoare estetică se referă în cadrul acestui studiu la ”gradul de expresivitate pe care a ajuns să-l aibă un
arbore, prin creșterile sale. Astfel, arborii au fost diferențiați în funcție de modul fizic de dezvoltare al fiecărui
exemplar. O valoare maximă estetică au obținut-o în acest fel unii arbori seculari prăbușiți, a căror trunchiuri imense
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Descrierea modului de apreciere a acestora are un caracter particular, excluzând utilizarea unora
dintre ei în cazul amenajărilor care nu au fost realizate de Meyer.
În esență, metodele descrise în aceste două lucrări (Dobrescu, 2009 și El-Shamali, 2010)
fac referire la cazuri particulare (grădini istorice) și nu pot fi extrapolate în vederea analizării
tuturor spațiilor vegetalizate din mediul urban. 18
aflate în descompunere, au impregnat o notă dramatică și spectaculoasă peisajului. De asemenea, trunchiurile găunoase
și acoperite de iederă, rupte de vânt și vitregite de timp ale unor platani aduși de Meyer, se prezintă teatral în masivul
de arbori indigeni (în majoritate), mai ales prin contrastul cromatic dat de scoarța acestora.” (El-Shamali, 2010);
11
Indicele valoare horticolă se referă la raritatea unui arbore ca specie, adaptare, excepții de creștere, calități etc. si
la interesul pe care exemplarul îl prezintă din punct de vedere horticol (El-Shamali, 2010);
12
Valoarea ecologică indică importanța fiecărui arbore în sit, din punct de vedere ecologic (de ex. un arbore tânăr
cu o stare de vegetație bună a primit o valoare minimă de 1, în timp ce un exemplar de Ulmus cu o vârstă
aproximativă de 40 de ani care amenință prin competitivitate de creștere un alt arbore sănătos din plantația inițială a
fost evaluat tot cu 1 (El-Shamali, 2010);
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
document (Date privind vegetația existentă pe terenul spațiului verde) are un caracter descriptiv
și nu presupune formularea unor concluzii care să stea la baza elaborării unor planurilor integrate
de gestionare sau la stabilirea etapelor de intervenție necesare pentru situl analizat.
13
Materialul a fost preluat din documentul Norme Tehnice pentru aplicarea Legii nr.24/2007 privind reglementarea
şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane (Elaborarea Registrului Local al Stațiilor Verzi) și prezintă
modelul pentru alcătuirea fișei spațiului verde;
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Informaționale se face mai curând utilizând acronimul GIS (sau G.I.S.) rezultat din sintagma
Geographical Information Systems.
La ora actuală, există numeroase încercări de a defini cu exactitate GIS. În lucrarea
Sisteme informaționale și prelucrarea datelor geografice (Bănică, Benea & Herișanu, 2008) sunt
prezentate o parte dintre acestea, incluzându-le pe cele date de instituții de renume din domeniu 20
serie de cetățeni sau de grupuri se implică în activități informale, acestea fiind legate însă mai
puțin pe procesul de planificare oficială ci mai ales de utilizarea spațiilor urbane. În acest sens un
concept important este cel de temporary urban spaces (Haydn & Temel, 2006; Senatsverwaltung
für Stadtentwicklung Berlin, 2007), termen ce desemnează organizarea, amenajarea și utilizarea
unor spații urbane de către locuitori sau asociații ale acestora pe un termen presupus a fi limitat. 22
Deseori aceste spații ocupate și transformate de cetățeni în grădini de cartier, plaje urbane,
grădini partajate sau pocket parkuri intră în circuitul public și sunt în final recunoscute și
oficializate de autoritățile locale, devenind spații publice permanente.
Astfel, în privința cadastrului verde putem observa trei paliere distincte ale participării
sau implicării populației:
- Participarea directă la procesul decizional prin intermediul consultărilor publice,
proces prin care cetățenii își exprimă opiniile în privința dezvoltării de spații verzi
urbane, a modului de organizare și amenajare a acestora și a modului de utilizare a
lor. În acest sens este necesară crearea de platforme de comunicare între autoritățile
locale, actori instituționali implicați în planificare, grupuri de facilitatori și populația
locală
- Strângerea de informații cu privire la situația actuală din teren, în acest sens putând
fi priviți ca parteneri în realizarea practică a cadastrului ca instrument de radigrafiere
a dinamicilor vegetației urbane. În cadrul acestui proces colaborativ sunt necesare
platforme de comunicare și de strângere / sintetizare a datelor transmise de cetățeni
precum și instrumente de verificare a acestor date pe teren
- Înființarea și amenajarea de noi spații verzi urbane ce trebuie incluse în cadrul
cadastrului verde. În acest sens este necesară realizarea de observații periodice pe
teren, adunarea de informații privind proiectele de tip temporary urban spaces și
analizarea modului de dezvoltare a acestora și de integrare în viața urbană
2.5 CONCLUZII
Calitatea spațiilor verzi urbane depinde în mare măsură de un cadru legislativ
corespunzător și de o practică adecvată cu privire la analizarea acestuia și a elementelor
componente. Numai pe baza unor informații demne de încredere pot fi implementate activități de
gestionare și întreținere care să asigure conservarea sau creșterea acestei calități.
Literatura de specialitate, provenită din țări cu tradiție în domeniu, oferă un excelent
punct de plecare. De asemenea, instrumentele dezvoltate pentru a sprijini analizarea spațiului
verde urban oferă o bază de pornire extrem de valoroasă în cadrul acestui proces. Aceste practici
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
și instrumente trebuie însă adaptate contextului local (legislativ, instituțional, cultural etc.) pentru
a deveni cu adevarat eficiente.
În România, ambiguitatea termenilor utilizați în domeniu a generat un cadru normativ
echivoc, care se traduce în prezent în spațiul verde urban printr-o incoerență a intervențiilor care
duce treptat la o deteriorare accelerată a mediului urban și a calității vieții. Cadrul normativ este, 23
Toate aceste faze ale studiului se vor concretiza în final în capitole dezvoltate în
conformitate cu Normele privind finalizarea studiilor universitare de doctorat elaborate de
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București - Consiliul pentru Studii
Universitare de Doctorat.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
27
D
De asemeneea, s-a proccedat la carttografierea comportam
mentală cu pprivire la in
nteracțiuneaa
utilizatoorilor cu vegetația din cadrul celoor trei parcu
uri studiate. Aceasta a aavut rolul de
d a furnizaa
informaații specificce cu privirre la situațția curentă. Demersul a urmărit stabilirea tipurilor
t dee
interacțiiuni prezentte în mod sp
pecific în coontextele stu
udiate ca diimensiune a analizei caalitative.
O
Observațiilee pe cele trrei situri auu fost realizzate în lunaa august înn perioade similare,
s cee
implică dinamici sociale
s asem
mănătoare. Perioada de
d vară încu
urajează utiilizarea parcurilor dar,,
București câât și la Berllin, august eeste luna prreferată pen
atât la B ntru concediii astfel că multă lumee
este pleecată din orraș. Analizeele au vizatt studierea tuturor
t aspeectelor caree intervin pe
p parcursull
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
unei săptămâni, atât în timpul zilelor de lucru cât și în weekend. Pentru fiecare zi a săptămânii au
fost realizate câte 6 (șase) vizite pentru fiecare sit, vizând intervale orare similare, dar și diferite.
Realizarea aplicațiilor in situ a presupus și descrierea, calificarea și clasificarea
acțiunilor și elementelor observate. Un element important al acestei proceduri îl constituie
realizarea unor planuri care înfățișează atât decupajul spațial generat de utilizarea curentă a 28
siturilor și de contextul urban în care acestea se află cât și poziționarea elementelor vegetale
înglobate de cele trei parcuri. Acestea sunt însoțite în mod firesc și de o analiză descriptivă.
Din punct de vedere al materialelor utilizate în faza de documentare au fost studiate
lucrări din literatura de specialitate, rapoarte ale administrațiilor publice, informații prezentate pe
site-urile oficiale ale acestora, materiale generate de comunitățile locale etc.
În cadrul acestui studiu, pentru realizarea documentării fotografice au fost utilizate
următoarele echipamente: aparat foto Canon EOS 50D cu teleobiectiv Pentacon 200mm &
obiectiv zoom 28-105 mm; aparat foto Canon EOS 400D, aparat foto Sony NEX-5N,
smartphone Samsung Galaxy Core Prime, tabletă Samsung Galaxy Tab Pro 10.1 LTE.
La baza realizării planurilor de sinteză au stat imagini preluate din Google Earth.
Prelucrarea informațiilor și transpunerea acestora pe plan a fost realizată cu ajutorul programului
CorelDRAW X6. Pentru realizarea altor studii au fost utilizate următoarele programe open
source: Cmap Tools, QGIS, MapBox, CartoDB. Pentru prelucrarea imaginilor utilizate în cadrul
studiului a fost utilizat programul ACDSee Pro 3. Pentru redactarea materialelor a fost utilizat
pachetul MS Office iar pentru stocarea materialelor a fost utilizată platforma Dropbox.
Atunci când documentarea foto nu este parte integrantă a unei baze de date care să preia automat
informațiile, se recomandă ca imaginile să fie codificate sub forma IMG_0000 și adăugate în
tabele folosite pentru strângerea de date (specificându-se desigur intervalul fotografiilor dedicate
pentru respectivul exemplar - de exemplu de la IMG_0001 la IMG_008).
Pentru fiecare exemplar va fi notată denumirea științifică în limba latină. Pentru o
lectură facilă a datelor cu privire la efectivul vegetal va fi menționată și o denumire populară
uzuală așa cum este ea menționată în cărțile de specialitate. Aceasta va fi desigur orientativă,
neavând un caracter general (cum este cazul denumirii științifice), pentru o specie putând exista
mai multe denumiri populare curente. În cadrul evaluărilor, în cazul în care specia nu poate fi
determinată fără echivoc, după denumirea științifică va fi introdus între paranteze rotunde
simbolul ”?” în tabele folosite pentru strângerea de date.
În cadrul acestei secțiuni va fi notată și vârsta estimată a exemplarului studiat. Aceasta
nu se referă la vârsta biologică propriu-zisă a exemplarului14 ci, urmând exemplul propus de
Michael Littlewood (1988), ia în calcul stadiul de dezvoltare a arborelui studiat în raport cu
lucrările de gestionare specifice pentru diverse perioade din viața unui arbore. Ca etalon sunt
luate patru faze de evoluție codificate astfel:
N pentru un arbore nou plantat (exemplar care îndeplinește standardele uzuale
pentru materialul săditor crescut în pepiniere, care prezintă sistem de tutorare sau
ancorare, cu farfurie de udare sau poziție de inserare a balotului vizibile);
T pentru un arbore tânăr (exemplar care nu a atins încă dimensiunile maxime
caracteristice speciei din care face parte, dar care a trecut de perioada de
gestionare specifică pentru arborii nou plantați);
M pentru un arbore matur (exemplar care a atins dimensiunile maxime
caracteristice speciei din care face parte și care se află în perioada de viabilitate);
B pentru un arbore bătrân (exemplar care începe să prezinte semne de debilitare
cauzate de apropierea de finalul perioadei de viață caracteristică speciei).
14
Prin vârstă biologică propriu-zisă se înțelege perioada dintre momentul apariției plantei ca urmare unei înmulțiri
sexuate (din sămânță) sau vegetative naturale (stoloni, drajoni, lăstari etc.) sau artificiale (butășire, marcotaj etc.) și
cel al analizei care se referă la stabilirea vârstei unui arbore;
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
*
NOTĂ: Stabilirea unei dimensiuni cu ajutorul unui obiect-etalon face referire la aplicarea
unei metode utilizate cu precădere în desenul liber (desen de mână). Aceasta
implică găsirea unor dimensiuni pe baza raportului determinat între diferite
obiecte. Astfel, pesoana care realizează măsurătoarea folosește un obiect liniar (cu 33
lungimea mult mai mare față de celelalte dimensiuni ca de exemplu un creion) ținut
perpendicular pe brațul întins. Privind către obiectul ce trebuie măsurat, aceasta
stabilește cu degetul mare dimensiunea proporțională văzută la nivelul obiectului
liniar. În acest mod se obține o măsura proporțională a obiectului care a fost
măsurat, care mai apoi poate fi translatată pentru a afla dimensiunea altor obiecte
(vezi Fig. 3.2). Folosind măsura unui obiect-etalon se poate astfel aproxima
dimensiunea unor obiecte mai mari. În cazul realizării măsurătorii cu privire la
arbori se poate utiliza fie un modul cu dimensiuni cunoscute (de exemplu o tijă
metalică de 1,00 sau 2,00 metri) sau în lipsa unui astfel de element se poate porni
chiar și de la înălțimea unui membru al echipei care efectuează analizele de teren
(procedându-se desigur la aproximarea acesteia către 2,00 metri). Metoda de
măsurare funcționează atât pe verticală cât și pe orizontală, în acest sens fiind
necesară doar rotirea obiectului liniar pe care a fost stabilită dimensiunea
porporțională de la care se pornește.
34
Fig. 3.2 – Exemplificcation of the measuring m method basedd on a standa ard object; inn this case th
he size of thee
plant is tthree times bigger
b than thhat of the pott; in practice,, knowing thee approximatte size of the pot can helpp
determin ned the dimen nsion of the plant
p itself (im
mage source: de
d Prémont & Philippi, 20002)
(4) valoare foarte mare pentru exemplarele cu un aport special (grad mare de
umbrire și de rezistență la poluare, specie specifică
ecosistemelor locale).
a) spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate;
b) spaţii verzi publice de folosinţă specializată:
1. grădini botanice şi zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziţionale, zone
ambientale şi de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;
2. cele aferente dotărilor publice: creşe, grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de
protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire;
3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă;
c) spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze
sportive;
d) spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă;
e) culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică;
15
Articolul 2 al Legii 24/2007 este modificat prin Legea nr. 313/2009 (publicată în M.O. - Partea I nr. 694 din 15
octombrie 2009) având în prezent următoarea formulare ”Statul recunoaște dreptul fiecărei persoane fizice la un
mediu sănătos, accesul liber pentru recreere în spațiile verzi proprietate publică, dreptul de a contribui la amenajarea
spațiilor verzi, la crearea aliniamentelor de arbori și arbuști, în condițiile respectării prevederilor legale în vigoare.”;
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
f) păduri de agrement;
g) pepiniere şi sere.
Nu este cazul să intăm în detalii privind această clasificare care are mai mult aerul unui
inventar al spațiilor verzi (mai degrabă libere căci criteriul prezenței vegetației, fie ea plantată sau 41
spontană, este absent din acest inventar) dar chiar plecând de la ideea unui inventar ce ar putea fi util
în acest context neclar, este evident faptul că acesta este incomplet și nu are criterii definitorii clare.
O dovadă a ambiguității care guvernează pe plan local sintagma de spațiu verde este
faptul că definiția menționată mai sus a fost eliminată din actul normativ ca urmare a Scrisorii de
Răspuns16 adresată Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului și Locuinței17 (M.L.P.T.L.) de
Secția Peisagistică a Facultății de Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism
”Ion Mincu” din București (Crăciun, 2010) fără a fi înlocuită ulterior de o alta. Documentul
menționează fapul că ”În Art. 2, este necesară redefinirea termenului de «spații verzi»”,
descrierea din varianta inițială a Legii 24/2007 considerându-se a fi neconcludentă.
Astfel, reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților din
România rămâne fără precizarea zonei de incidență. Definirea drepturilor, atribuțiilor sau obligațiilor
pentru diverși actori (administrație publică, persoane fizice, persoane juridice, specialiști etc.)
desfășurarea propriu-zisă a activităților de administrare (întreținere, protecție, conservare, regenerare
etc.) precum și realizarea de strategii și planuri de acțiune sunt îngreunate de această incertitudine.
Un exemplu în acest sens este faptul că pe de o parte spațiile publice sunt menționate în termeni ce
exprimă regimul de proprietate (publică și privată) atribuindu-se astfel obligații concrete pentru
entitățile care le dețin (administrații publice locale, persoane juridice, persoane fizice), însă descrierea
tipurilor de spații verzi nu înglobează o descrierea a tuturor spațiilor de profil care pot face parte din
mediul urban (de exemplu grădinile private). Confuziile create de acest act normativ se pot observa și
la nivelul instrumentelor nou create ca urmare a reglementărilor aduse de acesta, respectiv Registrele
Verzi, ajungându-se astfel la situații bizare în care divizarea unor spații verzi se face în sub-spații
care poartă tot denumirea de spații verzi (vezi Fig. 4.1).
16
Documentul a fost elaborat în noiembrie 2007 ca urmare a solicitării primite din partea M.L.P.T.L. de a sprijini
acțiunea de reglementare a administrării spațiilor verzi din zonele urbane;
17
Instituție ce poartă în prezent (2015) titulatura de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
(M.D.R.A.P.);
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
42
4.2.1 Londra
În manifestul pentru spațiul public lansat de Primarul Londrei - Boris Johnson - pentru a-
și prezenta intențiile cu privire la subiect (Mayor of London, 2009) sunt subliniate două direcții
principale de dezvoltare în cadrul teritoriului urban administrat, respectiv: străzi mai bune
(better streets) și spații verzi și ape mai bune (better green and water spaces). Prima direcție 44
face referire la ”străzi și piețe” ca spații care trebuie să permită circulația oamenilor, dar în
același timp trebuie să constituie ”locuri în care pur și simplu să te simți bine”. Cea de-a doua
direcție aduce în discuție spații de diverse feluri care înglobează vegetație și apă, de la parcuri și
piețe istorice până la canale, rezervoare sau mlaștini sălbatice. Aceste direcții sunt completate de
un demers care vizează rezultate mult mai punctuale, respectiv acela de realizare a unui număr
cât mai mare de parcuri de buzunar (pocket parks). Acestea sunt definite ca mici suprafețe
primitoare, unde spațiul public, prin modul de amenajare, oferă oamenilor posibilitatea de a
scăpa de agitația orașului. Acestea înglobează arbori și verdeață, sunt deschise tuturor, oferă
locuri de relaxare și de socializare și contribuie la transformarea orașului într-un loc mai
prietenos, mai verde și mai rezilient (Greater London Authority, 2015). Trebuie subliniat că acest
concept de pocket park diferă de cel american prin faptul că implică în mod obligatoriu și
prezența spațiilor plantate.
Infrastructura verde este văzută ca o rețea multifuncțională și interdependentă de spații
libere, spații verzi și elemente verzi - de exemplu acoperișurile sau zidurile verzi (Greater
London Authority, 2012). Este de remarcat aici faptul că nu toate spațiile libere sau care
înglobează vegetație sunt considerate în mod necesar spații verzi. Tabelul 4.1 prezintă o
descrierea a spațiilor libere în viziunea administrației publice londoneze.
În cazul Londrei, se poate oberva intenția administrației publice de a trata unitar spațiul
liber, în termeni de rețea compusă din elemente de diferite dimensiuni, care au roluri relativ
diferite. În cazul tuturor însă un loc principal îl ocupă tipul de activități pe care fiecare îl poate
oferi utilizatorilor (petrecere a timpului liber, relaxare, joc, recreere informală) oarecum
independent față de facilitățile ecologice, peisagere, culturale sau beneficii specifice pe care le
aduc în general infrastructurile verzi. Astfel, spațiile verzi sunt definite, pe lângă prezența
vegetației, de rolul lor social, de spații de detentă și loisir, accentul fiind pus pe utilizările lor
diverse, în timp ce infrastructurile verzi au rol predominant ecologic, cel social fiind subsidiar și
inclus practic în aceași măsură în care spațiile verzi sunt incluse în cadrul infrastructurilor verzi
urbane. Rolul estetic este menționat ca rol secundar în cadrul ambelor concepte, demonstrând
modificarea pe care au suportat-o aceste spații de la începutul contruirii lor în cadrul urban al
secolului al XIX-lea, când rolul decorativ și estetic (ce se dorea a avea un puternic impact la
nivelul educației noii clase muncitorești) era preeminent.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Tabelul 4.1 – Categoriile de spații libere din Londra conform Green Infrastructure and Open
Environments: The All London Green Grid (Greater London Authority, 2012)
Table 4.1 – Types of open spaces in London according to Green Infrastructure and Open Environments:
The All London Green Grid (Greater London Authority, 2012)
45
Clasificare a spațiilor libere Dimensiune Rază de
orientativă acțiune
Parcuri Regionale (Regional Parks) 400 ha 3.2 > 8 km
Suprafețe mari, coridoare sau rețele de spații libere, în mare majoritate accesibile
publicului, care oferă o gamă largă de facilități și echipamente pentru recreere,
ecologice, peisagere, culturale sau beneficii specifice infrastucturilor verzi. Oferă
o combinație de facilități unice la nivel de regiune și sunt ușor accesibile cu
transportul public, fiind gestionate astfel încât să respecte standardele impuse de
bunele practici.
Parcuri Metropolitane (Metropolitan Parks) 60 ha 3.2 km
Zone vaste de spațiu liber, care oferă o gamă similară de beneficii precum
Parcurile Regionale, punând însă la dispoziție o combinație de facilități și
echipamente la nivel sub-regional. Sunt, de asemenea, accesibile cu transportul
public și sunt gestionate astfel încât să respecte standardele impuse de bunele
practici.
Parcurile Districtuale (District Parks) 20 ha 1.2 km
Zone importante de spațiu liber care oferă peisaje înglobând variate caractere
naturale, punând la dispoziție o gamă largă de activități incluzând facilități pentru
sport în aer liber și terenuri de sport, terenuri de joacă pentru copii pe diferite
grupe de vârstă și pentru preocupări recreative informale.
Parcuri Locale și Spații Libere (Local Parks and Open Space) 2 ha 400 metri
Furnizează terenuri pentru jocuri, locuri de joacă pentru copii, zone pentru ședere,
zone de conservare a naturii.
Mici Spații Libere (Small Open Spaces) < 2 ha < 400 metri
Grădini, zone de ședere, spații de joacă pentru copii sau alte spații specializate,
incluzând zone de conservare a naturii.
Parcuri de buzunar (Pocket Parks) < 0.4 ha < 400 metri
Spații libere de dimensiuni mici care oferă suprafețe naturale și zone umbrite
pentru joc informal și recreere pasivă, care uneori au echipamente pentru ședere și
joacă.
Spații Publice Liniare (Linear Open Space) variabil oriunde este
Spații libere sau alei amplasate de-a lungul cursurilor de apă, a canalelor și a altor fezabil
căi navigabile, de-a lungul traseelor de cale ferată dezafectate, zone de conservare
a naturii și alte trasee care oferă oportunități de recreere informală. Deseori
înglobează elemente atractive care nu sunt în întregime accesibile publicului, dar
contribuie la savurarea spațiului.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
4.2.2 Paris
Capitala Franței dispune de 3.000 ha de spații verzi care înglobează 490 de grădini la
care se adaugă Bois de Boulogne și Bois de Vincennes. În aceaste cifre nu se regăsesc arborii de
aliniament, decorațiunile florale, pereții vegetali sau taluzurile care însoțesc bulevardele
periferice. Trebuie remarcat faptul că Bois de Boulogne și Bois de Vincennes deși fac parte 46
astăzi din zona administrativă a orașului, ele sunt de fapt exterioare Parisului intramuros care stă
la baza decupajului administrativ al zonei metropololitane, acest fapt explicând și tratarea lor
separată în cadrul cartării spaților verzi pariziene.
Pe site-ul primăriei sunt menționate și prezentate separat marile suprafețe verzi ale
Parisului, respective: Bois de Boulogne (845 ha), Bois de Vincennes (995 ha) și Grădina
Botanică (suprafață verde de aproximativ 73 ha, formată din patru grădini istorice: le parc de
Bagatelle, le jardin des Serres d’Auteuil, l’arboretum de Paris și le Parc Floral de Paris). (Mairie
de Paris, 2015a). De asemenea, administrația publică pariziană prezintă într-un capitol distinct
politicile și programele cu privire la arborii din Paris (Mairie de Paris, 2015b).
În schimb, în urma analizei planurilor Parisului este evident că sunt incluse în cadrul
spațiilor verzi urbane, ca și în cazul Londrei, și spațiile de mici dimensiuni de tipul pocket parks,
criteriul de clasare ca spații verzi fiind cel de definire spațială coerentă, de izolare relativă față de
restul țesutului urban, astfel încât aceste spații să aibă o ambianță proprie, dominată de prezența
vegetației și de activitățile sociale specifice. Dimensiunile relativ mici ale spațiilor verzi pariziene,
insertate într-un mediu construit foarte dens, sunt însă compensate de extrem de buna lor distribuție
în teritoriu, practic toți locuitorii orașului având acces facil la un spațiu verde urban.
Așa cum se poate observa, în acest caz, accentul este pus mai mult pe latura vegetală a
spațiilor verzi, tipurile de utilizarea ale acestora fiind secundare. Pe de altă parte este evidentă
dimensiunea socială acordată spațiilor verzi, acestea fiind clasate ca atare în inventarul parizian
doar dacă reprezintă spații de detentă socio-urbană, aliniamentele și alte decorațiuni stradale
nefiind considerate spații verzi în ciuda importantului impact ecologic și estetic pe care îl au, ci
doar parte integrantă a infrastructurilor urbane. Nu sunt încadrate ca spații verzi nici marile
bulevarde cu spații verzi centrale generoase precum bd-ul Richard Lenoir sau Avenue de
Breteuil deși acestea, ca și multe altele, ar putea fi considerate promenade urbane ca să nu
menționăm importanța acestor bulevarde în definirea peisajului cultural parizian, peisaj
determinat fundamental de profilele bulevardelor haussmanniene.
Doar aceste spații cu rol social asigură 13mp / locuitor în cadrul Parisului intramuros, în
cadrul zonei metropololitane suprafața de spații verzi fiind mult mai generoasă.
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
4.2.3 Beerlin
Administrațția publică locală prezzintă cele peste
A p 2500 de
d spații veerzi și de recreere
r alee
orașuluii sub titulaatura de ”G
Green Berlinn” (Berlinu
ul verde). Acestea
A sunnt prezentaate pe douăă
categoriii, respectivv: parcurile din Berlin și opțiuni de agremen
nt disponibiile de-a lun
ngul anului..
Primelee se referă laa suprafețe de mari dim
mensiuni caare înglobează vegetațiee, suprafețe de apă etc.. 47
a primei caracteristici, iar în cazul Londrei a celei de-a doua, în timp ce Berlinul pare să încerce
să găsească un echilibru între cele două.
Pe de altă parte, o observație extrem de importantă, mai ales dacă avem în vedere
Registrul spațiilor verzi din București, este că în aceste cartări nu sunt incluse nici spațiile
private, nici cele cu utilizări speciale precum nici spațiile aferente infrastructurilor de orice fel.
Astfel, din punct de vedere al ecologiei urbane putem concluziona că spațiile verzi prezente în
cele trei orașe studiate joacă un rol parțial, acestea fiind sprijinite și conectate prin intermediul
unei alte multitudini de spații plantate ce nu sunt clasificate ca spații verzi propriu-zise.
elemente izolate sau puncte - reprezintă structuri insulare, situate în mijlocul unei
zone urbane, care nu au reale conexiuni fizice cu alte parcuri sau elemente naturale
(de ex. Central Park din New York); mai multe astfel de pete duc la formarea unui
mozaic;
elemente liniare sau linii - pot fi elemente liniare propriu-zise izolate (sau singulare) 49
sau pot avea structuri mai complicate, însă au în general o formă îngustă cu o lungime
considerabilă (de ex. malurile unui râu care traversează orașul); mai multe astfel de
linii crează o rețea;
suprafețe sau zone - sunt reprezentate de elemente precum centurile sau penele verzi.
În acest caz, mozaicul reprezintă o caracteristică a zonelor puternic construite, unde
spațiile libere verzi sunt văzute ca entități total diferite față de spațiul construit, în timp ce în
cazul rețelelor, centurilor și penelor verzi diferențierea dintre construit și verde nu este foarte
clară, zonele fiind în general decupate datorită caracterelor naturale înglobate.
Un alt concept utilizat din ce în ce mai des în relație cu spațiul urban și cu un nou sens
față de cel clasic, cu care suntem toți obișnuiți, este cel de pădure urbană (urban forest).
Definirea acestuia variază într-o oarecare măsură în funcție de domeniul de proveniență. Astfel,
spre deosebire de vechiul sens de corp de pădure sau pădure integrată în cadrul țesutului
urbanizat, o definiție rezultată din domeniul silvic descrie pădurea urbană ca fiind ansamblul
arborilor, pădurilor și organismelor asociate care se dezvoltă în vecinătatatea zonelor constrite
sau în grădini, spații verzi, parcuri, terenuri de golf, în înteriorul localităților (Côté, 2000). În
domeniul peisagistic, pădurea urbană include toți arborii (în masive sau grupuri precum și
arborii solitari) amplasați în interiorul sau în vecinătatea zonelor urbane (Konijnendijk, et al.,
2005), aceștia fiind o parte a infrastructurii verzi urbane (Evert, 2010). În ambele cazuri însă,
arborele constituie elementul comun, acesta stând la baza conturării pădurilor urbane ca
element totalizant al vegetației arborescente din interiorul orașului. În acest sens, pentru a evita
posibilele confuzii terminologice propun ca termenul de pădure urbană, în această nouă
accepțiune, să fie înlocuit cu vegetație forestieră urbană, ce denumește deja în termenii specifici
silviculturii suma arborilor și arbuștilor fie ei indivizi, grupuri sau masive ce se găsesc pe
teritoriul unui oraș. Acest termen ar asigura și o coerență terminologică interdisciplinară.
Spațiile verzi sunt elemente care intră în alcătuirea infrastructurilor verzi urbane,
având capacitatea de a forma rețele verzi împreună cu alte spații care înglobează vegetație.
Dincolo de celelalte componente, elementul vegetal esențial încorporat de acestea îl constituie
arborele, pe de o parte datorită caracterului peren, iar pe de altă parte datorită aportului superior
pe care acesta îl aduce (umbră, adăpost, control termic, bio-masă etc.) în comparație cu alte
elemente vegetale precum arbuștii, plantele erbacee etc.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
lipsite înn mod funddamental de volumetriee. Nu este neevoie să dettaliem impoortanța pe caare o are, înn
cadrul aamenajărilorr peisagere,, raportul diintre masiveele plantatee, arborii izoolați sau în aliniament,,
grupurille de arbuuști sau peeluzele desschise, aceest raport definind coompoziția spațială șii
determinând modul în care estte perceput ppeisajul rezzultat.
ÎÎn acest senns, considerr că o analizză morfolog
gică propriee spațiilor pplantate urbaane, în caree 51
Pia
ața Obor
Buulevardul Magheru
M
Parcul Cișmigiu
C
Parccul Izvor
Piața Unirii
Parccul Carol
Parcul Tin
neretului
L
La nivel internațional, pentru dessemnarea accestui tip dee spațiu se utilizează noțiunea
n dee
open sppace. Traduccerea directtă a acesteiaa - spațiu deeschis - intrroduce o alttă conotațiee pe care dee
altfel o are și expreesia din limb
ba engleză. În acest sen
ns, de exem
mplu, Unitedd States Env
vironmentall
Protectiion Agencyy - E.P.A. (2014) caraacterizează spațiul desschis ca fiinnd „orice su
uprafață dee
teren deeschis, care este nedezzvoltat (nu aare clădiri sau ucturi consttruite) și este accesibill
s alte stru
publicullui”. Confoorm E.P.A.,, acest genn de spațiu înglobeazăă „spațiul vverde (teren
n care estee
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
parțial sau complet acoperit cu iarbă, copaci, arbuști sau altă vegetație), incluzând parcuri,
grădini comunitare și cimitire / școli / locuri de joacă / zone publice pentru repaos / piețe publice
/ terenuri virane” și este menit să ofere „zone de recreere pentru locuitori” și ajută la sporirea
„frumuseții și calității” mediului urban. Se poate remarca astfel faptul că, din nou, conceptul de
spațiu verde este corelat cu noțiunea de accesiblitate, cu rolul social al acestor spații și cu 52
conceptul de spațiu public (cu care, în viziunea anglo-saxonă, spațiul deschis nu se suprapune
neapărat).
În România, noțiunea echivalentă sintagmei spațiu deschis, așa cum este ea descrisă de
E.P.A., este mai curând aceea de spațiu public, în acest context ele suprapunându-se. Descrierea
făcută de Pierre Merlin și Françoise Choay (2005) pentru acest tip de spațiu - ”Spațiu public poate fi
considerat ca o parte neconstruită a domeniului public, destinată utilizăriilor publice. Spațiul public
este prin urmare desemnat de o formă de proprietate și de o utilizare alocată […] cuprinzând atât
spații minerale (străzi, piețe, bulevarde, pasaje acoperite) cât și spații verzi (parcuri, grădini
publice, scuaruri, cimitire etc.) sau spații plantate (pietonale plantate, aliniamente stradale etc.)”
(sublinierile mele) - se suprapune în mare măsură contextului local (utilizare, abordare legislativă,
administrare etc.). Este de remarcat însă diferențierea făcută între spațiile verzi și spațiile plantate.
Deși ambele înglobează elemente vegetale (plantații), în cazul primelor este vorba de suprafețe
compacte care fac obiectul unor programe specifice de arhitectura peisajului20 în care vegetația este
elementul predominant, iar în cazul celor din urmă vegetația are un rol secundar în raport cu
funcțiunea propriu-zisă a ansamblului din care aceasta face parte (de ex. aliniamentele stradale,
rondurile de flori etc.).
Roberto Fratini și Enrico Marone (2011) sunt de părere că tindem să definim cu termenul
generic de spațiu verde (green space) „zonele care sunt în mod natural sau artificial, înzestrate cu
vegetație”. În Oxford Dictionaries (http://www.oxforddictionaries.com), spațiul verde este definit
ca „o zonă cu iarbă, arbori sau alt tip de vegetație - având rol estetic sau de agrement - într-un
mediu mai curând urban”. Deschamps și Dayadé (1992) arată că „spațiile verzi, atunci când sunt
implantate în amenajările exterioare sau în cadrul construit - într-un mediu urban și periurban -
includ parcuri, grădini și scuaruri, deopotrivă publice sau private, precum și plantațiile urbane și
rutiere”. Aceste două definiții sunt ilustrative pentru confuzia care domnește asupra înțelegerii
acestei sintagme, prima punând accentul doar pe aspectul vegetal, estetic și social, dar într-un
mod extrem de vag, în timp ce a doua definiție include și spațiile private (fără a menționa însă
20
Programele de arhitectura peisajului reprezintă ”o tratare specifică” a unor zone, prin care se urmărește ”realizarea
unui ansamblu specific armonios, în care sunt integrate dotările și amenajările pentru activitățile recreative, alese și
amplasate după anumite criterii și condiții (Iliescu, 2003);
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
tipul de accesibilitate – fie sunt deschise publicului, fie funcționează integral în regim privat),
incluzând și spațiile plantate aferente infrastructurilor de circulație și transport.
Acestea, împreună cu o serie de alte definiții (Calsat, 1993; Dumitraș, et al., 2008; Evert,
2010; Gauthiez, 2003; Iliescu, 2003, Lazăr-Bâra, 2015) creionează în general noțiunea de spațiu
verde ca fiind o arie vegetalizată amplasată într-un mediu antropizat, respectiv în orașe sau alte 53
alte tipuri de localități sau la periferiile acestora. Funcțiunile îndeplinite sau valențele estetice ale
acestor spații constituie caracteristici secundare, a căror definire diferă de la caz la caz. Acest
aspect corespunde principiului omogenității, enunțat anterior. Modelul francez propune chiar
conceptul de spații verzi independente (Deschamps & Dayadé, 1992) referindu-se la acele spații
care înglobează vegetație, dar nu sunt atașate altor echipamente sau forme urbane. Pe de altă
parte, chiar dacă dimensiunea estetică sau socială pare secundară, trebuie remarcat că în cadrul
spațiilor verzi nu sunt incluse, în majoritatea definițiilor prezentate, suprafețele plantate cu rol
utilitar precum pășunile, ariile agro-horticole etc., fapt ce subliniază încă o dată incoerența
viziunilor aspura acestui concept.
În cazul spațiilor verzi, decuparea mediului urban după principiul funcționalității este în
general strâns legată de rolul acordat unui astfel de spațiu fie de entitățile care îl administrează
fie de comunitate. Acesta se bazează însă pe o serie de dotări, echipamente și elemente specifice
care permit desfășurarea anumitor activități care sunt corelate cu ieșirea în natură, petrecerea
timpului liber, odihna, relaxarea etc., în acest context neincluderea spațiilor agro-horticole, de
tipul grădinilor comunitare fiind cu atât mai paradoxală.
Anumite nuanțări ale acestei definiții pot fi necesare, dar ele nu sunt relevante în cadrul
lucrării de față. Asupra acestor aspecte voi reveni în cadrul continuării cercetărilor.
Independența acestor tipuri de spații este subliniată, de regulă, de limite fizice sau clar
percepute și prin contrastul cu spațiile adiacente, de exemplu parcul La Villette de la Paris
unde, deși nu există limite fixe clasice, precum gardurile, contrastul cu țesutul construit adiacent 54
sau prezența infrastrcturilor rutiere definesc clar limitele acesuia. De asemenea, aceasta se
reflectă în percepția comunității, în aspecte legate de dreptul de proprietate și în demersurile
entităților care le administrează (politici, programe, activitate de gestionare etc.). Nu în cele din
urmă, independența se referă și la absența unei clădiri sau a unui echipament urban căruia un
astfel de spațiu să i se subordoneze. În acest sens nu ne referim la situațiile în care spațiile verzi
se adresează compozițional unei clădiri importante (de ex. Parcul Circului, Parcul Operei, Parcul
Garibaldi etc.) ci la situațiile în care chiar funcționarea cotidiană a acestor spații este corelată și
determinată de modul în care funcționează clădirea.
Accesibilitatea se referă în primul rând la posibilitatea ca respectivul spațiu să fie folosit
de utilizatori în aceleași condiții ca oricare alt spațiu urban public (stradă, piațetă urbană etc.).
De asemenea, accesibilitatea mai este privită și în sensul de permitere a accesului tuturor
tipurilor de utilizatori, indiferent de abilitățile fizice de exemplu. În acest sens este considerat
spațiu verde spațiul a cărui funcționare și utilizare nu este condiționată de consum (ca în cazul
grădinilor-terasă tradiționale Bucureștiului sau a parcurilor de distracție sau a parcurilor
specializate unde accesul este restricționat pe baza unei taxa de intrare). În același timp, aceasta
vizează și raza de acțiune a unui spațiu verde corelată cu timpul necesar pentru accesarea
acestuia de către utilizatori.
Suprafața propriu-zisă a acestor spații este preponderent permeabilă în sensul permiteri
desfășurării proceselor naturale specifice (infiltrarea apei în sol, aerarea solului, dezvoltarea
spontană a vegetației etc.). Aceste spații mai pot îngloba și suprafețe semi-permeabile sau
impermeabile, dar ponderea acestora este foarte redusă, ele fiind reprezentate de diferite dotări
sau echipamente precum aleile, suprafețe minerale / sintetice destinate unor activități, construcții
ușoare etc. Suprafața permeabilă se poate constitui într-o zonă verde, respectiv într-un teren
neacoperit de construcții sau pavaje, destinat materialului săditor (Christensen, 2005), înglobând
arbori sau arbuști, dar și plante erbacee care acoperă solul (înverzind astfel suprafața propriu-
zisă). În acest sens este important de subliniat că inconsistențe legislative și lipsa de definire
corectă a termenilor duce la inaplicabilitatea legilor în spiritul lor. Astfel, o serie de regulamente
locale de urbanism (de ex. București sau Brăila), care prevăd un minim de 30% spațiu verde în
cazul noilor construcții, nu menționează nici obligativitatea suprafețelor permeabile sau legătura
directă cu solul, acestea fiind „transformate” de către investitori în jardiniere sau terase plantate.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
structuri (masive vegetale, grupuri, aliniamente, exemplare solitare) care imprimă diverse
caractere peisagere zonelor morfo-funcționale care intră în alcătuirea spațiilor verzi, formând
astfel ”scene” diferite.
Spațiile verzi înglobează o combinație de facilități pentru recreere formală / informală
/ pasivă, sport, loisir, odihnă, joc formal / informal etc. Acestea sunt adresate unui palete cât
mai diverse de utilizatori, corelată însă cu dimensiunea și rolul în cadrul orașului pe care fiecare
spațiu verde îl are.
Dimensiunea propriu-zisă și poziționarea în cadrul urban nu constituie criterii în
descrierea spațiilor verzi în cadrul acestei lucrări, o discuție critică mai largă a definirii pe
principii strict cantitative a spațiilor verzi fiind necesară în vederea unei coerențe privind
conceptele de bază.
4.5.2 Concepte conexe a căror definire contribuie la delimitarea spațiilor verzi în cadrul
spațiului urban
Pentru a defini cât mai complet spațiile verzi urbane, în continuare sunt prezentate câteva
concepte a căror conturare vine să detalize spațiul urban. Acestea intenționează să ofere
alternative de denumire pentru o serie de elemente care în prezent sunt asimilate în România tot
conceptului de spațiu verde, contribuid astfel la înlăturarea confuziilor care se produc în prezent.
Astfel, în sensul prezentei lucrări sunt definite următoarele concepte:
Spații publice plantate termenul se referă la spațiile publice din mediul urban care au
alocată o funcțiune de sine stătătoare (stradă, piațetă urbană etc.),
dar care înglobează și vegetație fără ca aceasta să reprezinte însă
elementul definitoriu sau structurant din punct de vedere funcțional
al spațiului respectiv - arbori, arbuști, liane, plante erbacee etc. -
aceasta fiind însă plantată (expresie a activități umane); spre
deosebire de spațiile verzi, în cazul acestor spații raportul dintre
21
Succesiunea secundară este un proces care se produce pe suprafețe nou formate, de pe care vegetația a dispărut
din anumite motive (solul păstrându-se cel puțin în parte; acesta cuprinde o serie de transformări caracteristice care
duc la apariția unui anumit tip de fitocenoză (Culescu, 2006);
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
57
Fig. 4.4 – Exemplu dee spațiu publlic plantat: paarvisul clădirrii Französiscche Friedrichhstadtkirche din Berlin
(imagine:: Diana Culescu)
Fig. 4.44 – Examplle of planteed public sspace: surro ounding areea of the bbuilding Fra
anzösische
Friedrichhstadtkirche from Berlin (image: Dianaa Culescu)
58
Fig. 4.7 – Accesorii veegetale: bacuri amplasate pe Calea Vicctoriei, Bucurrești (imaginee: Diana Culesscu)
Fig. 4.7 – Plant accesssories: contaiiners placed aalong Victoriia Avenue, Bu
ucharest (imaage: Diana Cu
ulescu)
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
59
NOTĂ: Aceste categorii au fost stabilite ținând cont pe de o parte de interacțiunea pe care
utilizatorii o pot avea cu elementele vegetale, iar pe de altă parte de lucrările de
gestionare diferite implicate de întreținerea acestora.
Informațiile obținute prin realizarea de observații directe în teren sunt filtrare ulterior prin
prisma grilei descrise mai sus. Analiza presupune o formă descriptivă care să prezinte motivele și
raționamentul agregării într-o anumită formă a datelor culese in situ.
Pentru o mai bună înțelegere a contextului și pentru asigurarea deplină a laturii calitative
a demersului este recomandată corelarea acestuia cu un studiu preliminar cu privire la evoluția
sitului și la conceptul general de amenajare. Aceste aspecte pot oferi informații importante care
să explice situația curentă a unor elemente analizate, putând astfel influența deciziile cu privire la
activitățile de gestionare ce se impun într-o etapă ulterioară.
În acest sens, pentru o ilustrare clară a acestui mod de analiză a spațiilor verzi urbane, am
efectuat o serie de trei aplicații in situ ce vor fi prezentate în mod detaliat în capitolul următor.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Suprafață (aprox.) 17 ha 15 ha 14 ha
64
Fig. 5.11 – Bucharestt masterplan from 1935, r ealised by Ciincinat Sfințeescu (source: IIoana Tudora))
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
de cartier precum cele din Vatra Luminoasă. Tot în această perioadă este realizat, de către
Cincinat Sfințescu, și primul plan de urbanism ce prevedea crearea unor sisteme verzi urbane de
mari dimensiuni, de-a lungul râului Colentina, transformat în aceași epocă într-o salbă de lacuri.
Din păcate acest proiect (Fig. 5.1), ce propunea o viziune corentă asupra dezvoltării unei rețele
verzi urbane, plan de o modernitate remarcabilă pentru momentul în care a fost realizat, nu a fost
dus la bun sfârșit, lucrările fiind suspendate odată cu începutul războiului și doar parțial reluate
ulterior (realizarea lacurilor din estul orașului).
După cel de-al Doilea Război Mondial, în timpul perioadei comuniste, orașul suferă alte
transformări considerabile. Apar astfel cartiere importante ale orașului dezvoltate împreună cu
mari zone industriale. Cele mai multe dintre aceste cartiere sunt dezvoltate în jurul unor parcuri
sau a unor spații verzi majore dintre care putem menționa Parcul Titan în Balta Albă, Parcul
Moghioroș în Drumul Taberei, Parcul Garibaldi și Parcul Floreasca în cartierul Floreasca sau
Parcul Tineretului în cartierul omonim. În anii ’80, o parte importantă a centrului orașului este
distrusă pentru a face loc Centrului Civic - ansamblu menit să reprezinte regimul de la acea
vreme; în cadrul acestui proiect cu efecte devastatoare pentru structura urbană fiind proiectat, dar
practic lipsit de o amenajare coerentă, și Parcul Izvor ce va fi analizat în continuarea lucrării.
După Revoluția din 1989, Bucureștiul cunoaște o dezvoltare haotică (Fig. 5.2), în care
planificarea urbană este influențată într-o mare măsură de interese private. O serie de ansambluri
rezidențiale înlocuiesc treptat zone naturale ale orașului, însă dezvoltarea acestora nu este
dublată și de o creștere corespunzătoare a infrastructurii urbane. Aceste noi dezvoltări nu cuprind
în cadrul lor spații verzi, în puține dintre ele fiind prezente spații plantate sau atașate clădirilor
(așa cum au fost acestea definite în capitolul anterior). O serie de ansambluri rezidențiale sau
cartiere încropite în urma unor intervenții individuale sunt construite pe foste spații verzi ale
orașului, astfel dezvoltarea urbană nu numai că nu este dublată de o dezvoltare a spațiilor verzi
necesare unui nivel de viață decent dar, în plus, duce la distrugerea celor preexistente.
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
66
B
Bucureștiull este subdiv merotate dee la 1 la 6 șși poziționatte în sensull
vizat în 6 s ectoare, num
acelor dde ceasornicc (vezi Fig. 5.3). Fiecaare sector esste administtrat prin inteermediul un
nei primăriii
de sectoor condusă de
d un primaar ales de lo cuitorii secttorului respectiv.
A
Atribuțiile celor două tipuri de addministrații publice loccale sunt diiferite. Astffel Primăriaa
Municippiului Bucuurești este în
nsărcinată cuu elaborareaa planurilorr de dezvolttare la nivel de oraș, cuu 67
Paarcul Izvor
Berlin și Cölln (Berlin.de, 2015d). În secolul XVII, după o perioadă tulbure, Berlinul atinge
prosperitatea și stabilitatea economică și politică fapt care se reflectă și în forma sa fizică prin
apariția unor noi fortificații și a unor clădiri impunătoare. În secolul al XVIII-lea, Berlinul
primește statutul de reședință regală, fiind declarat capitala Prusiei, iar spre sfârșitul aceluiași
secol devine lider în ceea ce privește activitatea industrială a țării. Acest aspect contribuie, de
asemenea, la conturarea imaginii de ansamblu a orașului alături de cele câteva zone verzi
amenajate pe care le primește în această perioadă. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Berlinul
devine capitala nou înființatului Imperiul German și cunoaște o dezvoltare semnificativă,
populația sa crescând de la 800.000 la 1,5 milioane de locuitori în mai puțin de trei decenii.
Ulterior, după Primul Război Mondial, orașul cunoaște o nouă perioadă de prosperitate și
se transformă într-o renumită metropolă culturală în ciuda crizei cu care se confrunta Germania
la acea vreme. Această etapă a fost urmată însă de un capitol întunecat atunci când Adolf Hitler a
preluat puterea, devenind Cancelarul German. Cel de-al Doilea Război Mondial duce la o
scădere dramatică a populației (aceasta reducându-se de la 4,3 la 2,8 milioane de locuitori) și
transformă în ruine o suprafață considerabilă a orașului. La finalul războiului, puterile aliate
ieșite victorioase împart Berlinul în patru sectoare administrate în comun de Statele Unite ale
Americii, Marea Britanie, Franța și Uniunea Sovietică.
Începând cu 1961, orașul a fost divizat în două părți - Berlinul de Est și Berlinul de Vest -
separate de binecunoscutul Zid al Berlinului. Administrarea diferită a celor două părți ale
orașului aduce modificări substanțiale de formă care mai sunt vizibile chiar și astăzi. Căderea
zidului la finalul lui 1989 este urmată, în 1990, de alegerea Berlinului ca și capitală a Germaniei
reunificate.
Orașul de astăzi, transformat într-un un centru european major din punct de vedere
politic, social, științific, cultural etc. este prin urmare rezultatul suprapunerii de-a lungul timpului
a numeroase perioade tulburi cu etape de prosperitate și reconstrucție.
Spre deosebire de multe alte capitale, Berlinul este propiu-zis un oraș-stat (fiind unul
dintre cele 16 landuri care alcătuiesc Germania). Astfel, guvernatorul orașului ocupă în același
timp funcția de Primar al orașului - Oberbürgermeister der Stadt - și pe aceea de prim-ministrul
al statului federal - Ministerpräsident des Bundeslandes (Berlin.de, 2015e).
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
D
De asemeneea, din punct de vederre administrrativ Berlinu
ul este sub--divizat în 12
1 sectoare,,
denumitte Bezirk, reepectiv: Ch
harlottenburrg-Wilmersd
dorf, Friedrichshain-Krreuzberg, Lichtenberg,
L ,
Marzahhn-Hellersdoorf, Mitte, Neukölln,
N P
Pankow, Reinickendor
R rf, Spandauu, Steglitz-Z
Zehlendorf,,
Tempelhof-Schöneeberg and Treptow-Kö
T öpenick (vezzi Fig. 5.4)). Fiecare seector este guvernat
g dee
un conssiliu alcătuiit din cinci mebri - Beezirksstadträte - dintree aceștia făccând parte și primarull 69
Mauer Park
Görlitzer
G Park
Pentru București, ultimii ani ai regimului comunist au însemnat pierderea unei treimi din
zona sa istorică. Casa Poporului - actualmente Palatul Parlamentului - împreună cu ansamblul
construit sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu reprezintă încă o fractură urbană. O serie de
spații nu și-au găsit încă locul potrivit în viața orașului, păstrând un caracter semi-abandonat tipic
spațiilor reziduale.
În cazul Berlinului, construirea zidului și efectele decupajului politic asupra structurii
orașului, urmată peste jumătate de secol de dărâmarea acestuia au generat modificări dramatice
în cadrul infrastructurilor urbane precum și apariția a numeroase spații abandonate atât de-a
lungul fâșiei care odinioară împărțea în două orașul cât și în locul traseelor feroviare scoase din
uz odată cu unificarea sistemului de transport berlinez. Astfel de zone au fost și continuă să fie
transformate în parcuri urbane, de cele mai multe ori în urma presiunilor apărute din partea
comunităților locale, suprafața verde a Berlinului crescând considerabil în ultimii ani.
În ceea ce privește ponderea spațiilor libere / verzi, diferența ce poate fi percepută cu
ușurință in situ este sprijinită și de datele statistice cu privire la cele două orașe. Astfel,
Bucureștiul are față de Berlin un număr dublu de locuitori pe kilometrul pătrat, având în același
timp o suprafață de patru ori mai mică față de Berlin. Este important de remarcat și faptul că
procentul de spații verzi al Berlinului este dublu față de cel al Bucureștiului. Raportând acest
aspect la faptul că suprafața totală a Berlinului este de patru ori mai mare față de cea a capitalei
României vine să întregească imaginea de ansamblu a diferenței majore dintre cele două orașe în
ceea ce privește ponderea spațiilor plantate (vezi Tabelul 5.1).
U
Un alt asppect importaant ce difeerențiază ceele două orașe este ggradul de implicare
i a
populațiiei locale înn politicile urbane
u în ggeneral și în
n amenajareea sau protej
ejarea spațiiilor verzi înn
special. Astfel, în cazul Bucu
ureștiului avveam de a face
f cu o populație maai degrabă indiferente,,
fapt ilusstrat și de participarea
p semnificatiivă dar încăă redusă a cetățenilor
c lla mitinguri de protestt
sau la aacțiuni de plantare
p sau
u alte acțiunni civice geenerate de mediul asoociativ. În același
a timpp 71
Și din puncct de vedere climatic ceele două oraașe se deoseebesc într-oo măsură con
nsiderabilă..
mplu, în caazul Bucureștiului, pe ttimpul veriii temperatu
De exem urile tind săă fie frecven
nt mult maii
ridicate față de celle înregistraate în Berliin, în timp ce pe timpul iernii accestea au vaalori relativv
egale, ccu temperatturi ușor mai
m ridicate tot în cazu
ul Bucureștiului (vezii Fig. 5.5). Nu numaii
temperaaturile sunt diferite ci și nivelul de umiditaate din aer și regimull pluvial, ambele
a maii 72
5.3 AP
PLICAȚIE
E IN SITU I: PAR
RCUL IZV
VOR
74
Fig. 5.8 – Două dintre variantele elaborate pentru amenajarea Parcului Izvor de către domnul arh.
Valentin Donose, realizate înainte de Revoluția din 1989 (sursa imaginilor: Institutul de Proiectare ”Proiect-
București”, 1989)
Fig. 5.8 – Two versions of the landscaping project for Izvor Park developed by Mr. arch. Valentin Donose,
developed before the 1989 Revolution (images source: Institutul de Proiectare ”Proiect-București”, 1989)
Paradoxală (în termeni peisageri dar firească în termeni ideologici) rămâne însă
distrugerea totală a reliefului natural extrem de marcat al terenului, relief care ar fi reprezentat un
aspect valoros în cadrul oricărei amenajări peisagere.
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
75
Rââul Dâmbovițaa
Zona Parcului
P Izvorr
Fig. 5.9 – Vedere aeriiană din 1927 7 a cartierulu ui Uranus și a Dealului Arsenalului; aceest țesut orga
anic istoric all
orașului a fost alteratt sever de inteervențiile com
muniste (sursaa imaginii: Wikimedia Com
mmons, 2007)
Fig. 5.9 – 1927 aerial view of Uran nus neighborrhood and Arrsenal Hill; th
his organic hiistoric urban
n tissue of thee
city was sseverely alterred during th
he communistt intervention
ns (image source: Wikimeddia Commons,, 2007)
76
Palatul Parlamentului
P i
Parcul Izvorr
Rââul Dâmbovițaa
Palatul Parlamentului
P i
Zona Parcului
P Izvorr
Fig. 5.11 – Machetă reprezentând d propunereaa echipei von n Gerkan pentru zona Paalatului Parlamentului în
n
cadrul coompetiției “B
București 2000
0” (sursa imagginii: vBulletiin Solutions In
nc., 2007)
Fig. 5.111 – Model deepicting the von Gerkan team propo osition for th he Parliamennt Palace areea within thee
“Buchareest 2000” com
mpetition (im
mage source: vB
Bulletin Soluttions Inc., 200
07)
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
T
Totodată sooluția elaborată de vonn Gerkan prropunea, od
dată cu consstruirea celeei mai marii
părți dinn suprafațaa parcului Izzvor, realizzarea unui parc-pădure
p e în vestul Casei Popu
urului, pe o
suprafațță mult maii mare. Aceeastă soluțiee a fost anaalizată criticc și detaliatăă în cadrul unor studiii
realizatee de studeenții prograamului de studii apro
ofundate Formă urbannă. Arhitecctură, oraș,,
teritoriuu, 1996-19997 de la UAUIM,
U unuul din proiiecte abordâând problem
ma spațiilo
or verzi dinn 77
M
Multe alte studii coerrente, ce nuu pot fi meenționate aici din cauzza lipsei dee spațiu, auu
rămas ddoar literatuură sau design de sertaar. Acestea au propus viziuni
v diferrite, mai mult
m sau maii
puțin raadicale, maii mult sau mai
m puțin crreative sau originale, niciunul
n neaavând urmăări practice,,
mun recreareea unei scărri umane diistruse de inntervențiile totaliare șii
dar toatte având ca punct com
recuperaarea memorriei țesutulu
ui urban și a peisajului natural disp
părut.
D
De-a lunguul timpului, parcul a pprimit interv
venții puncttuale care îînsă nu au făcut partee
oerent realizzat și nu au
dintr-unn plan de deezvoltare co u reușit să modifice
m în mod real im
maginea dee
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
A
Astfel de accțiuni au condus, de exxemplu, în 2008
2 la tăierrea mai mulltor arbori plasați
p cătree
sud-vestul parculuui doar pen
ntru a facee loc grad
denelor aferrente Circuuitului de Formula 3
„Bucharrest Ring” (vezi
( Fig. 5.15). În 20110, parcul a găzduit tem
mporar cele patru statuii aparținândd
Pieței U
Universității în timpul lu
ucrărilor dee construcțiee a parcării subterane ddin acea zon
nă. În 2012,,
cu ocazzia Zilei Euuropene a Parcurilor
P înn cadrul paarcului au fost
f plantațiți 40 de tei (simbol all
poporullui ceh) de--a lungul aleii
a care a primit cu această ocaazie numelee lui Václaav Havel (oo
proeminnentă figurăă politică cehă) deoaarece interv
venția a fosst inițiată dde către am
mbasadorull
Republiicii Cehe dee la Bucureșști (vezi Figg. 5.16).
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
79
E
Elaborarea unei viziun
ni coerentee în ceea cee privește dezvoltarea
d Parcului Izvor a fostt
împiedicată și de neclaritățile
n și oscilațiille cu priviree la propriettate. De exeemplu, în au
ugust 2005,,
Consiliuul General al Municip
piului Bucuurești (CGM
MB) ia deccizia de a aaduce Parcul Izvor înn
uri, Parcuri și Agremen
gestiuneea Adminisstrației Lacu nt Bucureștti (ALPAB)), acesta fiiind practicee
scos de sub tutela Primăriei Sectorului
S 5 (Consiliu
ul General al
a Municipiiului București, 2005)..
Patru anni mai târzziu, CGMB schimbă aaceastă deciizie, returnâând adminiistrarea Parrcului Izvorr
către Prrimăria Sectorului 5 (C
Consiliul G eneral al Municipiului
M i București,, 2009). Deecizia a fostt
contestaată de Prim ureștiului șii Tribunalul Municipiu
marul Bucu ului Bucure
rești a anullat în 2011
hotărâreea CGMB (Realitatea
( Media,
M 201 1; Gândul, 2011). În acest
a momeent Parcul Izzvor se aflăă
în adminnistrarea Prrimăriei Mu
unicipiului B
București (P
PMB), deși nu este recuunoscut ca având
a acestt
statut, eel nefiind menționat
m îm
mpreună cu celelalte 7 parcuri am
mintite pe siite-ul oficiaal al acesteii
instituții, respectivv Herăstrău, Cișmigiu,, Carol I, Floreasca,
F Tineretului,, Circulului și Unireaa
(Primărria Municipiiului Bucureești, 2015b))
C
Cu toate accestea, în 20
014, PMB a comandat elaborarea unui Plan U
Urbanistic Zonal, caree
este în prezent înn faza de autorizare
a ((Primăria Municipiulu
M i Bucureștii, 2014). Proiectul
P îșii
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
22
ocală bucureștteană evită să facă publice, chiar și la cerrere, informațiii cu privire laa
În geneeral administraația publică lo
documenntele ce privesc investițiile realizate;
r de reegulă foarte puține
p informaații sunt transm
mise către pub
blicul larg, iarr
acestea iaau de obicei foorma unor decclarații de pressă făcute de reeprezentanții administrației
a publice locale;
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
În prezent, Parcul Izvor este încă lipsit de atractivitate pentru multe tipuri de utilizatori și
de legături reale cu țesutul urban adiacent, comportându-se în fapt ca o ”insulă verde” are
plutește între câteva cartiere majore ale orașului. Astfel, o strategie de dezvoltare coerentă ar
trebui să abordeze în primul rând caracterul rezidual al acestui spațiu.
81
5.3.2 Accesibilitate
Parcul Izvor este folosit cu precădere ca spațiu verde de proximitate, acest aspect fiind
evidențiat de modul în care el este utilizat (prezentat în secțiunea următoare). Totuși, prezența
stației de metrou Izvor (magistrala M1) în partea de nord-est a sitului, legătura creată de o serie
de linii supraterane de transport în comun (autobuzele 104, 123, 124, 136, 385) cu multe dintre
cartierele din partea sudică a Bucureștiului (precum Drumul Taberei, Militari, Gara de Nord,
Vitan, Pantelimon) precum și poziționarea relativ centrală a parcului crează premisele utilizării
acestuia ca dotare de profil la nivel de oraș.
Zona este împrejmuită de un gard cu un soclu de aproximativ 40 cm pe care este fixată un
grilaj metalic. Accesul în incinta parcului se face prin intermediul a 8 intrări, însă doar o parte
dintre ele sunt corelate cu împrejurimile și tiparele de utilizare ale acestora. Astfel, două dintre
intrări - poziționate la nord și la sud la capătul amenajării centrale - au mai curând o factură pur
formală, ansamblul din care acestea fac parte adresându-se în fapt fațadei Palatului
Parlamentului. Cele mai utilizate intrări sunt cele adiacente stației de metrou Izvor.
Pavajele aleilor principale ale amenajării (zona perimetrală și zona centrală) sunt realizate
din asfalt permițând utilizarea zonei în bune condiții de către o gamă variată de utilizatori. În
cazul celorlalte alei - realizate din pietriș și având un caracter secundar - folosirea lor este
îngreunată pentru utilizatori cu cerințe speciale față de suprafața de mers (persoane cu dizabilități
locomotorii, persoane în vârstă, părinți cu copii în căruciare cu rotile etc.). Trebuie menționat
însă că cele mai multe alei tratate astfel reprezintă de fapt trasee utilizate frecvent, foste poteci de
pământ făcute cu piciorul de către persoanele care traversează spațiul, practic pavarea acestora
cu pietriș reprezentând o recunoaștere a importanței acestor conexiuni de către autorități fără a
genera însă un proiect coerent de amenajare a lor. În plus, racordările precare dintre alei cu tipuri
de pavaje diferite, precum și amenajarea formală a traseelor au dus la apariția unor suprafețe de
pământ bătătorite, vegetația erbacee fiind îndepărtată. În anumite zone, din cauza utilizării aleilor
pentru trecera mașinilor care se ocupă de întreținere / curățenie, suprafețele pavate s-au
deteriorat, formându-se astfel bălți sau suprafețe cu noroi în zilele cu ploaie (vezi Fig. 5.18). În
afara acestor zone bătătorite nu au fost remarcate alte trasee pietonale improvizate.
În ceea ce privește accesibilitatea văzută prin prisma posibilității de a utiliza în siguranță
spațiul pe timp de noapte, se poate constata faptul că în general doar circulațiile principale ale
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
Parculuui Izvor disppun de un sistem de iluuminat funccțional. O serie de aleii secundare sunt dotatee
cu stâlppi de iluminaat cu bateriii solare, însăă aceștia nu
u funcționeaază în prezennt.
82
5.3.3 Uttilizare
ÎÎn cazul Paarcului Izvo
or se remarccă utilizareaa cu precăd
dere a zoneii de nord a acestuia înn
apropierrea stației de
d metrou, partea
p de suud și în speccial cea de sud-vest fiin
ind întrebuin
nțate destull
de rar (aaspect accenntuat și maii puternic înn timpul săp
ptămânii).
Parcul găzdduiește o gaamă variată de activitățți, precum: plimbarea ccu bicicletaa sau rolele,,
P
practicaarea de sporrturi (badm ng), relaxaree formală și
minton, teniss, volei, bassket, joggin ș informalăă
etc. Se observă însă o tendin
nță spre foloosirea inforrmală a am
menajării, uttilizatorii prreferând dee
exempluu să se relaaxeze direcct pe iarbă, evitând diispozitivele de ședere formale, neadecvarea
n a
acestoraa fiind remaarcată și în cadrul
c altor studii (Mex
xi & Tudoraa 2012).
Spațiul îngllobează câteeva zone caare sunt inteens folosite pe tot parcu
cursul săptăm
mânii ca dee
exempluu locurile de
d joacă sau terenurile dde sport. În mare majoritate însă, spațiul se animează
a pee
weekenduluui. Acest asspect este vvizibil și la nivelul aleilor. Astfel , în timpul săptămâniii
timpul w
sunt inttens utilizatte traseele care
c fac leggătura dintree zona stației de metroou Izvor și alte punctee
ona facultățiilor și a com
importaante din zonnă (zona ministerelor înn partea de sud-est, zo mplexurilorr
de birouuri din nordd-vest). În weekend înnsă întregull traseu perrimetral al parcului în
ncepe să fiee
folosit îîntr-o măsurră consideraabilă (de exeemplu pentrru plimbari pe jos sau ccu bicicletaa).
P
Parcul Izvoor este comp
pus dintr-o serie de spaații pozițion
nate de la noord-est (zon
na stației dee
metrou)) la sud-vestt - respectiv
v colțul opuss al parculu
ui - astfel (vezi Fig. 5.199):
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
83
Fig. 5.199 – Parcul Izvvor: accesuri,, circulații, zoonificarea utillizărilor obserrvate (plan sup
uport: Google Maps)
M
Fig. 5.199 – Izvor Parrk: entrances, circulations,, zoning of thee observed usages (backgroound plan: Goo
ogle Maps)
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
Terenul dee sport (1) este reprezzentat de o zonă îngrăădită, amennajată pentru
u jocuri cuu
mingea,, poziționată în apropieerea laturii estice a Paarcului Izvor. Aceasta eeste utilizattă intens cuu
precădeere după-maasa și seara, atât pe parccursul săptăămânii cât și în weekennd (vezi Fig. 5.20).
Z
Zona admiinistrativă este pozițioonată adiacent uneia dintre
d intrărrile aferentee stației dee
grădită și esste utilizatăă doar de căătre reprezenntanți ai ad
metrou Izvor. Aceaasta este îng dministrațieii 84
M
Mini-parlam
mentul cop
piilor este uun loc de joacă de mari dimensiunni, destinat mai multorr
ntens utilizaat pe tot parccursul săptăămânii (vezii Fig. 5.22)..
grupe de vârstă. Accesta este in
Z oltat în aproopierea intrăării adiacentte stației de metrou Izv
Zona ”cooll” s-a dezvo vor, pornindd
ong și struccturile din lemn
de la cââteva mese de ping-po l pentru
u fitness. A
Acestea au coagulat înn
acest sppațiu cu preecadere utillizatori tineeri care au început să dezvolte ddiferite activ
vități ca dee
exempluu executareea de jongleerii, mersul pe sfoară23 etc. Acesteea se desfășșoară uneorii sub formăă
de întreeceri sau dee spectacole demonstrrative (atrăg
gând astfel denumireaa dată în caazul acestuii
studiu - vezi Fig. 5.23).
23
Activittate cunoscutăă în prezent caa slackline se referă la utiliizarea unei ch
hingi tensionat
ate între două elemente fixee
(în parcurri de obicei see fizează de do
oi arbori) penttru echilibristiică;
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
85
Z
Zona pentrru odihnă activă și sport este reprezentattă de parteea centrală a parculuii
(excepțiie făcând desigur
d Aleeea Václav H
Havel). Aceasta este în
î mare parrte lipsită de
d vegetațiee
arboresccentă și prinn urmare esste utilizată pentru o seerie de activ
vități care nnecesită spaații deschisee
bee24 sau îșii
de dimeensiuni mai mari. Utilizzatorii imprrovizează aiici jocuri dee golf, se jooacă cu frisb
oscută și caa spațiu de socializaree
petrec ttimpul jucâându-se cu câinii persoonali (zonaa este cuno
pentru pposesorii dee câini). În unele cazurri, utilizatorrii folosesc acest spațiiu și pentru plajă (vezii
Fig. 5.24).
A n general peentru șederee / relaxare. Utilizatoriii
Aleea Václlav Havel esste un spațiuu utilizat în
mplasate de o parte și dde alta a aceestui ax. Alleile înglobaate de acestt spațiu maii
folosescc băncile am
sunt follosite și penntru improv
vizarea de competiții (role, biciclete etc.). Z
Zona este foarte
f puținn
utilizatăă în timpul săptămânii
s (vezi
( Fig. 5 .25).
Fig. 5.24 – Zona pentru odihnă activă și sport** Fig. 5.25 – Aleea Václav Haveel*
Fig. 5.24 – Area for active recreatiion and sportt* Fig. 5.25 – Václav
v Havel Alleyy*
24
Frisbeee este un disc de
d plastic conccav conceput ppentru aruncarrea prin aer carre este utilizatt pentru ca jocu
ul în aer liber;
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
Masivul de arbori poziiționat de o parte și se alta a aleii perimetralee din acea zonă
Havel. M z creazăă
condițiile optime pentru
p recreeere pe parccursul sezon
nului cald. Spațiul estee folosit dee utilizatoriii
bă, pe păturră, în hamacce etc. (vezi Fig. 5.27)). Zona îngllobează și o
care se relaxează stând pe iarb
amenajaare dedicatăă fitness-ulu
ui, care înssă rămâne în
î permanen
nță neutilizzată, spre deeosebire dee
cea din apropierea stației de metrou
m mențționată anterrior.
Terasa de vară
v este în vest a parcuului utilizată ocazionall
n fapt o zonnă din parteea de sud-v
(mai alees în timpull săptămâniii) de persoaane care luccrează la um
mbra arboriloor din zona respectivă..
Activitaatea este proobabil să fi fost generattă de prezen
nța clădirilo
or de birourii din zonă.
Terenul dee sport (2) este repreezentat tot de o zonă îngrădită, destinată jocurilor cuu
mingea.. Acesta estte amplasatt în partea dde vest a siitului. Ca șii celălalt teeren de sporrt, și acestaa
este utiilizat intenss cu precăd masa și seeara, atât pe parcursull săptămân
dere după-m nii cît și înn
weekennd (vezi Fig.. 5.28).
ntru câini (2) este rreprezentat de o zonăă îngrădităă poziționattă adiacentt
Țarcul pen
muirii de pee latura vestică a parcuului. Spre deosebire
imprejm d dee celălalt țaarc pentru câini
c acestaa
rămâne neutilizat înn marea maajoritate a tim
mpului (vezzi Fig. 5.29)).
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
87
L
Locul de jooacă este un
n spațiu deliimitat fizic de
d un gard viu
v pe trei laaturi. Acestt spațiu estee
m de vârsstă. Atât în timpul săpttămânii cât și în weekkend spațiul este destull
destinatt grupelor mici
de intenns folosit (veezi Fig. 5.30).
P
Poiana verrde este o zonă
z sporaddic folosită pentru relaxare sau yooga, de cătrre persoanee
tinere. ÎÎn timpul săăptămânii în
nsă, acest sppațiu rămânee în marea parte
p a timppului pustiu..
88
T
Trebuie rem nizare a întregului parrc generează utilizareaa
marcat faptul că moduul de organ
nele agresivve și de maare înălțimee ce fragmeentează spațțiul atât dinn
unor suumedenii dee garduri, un
punct dde vedere viizual cât și din punct de vedere al deplasăriilor, imaginnea rezultată fiind maii
degrabăă cea a uneei colecții de
d obiecte / locuri deccât cea a unui
u parc, aaspect evideențiat și dee
imaginile prezentatte în cadrul lucrării.
89
90
Fig. 5.355 – Exemplarre de arbori plantate în prima Fig. 5.36 – Exemmplare de Albbizia julibrisssin plantate
etapă de intervenție* în ceea de-a doua etapă de inteervenție*
Fig. 5.355 – Tree specimens planteed in the firstt stage Fig. 5.36 – Albizzia julibrissinn specimens planted in
of intervention* the second stage of interventiion*
Fig. 5.377 – Exemplarre de arbori plantate în a treia Fig.. 5.38 – Vegeetație din caddrul Aleii Václav Havel,
etapă de intervenție* cătrre Palatul Parrlamentului**
Aliniamente
aliniament de tei (etapa 1) amplasat de-a lungul Splaiului Independenței (latura
nordică), aliniamentul de Tilia sp. a fost plantat la înființarea
parcului
91
aliniament de stejar (etapa 1) amplasat de-a lungul Bulevardului Libertății (latura estică),
acest aliniament dublu de Quercus rubra a fost plantat la
înființarea parcului
aliniament de platani (etapa 2) bordează de o parte și de alta a aleilor perimetrale
poziționate paralel cu latura nordică și sudică, precum și de-a
lungul cătorva alei secundare; acest element format din
exemplare de Platanus x acerifolia a fost plantat într-o etapă
intermediară, fiind intercalat în partea de nord în masivul
deja existent
aliniament de tei (etapa 3) bordează o alee secundară din partea de nord-vest a sitului,
elementul vegetal fiind format din exemplare de Tilia sp. cu
dimensiuni reduse, cu o stare precară
aliniament de tei Aleea aliniamentul, amplasat de o parte și de alta a amenajării
Václav Havel (etapa 3) mediane a Parcului Izvor, a fost plantat în 2012 cu ocazia
Zilei Europene a Parcurilor la inițiativa ambasadorul
Republicii Cehe de la București; spre deosebire de alți arbori
plantați recent în cadrul parcului, aceste exemplare au
dimensiuni considerabile (4,00-5,00 metri)
Zone / masive
zonă de masiv această plantație face parte din prima etapă de intervenție,
realizată la înființarea parcului și înglobează specii precum
Populus sp., Aesculus hippocastanum, Quercus rubra, Tilia
sp., Fraxinus excelsior, Catalpa bignonioides, Paulownia
tomentosa, Carpinus betulus etc.; aceasta acoperă partea
nordică a sitului, continuându-se de-a lungul laturii estice și a
celei vestice; în zona de vest și în apropierea metroului se
găsesc exemplare de Picea abies și Picea pungens ‘Argentea’,
într-o etapă ulterioară de întervenție au fost introduse și alte
specii precum Albizia julibrissin, Platanus sp. etc.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
zonă cu plantație recentă zona acoperă spațiul tratat ca peluză în amenajarea inițială;
aceasta înglobează exemplare Prunus cerasifera ‘Pissardii’,
Fraxinus excelsior, Platanus sp., Rhus typhina etc. plantate
recent, care însă au dimensiuni reduse și în general o stare
precară (multe exemplare sunt deja uscate) 92
Zona decorativă (1) este amplasată de-a lungul Aleii Václav Havel și are în
alcătuire exemplare de Platanus x acerifolia și Thuja
orientalis dipuse liniar; parterul central înglobează o
plantație de trandafiri Rosa sp.; rondul dinspre Palatul
Parlamentului conține exemplare de Rhus typhina și Prunus
cerasifera ‘Pissardii’, care au la bază un grup de Juniperus
horizontalis
Zona decorativă (2) este o intervenție punctuală realizată în zona intrării în stația
de metrou Izvor; aceasta este alcătuită din exemplare de
Liquidambar styraciflua, exemplare multitulpinale de Betula
pendula, exemplare de Ulmus sp. altoite pe picior etc.
93
Fig. 5.339 – Mașină utilizată pentru stroopirea Fig. 5.40 – Hamaac amplasat în zona pentru
u relaxare,
vegetațieei, circulând în
î interiorul parcului*
p anco
orat de doi dintre arbori***
5.4 AP
PLICAȚIE
E IN SITU II: PAR
RCUL MA
AUER
25
Allianzz Stiftung zum
m Schutz der Umwelt
U (Funddația Alianța pentru
p Protecțția Mediului) a fost înființaată în urmă cuu
25 de anii de către Alllianz SE (pe atunci
a Allianzz AG) cu ocazzia aniversării a 100 de anni de activitatee, pentru a see
implica înn colaborări și
ș proiecte carre contribuie la asigurarea unui trai deceent într-un viiitor sigur (Allianz Stiftungg
zum Schuutz der Umweelt, 2015);
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
94
Fig. 5.411 – ”Fâșia morții” dup pă căderea Z Zidului Figg. 5.42 – ”FFâșia morții”” în momentul începeriii
Berlinuluui, înainte dee a fi transforrmată în parcc (sursa luccrărilor (surssa imaginii: FFreunde des Mauerparks,,
imaginii: Freunde des Mauerparks,
M 2015b)
2 20115b)
Fig. 5.411 – The ”death strip” after the fall of the Fig
g. 5.42 – Thee ”death stripp” at the mo
oment of thee
Berlin WWall, before being transfformed into a park work-site open ning (imagee source: Freunde
F dess
(image soource: Freunde des Mauerparks, 2015b) Maauerparks, 201
15b)
26
Grün B
Berlin GmbH este
e o compan
nie privată nonn-profit ce aree ca acționar unic
u Regiuneaa Berlin; aceasstă organizție,,
având la bază o echipăă interdiscipliinară de profeesioniști, are rolul
r de a sprijini autoritateea locală în dezvoltarea
d dee
strategii cu privire la spațiile liberre ale orașuluui precum și pe acela de a dezvolta șși implementaa proiecte dee
amenajarre pentru acestte spații, ocupându-se în unnele cazuri și de
d administrarrea lor (GRÜN
N BERLIN Gm
mbH, 2015);
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
Faza 3 95
Faza 2
Faza 4
Faza 1
(neimplementată)
Faza 1
(im
mplementată)
96
97
D
De asemennea, el atraage atenția asupra fap
ptului că rezolvarea
r ddisputei cu
u privire laa
mis vegetațției ce urma să fie planttată în aceasstă zonă să beneficiezee
propriettatea terenullui ar fi perm
deja de 20 de ani dee creștere, atingând astffel dimensiu
uni seminficcative.
C
Chiar dacă la mai binee de 20 de aani de la în
nceperea luccrărilor de eexecuție, Paarcul Mauerr
nu este pe deplin finalizat,
f aceesta a devennit deja un important centru
c sociaal, cultural și
ș artistic all
n plus, acestta se bucurăă de aprecieerea și sprijiinul comun
Berlinullui (vezi Fig. 5.55). În nității localee
care este angajată puternic
p în protejarea
p ș i promovareea sa.
5.4.2 Acccesibilitate
P
Parcul Mauuer face obieectul interesului unei game
g foarte variate de utilizatori. De la tinerii
interesaați de evenim
mentele artiistice ce se desfășoară aici până laa persoane în vârstă caare folosescc
spațiul ppentru prom
menade sau sunt venite aici pentru a petrece tiimpul liber alături de alți
a membriii
ai familliei. Parcul are numerroase accessuri (vezi Fig.
F 5.56) corelate
c cu restul țesu
utului urbann
adiacennt astfel încâât prezența sa
s nu constiituie o barieeră în parcurrgerea cartieerului.
Acest spațiu verde estte relativ ușșor de acceesat și de căătre persoanne care nu locuiesc înn
A
vecinătaate. Acest lucru
l oate face prrin intermediul liniei de tramvai (M10) carre bordeazăă
se po
latura saa dinspre suud, cât și priin intermeddiul a două trasee
t de meetrou (U8 sppre vest și U2
U spre est))
poziționnate la o diistanță de aproximativ
a v 5 minute de mers pe jos. Toatte cele trei circuite auu
importaanță însemnaată la nivelu
ul rețelei dee transport în
n comun a întregului
î ooraș.
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
98
Fig. 5.566 – Parcul Mauer: accesurri, circulații, zzonificarea uttilizărilor obsservate (plan ssuport: Googlee Maps)
Fig. 5.566 – Mauer Paark: entrancess, circulationss, zoning of the observed usages (backgrou
ound plan: Goo
ogle Maps)
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
Fig. 5.57 – Parcul Maauer: stânga – Pavajul aleiii principale; dreapta – Urcare improvvizată a panteei dintre
aleea priincipală și parterul verde adiacent27
5.4.3 Uttilizare
P
Parcul Mauuer cunoaștee nivele de uutilizare foaarte diferite de-a lungull săptămâniii. Astfel, înn
timul zzilelor lucrăătoare, sunt cu precăădere utilizaate facilitățțile amplassate de-a lungul aleiii
principaale care travversează situl de la noord la sud. În partea de
d nord a pparcului, acctivitatea see
concenttrează prepoonderent în jurul
j loculuui de joacă.
27
În conttinuare toate fotografiile
fo reaalizate în Parccul Mauer au fost
f realizate de
d mine, surseele nemaifiind
d menționate;
28
As in thhis chapter alll pictures of Mauer
M Park aree taken by mee, images sourrces will not llonger be men
ntioned;
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
Fig. 5.588 – Vedere căătre esplanad da verde a P arcului g. 5.59 – Parccul Mauer înn timpul festiv
Fig valul Fête dee
Mauer; se remarcă concetrarrea grupurillor de la Musique
M 20155 desfășurat îîn luna iunie
utilizatorri din zona peentru picnic către locul d
de joacă
dinspre ccentrul parcu ului
Parcul este străbătut attât de alei aamenajate cât și de o seerie de poteeci rezultatee din modull
P
în care utilizatorii accesează diverse
d zonee ale acestu
uia. Traseelee improvizaate sunt con
ncentrate cuu
precădeere în parteaa de sud a parcului, înn zona esplanadei verzzi și a taluzzului de lân
ngă stadion..
um și disppunerea aleiilor amenajjate și acellor improviizate pot fii
Intensitaatea circulaațiilor precu
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
P
Pădurea de
d frasini este
e una diintre secveențele ce pot
p fi întâlnnite de-a lungul aleiii
principaale. Alveolaa creată prin
n realizarea unui zid dee sprijin în trepte
t care ppreia diferen
nța de nivell
dintre eesplanada veerde și aleea adiacentăă înglobeazăă un grup dee arbori plaantați regulaat pe câtevaa
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
de asem
menea, realiizat astfel încât
î să preeia diferențța de nivel. În generaal spațiul esste destinatt
activitățților sportivve, dar în peerioadele dee utilizare in
ntensă a parrcului el devvine suportt pentru altee
activitățți (de exempplu gradenăă pentru speectacole - veezi Fig. 5.63
3).
A
Amfiteatrull amplasat opus
o față dee terenul dee baschet pee aleea prinncipală este un elementt
care preeia panta taluzului dinsspre stadionn pentru ofeeri o zonă amenajată
a ddestinată speectacolelor..
În timpuul săptămânnii acest spaațiu este utiilizat mai cu
urând pentru
u contemplaarea imagin
nii orașului,,
însă în w
weekend ell este intenss folosit penntru spectaccole improv
vizate de cirrc (vezi Fig. 5.64). Tott
în aceasstă perioadăă, utilizarea sa se extindde în fapt assupra întregului taluz al stadionulu
ui.
P
Peluza maare reprezin
ntă partea ccea mai im
mportantă a esplanadeei verzi din
n sud-vesull
e folosităă prepondereent pentru relaxare
parculuii. Aceasta este r în timpul
t săptăămânii, iar în
î weekendd
pentru ppicnic și grrătare (vezi Fig. 5.65).. Ocazionall, către sud,, tot în timppul weeken
ndului acestt
spațiu ddevine supoort pentru concerte
c mprovizate sau pentru organizare a de diversse jocuri șii
im
sporturii în aer liberr.
P
Pădurea dee sophora este
e o altă ssecvență am
mplasată de--a lungul alleii principaale. Aceastaa
este un spațiu relattiv izolat, retras, datorrită masivului de arbușști rășinoși ((realizat din
n Juniperuss
horizonttalis) care îll înconjoarăă pe toate latturile. În geeneral acest spațiu este uutilizat pe to
ot parcursull
miaza) pentrru desfășuraarea jocurilor de petanquue29 (Fig. 5..66).
săptămâânii (în geneeral după-am
29
Petanqque este un jocc de origine franceză
fr ut și sub numeele de boules)) ce presupune lovirea uneii
(undee este cunoscu
ul între 7 și 8 cm;
bile mici (le cochonnett) cu bile mai mari, de metaal cu diametru c
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
Locul de jooacă (1) esste poziționnat către paarea centrallă a parculuui. Zona esste utilizatăă
L
intens ppe parcursul weekendu
ului, în strâânsă legăturră cu activittatea de piccnic, uneorii mesele dee
picnic ffiind instalatte chiar și în
î interorul acestei zon
ne îngrădite (Fig. 5.67).. În timpul săptămânii,,
mineață sau după-masăă.
locul esste utilizat spporadic, acttivitatea conncentrându--se către dim
103
P
Pădurea dee mestecen
ni este o zoonă care offeră o atmo
osferă diferiită pe de o parte prinn
c o bordeazză către vesst și est, izo
prezențaa ”perețilorr” vegetali ce olând-o fațăă de restul spațiilor,
s iarr
pe de alltă parte daatorită imag
ginii oferite de mesteceeni. Aceastaa este utilizzată sporadiic în timpull
săptămâânii preponnderent penttru relaxaree. În weekeend însă spațiu găzduiiește variatee activități::
concertee improvizaate, petreceri în aer libber, grupurii care fac picnic,
p utilizzatori de sla
ackline etc..
(vezi Fiig. 5.68). Ocazional,
O datorită
d izollării pe care o oferă, acest
a spațiuu este folosit și pentruu
camparee informală de către turriști.
Grădina gooală este o parte a parccului care pare
p să aibăă un statut nnedefinit. Deși
D aceastaa
include o serie de elemente punctuale am a de activităăți sportive,,
menajate caare permit desfășurarea
d
spațiul rrămâne în general
g neuttilizat în com
mparație cu
u spațiile adiiacente (vezzi Fig. 5.69)).
105
Locul de jooacă (2) esste amplasaat în partea nordică a parcului șii oferă echiipamente șii
L
u-i asociată și o suprafaață mineralăă care poatee
dotări ppentru diverse grupe dee vârstă, aceestuia fiindu
fi utilizaată pentru sport. Spațiu
ul este folossit mai inten
ns după-massa (vezi Fig . 5.74).
P
Peretele peentru escala
adă repreziintă cea maai nordică amenajare
a a parcului. Acesta
A estee
împrejm
muit, astfell fiind con
ntrolat conntactul cu locul de joacă
j (2). Spațiul este utilizatt
î timpul săăptămânii câât și în week
prepondderent după--masa atât în kend (vezi FFig. 5.75).
106
Aliniamente
aliniament de platani amplasat de-a lungul Străzii Gleim, la nord de zona bazinului
cu raze; este format din exemplare tinere de Platanus x
acerifolia 107
Zone / masive
zonă de legătură cu taluzul amplasată adiacent intrării sudice; înglobează exemplare
stadionului columnare de Populus sp., Betula pendula și Prunus cerasifera
zonă cu vegetație amplasată în partea de vest a parcului; înglobează exemplare de
destructurată Betula pendula, Populus sp, Platanus sp., Prunus cerasifera
etc., care însă nu sunt structurate într-o amenajare coerentă și
au căpătat în timp un caracter sălbatic
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
5.4.5 In
nteracțiunea cu vegeta
ația
D ților și acțiu
Din punct de vedere al activități unilor care au impact asupra veg
getației dinn
Parcul M
Mauer, obseervațiile din
n teren au arrătat următo
oarele:
nilor pentru colectarea gunoaielor sau pentruu
O serie de activități prrecum folossirea mașin
iinstalarea echipamente
e elor necesarre pentru concerte con
ntribuie la ttasarea tereenului (vezii
Fig. 5.77). O dovadă a faptului căă acest aspecct reprezintă deja o prooblemă pentru anumitee
F
eelemente veegetale este evidențiatăă de aparițiaa rădăcinilor la suprafaața solului care
c poate fii
oobservată mai
m ales în cazul arborrilor înglob
bați de zonaa pădurii dee plopi. Dee asemenea,,
ppresiunea exercitată
e dee circulațiaa utilizatorillor are impaact asupra ssistemului radicular
r all
uprafață a rădăcinilor indică deja problemee în privințța tasării șii
aarborilor. Ieșirea la su
aaerării solullui (vezi Fig
g 5.78).
L
Legarea biccicletelor dee trunchiul aarborilor, fo
olosirea de slackline,
s joocurile de petanque
p cuu
bbile metalicce au potențțialul de a pprovoca răn
ni care să du
ucă la debiliitarea ulterioară a unorr
eexemplare de
d arbori. O serie de aastfel de răn
ni sunt vizib
bile deja la arborii caree alcătuiescc
pperdeaua veerde din vesstul peluzei mari (vezi Fig. 5.79), la unele exxemplare din
n grupul dee
110
0) precum ș i în ceea cee privește veegetația caree formează pădurea
ssophore (veezi Fig. 5.80 p dee
m
mesteceni.
Fig. 5.779 – Tree beloonging to thee green curtaiin area, g. 5.80 – Sophora japonica
Fig ca specimens whose trunk
k
affectedd by bikes attachment
a during the coourse of ba
ase was affeccted by hittting it with metal ballss
the Sun nday fair (du anque games))
uring the peta
P
Prinderea a diverse ob
biecte de ram
murile arbo
orilor contribuie, de aseemenea, la producereaa
dde răni sauu la rupereaa ramurilor . Cei mai afectați
a în acest
a sens sunt arboriii amplasații
pperimetral față de peluza mare pprecum și cei
c din păd
durea de meesteceni. Dee multe orii
uutilizatorii prind de aceștia obiiecte perso
onale (îmbrrăcăminte, genți etc.),, pungi cuu
m
mâncare saau diverse decorațiunii (baloane, panglici, pancarte ettc. - vezi Fig. 5.81)..
D
Duminica ramurile
r uno
or arbori deevin standurri pentru exp
punerea sprre vânzare a produselorr
îîn cadrul târrgului (vezii Fig. 5.82)..
ÎÎn perioadeele în care parcul este ffoarte aglom
merat (dar nu
u numai) zoona peretelu
ui verde (1))
eeste utilizattă ca ”toaleetă publică”” deoarece conformațiia acesteia oferă intim
midate (vezii
Fig. 5.83) și are avan
F ntajul de a putea fi fo
olosită grattis (de exem
mplu ca altternativă laa
ttoaletele eccologice insttalate de orgganizatorii unor concerte). Astfel,, exemplareele care intăă
îîn componeența acestuii element vvegetal suferă atât din cauza ruper or cât și dinn
erii crengilo
ccauza schim
mbării acidittății solului .
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
111
D
Deși nu facce obiectul direct al accestui studiu, din cauzza presiunii pe care o suportă dinn
partea uutilizatorilorr este aminttită aici și vvegetația erb
bacee gazon
nantă prezenntă pe sit. Aceasta
A estee
puternicc afectată, suprafețele
s verzi
v avândd un aspect precar.
p În multe
m cazurii, acest palieer vegetal a
fost elim
minat complet, lăsând loc uzei mari șii
l unor cirrculații imprrovizate cu precădere îîn zona pelu
a taluzuului stadionuului (vezi Fiig. 5.84).
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
5.5 AP
PLICAȚIE
E IN SITU III: PA
ARCUL GÖRLIZE
G ER
L
La începutuul anilor ’80
0 apare gruppul de inițiaativă locală Parcul Görrlitzer (Görlitzer Park))
coordonnat de Irmgaard și Dieteer Klette. Prrin intermed mărate întâllniri, discuții și sesiunii
diul a nenum
de neggociere reallizate cu toate
t părțille interesatte, acesta reușește ssă determin
ne reluareaa
demersuurilor de reaalizare a un
nui parc. Asstfel, se înceepe curățareea terenuluii, dar în 1981 lucrărilee
sunt opprite din caauza probleemelor tehnnice cauzatte de stareaa precară a solului, generată
g dee
nstrucția Feermei Glogaau destinatăă
activitattea industriaală desfășurrată anteriorr. În 1984 a început con
copiilorr și a piscinnei Spreewaaidplatz, tott atunci fiin
nd amenajaate și câtevaa pajiști. În
n 1985 estee
lansat uun concurs pentru elaaborarea plaanului de amenajare
a a Parcului Görlitzer, câștigat dee
compannia Freie Plaanungsgrupp
pe Berlin G
GmbH. (Kram
mer, 2013)
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
P
Proiectul dee amenajaree își propunnea realizarrea unui spaațiu adresatt utilizatorillor de toatee
vârstelee, care să găăzduiască o gamă variattă de activittăți (sport, recreere,
r jocc etc.), îmbu
unătățind înn
același timp microoclimatul și echilibrândd raportul vegetal-min
v neral din acceastă zonă. Din cauzaa
stării prrecare a soluului, speciille utilizate aau fost aten
nt selecționaate. Au fostt utilizate cu
u precăderee
ase față de aapă și nutriienți. Aleilee au fost conncepute asttfel încât săă
specii aautohtone, nepretențioa
n 113
d o plantaație densă și
Canalullui Landwehhr, în parteea de sud-eest, este carracterizată de ș variată șii
înglobeaază și o supprafață de apă
a care perrmite formee mai contem
mplative dee recreere. Amenajarea
A a
mizeazăă în permannență pe o serie de eleemente apaarținând vecchii gări car
are au fost reabilitate
r /
reinterppretate și inttegrate în fo
orma actualăă a parculuii, ca de exem
mplu: zidull de incintă,, clădirile șii
d nord-vestt, direcția șiinelor de treen, fragmen
rampelee din zona de nte dintr-un fost tunel pietonal
p etc.. 114
(GRÜN
N BERLIN GmbH,
G 1995)
7 și a fost finalizată aabia 10 ani mai târziu,,
IImplementaarea proiecttului a începput în 1987
respectivv în 1997. Căderea Zidului Berliinului a inffluențat sem
mnificativ sooarta acestu
ui parc prinn
generareea în siaj a tendinței
t de a reconvertti în zone veerzi spațiile abandonate din zonele de frontierăă
și, în coonsecință prin
p sublinieerea importtanței demeersurilor dejja începute.. Dezvoltarea Parculuii
ulată, lipsităă de spații verzi generoaase precum și versatilitaatea cu caree
Görlitzeer într-o zonnă dens popu
acesta a fost înzestrrat au contriibuit într-o măsură desttul de mare la succcesuul pe care ”G
Görli” - așaa
cum îl nnumesc cu drag
d locuitorrii - îl are la nivel de oraaș (vezi Fig. 5.88).
5.5.2 Acccesibilitate
P
Parcul Görllitzer este utilizat
u nt de tinerii și de famiilii cu copiii
la oora actuală preponderen
p
mici. Paarcul dispune de numeeroase acceesuri (vezi Fig. 5.89) corelate
c cu restul țesu
utului urbann
adiacennt și cu dotărri din zonă, iar prezențaa sa nu constituie o barrieră în parccurgerea carrtierului.
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
115
A
Acest spațiuu verde estee împrejmuiit de un garrd care în an uie și în zidd
numite zonee se constitu
de sprijjin care preeia diferențța de nivel dintre suprafața parcu
ului și cea a străzilorr adiacente..
muirea are în general o conformațiie opacă (veezi Fig. 5.90), însă dinn loc în loc structura saa
Împrejm
este moodificată luâând forma unui
u soclu (ccu înălțime diferită, al cărui rol esste în continuare acelaa
de a preelua diferennța de nivel) pe care ssprijină un grilaj metaalic (vezi Fiig. 5.91). Aceste
A zonee 116
permit formarea de
d legături vizuale
v întrre spațiile adiacente și
ș parc, caree sunt însăă filtrate dee
elementte vegetale.
D
Deși inițiall parcul a fost
f concepuut pentru a adresa nev
voile cartierrului, în tim
mp acesta a
ajuns unn reper important la niv
vel de oraș.. Prezența stației de meetrou Görlittzer Bahnho
of pe Stradaa
Skalitzeer (traseul U12)
U și a staației de autoobuz Spreew
waldplatz (M
M29) pe Strrada Weinerr - în parteaa
de vest a sitului - asigură
a o bun
nă legătură cu restul orrașului.
M mit deplasarrea ușoară și
Marea majooritate a traseelor din iinteriorul paarcului perm ș accesareaa
măr cât mai mare de faacilități penntru toate caategoriile dee utilizatori. Deplasareaa este într-oo
unui num
oarecaree măsură înngreunată de
d pavajelee aferente zonelor
z de intrare dinnspre străzille Skalitzerr
(nord-veest), Lübbener (latura dinspre
d norrd) și Ratibo
or (sud-est) precum și sse amenajarrea aferentăă
zonei laacului din partea de nord-est
n a sitului. Pe de altă paarte trebuiee menționatt faptul că,,
majoritaatea aleilorr fiind reaalizate piettriș stabilizzat, există avantajul permebilităății acestorr
suprafețțe, pantele acestora fiind în generral extrem de
d bine reaalizate astfell încât apa nu bălteștee
decât înn câte puncte. De asem
menea, acceesarea taluzzurilor din interiorul paarcului (zon
na de nord--
vest și cea de sudd-est) se poate face dooar prin inteermediul un
nor trasee iimprovizatee (vezi Fig..
30
În conttinuare toate footografiile reallizate în Parcuul Görlitzer au fost realizate de mine, surseele nemaifiind
d menționate;
31
As in thhis chapter all pictures of Gö
örlitzer Park ar
are taken by me, images sou
urces will not llonger be men
ntioned;
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
117
P
Pe timpul nopții
n parcu
ul este lumiinat foarte slab.
s Corpu
uri de iluminnat sunt preezente doarr
de-a lunngul traseeelor principale și în ppuncte impo
ortante ale parcului (aaxul centraal, aleea cee
înconjoaară peluza centrală,
c ax
xul transverssal, zona caafenelelor). Lumina aceestora este însă
î difuză,,
accentuuând utilizattorilor senzaația de nesigguranță datăă de faptul că
c în prezennt Parcul Gö
örlitzer estee
recunosscut ca un fief
f al traficanților de ddroguri din Berlin. Preezența acesttora în cadru
ul parcului,,
nspre Stradaa Skalitzer și dinspre Strada
mai aless în jurul inntrărilor din S Flacckenstein (leegată directt
de zonaa Warschaueer, cunoscuttă pentru viaața alternatiivă și underrground și ddevenită unaa din marilee
ocmai din aaceastă cauzză) rămâne o problemăă importantăă chiar și pee
atracții turistice alee orașului to
timpul zzilei în ciudda eforturilo
or depuse dee autoritățilee locale pen
ntru rezolvarrea problem
mei.
5.5.3 Uttilizare
P
Parcul Görllitzer este utilizat
u cu inntensități diiferite de-a lungul săpttămânii. În timp
t ce dinn
punct dde vedere al ui de persooane intensiitatea utilizării fluctueează între perioada
a numărulu p dee
weekennd și zilele din
d timpul săptămânii,
s presiunea exercitată
e assupra zoneloor care com
mpun parcull
rămâne relativ similară. Astfell, se poate oobserva că sunt utilizatte cu precăddere următo
oarele zone::
axul lonngitudinal care
c strabatee parcul de--a lungul traaseului fosteei căi feratee, axul transsversal caree
ogauer și Fllackenstein, zona ”incin
face leggătura între străzile Glo ntă” formattă de taluzu
ul din parteaa
de nord-vest și clăddirile din ap
propiere, preecum și zon
na peluzei ceentrale.
C
Cele două locuri
l de jo
oacă prezentte pe sit pollarizează în
n zonele adiiacente lor, mai ales înn
weekennd, grupuri relativ
r mari care fac piicnic sau grrătare. Acesstea tind dessigur să se poziționeze
p e
în aproppierea locurrilor de joacă datorită pprezenței cop
piilor.
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
U
Utilizarea zonelor
z din interiorul pparcului dee către publlicul larg tiinde să fie corelată cuu
activitattea grupurillor care se ocupă
o cu vâânzarea de narcotice. Se
S poate obbserva faptu
ul că zonelee
adiacennte intrărilorr unde aceste grupuri sunt prezeente sunt în
n general eevitate de exemplu
e dee
persoannele cu copiii.
Parcul înglobează și o serie de zzone împreejmuite caree sunt în geeneral reprezentate dee
P 118
terenurii de sport sau uri de joacăă. Acestea sunt de regulă atașatee uneia din
s de locu ntre laturilee
parculuii, fiind poziiționate pracctic de o parrte și de altaa a traseului longitudinnal.
T
Traseul carre străbate parcul
p mit în timp, către partea vestică, o
pe tooată lungimeea sa a prim
alternatiivă creată de utilizatori. Potecaa bătătorită de aceștiaa acceseazăă partea su
uperioară a
taluzuluui, care oferră spații retrrase față de rrestul activiităților care se desfășoaară în parc.
ÎÎn cadrul parcului,
p m dus și laa formarea unui traseu
utiilizarea cottidiană a mai u alternativv
transverrsal care traaversează zo
ona peluzei centrale, caare este foarrte intens utiilizat.
D
Din punct de vedere al
a modului în care su
unt utilizate diverse zoone ale parccului a fostt
( la nord--vest către sud-est, reespectiv dinn zona de tangență
observaat următorull decupaj (de t cuu
Strada S
Skalitzer pâână la Canallul Landwehhr) detaliat mai
m sus, în Fig. 5.89:
P
Pădurea de
d arțari esste amplasaată chiar laa intrarea în
n parc dinnspre Stradaa Skalitzer..
Aceastaa înglobeazăă un grup de
d arțari muulti-tulpinalli plantați regulat de-aa lungul uneei suprafețee
pavate îîn care suntt intercalate alveole verrzi aferentee arborilor (v ul reprezintăă
vezi Fig. 5..94). Spațiu
unul dinntre puncteele în care sunt prezeenți comerccianții de narcotice,
n m
motiv pentru
u care estee
utilizat de regulă dee utilizatori doar pentruu traversaree.
P
Panta verdde reprezinttă taluzul ddealului arttificial care acoperă ppiscina Spreeewaidplatzz
adiacennt zonei păddurii de arța
ari (vezi Figg. 5.95). Accesta este fo
olosit sporaddic pentru relaxare
r sauu
plajă, înn general de
d către utilizatori tinneri. În tereen s-a putu
ut constata doar o differențiere a
ma și cea de-a doua paarte a zilei.. Astfel, în prima variiantă zona este rareorii
utilizăriii între prim
masa și searaa.
folosită, animându--se într-o oaarecare măssură după-m
P
Peluza cu arbore
a este o zonă plannă acoperităă cu plante gazonante. Activitățilee graviteazăă
în jurul singurului arbore din această zonnă - un salcââm amplasaat relativ cenntral (vezi Fig.
F 5.100)..
Spațiul este utilizaat pentru so
ocializare, ppicnic, grăttar, mai ales în cea dee-a doua paarte a zilei..
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
P
Peluza centtrală este un
na dintre ceele mai anim
mate zone ale parcului. Utilizarea sa cunoaștee
intensităăți diferite pe parcursu
ul zilei. Asttfel, în prim
ma parte a zilei
z pot fi observate aici
a grupurii
mici, cuupluri sau persoane sing
gure care uttilizează zona pentru reelaxare. Căttre cea de-aa doua partee
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
L
Livada din Görli este un nt de o inițiaativă a comuunității locaale care și-aa
u spațiu geenerat recen
nteracțiunea responsabiilă și plăcuttă cu naturaa
propus sensibilizarrea publicullui larg cu pprivire la in
precum și promovaarea dialogu
ului dintre cculturi. Spaațiul a fost amenajat
a cuu sprijinul Centrului
C dee
mediu T man (Turkissh-German Environmeent Centre) și înglobeaază în prezzent diversee
Turco-Germ
36, 2015). Inițiativa ppropriu-zisăă și soiurilee
soiuri dde pomi fruuctiferi (Diee Kiezwanddler in SO3
utilizatee în amenaajare (speciie, varietatee, istoric, mod
m de îng
grijire etc.)) sunt prezzentate prinn
ngve (germaană, turcă și engleză). Zona este uutilizată în principal
intermediul unor panouri trilin p dee
tineri peentru sociallizare sau pentru
p recre ere activă (jocuri,
( execcutarea de jjonglerii, ecchilibristicăă
etc.) în cea de-a dooua parte a zilei sau înn weekendu
uri (vezi Fig Uneori în acceastă zonăă
g. 5.104). U
campeaază grupuri de
d imigranții români.
F
Ferma Gloogau este o amenajaree dedicată copiilor,
c und
de aceștia ppot intra în contact cuu
diverse animale domestice.
d Ansamblul
A are un roll educativ și pune la dispoziție o serie dee
activitățți și evenim
mente pentrru comunitaatea locală. Spațiul estte împrejmuuit, iar actiivitățile dinn
această zonă se dessfășoară ind
dependent faață de restull parcului.
A nord) și Gloogauer (sud)) reprezintăă
Axul transvversal ampllasat între sstrăzile Flacckenstein (n
în fapt cea mai uttilizată circulație transsversală a parcului.
p Această scurrtcircuitare la nivel dee
cartier îînglobează o amenajaree cu o seriee de căderi de
d apă de mici
m dimensiiuni (bazinee cu trepte)..
ud, unde aleeea este mărrginită de o parte și dee
Ea se coontituie întrr-o trecere-ccoridor în ppartea de su
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
124
Taluzul verrde este o altă zonă carre oferă possibilitatea de a observaa spațiul de la înălțime..
Aceastaa este utilizzată cu preccădere de ttineri pentrru relaxare sau socialiizare și de către copiii
pentru jjoc (vezi Fiig. 5.109). Literatura
L sstudiată sugerează faptu
ul că iarna spațiul estee utilizat caa
derdelușș. Zona estee folosită cu
u precădere după-masa și seara.
Zona cu appă înglobeaază un curs de apă și un
Z u lac - elem
mente create
te artifical la instalareaa
a o cotă neegativă fațăă de restul parcului, fiin
parculuii. Aceasta are nd delimitattă parțial din
n motive dee
siguranțță printr-o împrejmuirre metalică către centrrul parculu
ui. Spațiul eeste folosit în generall
pentru pplimbare saau relaxare (cu precăddere în zonaa oglinzii de
d apă - vezzi Fig. 5.11
10). Zona a
căpătat un aspect sălbatic,
s o parte
p din p lantele prezzente aici fiind
f în faptt apărute sp
pontan. Dinn
cauza pprezenței comercianțilo
or de narcottice în zona intrărilor din
d colțul dee nord-est, spațiul estee
evitat dee utilizatorii, aceștia preeferând să îl foloseasă doar ca spațiu de traveersare.
125
Exemplare izolate
salcâmul-magnet este amplasat aproximativ central în zona peluzei cu arbore; în acest
exemplar de Robinia pseudoacacia polarizează activitățile
desfășurate în această zonă, utilizatorii interacționând în diverse
moduri cu acesta (așezarea la umbra arborelui, sprijinirea
bicicletelor, prinderea de obiecte personale sau decorative etc.)
Aliniamente
aliniamentul de tei (1) însoțește axul central în dreptul terenului de sport (1); acest
aliniament dublu (poziționat de o parte și de alta a aleii) este format
din exemplare relative tinere de Tilia x europaea
aliniamentul de stejari bordează latura de nord a terenului de sport (1); acesta este format
columnari dintr-un singur rând de arbori din specia Quercus robur ‘Fastigiata’
aliniamentul de tei (2) însoțește aleea perimetrală care bordează peluza centrală;
aliniamentul format din exemplare de Tilia x europaea este
poziționat pe exteriorul cercului format de alee și în partea sudică
este intercalat vegetației care formează masivul din acea zonă; o
parte a acestui aliniament se prelungește spre est, doar de-a lungul
laturii sudice a axului central
aliniamentul de stejari bordează axul central pe latura nordică, din zona peluzei centrale
până în zona de relaxare; aliniamentul simplu este format din
exemplare mature de Quercus robur
alinaimentul de tei (3) bordează de o parte și de alta axul central în dreptul terenului de
sport (2); aliniamentul dublu este format din exemplare tinere de
Tilia x europaea
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Zone / masive
masivul de arbuști (1) este poziționat în partea de sud-vest a sitului; acest element vegetal
acoperă în mare parte zona superioară a dealului realizat peste
piscina Spreewaidplatz și este format din Crataegus monogyna
Elaeagnus angustifolia, Ligustrum vulgare, Rosa canina, Sambucus
nigra, Symphoricarpos albus etc. și specii de arbori cu forme
arbustive precum Populus sp., Acer sp., Robinia pseudoacacia;
vegetația din această zonă are un caracter sălbatic, iar rolul
elementului este acela de a delimita vizual și fizic spațiul parcului
masivul-mozaic (1) însoțeste partea sudică a parcului din zona locului de joacă (1) până
la terenul de sport (2); masivul este format dintr-o multitudine de
specii, având cu precădere caracter rustic (Acer sp., Betula pendula,
Carpinus betulus, Populus sp., Qurcus robur, Robinia
pseudoacacia, Salix sp., Tilia x europaea etc.)
masivul de arbuști (2) însoțește latura nordică a parcului, în dreptul livezii din Görli; acest
element vegetal este format din exemplare de Ligustrum vulgare,
Symphoricarpos albus, Rosa canina, Sambucus nigra, Spiraea
japonica, Symphoricarpos albus etc.; zona are un caracter sălbatic
masivul cu stejari este amplasat în zona de relaxare; acesta este realizat cu precădere
din exemplare mature de Quercus robur intercalate sporadic cu
exemplare de Acer pseudoplatanus sau Robinia pseudoacacia
masivul-mozaic (2) este practic o continuare a masivului-mozaic (1) care însoțește zona
administrativă și locul de joacă (2)
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
masivul cu arbuști (3) este poziționat în partea de sud-est a sitului și bordează taluzul
verde; acest element vegetal din Crataegus monogyna Elaeagnus
angustifolia, Ligustrum vulgare, Rosa canina, Sambucus nigra,
Symphoricarpos albus etc. și specii de arbori cu forme arbustive
precum Populus sp., Acer sp., Robinia pseudoacacia; vegetația din 128
această zonă are un caracter sălbatic, iar rolul elementului este acela
de a delimita vizual și fizic spațial zona
masivul-mozaic (3) însoțește zona de apă și are în compoziție specii similare cu cele
înglobate de masivul-mozaic (1), respectiv: Acer sp., Betula
pendula, Carpinus betulus, Populus sp., Qurcus robur, Robinia
pseudoacacia, Salix sp., Tilia x europaea etc., însă aici ponderea
speciilor care agrează umiditatea este mai mare
zona cuu pergole este amplasată de o parte și de alta a axului trannsversal, în partea
p de
nord
d a acestuiaa; zona îngllobează o serie de gard
rduri vii forrmate din
rpinus betuulus, care subîmpartt spațiul ccontinuând diverse
Carp
elem
mente contruuite; elemen
ntele vegetaale sunt debbilitate, gardurile vii
avân
nd un aspecct precar 129
nteracțiunea cu vegeta
5.5.5 In ația
D ților și acțiu
Din punct de vedere al activități unilor care au impact asupra veg
getației dinn
Parcul G d teren auu arătat urmăătoarele:
Görlitzer, obbservațiile din
A
Activitățile desfășurate în cadrull parcului au
a potențiallul de a afeecta o seriee de arbori..
A
Acest lucruu este deja vizibil
v în cazzul multor exemplare
e de
d arbori sittuate în zon
nele cel maii
iintens utilizzate, care prrezintă răni la nivelul trunchiului,
t ramuri ruppte etc. cel mai
m evidentt
eeste cazul exemplarulu
e ui de Robinnia pseudoa
acacia din zona
z peluzeei cu arboree (vezi Fig..
55.112). Tullpina acestu
uia a fost afectată în
n repetate râduri,
r iar multe dintrre ramurilee
aacestuia sunnt deja ruptte. În coroannă sunt prin
nse frecventt diverse obbiecte person
nale, sfori /
lleagăne, obbiecte deco
orative etc. Aceeași situație
s se regăsește ccu precăderre în cazull
aarborilor diin zonele pentru grătar
ar (vezi Fig. 5.113, Fig
g.114). De asemenea, în zona dee
rrelaxare tullpinile arborilor sunt uttilizate deseeori pentru prinderea
p haamacelor.
130
Fig. 5.1113 – Utilizaarea arborilor pentru priinderea g. 5.114 – Leeagăn prin dde una dintrre ramurile
Fig
decorațțiunilor în caadrul unei petreceri
p anivversare unuui plop; arborele prezintăă și vătămări importante
din zona pentru grătar (2) la nivelul
n tulpin
nii
Fig. 5..113 – Treees used foor displayin
ng the Fig
g. 5.114 – Swwing attachedd to the bra anches of a
decorattions for a birthday party withiin the plar; the tree also has signnificant stem damages
pop
barbecuue area (2)
Deși nu face obiectul direct al acestui studiu, din cauza presiunii pe care o suportă din
partea utilizatorilor este amintită aici și vegetația erbacee gazonantă prezentă pe sit. Aceasta este
afectată destul de mult în cazul peluzei centrale care este în fapt zona cea mai intens utilizată
pentru ședere, relaxare, desfășurare de jocuri în aer liber etc. În cazul circulațiilor improvizate și
în zonele de joncțiune cu traseele adiacente, acest palier vegetal a fost eliminat aproape în 131
Pentru o mai bună percepere a valențelor aferente grilei dezvoltate pentru analizarea
spațiilor verzi urbane în cadrul acestei lucrări, prezenta secțiune propune interpretarea în comun
a rezultatelor studiilor de caz realizate pentru celei trei parcuri: Parcul Izvor din București
împreună cu Parcul Mauer și Parcul Görlitzer din Berlin. Această abordare mizează atât pe
sublinierea aspectelor constatate în teren comune tuturor celor trei spații verzi cât și pe
evidențierea caracterelor singulare identificate pe parcursul procesului de analiză.
5.6.2 Accesibilitate
Din punct de vedere al accesibilității ca spațiu deschis oricărui utilizator s-a putut
constata că, în principiu, toate cele trei parcuri studiate au calități care le fac să fie deschise
oricăror persoane care doresc să le folosească. Este însă de menționat faptul că în cazul Parcului
Mauer absența sistemului de iluminat poate avea impact asupra accesării acestuia de anumite 132
grupuri sociale între anumite intervale orare. Trebuie subliniat și faptul că modul de amplasare a
parcurilor în cadrul stucturii urbane și buna lor accesibilitate le transformă în spații de tranzit
pietonal, ceea ce asigură o relativă animare aproape permanentă a spațiilor.
În ceea ce privește valența de spațiu accesibil pentru orice tip de utilizator
impedimentele constatate se referă în general la aspecte legate de materiale sau elemente
constructive din amenajare. Astfel, în unele cazuri natura pavajelor anumitor zone poate
îngreuna de exemplu accesul persoanelor cu dizabilități. De asemenea, absența unor elemente
constructive dedicate (de exemplu rampe) poate să contribuie la limitarea accesului în anumite
zone înglobate de aceste spații verzi.
Referitor la raza de acțiune a parcurilor studiate este evident faptul că acestea sunt
poziționate în cadrul urban și conectate la infrastructura locală de transport în comun astfel încât
aria lor de deservire să se extindă la nivel de oraș. Acest aspect este foarte evident în cazul
Parcurilor Mauer și Görlitzer devenite în prezent adevărate repere în viața Berlinului.
5.6.3 Utilizare
Din punct de vedere al diferențelor în modul de utilizare s-a putut constata în primul rând
o deosebire în ceea ce privește vârsta. În timp ce Parcurile Mauer și Izvor nu par să fie favorizate
de un anumit grup de vârstă, în cazul Parcului Görlitzer este evidentă structura mult mai tânără a
utilizatorilor curenți. Diferențele în utilizare determinate de intervale de timp (în funcție de
momentul din zi sau săptămână) au fost constatate doar deosebiri cu privire la folosirea anumitor
zone sau echipamente în interiorul fiecărui parc. Trebuie observată diversitatea sau intensitatea
mai mare de utilizări în cazul parcurilor germane, aspecte ce pot fi explicate și prin
permisivitatea mult mai ridicată a administrației locale ce încurajează utilizarea liberă a spațiilor
verzi în general. În același timp, în cazul Bucureștiului spațiile verzi sunt deseori o suită de
interdicții (de a sta sau călca pe iarbă, de a merge cu rolele sau bicicleta, de a rupe florile etc.). În
acest sens putem remarca în special frecvența picnicurilor sau grătarelor în parcurile berlineze și
cvasi-absența acestora în Parcul Izvor. Acest fapt nu trebuie să ne mire, dată fiind româneasca
lege a picnicului și reacția avută de Primăria Generală București în raport cu această lege
(desemnarea rapidă și superficială a gropii Văcărești – ecosistem extrem de valoros dar fragil –
ca unic spațiu de picnic pentru un oraș cu peste 2 milioane de locuitori). Astfel, în acest sens nu
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
se poate face o comparație între cele trei spații verzi. Este important însă de menționat faptul că
în cazul Parcului Mauer prezența târgului de vechituri în imediata vecinătate influențează
semnificativ tiparele de utilizare.
Deplasările specifice identificate în interiorul spațiilor analizate au dus la structurarea
constatărilor pe două tipuri, respectiv trasee pietonale amenajate și circulații improvizate. 133
Acestea au fost, de asemenea, clasificate în funcție de gradul de utilizare (intens, mediu, redus).
Ponderea acestora diferă desigur în cazul fiecărui parc, însă trebuie subliniat faptul că în cazul
Parcului Izvor nu au fost observate circulații improviate, acestea fiind în timp amenajate de către
autoritățile locale, atitudine ce poate fi considerată ca pozitivă și adaptativă în ciuda caracterului
relativ improvizat al amenajărilor.
Suprapunerea cadrului fizic cu echipările specifice și modul în care utilizatorii
interacționează cu acestea au dus la realizarea unui decupaj spațial specific pentru fiecare parc.
La o privire de ansamblu, zonele evidențiate pot fi împărțite în două categorii: zone definite și
zone nedefinite. Zonele definite reprezintă spații care înglobează un echipament specific care
determină în mod esențial modul în acestea sunt utilizate de vizitatori. Zonele nedefinite sunt în
fapt elemente componente ale amenajării care au primit sau au atras una sau mai multe utilizări
specifice din partea vizitatorilor. Aceste spații nu au în mod necesar o delimitare anume, iar
denumirea și definirea lor a fost făcută în cadrul prezentului studiu conform unei trăsături mai
importante (atmosferă, elemente vegetale înglobate, denumiri utilizate de comunitatea locală
etc.). Împărțirea pe cele două categorii a zonelor înglobate de cele trei parcuri este următoarea:
Parcul Izvor
Zone definite terenul de sport (1), zona administrativă, țarcul pentru câini (1), mini-
parlamentul copiilor, terenul provizoriu pentru echitație, terenul de sport
(2), țarcul pentru câini (2), locul de joacă, aleea Václav Havel
Zone nedefinite zona ”cool”, zona pentru odihnă activă și sport, zona pentru relaxare, terasa
de vară, poiana verde
Parcul Mauer
Zone definite terenul de baschet, locul de joacă (1), ferma Moritzhof, locul de joacă (2),
peretele pentru escaladă
Zone nedefinite intrarea amfiteatru, pădurea de plopi, pădurea de frasini, amfiteatrul, peluza
mare, pădurea de sophora, pădurea de mesteceni, grădina goală, bazinul cu
raze, peluza mică, grădina interioară
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Parcul Görlitzer
Zone definite Cafeneaua Isa Mitz, Cafeneaua Edelweiss, Centrul de Asistență Socială
Kreuzer, locul de joacă (1), terenul de sport (1), ferma Glogau, terenul de
134
sport (2), locul de joacă (2), zona administrativă
Zone nedefinite pădurea de arțari, panta verde, grădina ascunsă, pamukkale, peluza în
pantă, peluza cu arbore, zona pentru grătar (1), peluza centrală, livada din
Görli, axul transversal, zona de relaxare, zona pentru grătar (2), taluzul
verde, zona cu apă
Așa cum se poate observa, numărul de piese care compun decupajul este diferit de la caz
la caz. Acest aspect evidențiază însă o notă specială a acestei analize care se referă la gradul de
formalizare a amenajărilor și totodată a utilizărilor (vezi Tabelul 5.2). Astfel, se poate observa
faptul că în Parcul Izvor activitățile sunt încorsetate în zone predefinite într-o proporție
considerabilă (aproximativ 2/3). Parcul Mauer se află într-o situație opusă, gradul de formalizare
păstrându-se chiar sub o treime. Parcul Görlitzer menține ponderea zonelor definite sub jumătate
din totalul celor identificate, în condițiile în care este singurul care dispune de cafenele și
găzduiește centrul de asistență socială. În cazul excluderii acestora, ca fiind amenajate în cadrul
unor clădiri înglobate în parc și nu legate de spațiul verde propriu-zis, proporția devine similară
cu ce a parcului Mauer.
Tabelul 5.2 – Zone înglobate de spațiile verzi analizate în cadrul aplicațiilor in situ
Table 5.2 – Areas embedded by the green spaces analyzed in the in situ studies
Zone înglobate
Parcul Izvor Parcul Mauer Parcul Görlitzer
Tipuri de zone
17 ha 15 ha 14 ha
nr. procent nr. procent nr. procent
Tendința de a utiliza informal spațiile puse la dispoziție de parcuri este însă evidentă în
toate cele trei cazuri. Este de amintit în acest sens faptul că în toate cele trei spații verzi a putut fi
identificată de exemplu o zonă destinată activităților care implică executarea de jonglerii, mersul
pe sfoară etc. (vezi zona ”cool” din Parcul Izvor, pădurea de mesteceni din Parcul Mauer și
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
livada din Parcul Görlitzer). De asemenea, în toate parcurile utilizatorii desfășoară activități care
implică interacțiunea cu vegetația sau cu zonele neechipate în mod specific.
Nu în ultimul rând, este de menționat faptul că Parcurile Mauer și Görlitzer se confruntă
cu situații speciale care influențează utilizarea acestora. În cazul Parcului Mauer este vorba
despre prezența târgului de vechituri din vecinătate, care imprimă duminica o dinamică specifică 135
spațiului, atrăgând grupuri foarte distincte de utilizatori (turiști, artiști etc.). În ceea ce privește
Parcul Görlitzer, prezența comercianților de narcotice are un impact direct asupra modului în
care sunt utilizate (sau evitate) anumite zone.
Tabelul 5.3 – Numărul de elemente vegetale înglobate de spațiile verzi analizate în cadrul aplicațiilor in situ
Table 5.3 – Number of vegetal elements embedded by the green spaces analyzed in the frame of in situ studies
Număr de elemente vegetale înglobate
Categorie de elemente vegetale Parcul Izvor Parcul Mauer Parcul Görlitzer
17 ha 15 ha 14 ha
1) exemplare izolate - - 1
2) aliniamente 5 2 5
3) grupuri vegetale omogene - 7 2
4) zone / masive 4 6 7
5) alte elemente vegetale - 6 5
TOTAL 9 21 20
Constatările din teren au reliefat faptul că Parcul Izvor are o conformare minimală din
punct de vedere al elementelor vegetale înglobate și, prin urmare, un număr redus de atmosfere
create. Din acest punct de vedere, cea mai variată situație o prezintă Parcul Mauer. În schimb,
Parcul Görlitzer găzduiește un număr important de masive.
În ceea ce privește speciile lemnoase prezente în cele trei parcuri, pe scurt observațiile
din teren au arătat următoarele (vezi Tabelul 5.4, 5.5, 5.6 și 5.7):
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
în toate cele trei cazuri, amenajările înglobează cu precădere specii de arbori foioși; în
cazul Parcului Görlitzer în cadrul fondului vegetal sunt prezente în general specii rustice;
doar Parculile Izvor și Görlitzer au în compoziție specii de arbori rășinoși;
nivelul arbustiv compus din specii foioase este cel mai bine reprezentat în Parcul Görlitzer;
nivelul arbustiv rășinos este prezent doar în Parcul Izvor și Parcul Mauer. 136
NOTĂ: În unele cazuri (când specia nu a putut fi identificată cu siguranță, când descrierea unor elemente se referă
în partea de analize la mai multe specii din aceeași familie sau când nu s-a putut preciza soiul sau cultivarul)
denumirea speciei menționată în tabelele 5.4, 5.5 și 5.6 este urmată de sintagma ”sp.”.
care înglobează o serie de ”insule” de activități, de cele mai multe ori limitate de elemente
constructive. O serie de spații au atmosfere și roluri similare (2 locuri de joacă, 2 țarcuri pentru
câini, 2 terenuri de sport) și nu sunt concepute în relație cu elementele vegetale. Caracterul
profilului vegetal generează o gamă restrânsă de ambianțe.
Parcul Mauer are o conformație dinamică. Varietatea de tipuri de spații și ambianțe puse
la dispoziție de acesta se reflectă și în activitățile care sunt atrase și încurajate să se desfășoare
aici. Periodic, acesta suportă o presiune mult mai mare din partea utilizatorilor în comparație cu
celelalte două spații analizate.
Parcul Görlitzer se constituie într-un creuzet verde în mijlocul unui cartier dens construit.
Și acesta oferă o multitudine de spații și atmosfere, păstrând însă un caracter mai rustic față de
cel al Parcului Mauer de exemplu.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
a acestuui capitol. Înn acest senss, a fost seleectat situl afferent Strazzii Pridvorullui nr. 28 caare prezintăă
un profiil vegetal mult
m mai variiat.
6.2 EX
XEMPLIF
FICAREA
A APLICĂ
ĂRII GR
RILEI DE ANALIZ
ZĂ
6.2.1 Prrincipii de realizare
r a notațiilor și relaționa
area cu tab
belul suportt (Anexa V)
ÎÎn cadrul sttudiului situ
ului aferent Strazii Prid
dvorului nr. 28 din Buccurești, pen
ntru cartareaa
vegetațiiei a fost geenerat un cod
c dedicatt fiecărui arbore.
a Aceesta indică zona și sub
bzona undee
este am
mplasat elem m și număru
mentul vegeetal, precum ul de ordin
ne al acestuuia în cadru
ul subzonei..
Toate ellementele fac n aceeași zonnă denumităă în continu
fa parte din uare Zona 11.
Fig. 6.1 – Numerotarrea subzonelo or în cadrul ssitului Fig. 6.2 – Num merotarea arrborilor în cadrul
c unei
studiat (ddupă Culescu,, et al., 2015b) subzzone (după Cu
ulescu, et al., 22015b)
Pentru relaționarea cu datele topografice din teren, fiecărui cod generat în cadru
releveului i-a fost asociat numărul topografic aferent conform planului topografic. Astfel,
arborele cu codul 1B-048 are ca și corespondent topografic numărul 46, cu coordonatele [x]
589272.588, [y] 323291.348 și [z] aprox. 67.00 (aceasta este considerată cota generală a
terenului în cadrul prezentului studiu). În cazul arborilor identificați pe teren, dar care nu apar în
planul topografic s-a procedat la măsurarea amplasări acestora cu ajutorul unui telemetru prin
metoda triangulației. Pentru această procedură au fost luați ca repere arbori cuprinși în planul
topografic. Notarea arborilor fără coordonate topografice precise a fost făcută prin adăugarea
unei litere (de regulă B sau C) după codul aferent unui arbore măsurat topometric amplasat în
vecinătate (care constituie în fapt unul dintre punctele de triangulație). Acesta este de exemplu
cazul arborelui cu codul 1B-005 care a primit codul topografic 130B. Având în vedere erorile
caracteristice măsurătorilor executate cu telemetrul, în cazul acestor arbori coordonatele [x] și [y]
sunt aproximative.
Numărul topografic este cuprins în coloana [2] a Anexei VI, iar coordonatele topografice sunt
precizate în coloana [3] a aceleiași anexe.
redus de caractere de identificare - a fost utilizată denumirea familiei și nu a speciei urmată între
paranteze rotunde de simbolul ”?” (vezi spre exemplu cazul arborelui cu codul 1B-023 în cadrul
Anexei VI).
Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [5].
143
Corespondența dintre celelalte criterii de analiză, datele culese din teren și tabelul suport
(Anexa V) este următoarea:
Vârsta estimată Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [6].
Înălțimea maximă Această informație este curpinsă în Anexa V / coloana [7].
Caracteristici fizice
Înălțimea arborelui Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [8].
Diametrul trunchiului Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [9].
Circumferința trunchiului Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [10].
Înălțimea trunchiului Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [11].
Înălțimea coroanei Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [12].
Diametrul coroanei Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [13].
Dimensiune arbore Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [14].
Deviația axului Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [15].
Orientare deviație Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [16].
Stare
Stabilitate Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [17].
Ancoraje Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [18].
Tutori Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [19].
Stare generală Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [20].
Gradul de deteriorare Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [21].
Speranța de viață utilă Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [22].
Valoare
Importanța în amenajare Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [23].
Prezența altor arbori Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [24].
Relația cu împrejurimile Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [25].
Valoarea estetică Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [26].
Valoarea istorică Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [27].
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
Elemente descriptive
Observații Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [31].
Intervenții necesare / Recomandări Această informație este cuprinsă în Anexa V / coloana [32].
Arbori foioși
Acer saccharinum (arțar american argintiu) 6 exemplare
Carpinus betulus (carpen) 4 exemplare
Catalpa bignonioides (catalpă) 1 exemplar
Fraxinus excelsior (frasin) 41 exemplare
Quercus robur (stejar) 3 exemplare
Quercus rubra (stejar roșu) 11 exemplare
Rhus typhina (oțetar roșu) 2 exemplare
Tilia platyphyllos (tei cu frunza mare) 19 de exemplare
[ ) și înălțiimea maxim
parte. Înn cazul fieecărei specii a fost meenționată (îîn coloana [7] mă pe caree
aceasta trebuie să o atingă la maturitate
m ppentru a ușu
ura compararea acestui criteriu cu constatărilee
din terenn și a evideenția aspectu
ul general al vegetației.
Caracteristicii fizice - Anexa
a V - coloanelle [8] > [16] __________
P
Pe sit se rem
marcă o seriie de exemp
plare care fac
f parte din amenajaarea inițială
ă a Parculuii 146
Văcăreșști. Acestea sunt reprezeentate de arbborii care co
ompun cele patru aliniaamente amplasate nord--
sud și ccele două grupuri
g puse la nordd și sud fațță de platforma de deppozitare. Ob
disp bservația see
bazeazăă pe analizarrea dimensiiunilor măsuurate în tereen și compaararea acestoora cu aspecctul generall
al vegeetației din zona
z adiaceentă, aferenntă parculuii propriu-zis. În acest sens, se pot
p observaa
înălțimile și circum
mferințele tru
unchiurilor eexemplarelo
or care proviin din aceeaași specie.
Fig. 6.3 – Exemplar de Fraxinus excelsior carre face Fig.. 6.4 – Exemmplar de Fra
raxinus excellsior apărut
parte din
n amenajareaa inițială - cod
d 1C-004 sponntan - cod 1B
B-021
Fig. 6.3 – Fraxinus excelsior speecimen part of the Fig.. 6.4 – Spontaneously grrown Fraxinu
us excelsior
original ssetting - codee 1C-004 speccimen - cod 1B-021
1
imagini: M
Mihai Culescuu / images: Mihai
M Culescu
A
Alături de aceste exeemplare pl antate, s-au
u dezvolta
at în mod spontan mai
m multee
exempllare de Fraaxinus excelsior (frassin), generaate de arborri care fac parte din amenajareaa
nstrat de staarea precarăă și dimensiiunile redusse ale arboriilor care nuu
inițială. Acest fapt este demon
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
respectăă standardeele de pepin materialului săditor (veezi Fig. 6.33 și 6.4). Amplasarea
nieră ale m A a
haotică,, neprincipială, a acesttor exemplaare foarte tiinere condu
uce, de asem oncluzia căă
menea, la co
ele nu sunt rezultattul unei inteenții de ameenajare, fiind
d apărute sp
pontan.
147
C
Concurențța pentru lumină innstalată întrre arborii din masiv poate fi foarte
f ușorr
observaată, aceasta generând deplasări
d alle axului dee creștere la
l peste jum
mătate din
ntre arboriii
existențți (vezi Figg. 6.5). Asttfel, doar 5 0 de arborii prezintă un
u trunchi ddrept, restu
ul de 55 dee
exemplaare având o deviație a trunchiului
t ă (00 < X ≤ 200) și med
care variază de la mică die (200 < X
≤ 450) lla mare (450< X) (vezi Planșa 6.2 - Deviația axului de creștere
c de lla finalul caapitolului șii 148
D
Drip line urare (specifi
= linie de picu ficația se refeeră la margin
nea coroanei, respectiv zon
na în care see
cooncentrează ap
pa provenită ddin precipitațții)
Periiphery of = periferia su
uprafeței de hrănire (speecificația se referă
r la zonna în care su
unt amplasatee
ding zone
feed răădacinile fine ale arboreluii cu ajutorul cărora
c acesta se hrănește; oobișnuit supra
afața ocupatăă
dee rădăcini se consideră
c a fi mai mare cu 1,50 metri fațță de diametruul propriu-zis al coroanei)
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
P
Procentul de d la caz la caz, între 5 și 80 %. Un
d degradaree al arboriloor variază, de U număr dee
13 exem
mplare preziintă un proccent de debiilitare de peeste 50%. Din totalul effectivului de arbori, unn
număr dde 58 de exemplare
e prezintă d
deteriorări într-un prrocent maii mic de 20%, acestaa
u la prezențța cioatelorr32 rezultatee din tăierii
referinddu-se în general la usscări ale cooroanei sau
inadecvvat realizate sau ruperi ale
a unor ram
muri.
32
În cadrrul prezentei lucrări termenul cioată see referă la buccăți de șarpan
nte sau ramurri ale unui răm
mase în urmaa
ruperii accestora sau reezultate pe baaza aplicării uunor tăieri necorespunzătoaare în cadrul activităților de
d întreținere;;
termenul NU are aici înțelesul
î de paartea din tulpiină care rămân
ne fixată de so
ol după doborrârea arborilorr care provinee
din domeeniul silvicultuurii;
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
D
Doar 14 % dintre arb plare) au o speranță dde viață utiilă de pestee
bori (adicăă 15 exemp
40 de aani, între aceeștia numărrându-se câțțiva rășinoșși și o serie de exemplaare aparținăănd Genuluii
Quercuss (stejari) care
c formeaază aliniam
mentele disp
puse nord-ssud de-a luungul situlu
ui. Cei maii
mulți arbori însă (respectiv
( 5 %), au o speranță dee viață utilă poziționatăă în intervallul 5-15 anii
57
(vezi Fiig. 6.11).
152
Fig. 6.112 - Ritidom lal Pinus Fig. 6.13 - Frunziș dee Acer Fig. 6.14 - Culoarea de toamnă a
sylvestrris1) saccharin num2) frunzișuluii de Quercus rubra3)
Fig. 6.112 - Pinus sylvvestris bark1) Fig. 6.13 - Acer saccharinum Fig. 6.14 - Autumn folia age color
foliage2) for Quercuus rubra3)
1) imaginne / image: Miihai Culescu; 2) sursa imagginii / image so
ource: lve-bau
umschule.de; 33) sursa imagiinii / image
source: w
www.panoram
mio.com
1)
Fig. 6.15 - Fall Foliaage for Rhus typhina
t Fig. 6.16
6 - Branch phina2)
hes and flowerrs of Rhus typ
1) sursa imaginii / imagge source: into-gardens.com
m; 2) imagine / image: Mihai Culescu
C
Celelalte specii
s identtificate pe sit nu see remarcă prin calităăți estetice deosebite,,
acordânndu-li-se o valoare
v esteetică mică, cconform deefinirii acestteia în subccapitolul 2.3
3 (vezi Fig..
6.17 și P
Planșa 6.5 - Valoarea estetică
e de lla finalul caapitolului).
D
Deoarece tooate exempllarele de arbbori analizatte fac parte dintr-o ameenajare de dată
d recentă,,
în cadruul acestei analize
a toatte exemplarele sunt considerate
c a avea o vvaloare isto
orică mică,,
conform
m definirii acesteia
a în su
ubcapitolul 2.3.
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
Din punct de vedere al valorii horticole, așa cum a fost aceaasta definităă în cadrull
D
subcapitolului 2.3, au fost consideratee esențe reelativ speciale (acorddându-li-se o valoaree
horticolă medie) exemplarelle de Pinu
us sylvestriss (pin silveestru), Pinuus nigra (p
pin negru),,
us robur (steejar), Querccus rubra (sstejar roșu),, Acer sacch
Quercu harinum (aarțar americaan argintiu))
și Rhuss typhina (ooțetar roșu).. Este de m
menționat fap
ptul că situl nu înglobbează exem
mplare cu o
bilă sau fooarte maree, cu excepția speciiloor menționaate anterior,,
valoaree horticolă considerab
arborii aanalizați făccând parte din m (vezi FFig. 6.18 și Planșa
d specii cuu o valoare horticolă mică P 6.6 -
Valoareea horticolăă de la finalu
ul capitoluluui).
D
Din punct de vedere ecologic,
e see remarcă, cu o valoa
are medie, exemplarele de Pinuss
sylvestrris (pin silvvestru), Tiliia platyphyyllos (tei cu
u frunza maare), Carpiinus betulu
us (carpen),,
us robur (steejar) și Queercus rubraa (stejar roșu
Quercu u). Restul exemplarelo
e or au fost caatalogate caa
având o valoare eccologică mică (vezi Figg. 6.19 și Planșa
P 6.7 - Valoarea eecologică de
d la finalull
capitoluului).
Așa cum se poate observa, înlocuirea exemplarelor de tei care compun aceste
aliniamente cu material săditor nou ar crește simțitor valoarea ansamblului. Acest
raționament se aplică în cazul tuturor plantelor cu o stare generală deficitară și în a celor cu o
stare rezonabilă. Excepție fac în totalitate plantele aflate într-o stare bună.
33
Punctajul a fost calculat pentru un exemplar de Tilia platyphyllos (tei cu frunza mare) cu următorul standard: 4
extrageri (transplantări) în pepinieră, distanță de plantare în pepinieră (între rânduri și între plante pe rând) foarte
mare, cu o înălțime a trunchiului de 4,00-5,00 metri, cu o circumferință a coroanei de 1,50-2,00 metri și o
circumferință a trunchiului de 25-30 de centimetri;
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
156
P
Pe un loc seecund se po prezența ciioatelor (generate de tăăieri inadecv
oziționează p vat realizatee
sau de ru
ruperea unorr ramuri) și a cavitățiloor (scorburi,, scobituri reealizate de ppăsări sau an
nimale).
O altă probblemă este constituită
c dde atașarea
a de trunch
hiuri sau raamuri a un
nor corpurii
stăine ((cabluri electrice, sârm mente etc.). Ca probleemă se mai remarcă șii
me, fire texttile, echipam
apariția de lăstari laacomi, de drajoni,
d prezzența unor atacuri
a niri grave și ireversibilee
de ciiuperci, răni
la niveluul trunchiullui sau al ram
murilor, apaariția unor plante
p invad
dante etc. (vvezi Fig. 6.2
23 – 6.30)
157
158
D
Din totalitaatea efectivu
ului vegetall arboricol, un numărr de 11 exeemplare dee arbori see
află într-o stare avvansată de degradaree.
îîndepărtarrea plantelo
or invadan
nte - elemen urt și mediuu
nte care pott afecta pe termen scu
ddezvoltareaa normală a plantelor;
ttăieri de în or cu o starre generală bună și unn
ntreținere a coroaneii în cazul exemplarelo
e
aaspect adeccvat în raporrt cu caracteeristicile speeciei din care fac partee;
ttăieri de foormare a coroanei
c mă generalăă a avut dee
înn cazul exemplarelor a căror form 159
D
De asemeneea, se recom
mandă sup rimarea im
mediată a tu
uturor exem
mplarelor aflate într--
o stare avansată de
d degradare (vezi Plaanșa 6.4 - Starea
S vegettației de la ffinalul capittolului). Cuu
excepțiaa arborilor de aliniam
ment, suprim
marea se trebuie realizzată fără pplantări în compensare
c e
pentru a permite răărirea masiv
vului și dezvvoltarea în bune
b condițiii a celorlaltte plante.
P
Pe termen scurt (0-3 ani), se reccomandă înd
depărtarea arborilor
a debbilitați apărruți spontann
pentru a permite răărirea masiv
vului și dezvvoltarea în bune
b condițiii a efectivuului vegetal..
ÎÎndepărtareea arborilor aflați într-oo stare avanssată de degrradare și a eexemplarelo
or debilitatee
apărute spontan nuu va afectaa într-o măăsură foartee mare cap
pacitatea dee umbrire a vegetațieii
arboresccente, însă va genera o dezvoltarre adecvatăă pentru plaantele reținuute în amen
najare (vezii
Fig. 6.31 și 6.32).
su
uprafață umbrrită (54%)
su
uprafață însorrită (46%)
su
uprafață totaală (3426 mp))
suprafață
s umbbrită (47%)
suprafață
s însorrită (53%) 160
suprafață
s totaală (3426 mp)
P
Pe termen mediu (3-10 ani) see recomand
dă suprimarrea exempllarelor caree alcătuiescc
aliniameentele de Tilia
T platyph
hyllos (tei ccu frunză mare)
m și rep
plantarea dee material săditor nouu
(prin coompensare 1:1),
1 având următorul
u sstandard calitativ:
--4 extragerii (transplanttări) în pepiinieră;
--distanță dee plantare în uri și între pllante pe rânnd) foarte mare;
n pepinieră ((între rându m
--înălțimea trunchiului
t de
d 4,00-5,0 0 metri;
--circumferinnța coroaneei de 1,50-2,,00 metri;
--circumferinnța trunchiu
ului de 25-330 de centim
metri.
R
Recomandăările făcute pentru fieccare exempllar investiga
at se regăseesc în cadrrul ANEXEII
VII - RE
ECOMANDĂ
DĂRI / INTE
ERVENȚII N
NECESARE..
Fig. 6.33 – Axioma strresului uniforrm și flexibiliitatea ca periicol (după Maattheck, 2007)
Fig. 6.33 – The axiom
m of uniform stress,
s and slaanderness as hazard (afterr Mattheck, 20007)
163
Criteriile deviația axului și orientarea deviației s-au dovedit foarte importante în ambele
cazuri studiate. Astfel, în ceea ce privește situl din Strada Pridvorului acestea au semnalat
instalarea concurenței în masiv, pe când în cazul Bulevardului Aviatorilor problemele indicate de
acestea au putut fi corelate cu lucrările de reparații realizate pe direcția nord-sud de-a lungul
arterei pentru diverse rețele edilitare care au dus la secționarea rădăcinilor. 164
Clasa 1 - arbore ușor avariat arborele are câteva deteriorări vizibile, care
Procentul de distrugere: 16-29 % însă nu îi afectează dezvoltarea viitoare
Clasa 3 - arbore grav avariat arborele este grav avariat, coroana sa suferind
Procentul de daune: 60-99 % pierderi importante; prin intervenții de urgență
se mai poate obține doar redresarea parțială a
acestuia
Clasa 4 - arbore mort arborele este mort, iar lemnul său a început să
Procentul de daune: 100 % fie descompus de micoorganisme și ciuperci;
exemplarul prezintă un pericol iminent
Alături de acestea mai este menționată și Clasa 0 - arbore sănătos în cazul căreia
procentul de distrugere este de 0-15 %, arbore neprezentând daune importante și fiind considerat
sănătos. Este însă menționat faptul că acastă clasă este grupată adesea în evaluări împreună cu
Clasa 1 deoarece granițele lor sunt fluide și se pot schimba rapid.
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
165
E
Estimarea speranței de
d viață uttilă este, de
d asemeneea, un elem
ment care depinde
d dee
pregatirrea și experiența pe care
c le are la bază peersoana carre realizeazză analiza elementelor
e r
vegetalee. Realizareea acestei ap
precieri răm
mâne în aceelași timp su
ubiectivă m
motiv pentru
u care într-oo
variantăă ulerioară a grilei de an
naliză se reccomandă reenunțarea laa acest criterriu.
C
Clasificareaa elementelor vegetale în funcție de prezența
a altor arboori poate fi realizată înn
strânsă legătură cuu rezultatelle analizei componențței cadruluii vegetal (vvezi subpu
unctul 4.5.33
Definireea criteriiloor de analizză pentru sppațiile verzi urbane) care
c subîmpparte deja pe
p categoriii
vegetațiia aferentă unui
u spațiu verde studiaat, făcând reeferire la tip
pologiile dee grupare.
C
Criteriul reelația cu îm
mprejurimilee presupunee la rândul său o speecializare cu
u privire laa
analiza critică a unnei compoziiții vegetalee, motiv pen
ntru care treebuie considderată fie o detaliere a
moduluui de cuantifficare și co
odificare a rrezultatelor fie renunțaarea la acesst element din
d grila dee
analiză în varianta ei recalibraată.
E
Estimarea valorilor
v esstetice, horrticole și eccologice alee elementellor studiate implică laa
rândul llor un înalt grad de su
ubiectivitatee care este corelat
c cu pregătirea
p șși experiența persoaneii
care reaalizează anaaliza. Pe baaza experiennței generatte de aplicarea în terenn a grilei dee analiză see
propunee realizarea unui tabel--etalon pornnind de la o listă cvasi--exhaustivă a speciilor întâlnite înn
Româniia căreia săă i se atașezze citerii sppecifice care fac referiire la speciaa propriu-zisă și nu laa
exemplaarul studiatt. Astfel, de
d exemplu în cazul valorilor
v esstetice, poaate fi avutăă în vederee
cuantificarea și coodificarea în funcție dde totalitateea elementeelor decoraative specifi
fice fiecăreii
specii ((valențe deecorative: prin
p frunzișuul de toam
mna, prin textura frunnzișului, prin tipul dee
înfloriree, prin fructte etc.) și caapacitatea accesteia de a asigura din
namism anssamblului diin care facee
parte. În cazul vaalorii horticcole se proppune clasifficarea specciilor în fun
uncție de caapacitatea /
incapacitatea de a se dezvoltaa spontan înn lipsa interrvenției directe a omuului. În priv
vința valoriii
ecologicce, în lipsaa posibilitățții realizăriii unor anallize specifice domeniuului ecolog
giei care săă
Elaboraarea unei metode
m de analiză
a a caalității spațțiilor verzi urbane
U
Un aspect important deesprins din aplicarea grilei de analiză în studiiile de caz îl
î constituiee
faptul ccă înscriereea constatăărilor în ruubrica desccriptivă Ob
bservații a dus la ap
pariția unorr
prescurttări utilizatee în cazul ellementelor rrepetitive pentru
p ușuraarea stângeriii de date din teren (dee
exempluu: LU pentrru prezența lemnului uuscat la nivelu coroaneei, C pentruu semnalareea prezențeii
cioateloor, LL penttru indicareea lujerilor lacomi etcc.). Acest fapt
f conducce spre reccomandareaa
identificcării unui set de possibile problleme ce po
ot fi observ
vate frecveent în cazu
ul arborilorr
dezvoltaați în mediiul urban și
ș transpuneerea acesto
ora într-o liistă de seleecție. Este însă foartee
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
important să se păstreze caracterul deschis al acestei rubrici pentru a permite înscrierea unor
probleme ce pot fi constatate în teren și care nu sunt cuprinse în respectiva înșiruire.
Completarea rubricii Intervenții necesare / Recomandări implică, de asemenea, un grad
de pregătire ridicat al persoanei care realizează studiul de teren. Aceasta poate însă fi completată
ulterior fie pe baza materialului fotografic ce documentează situația constatată in situ sau, ca și în 167
cazul stabilirii fără echivoc a denumirii științifice, poate face obiectul unei vizite dedicate în
acest sens realizată de persoane cu o pregătire adecvată în domeniu.
Este important de reținut faptul că procesul de prelevare a datelor din teren este un
demers laborios. Acesta necesită, de asemenea, muncă de echipă având în vedere faptul că o
serie de activități (de exemplu măsurarea circumferinței trunchiului arborilor de dimensiuni mari,
estimarea înălțimii arborilor etc.) sunt mult mai ușor de realizat prin colaborarea dintre două sau
mai multe persoane. Prelevarea datelor din teren prin metode clasice (notații realizate pe hârtie)
implică și alocarea unui timp considerabil pentru transpunerea datelor în format digital. La acesta
se adaugă și timpul necesar pentru prelucrarea materialului fotografic. Pe de altă parte trebuie
subliniat faptul că în cazul folosirii de echipamente electronice pentru prelevarea datelor
prezența pe teren este condiționată de durata de timp pusă la dispoziție de bateriile sau
acumulatorii utilizați de acestea. De asemenea, transmiterea informațiilor către o bază de date
online este influențată de conexiunea la internet.
Elaboraarea unei metode de analiză a caalității spațțiilor verzi urbane
168
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
169
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
170
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
171
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
172
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
173
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
174
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
175
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
pe mai multe dimensiuni ale acestora. Pe de o parte a fost analizat rolul social al spațiilor verzi și
modul în care acesta este sau nu definitoriu în cadrul diferitelor viziuni ce vin din aria teoretică
sau din zona legislativă. Astfel, a fost observată o discrepanță dintre viziunea prezentă în
legislația românească, bazată pe o abordare cantitativă lipsită de valențe sociale și viziunile
exprimate de legislațiile altor țări sau de regulementele urbane ale marilor capitale europene. Din
punct de vedere teoretic ambele tipuri de abordare: cantitativă și calitativă sunt prezente,
majoritatea studiilor accentuând însă dimensiunea calitativă a spațiilor verzi.
Un al doilea aspect legat de spațiile verzi este cel al dimensiunii vegetale și ecologice a
acestora unde, din nou, putem observa aceleași contraste între abordări extrem-cantitative (dacă
nu în spiritul legii, în modul ei de aplicare), ca în cazul local, și cele calitative, prezente mai mult
în zona teoretică sau în orientările oficiale din alte țări.
În ceea ce privește ipotezele de lucru lansate la începutul cercetării, aplicațiile in situ în
cadrul cărora a fost analizat modul de funționare din punct de vedere social al spațiilor verzi și
rolul pe care vegetația arborescentă îl joacă în acest context, au generat o serie de concluzii.
Astfel, din punct de vedere al impactului pe care îl joacă designul și amenajarea spațiilor verzi
asupra utilizărilor am subliniat deja faptul că spațiile cu caracter informal atrag mai mulți
utilizatori și permit mai multe tipuri de activități. Peluzele libere, zonele cu pâlcuri de arbori,
grupurile generoase sau micile păduri sunt mai adaptabile petrecerii în aer liber decât zonele
supra-amenajate cu elemente de design sau cu dotări specifice anumitor activități. În concluzie,
putem afirma că diversitatea utilizărilor este determinată în mod evident de modul de amenajare
a spațiilor verzi. Pe de altă parte aceste observații nu sugerează faptul că valoarea estetică și
ambientală a peisajului nu ar reprezenta o atracție pentru utilizatori, ci dimpotrivă, că aceasta
joacă un rol foarte important, dar că preferințele se îndreaptă spre amenajări ce se inspiră mai
degrabă din modelele estetice naturale și mai puțin spre spații cu geometrii, dar mai ales cu
desemnări funcționale, rigide. Spațiile cu aspect formal, riguros atrag în schimb utilizatorii în
căutare de intimitate sau de locuri de desfășurare a unor activități liniștite (citit, stat pe bancă
etc). Dotările care sunt în general apreciate de vizitatori sunt cele a căror formă și design permit
utilizări diverse, de exemplu treptele.
Cea de a treia ipoteză, care pleca de la premisa că există o proporționalitate între numărul
de utilizări și de utilizatori pe care le poate găzdui un spațiu verde și numărul de conflicte ce pot
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
rezulta din aceste utilizări diverse, a fost însă infirmată în cadrul analizelor realizate în cele trei
parcuri. S-a observat în general că oamenii se organizează pe grupuri de interes, că există o serie de
negocieri tacite între utilizatori dintre cei mai diverși, astfel că nu au fost observate sau raportate, în
cadrul convorbirilor cu comunitățile locale, conflicte între utilizatorii parcurilor. Chiar și în
cazurile extreme, de exemplu cel al coabitării în cadrul parcului Görlitzer între comunitatea 177
cartierului și traficanții de droguri, o serie de reguli nescrise ce sunt respectate de toți utilizatorii
duc la o ambianță plăcută și non-conflictuală și, în general la un sentiment de siguranță.
În urma acestor observații, studiul de față propune o definiție a spațiilor verzi care
înglobează această dimensiune calitativă, în spiritul Convenției Europene a Peisajului (2001).
Astfel, în cadrul acestei lucrări spațiul verde este considerat a fi o structură urbană
indepedentă, accesibilă publicului larg, în care predomină prezența vegetației (de regulă
arborescentă) dezvoltată natural și/sau plantată de om, prevăzută cu dotări și echipamente
care permit desfășurarea unei game largi de activități pentru petrecerea timpului liber,
recreere formală și/sau informală, odihnă, joc, sport, etc. pentru o paletă variată de utilizatori
- diferențiați atât din punct de vedere al vârstei, cât și a apartenenței sociale, genului,
intereselor, capacităților / dizabilităților fizice etc. (cf. Cap. IV)
Dincolo de această definiție, în vederea evitării unor confuzii frecvent întâlnite în
legislația românească în special, lucrarea de față mai propune o serie de definiții ale unor termeni
încă vagi. Astfel este indicată o suită de termeni și concepte ce clarifică acest câmp
epistemologic încă nedezvoltat suficient și marcat de confuzii ce provin din dimensiunea
pluridisciplinară a abordărilor. Sunt propuse o serie de definiții pentru termeni ca spații publice
plantate, spații plantate atașate, structuri plantate, accesorii vegetale, spații succesionale,
vegetație forestieră urbană, acești teremeni nereprezentând o clasificare exhaustivă a tipurilor
de spații urbane vegetalizate (o astfel de clasificare necesitând un studiu mult mai larg ce a fost
inițiat deja în cadrul acestei lucrări, dar reclamă o serie de analize de ordin teoretic și practic
desfășurate pe o perioadă mai mare de timp realizate de către o echipă interdisciplinară).
De asemenea, în cadrul studiului de față am inițiat o serie de dezvoltări metodologice
privind o lectură morfologică a vegetației urbane, inspirată din morfologia urbană (analiza
limitelor, clasificări dihotomice de tipul: spațiul construit și spațiul liber / spațiu deschis;
suprafață permeabilă, suprafață semi-permeabilă și suprafață impermeabilă; natural / antropic;
plantat / vegetal etc.), cea mai mare parte a acestor elemente nemaifiind însă prezentate în cadrul
lucrării datorită atât lipsei unei consistențe suficiente cât și a lipsei de spațiu, cercetările în acest
sens urmând a fi continuate. Totuși, această abordare morfologică a vegetației urbane se reflectă
deja în cadrul unor aplicații in situ prezentate în cadrul lucrării de față ce analizează modul de
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
configurare și de utilizare a spațiilor verzi și relația care există între structura spațial-vegetală a
acestora și dimensiunea lor socio-funcțională.
Tot din această abordare morfologică, confruntată cu o analiză a percepției spațiului,
analiză ce nu a mai fost integrată în cadrul lucrării, dar face subiectul unor publicații viitoare, a
reieșit terminologia descriptiv-metaforică utilizată în cadrul aplicațiilor in situ. Dat fiind intersul 178
pentru stabilirea unei metode de analiză a spațiilor verzi și a vegetației urbane cu deschidere
către participare publică, mulți termeni s-au inspirat din limbajul uzual al comunităților locale.
Astfel, în cadrul descrierii spațiale a Parcului Izvor sunt utilizați termeni precum Terenul de
sport, Zona administrativă, Țarcul pentru câini, Mini-parlamentul copiilor, Zona ”cool”, Zona
pentru odihnă activă și sport, Aleea Václav Havel, Terenul provizoriu pentru echitație, Zona
pentru relaxare, Terasa de vară, Locul de joacă, Poiana verde. În același spirit, în cazul Parcului
Mauer din Berlin sunt utilizate sintagme ca Intrarea amfiteatru, Pădurea de plopi, Pădurea de
frasini, Terenul de baschet, Amfiteatrul, Peluza mare, Pădurea de sophora, Locul de joacă,
Pădurea de mesteceni, Grădina goală, Bazinul cu raze, Peluza mică, Grădina interioară, Ferma
Moritzhof, Peretele pentru escaladă, iar în cazul Parcului Görlizer întâlnim Pădurea de arțari,
Panta verde, Grădina ascunsă, Pamukkale, Peluza în pantă, Zona pentru grătar, Peluza cu
arbore, Locul de joacă, Terenul de sport, Peluza centrală, Livada din Görli, Ferma Glogau,
Axul transversal, Zona de relaxare, Zona administrativă, Taluzul verde, Zona cu apă.
Ceea ce rezultă din analizarea acestor termeni este variația lor între termeni descriptivi de
natură tehnic-funcțională, ca de exemplu locul de joacă sau terenul de sport, sau denumiri
oficiale ca în cazul Aleii Václav Havel și termeni absolut metaforici, ce inspiră mai degrabă o
ambianță complexă decât funcționalitatea spațiului, precum Grădina ascunsă, Pamukkale,
Grădina goală, Bazinul cu raze. Această variație exprimă de fapt un mod de lectură și un mod de
relaționare a comunității locale cu spațiul verde respectiv. Din păcate putem observa excesul de
termeni tehnico-descriptivi ce domină în cazul Parcului Izvor din București în raport cu termenii
mai prietenoși ce caraterizează parcurile Mauer și Görlitzer din Berlin. O concluzie ce se poate
desprinde din această analiză este faptul că spațiul bucureștean analizat este mult mai sărac din
punct de vedere al ambianțelor propuse față de cele germane. Desigur că această concluzie nu
poate fi extrapolată asupra tuturor spațiilor verzi bucureștene, dar analiza pune în balanță parcuri
construite în aceeași perioadă (post 1990), de la care așteptările ar fi putut fi similare. O analiză
mai largă, care să se desfășoare pe mai multe situri ar putea răspunde la o serie de întrebări
privind calitatea amenajărilor peisagere din România, în cadrul unor cercetări viitoare.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
confirmă necesitatea unei metodologii de analiză morfologică a spațiilor verzi, dată fiind
evidenta utilitate a acesteia.
asociații și grupuri de inițiativă civică34 ce își propun să atragă atenția asupra acțiunilor și/sau
intențiilor de distrugere, degradare sau diminuare a unor spații verzi urbane ale primăriilor din
Arad, București, Iaşi, Târgu Mureș, Cluj şi Timişoara (vezi Anexa VII). Pornind de la articolul
35 din Constituția României35, semnatarii doresc să aducă în atenția instituțiilor centrale ale
statului (Guvernul, Parlamentul, Președinția României) și a organismelor europene (Comisia 181
și soiuri de plante lemnoase. Interfața este concepută pentru a fi ușor de utilizat (user- friendly)
chiar și pentru neprofesioniști și se bazează pe utilizarea de pictograme cu un desen simplu care
ilustrează caractere specifice de recunoaștere a speciilor (frunză, floare, fruct etc.) dublate de
cuvinte-cheie specifice (vezi Anexa VIII). Acest demers a fost demarat alături de colegii mei:
Andreea Răducu-Lefter, Ioana Streza, Mihai Dinu și Mihai Culescu. Înregistrarea aplicației la 182
Oficiul de Stat pentru Invenţii și Mărci sub numărul Nr. M2015/001268 din 24.02.2015 a dus
chiar la generarea unei noi clase de produse, respectiv Clasa 38 - Servicii privind transmisia de
comunicații prin telefon, tabletă pentru identificarea speciilor de arbori în funcție de caracterul
specific plantelor (transmitere de comunicații, imagini, mesaje), aspect care subliniază noutatea
preocupărilor cu privire la acest subiect.
Un alt exemplu de preocupare continuă pentru punerea în practică a obiectivelor care au
condus la realizarea prezentei cercetări îl constituie și implicarea în elaborarea propunerii de
proiect înregistrată cu numărul CSM2_192 în cadrul Programului de Cooperare Elvetiano-Român,
Fondul Tematic pentru Participarea Societății Civile, Schema de grant pentru ONG-uri, Cererea de
propuneri de proiecte, runda 2, 2015 - Componenta Mediu. Proiectul LAN-NET: Rețea socio-
profesională pentru îmbunătățirea calității vieții în mediul urban din România vizează coagularea
societății civile, prin intermediul organizațiilor care activează în domeniul protecției mediului și a
ameliorarea cadrului de viață urban din România, cu scopul de a aduce un aport concret la
îmbunătățirea legislației care guvernează administrarea spațiilor verzi urbane. Obiectivul general al
acestuia îl constituie creşterea gradului de implicare a societăţii civile româneşti în procesul de
conformare, de modelare, de gestionare şi de elaborare de politici pentru spațiile verzi urbane.
Astfel, studiul Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane se
constituie într-un pas intermediar de-a lungul unui parcurs care urmărește în sine îmbunătățirea
calității vieții în cadrul spațiilor urbane din România. Pentru aceasta însă este necesară
continuarea demersului de definire cât mai clară și obiectivă a sub-componentelor acestora, cu
precădere a acelora care integrează elemente vegetale.
În încheiere, doresc să propun lansarea unei discuții cu privire la ansamblul spațiului
urban atât în mediul academic cât și în cel socio-profesional și instituțional pe baza schemei
prezentate la finalul prezentului capitol (vezi Fig. 7.1). Aceasta pornește de la parcela
cadastrală36 - divizând după mai multe criterii spațiul urban: tip de proprietate, tip de utilizare,
spațiu construit, spațiu liber etc. - și încearcă să ofere câteva exemplificări ce au rolul de a
36
PARCELĂ (cadastrală) = suprafaţa de teren situată într-o unitate administrativ-teritorială pe un amplasament bine
stabilit, având o singură categorie de folosinţă şi aparţinând unui singur proprietar sau mai multor (co)proprietari, în
indiviziune. (cf. http://www.toposmart.com/index.php/glossar);
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
clarifica într-o oarecare măsură tipologiile ce ar putea rezulta de aici. Este de la sine înțeles
faptul că această definire mult mai fină și obiectivă a spațiului urban trebuie să reprezinte
rezultatul unui proces participativ, interdisciplinar și trans-sectorial.
183
Fig. 7.1 – Viziune propusă ca bază de discuție cu privire la tipurile morfologice ale spațiului urban
Fig. 7.1 – Perspective proposed as a basis for discussion regarding the urban space morphological types
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
ANEXE
Anexa I - Relaționarea conceptelor conform prevederilor Legii 24/2007
Appendix I - Concepts mapping in accordance with Law 24/2007
184
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
185
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
186
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
Anexa III - Prezentare comparativă a unor programe pentru inventarierea arborilor din
mediul urban
Appendix III - Comparative presentation of some softwares for urban trees inventorying in
urban environement
187
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
188
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
189
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
Anexa IV - Norma tehnică pentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi din
intravilanul localităţilor din 17.05.2010 - Fișa spațiului verde
Appendix IV - Technical norms for the development of the green spaces Registry within
localities limits from 17.05.2010 - Green space form
190
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
191
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
192
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
193
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
194
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
195
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
196
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
197
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
198
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
199
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
200
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
201
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
202
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
203
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
204
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
205
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
206
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
207
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
208
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
209
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
210
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
211
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
212
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
213
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
214
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
215
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
216
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
217
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
218
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
219
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
220
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
221
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
222
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
223
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
224
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
225
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
Anexa VII - Declarația pentru articolul 35: Distrugerea parcurilor - temă locală, problemă
națională
Appendix VII - The Declaration for Article 35: Parks’s destruction - local topic, national issue
226
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
227
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
228
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
229
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
230
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
231
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
232
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
233
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
BIBLIOGRAFIE / BIBLIOGRAPHY
CĂRȚI
1. Balder, H., Ehlentacht, K. & Mahler E., 1997. Strassenbäume: Planen, Pflanzen, Pflegen am
234
Beispiel Berlin. Berlin: Patzer Verlag.
2. Balder, H., Reuter, A. & Semmler, R., 2003. Handbuch zur Baum Kontrolle: Blatt-, Kronen,
Stammprobleme. Berlin: Patzer Verlag.
3. Bärtels, A., 1991. Gartengehölze: Bäume und Sträucher für mitteleuropäische und
mediterrane Gärten. Stuttgart: Verlag Eugen Ulmer.
4. Bavoux, J.-J. 1998. Introduction à l’analyse spatiale. Paris: Ed. Armand Colin (dir.).
5. Bănică, S., Benea, I. & Herișanu, G., 2008. Sisteme informaționale geografice și prelucrarea
datelor geografice. București: Editura Fundației ”România de Maine”.
6. Beatley, T., 2000. Green Urbanism: Learning from European Cities. Washington: Island
Press.
7. Borza, D., Eperieș, M., Ciupa, V. & Oarcea, Z., 2001. Cadastrul Verde al Municipiului
Timișoara. Timișoara: Editura Brumar.
8. Bourgery, C. & Castaner, D., 1988. Les plantation d’alignement: Les long des Routes,
chemins, canaux, alles. Paris: Institut pour le Developpement Forester.
9. Bradshaw, A., Hunt, B. & Walmsley, T., 1995. Trees in Urban Landscape. Principles and
Practice. London.: E & FN Spon.
10. Calsat, H.-J., 1993. Dictionnaire Multilingue de l'Aménagement de l'Espace: français -
anglais - allemand - espagnol. Paris: Conseil International de la Langue Française.
11. Christensen, A. J., 2005. Dictionary of Landscape Architecture and Construction. New York:
McGraw-Hill.
12. Ciupa, V., 2003. Arbori în peisajul timișorean. Timișoara: Artpress.
13. Ciupa, V., Radoslav, R., Oarcea, C. & Oarcea Z., 2005. Timișoara verde: Sistemul de spații
verzi al Timișoarei. Timișoara: Editura Marineasa.
14. Clinovschi, F., 2005. Dendrologie. Suceava: Editura Universității Suceava.
15. Côté, M., 2000. Dictionnaire de la foresterie - Dictionary of Forestry. 2nd ed. Québec:
Presses de l'Université Laval, Ordre des ingénieurs forestiers du Québec.
16. Craik, N., 2008. The International Law of Environmental Impact Assessment. Process,
Substance and Integration. Cambridge - Cambridge University Press.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
17. Crăciun, C., 2010. Culegere de documente legislative în domeniul Peisajului Natural,
Antropic și Cultural în Amenajarea Teritoriului și în Urbanism. București: Editura
Universitară ”Ion Mincu”.
18. Deschamps, C. & Dayadé, A., 1992. L'Aménagement des Espaces Verts: Conception
technique et réalisation, Dossier d'etudes et de traveaux, Modalités administratives. Paris: Le 235
Moniteur.
19. Dewberry, S. O. & Matusik, J. S., 1996. Land Development Handbook: Planning,
Engineering, and Surveying. New York: McGraw-Hill.
20. Dumitraș, A., Zaharia, D., Singureanu, V. & Sabo, G., 2008. Principii Generale de
Proiectare și Amenajare a Spațiilor Verzi. Cluj-Napoca: Editura AcademicPres.
21. Evert, K.-J., 2010. Encyclopedic Dictionary of Landscape an Urban Planning. Multilingual
Reference Book in English, Spanish, French, and German Compiled by the IFLA Committee
"Translation of Technical Terms". Berlin: Springer-Verlag Berlin Heidelberg.
22. Fleming, J., Honor, H. & Pevsner, N., 1988. The Penguin dictionary of Architecture and
Landscape Architecture. Londra: Penguin Group.
23. Forman, R. T. T., 1995. Land Mosaics. The ecology of landscapes and regions. Cambridge:
Cambridge University Press.
24. Gehl, J., 2010. Cities for People. Washington, Covelo, London: Island Press.
25. Gehl, J., 2011. Viața între clădiri. București: Igloo Media.
26. Gehl, J. & Svarre, B., 2015. Cum se studiază viața urbană. București: Igloo Media.
27. Gillig, C.-M.; Bourgery, C. & Amann, N., 2008. L’arbre en milieu urbain. Conception et
réalisation de plantations. Gollion: Infolio éditions.
28. Gauthiez, B., 2003. Espace urbain: vocabulaire et morphologie. Edition du patrimoine.
Paris: Centre de monuments nationaux / Monum.
29. Godeanu, S. P., 2013. Ecologie aplicată. București: Editura Academiei Române.
30. Le Gourrierec, S., 2012. L'arbre en ville: le paysagiste concepteur face aux contraintes du
projet urbain. Angers: L'Institut Supérieur des Sciences Agronomiques, Agroalimentaires,
Horticoles et du Paysage.
31. Harhoiu, D., 1997. București, un oraș între Orient și Occident. București: Editura Simetria.
32. Haydn, F. & Temel, R., 2006. Temporay urban spaces. Basel: Birkhauser.
33. Iliescu, A.-F., 2002. Cultura arborilor și arbuștilor ornamentali. București: Editura CERES.
34. Iliescu A.-F., 2003. Arhitectură Peisageră. București: Editura CERES.
35. Konijnendijk, C. C., Randrup, T. B. & Schipperijn, J., 2005. Urban Forests and Trees. New
York: Springer Berlin Heidelberg.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
36. Kostof, S., 1993. The City Shaped: Urban Patterns and Meanings Through History, New
York: Thames & Hudson.
37. Kramer, D., 2013. Kreuzberg: 1968-2013 - Abbruch, Aufbruch, Umbruch. Berlin:
Nicolaische Verlagsbuchhandlung GmbH.
38. Laurini, R., 2001. Information Systems for Urban Planning [A hypermedia co-operative 236
57. Rougerie, A. & Beroutchachvili, N., 1991. Géosystèmes et Paysage. Bilan et methods. Paris:
Ed. Armand Colin.
58. Rowe, C. & Koetter, F., 2001. Collage City. Massachusetts: MIT Press.
59. Ryan, Z., 2006. The good life - new public spaces for recreation. New York: Van Alen
Institute. 237
60. Senatsverwaltung für Stadtentwicklung Berlin, 2007. Urban Pioneers. Berlin: Jovis Verlag
GmbH.
61. Shigo, A. L., 1991. Baum Schnitt: Leitfaden für richtige Baumpflege. Braunschweig: Verlag
Bernhard Thalacker Braunschweig.
62. Shigo, A. L., 1994. Moderne Baumpflege: Grundlagen der Baumbiologie. Braunschweig:
Bernhard Thalacker Verlag Braunschweig.
63. Șofletea, N. & Curtu, L., 2007. Dendrologie. Brașov: Editura Universităţii Transilvania.
64. Tsiomis, Y. & Ziegles, V., 2007. Anatomie de projets urbains - Bordeaux, Lyon, Rennes,
Strasbourg. Paris: Editions de la Villette.
65. Tudora, I., 2009. La curte. Grădină, cartier și peisaj urban în București, București: Curtea
veche.
66. Turner, T., 1996. City as Landscape: A Post-postmodern View of Design and Planning. 1st
ed. London: E & F N Spon.
67. Turner, T., 1998. Landscape planning and environmenta impact design. 2nd Edition.
London: UCL Press Limited.
68. Vavassori, A., 2003. Les arbres de jardin ornamentaux et fruitiers: les choisir, les entretenir
et les soigner. Paris: Édition De Vecchi S.A.
69. Wessolly, L. & Erb, M., 2014. Handbuch der Baumstatik und Baumkontrolle. Berlin: Patze
Verlag.
70. West, P.W., 2009. Tree and Forest Measurement. 2nd Edition. Heidelberg: Springer-Verlag
Berlin Heidelberg.
ARTICOLE IN JURNALE
1. Bloniarz, D. V., Ryan, D. H., 1996. The use of volunteer initiative in conducting urban forest
resources inventories. Journal of Arboriculture, 22(2), pp. 75-82.
2. Cioroianu, A., 2000. Bucharest Up Until the Mid of Our Century as It Used to Be and Never
Will Again. Martor - The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Review (Ministerul
Culturii), 5(2000), pp. 11-26.
3. Culescu, D. L., Claudia, F. & Hoza, D., 2015a. Aviatorilor Boulevard - Qualitative Tree
Assessment. Journal of Mediterranean Ecology, 13(-), pp. 37-45.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
4. Culescu, D. L., Fabian, C. & Hoza, D., 2015b. Qualitative Tree Assessment - Bucharest:
Pridvorului Case Study. Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary
Medicine Cluj-Napoca. Horticulture, -(-), pp. (articol în curs de publicare).
5. Gschwantner, T., Schadauer, K., Vidal, C., Lanz, A., Tomppo, E., di Cosmo, L., Robert, N.,
Englert Duursma, D. & Lawrence, M., 2009. Common tree definitions for national forest 238
3. Andreu, M., Brown, E., Friedman, M., Northrop, R. & Thornhill, M., 2009. Comparison of
Urban Forest Inventory & Management Software Systems. [Online] document disponibil la:
http://goo.gl/r99B4i. [Accesat 2014].
4. Bălteanu, D., Chendeş, V., Cheval, S., Dumitrașcu, M. & Ciupitu, D., 2001. Sistem
Informațional Geografic (GIS) pentru studiul dezastrelor naturale. [Online] document
disponibil la: www.academiaromana.ro/pro_pri/doc/st_b08.doc [Accesat 2014].
5. Berlin.de, 2015a. Das offizielle Hauptstadtportal - ”Green Berlin”. [Online] document
disponibil la: https://goo.gl/8r6rVq. [Accesat 2015].
6. Berlin.de, 2015b. Das offizielle Hauptstadtportal - Urban Green Space. [Online] document
disponibil la: http://goo.gl/lK0b1W. [Accesat 2015].
7. Berlin.de, 2015c. Das offizielle Hauptstadtportal - Öffentliche Grün- und Erholungsanlagen:
Gesetzliche Grundlagen. [Online] document disponibil la: http://goo.gl/HD0aGN. [Accesat
2015].
8. Berlin.de, 2015d. Das offizielle Hauptstadtportal - History. [Online] document disponibil la:
https://goo.gl/hQl3aR. [Accesat 2015].
9. Berlin.de, 2015e. Das offizielle Hauptstadtportal - Politics and the constitution. [Online]
document disponibil la: https://goo.gl/Zmx15K. [Accesat 2015].
10. Berlin.de, 2015f. Das offizielle Hauptstadtportal - Mauerpark. [Online] document disponibil
la: https://goo.gl/Bav50t. [Accesat 2015].
11. Berlin.de, 2015g. Das offizielle Hauptstadtportal - Görlitzer Park. [Online] document
disponibil la: https://goo.gl/XUXKTH. [Accesat 2015].
12. Berliner Rathaus, 2014. Berlin heute. Informationen über die Stadt Berlin in leicht
verständlicher Sprache. [Online] document disponibil la: https://goo.gl/nCM9LH. [Accesat
2015].
13. CAB International, 2015. cabi.org - Ceratocystis platani (canker stain of plane). [Online]
document disponibil la: http://goo.gl/5PH3UX. [Accesat 2015].
14. Crăciunescu, V., 2007. Software GIS open-source, o alternativă completă la soluțiile
proprietare. Introducere, librării și toolkit-uri de dezvoltare. [Online] document disponibil
la: http://goo.gl/rxaRsh [Accesat 2014].
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
2015].
17. Culescu, D., 2006. Procesele Dinamice Directionale (lucrare de licență). București:
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.
18. Culescu, D. & Alexandru, M., 2007. Lyon et Rhône - Réconcilier la ville avec le fleuve.
Lyon: Communaute Urbaine-GRAND LYON.
19. Die Kiezwandler in SO36, 2015. Obstbäume im Görli. [Online] document disponibil la:
http://goo.gl/Hs8luU. [Accesat 2015].
20. Dobrescu, E., 2009. Studii privind revitalizarea și restaurarea unor grădini din România
realizate în sec. XIX-XX, sub influența modelelor francez și italian (teză de doctorat).
București: Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.
21. Dobrovie, I., 2010. Constanța - orașul forum: Remodelarea zonei Gării și conectarea acestui
spațiu la punctele de interes ale orașului (lucrare de licență). București: Universitatea de
Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.
22. Driskell, D, 2002. Participation Toolkit, In Creating Better Cities with Children and Youth.
A Manual for participation. Paris: UNESCO Publishing, pp. 97-160.
23. El-Shamali, S., 2003. Parcul Central Izvor (lucrare de licență - coordonator: arh. Valentin
Donose). București: Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.
24. El-Shamali S., 2010. Contribuții privind studiul creațiilor din România ale peisagistului Carl
Friederich Meyer și punerea acestora în valoare în contemporaneitate (teză de doctorat).
București: Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.
25. Embassy of the Czech Republic in Bucharest, 2012. Events - Czech Day at the University of
Agriculture and Veterinary Medicine in Bucharest. [Online] document disponibil la:
http://goo.gl/s4Cp70. [Accesat 2015].
26. Freunde des Mauerparks, 2015a. mauerpark.info - Over 15 Years of Commitment. [Online]
document disponibil la: http://goo.gl/4IlXal. [Accesat 2015].
27. Freunde des Mauerparks, 2015b. mauerpark.info - Exhibit on the History of Mauerpark.
[Online] document disponibil la: http://goo.gl/LLJrBN. [Accesat 2015].
28. Folgert, J., 2012. Introduction to Geographic Information Systems (GIS). [Online] document
disponibil la: http://www.knowgis.com/free_knowgis.html. [Accesat 2014].
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
29. Gândul, 2011. gandul.info: Sorin Oprescu l-a învins în justiție pe Vanghelie și a recuperat
Parcul Izvor. Primăria Capitalei se judecă și pentru parcurile Crângași și Colțea. [Online]
document disponibil la: http://goo.gl/ZSqBkD. [Accesat 2015].
30. Greater London Authority, 2012. Green Infrastructure and Open Environments: The All
London Green Grid. [Online] document disponibil la: https://goo.gl/Jlfuad. [Accesat 2015]. 241
31. Greater London Authority, 2015. Pocket Parks Programme. [Online] document disponibil la:
https://goo.gl/VBGb3z. [Accesat 2015].
32. Grupul de Lucru "Bucuresti 2000" (ed.), 2000. Concurs Internațional de Urbanism
"Bucharest 2000". București: Editura Simetria.
33. GRÜN BERLIN GmbH, 1995. Grünes Berlin: Planungen und Projekte. Berlin:
Senatsverwaltung für Stadtentwicklung und Umweltschutz.
34. GRÜN BERLIN GmbH, 2015. gruen-berlin.de. [Online] document disponibil la:
http://goo.gl/PNhKb4. [Accesat 2015].
35. Institutul de Proiectare ”Proiect-București”, 1989. Parc Izvor - Splai - Hașdeu: Planuri de
plantare. București: Institutul de Proiectare ”Proiect-București”.
36. Ismail, E., 2015. Integrarea dezvoltării urbane în context ecologic și peisager - Lacul
Grivița, București (studiu preliminar în cadrul lucrării de licență). București: Universitatea
de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.
37. KidMAGIA, 2015. kidmagia.ro - Parcul Izvor. [Online] document disponibil la:
http://goo.gl/RmyRPi. [Accesat 2015].
38. Koeser, A. K., Hasing, G., McLean, D. & Northrop, R., 2013. Tree Risk Assessment
Methods: A Comparison of Three Common Evaluation Forms. Florida: Environmental
Horticulture Department (UF/IFAS Extension).
39. Lazăr-Bâra, A., 2015. Contribuții la managementul peisajului montan: aspecte ecologice ale
spațiilor verzi din stațiunile turistice (teză de doctorat). București: Universitatea de Științe
Agronomice și Medicină Veterinară București.
40. Lörzing, H., 2000. Design of Urban Open Space: Bringing a Piece of Landscape into the
City. Dubrovnik: European Council of Landscape Architecture Schools.
41. Mairie de Paris, 2015a. Parcs, jardins, squares. [Online] document disponibil la:
http://goo.gl/FzwNEu. [Accesat 2015].
42. Mairie de Paris, 2015b. La gestion des arbres à Paris. [Online] document disponibil la:
http://goo.gl/E7z64F. [Accesat 2015].
43. Mauerpark Berlin. 2010. [Film] Directed by Francesca Weber-Newth & Sally Mumby-Croft.
Germany: Francesca Weber-Newth & Sally Mumby-Croft.
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
44. Mayor of London, 2009. A Manifesto for Public Space: London’s Great Outdoors. [Online]
document disponibil la: https://goo.gl/BZgBRK. [Accesat 2015].
45. Mănescu, C. R., 2008. Cercetări privind gradul de rezistență la unii agenți poluanți a unor
specii dendrologice (teză de doctorat). București: Universitatea de Științe Agronomice și
Medicină Veterinară București. 242
46. Östberg, J., 2013. Tree inventories in the urban environment: methodological development
and new applications (teză de doctorat - Faculty of Landscape Planning, Horticulture and
Agricultural Science). Alnarp: Swedish University of Agricultural Sciences.
47. Pădure D., 2013. Contribuții la realizarea și implementarea cadastrului urban-edilitar
(rezumatul tezei de doctorat). [Online] document disponibil la: http://goo.gl/eLtU0L.
[Accesat 2014].
48. Primăria Municipiului București, 2014. Primăria Municipiului București - Planuri urbanism.
[Online] document disponibil la: http://goo.gl/3fazHa. [Accesat 2015].
49. Primăria Municipiului București, 2015a. pmb.ro - Date geografice. [Online] document
disponibil la: http://goo.gl/EBKiOH. [Accesat 2015].
50. Primăria Municipiului București, 2015b. Primăria Municipiului București - Parcuri
administrate de ALPA. [Online] document disponibil la: http://goo.gl/dz3FRP. [Accesat
2015].
51. Re-act Now Studio & DS Birou de Arhitectura, 2014. Primaria Municipiului Bucuresti -
Plan Urbanistic Zonal Parc Izvor - Pod Mihai Voda (Memoriu General - Regulament Local
de Urbanism: Etapa Elaborarii Propunerilor). [Online] document disponibil la:
http://goo.gl/srNicZ. [Accesat 2015].
52. Realitatea Media, 2011. realitatea.net: Oprescu recuperează în justiţie Parcul Izvor, de la
Vanghelie. [Online] document disponibil la: http://goo.gl/Xp9PiM. [Accesat 2015].
53. Richard, M. R., 2014. THE TREE INVENTORY. [Online] document disponibil la:
http://goo.gl/Xs7XcT. [Accesat 2014].
54. Senate Department for Urban Development and Environment, 1997. Grünanlagengesetz –
GrünanlG (Green Investment Schemes Act). [Online] document disponibil la:
http://goo.gl/0z9G3o. [Accesat 2015].
55. vBulletin Solutions Inc., 2007. skyscrapercity.com - Projects & Construction. [Online]
document disponibil la: http://goo.gl/ePgbHm. [Accesat 2015].
56. vBulletin Solutions Inc., 2009. skyscrapercity.com - Proposal for The Civic Center (Palace
of Parliament). [Online] document disponibil la: http://goo.gl/JJiDzw. [Accesat2015].
57. Weather Underground, 2015a. Weather History for EDDT. [Online] document disponibil la:
http://goo.gl/VON9Lv. [Accesat 2015].
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
58. Weather Underground, 2015b. Weather History for LRBS. [Online] document disponibil la:
http://goo.gl/3VUuTy. [Accesat 2015].
59. Wikimedia Commons - by Gabriel from Bucharest - Romania, 2008. File: Bucharest City
Challenge 2008 (CC BY 2.0 ). [Online] document disponibil la: goo.gl/mHJmEH. [Accesat
2015]. 243
60. Wikimedia Commons, 2007. File: Bucharest in 1927. [Online] document disponibil la:
https://goo.gl/qdzJo4. [Accesat 2015].
61. Wiseman, E., 2014. Understanding Our Urban Forest Assets: Methods of Tree Inventory and
Urban Tree Canopy Analysis (webinar și materiale de curs). [Online] document disponibil la:
http://goo.gl/Zoq7Sp. [Accesat 2014].
62. World Weather Online, 2015a. Berlin Monthly Climate Average, Germany. [Online]
document disponibil la: http://goo.gl/dxySNO. [Accesat 2015].
63. World Weather Online, 2015b. Bucharest Monthly Climate Average, Romania. [Online]
document disponibil la: http://goo.gl/JFHYQM, [Accesat 2015].
64. Ziarul Ring, 2010. Ring: Miniparlamentul este foarte mare. [Online] document disponibil la:
http://goo.gl/i2Pv5R, [Accesat 2015].
DOCUMENTE CADRU
1. Charte européenne de l’arbre d’agrément (1995)
International Society of Arboriculture
document disponibil la: http://goo.gl/fgDfZ. [Accesat 2013].
2. European Landscape Convention
Council of Europe
document disponibil la: http://goo.gl/t7IF9j. [Accesat 2013].
3. La Charte de l’arbre - Construisons ensemble une nouvelle culture urbaine (2011)
GRANDLYON - Communauté Urbaine
document disponibil la: http://goo.gl/G9jHWl [Accesat 2013].
4. Tree Risk Assessment & Abatement Procedures and Information: Urban Forestryand
Natural Areas Programs (2011)
Distric of Saanich
document disponibil la: http://goo.gl/x1TTrG [Accesat 2013].
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
LEGISLAȚIE
1. Ordin Nr. 157/1973 pentru aprobarea Instrucțiunilor Tehnice pentru Proiectarea
Spațiilor Verzi pentru localitățile urbane
2. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construct
3. H.G. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism 244
25. Normă tehnică / 2008 pentru aplicarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi
administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane (Elaborarea
Registrului Local al Stațiilor Verzi)
26. Legea nr. 261/2009 privind aprobarea O.U.G. nr. 214/2008
27. H.C.G.M.B. nr. 304/2009 privind aprobarea Normelor de protecție a spațiilor verzi pe 245
WEBOGRAFRIE
1. http://leafsnap.com/ (Leafsnap: An Electronic Field Guide)
2. http://regver.pmb.ro/ (Cadastrul Verde al Municipiului București)
3. http://www.americanforests.org/ (American Forests)
4. http://www.epa.gov/ (United States Environmental Protection Agency)
5. http://www.monumentaltrees.com/ (Monumental Trees)
6. http://www.oxforddictionaries.com/ (Oxford Dictionaries)
7. http://www.pps.org/reference/grplacefeat/ (Project for Public Spaces - PPS)
8. http://www.toposmart.com/index.php/glossar (Topo Smart)
9. http://www.townofwarwick.org/index.shtml (Town of Warwick)
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
Tabelul 4.1 – Categoriile de spații libere din Londra conform Green Infrastructure Pag. 45
and Open Environments: The All London Green Grid (Greater London Authority,
2012)
Table 4.1 – Types of open spaces in London according to Green Infrastructure and
Open Environments: The All London Green Grid (Greater London Authority, 2012)
Tabelul 5.2 – Zone înglobate de spațiile verzi analizate în cadrul aplicațiilor in situ Pag. 134
Table 5.2 – Areas embedded by the green spaces analyzed in the in situ studies
Tabelul 5.3 – Numărul de elemente vegetale înglobate de spațiile verzi analizate în Pag. 135
cadrul aplicațiilor in situ
Table 5.3 – Number of vegetal elements embedded by the green spaces analyzed in
the frame of in situ studies
Fig. 1.2 – Exemplu de date conținute de Cadastrul Verde al Municipiului București Pag. 4
în cazul Parcului Cișmigiu (sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014)
Fig. 1.2 – Example of data contained in the Green Cadaster of Bucharest in the case
of Cișmigiu Park (sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014)
Fig. 1.3 – Exemplu de date conținute de Cadastrul Verde al Municipiului București Pag. 5
în cazul vegetației din Parcul Cișmigiu (sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014)
Fig. 1.3 – Example of data contained in the Green Cadaster of Bucharest in the case
of Cișmigiu Park vegetation (sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014)
Fig. 1.4 – Extras din Cadastrul Verde al Municipiului București realizat în perioada Pag. 6
2009-2011 care prezintă o serie de alveole verzi fără arbori în partea de nord a
Pieței Victoriei (sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014)
Fig. 1.4 – Extract from Green Cadaster of Bucharest relised in 2009-2011
presenting a series of green surfaces without trees in the northern part of Victoriei
Place (sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014)
Fig. 1.5 – Extras din aplicația Google Earth și aplicația Street View (19.06.2012) Pag. 6
care evidențiază existența arborilor în partea de nord a Pieței Victoriei,
aceeași ca în Fig.1.3 (sursa: Google Earth, 2014)
Fig. 1.5 – Extracts from Google Earth and Street View aplications (19.06.2012)
showing the existance of trees in the northern part of Victoriei Place,
same as in Fig.1.3 (sursa: Google Earth, 2014)
Fig. 3.1 – Exemplu de notații utilizate pentru documentarea observațiilor realizate în Pag. 27
teren (imagine: Diana Culescu)
Fig. 3.1 – Example of notations used to document the observations made in the field
(image: Diana Culescu)
Fig. 3.2 – Exemplificarea măsurării pe baza unui obiect-etalon; în cazul de față Pag. 34
dimensiunea plantei este de trei ori mai mare decât cea a ghiveciului; în practică,
știind dimensiunea aproximativă a ghiveciului poate fi determinată și dimensiunea
propriu-zisă a plantei (sursă imagine: de Prémont & Philippi, 2002)
Fig. 3.2 – Exemplification of the measuring method based on a standard object; in
this case the size of the plant is three times bigger than that of the pot; in practice,
knowing the approximate size of the pot can help determined the dimension of the
plant itself (image source: de Prémont & Philippi, 2002)
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
Fig. 4.1 – Exemplu de decupare a spațiului urban în cazul Registrului Verde al Pag. 42
Municipiului București în care un spațiu verde de tip parc este subîmpărțit în alte tipuri
de spații printre care se numără și spațiul verde (sursa imaginilor: http://regver.pmb.ro/,
2015)
Fig. 4.1 – Example of urban space partition within the Bucharest’s Green Registry
where a green space which is a park is further divided in other types of subspaces 248
including other green spaces (images source: http://regver.pmb.ro/, 2015)
Fig. 4.3 – Decuparea spațiului urban pe cele două paliere - spațiu construit și spațiul Pag. 51
liber - în cazul orașului București pentru anul 1989 (plan suport preluat din
Machedon, 2006)
Fig. 4.3 – Divizion of the urban space by two layers - built space and open space -
for Bucharest situation in 1989 (support plan retrieved from Machedon, 2006)
Fig. 4.4 – Exemplu de spațiu public plantat: parvisul clădirii Französische Pag. 57
Friedrichstadtkirche din Berlin (imagine: Diana Culescu)
Fig. 4.4 – Example of planted public space: surrounding area of the building
Französische Friedrichstadtkirche from Berlin (image: Diana Culescu)
Fig. 4.5 – Exemplu de spațiu plantat atașat: curtea interioară din cadrul Insulei Pag. 57
Muzeelor din Berlin (imagine: Diana Culescu)
Fig. 4.5 – Example of attached planted space: the inner courtyard of the Museum
Island in Berlin (image: Diana Culescu)
Fig. 4.6 – Structură plantată: peretele verde al Musée du quai Branly, Paris Pag. 58
(imagini: Diana Culescu)
Fig. 4.6 – Planted structure: the green wall of Musée du quai Branly, Paris (images:
Diana Culescu)
Fig. 4.7 – Accesorii vegetale: bacuri amplasate pe Calea Victoriei, București Pag. 58
(imagine: Diana Culescu)
Fig. 4.7 – Plant accessories: containers placed along Victoria Avenue, Bucharest
(image: Diana Culescu)
Fig. 4.8 – Exemple de spații succesionale: stînga – Lacul Văcărești din București Pag. 59
(imagine: Mihai Culescu); dreapta – Insulă pe Lacul Fundeni, București (imagine:
Ioana Tudora)
Fig. 4.8 – Examples of successional spaces: left – Lake Văcărești from Bucharest
(image: Mihai Culescu); right – Island on Fundeni Lake in Bucharest (image: Ioana
Tudora)
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
Fig. 5.1 – Planul director de sistematizare a Bucureștiului din 1935, realizat de Pag. 64
Cincinat Sfințescu (sursa: Ioana Tudora)
Fig. 5.1 – Bucharest masterplan from 1935, realised by Cincinat Sfințescu (source:
Ioana Tudora)
Fig. 5.2 – Tendința de expansiune a Bucureștiului după 1990 (după Ismail, 2015) Pag. 66 249
Fig. 5.2 – Bucharest’s urban sprawl trends (după Ismail, 2015)
Fig. 5.3 – Planul actual al Bucureștiului, cu împărțirea sa în cele șase sectoare și Pag. 67
poziționarea aproximativă a parcului care face obiectul acestui studiu
Fig. 5.3 – Bucharest plan, its subdivision into 6 sectors and the positioning of the
park examined within this study
Fig. 5.4 – Planul actual al Berlinului, cu împărțirea sa în cele 12 sectoare (Bezirk) și Pag. 69
poziționarea aproximativă a parcurilor care fac obiectul acestui studiu
Fig. 5.4 – Berlin plan, its subdivision into 12 sectors (Bezirk) and the location of the
two parks examined within this paper
Fig. 5.5 – Media temperaturilor maxime înregistrate de-a lungul anului în București Pag. 71
și Berlin (pe baza datelor obținute de la: World Weather Online, 2015a; World
Weather Online, 2015b)
Fig. 5.5 – Average high temperature registered over the year for Berlin and
Bucharest (based on data retrieved from: World Weather Online, 2015a; World
Weather Online, 2015b)
Fig. 5.6 – Zonele de rezistență pentru plante lemnoase în Europa (după Bärtels, Pag. 72
1991)
Fig. 5.6 – Hardiness Zones for woody plants in Europe (after Bärtels, 1991)
Fig. 5.7 – Hartă care prezintă zona istorică a Bucureștiului; cu roșu este reprezentată Pag. 73
suprafața restructurată după 1980 de administrația comunistă (sursa imaginii:
Harhoiu, 1997)
Fig. 5.7 – Map depicting the historic area of Bucharest; in red is represented the
surface that was restructured after 1980 by the communist administration (image
source: Harhoiu, 1997)
Fig. 5.8 – Două dintre variantele elaborate pentru amenajarea Parcului Izvor de Pag. 74
către domnul arh. Valentin Donose, realizate înainte de Revoluția din 1989 (sursa
imaginilor: Institutul de Proiectare ”Proiect-București”, 1989)
Fig. 5.8 – Two versions of the landscaping project for Izvor Park developed by Mr.
arch. Valentin Donose, developed before the 1989 Revolution (images source:
Institutul de Proiectare ”Proiect-București”, 1989)
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
Fig. 5.9 – Vedere aeriană din 1927 a cartierului Uranus și a Dealului Arsenalului; Pag. 75
acest țesut organic istoric al orașului a fost alterat sever de intervențiile comuniste
(sursa imaginii: Wikimedia Commons, 2007)
Fig. 5.9 – 1927 aerial view of Uranus neighborhood and Arsenal Hill; this organic
historic urban tissue of the city was severely altered during the communist
interventions (image source: Wikimedia Commons, 2007) 250
Fig. 5.10 – Machetă reprezentând zonele construite și libere care însoțesc Palatul Pag. 76
Parlamentului; această conformație spațială este păstrată și la ora actuală (sursa
imaginii: vBulletin Solutions Inc., 2009)
Fig. 5.10 – Model depicting the built and open areas that encompasses the
Parliament Palace; this spatial conformation is the one preserved to date (image
source: vBulletin Solutions Inc., 2009)
Fig. 5.11 – Machetă reprezentând propunerea echipei von Gerkan pentru zona Pag. 76
Palatului Parlamentului în cadrul competiției “București 2000” (sursa imaginii:
vBulletin Solutions Inc., 2007)
Fig. 5.11 – Model depicting the von Gerkan team proposition for the Parliament
Palace area within the “Bucharest 2000” competition (image source: vBulletin
Solutions Inc., 2007)
Fig. 5.12 – Imagine de prezentare a unei propuneri de amenajare a zonei din jurul Pag. 77
Plalatului Parlamantului datând din 2010 (sursa imaginii: www.dsba.ro)
Fig. 5.12 – Design proposal for the area around the Parliament Palace from 2010
(image soruce: www.dsba.ro)
Fig. 5.13 – Proiectul propus de DSBA în cadrul concursului pentru amenajarea Pag. 77
zonei din fața Palatului Parlamentului din 2013 (sursa imaginii:
http://www.cdep.ro/)
Fig. 5.13 –DSBA proposal in the frame of the design contest for the area in front of
the Parliament Palace in 2013 (image source: http://www.cdep.ro/)
Fig. 5.14 – Utilizări temporare ale Parcului Izvor: bâlciuri festivaluri, pâine și circ Pag. 78
(imagini: Ioana Tudora)
Fig. 5.14 – Temporary uses of Izvor Park: fairs, festivals, bread and circuses
(imagini: Ioana Tudora)
Fig. 5.15 – Tribune construite în 2008 în partea de sud-vest a parcului pentru Pag. 79
Circuituld eFormula 3 ”Bucharest Ring”; pregătirea evenimentului a dus la tăierea
arborilor din zona respectivă a Parcului Izvor, precum și a altora înglobați de alte
spații adiacente Palatului Parlamentului (sursa imaginii: Wikimedia Commons - by
Gabriel from Bucharest - Romania, 2008)
Fig. 5.15 – Stands built in 2008 in the south-west part of the park for “Bucharest
Ring” Formula 3 Circuit; the event preparation caused the removal of several trees
within Izvor Park, but also in other spaces surrounding the Parliament Palace
(image source: Wikimedia Commons - by Gabriel from Bucharest - Romania, 2008)
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
Fig. 5.16 – Reprezentanți ai Ambasadei Republicii Cehe planând tei împreună cu Pag. 79
invitații lor dea lungul aleii Václav Havel din Parcl Izvor [sursa imaginii: Embassy
of the Czech Republic in Bucharest, 2012)
Fig. 5.16 – Czech Embassy representatives and their guests planting linden trees, in
2012, along Václav Havel alley within Izvor Park [image source: Embassy of the
Czech Republic in Bucharest, 2012) 251
Fig. 5.18 – Parcul Izvor: stânga – Intrarea de lângă stația de metrou Izvor; dreapta – Pag. 82
Racordarea celor două tipuri de pavaje (imagini: Ioana Streza)
Fig. 5.18 – Izvor Park: left – Entrance next to Izvor metro station; right – The
connection between the two types of pavement (images: Ioana Streza)
Fig. 5.19 – Parcul Izvor: accesuri, circulații, zonificarea utilizărilor observate (plan Pag. 83
suport: Google Maps)
Fig. 5.19 – Izvor Park: entrances, circulations, zoning of the observed usages
(background plan: Google Maps)
Fig. 5.34 – Parcul Izvor: agregarea vegetației lemnoase (plan suport: Google Maps) Pag. 89
Fig. 5.34 – Izvor Park: aggregation of woody vegetation (background plan: Google
Maps)
Fig. 5.36 – Exemplare de Albizia julibrissin plantate în cea de-a doua etapă de Pag. 90
intervenție
Fig. 5.36 – Albizia julibrissin specimens planted in the second stage of intervention
Fig. 5.38 – Vegetație din cadrul Aleii Václav Havel, către Palatul Parlamentului Pag. 90
Fig. 5.38 – Vegetation on Václav Havel Alley, toward Parliament Palace
Fig. 5.39 – Mașină utilizată pentru stropirea vegetației, circulând în interiorul Pag. 93
parcului
Fig. 5.39 – Car used for watering the vegetation, moving within the park
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
Fig. 5.40 – Hamac amplasat în zona pentru relaxare, ancorat de doi dintre arbori Pag. 93
Fig. 5.40 – Hammock placed in the relaxation area, anchored by two trees
Fig. 5.41 – ”Fâșia morții” după căderea Zidului Berlinului, înainte de a fi Pag. 94
transformată în parc (sursa imaginii: Freunde des Mauerparks, 2015b)
Fig. 5.41 – The ”death strip” after the fall of the Berlin Wall, before being 253
transformed into a park (image source: Freunde des Mauerparks, 2015b)
Fig. 5.42 – ”Fâșia morții” în momentul începerii lucrărilor (sursa imaginii: Freunde Pag. 94
des Mauerparks, 2015b)
Fig. 5.42 – The ”death strip” at the moment of the work-site opening (image source:
Freunde des Mauerparks, 2015b)
Fig. 5.43 – Parcul Mauer: etape de execuție (sursa imaginii: GRÜN BERLIN Pag. 95
GmbH, 1995)
Fig. 5.43 – Mauer Park: implementation stages (image source: GRÜN BERLIN
GmbH, 1995)
Fig. 5.55 – Zona amfiteatrului din Parcul Mauer în vara anului 2015 (imagine: Diana Pag. 97
Culescu)
Fig. 5.55 – Amfitheater area in Mauer Park in the summer of 2015 (image: Diana
Culescu)
Fig. 5.56 – Parcul Mauer: accesuri, circulații, zonificarea utilizărilor observate (plan Pag. 98
suport: Google Maps)
Fig. 5.56 – Mauer Park: entrances, circulations, zoning of the observed usages
(background plan: Google Maps)
Fig. 5.57 – Parcul Mauer: stânga – Pavajul aleii principale; dreapta – Urcare Pag. 99
improvizată a pantei dintre aleea principală și parterul verde adiacent
Fig. 5.57 – Mauer Park: left – Main alley pavement; right – Improvised access
between the main alley and adjacent green surface
Fig. 5.58 – Vedere către esplanada verde a Parcului Mauer; se remarcă concetrarea Pag. 100
grupurilor de utilizatori din zona pentru picnic către locul de joacă dinspre centrul
parcului
Fig. 5.58 – View overlooking the green esplanade of MauerPark; it may be
observed the concentration of the user groups of the picnic area toward the central
playground
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
Fig. 5.59 – Parcul Mauer în timpul festivalul Fête de la Musique 2015 desfășurat în Pag. 100
luna iunie
Fig. 5.59 – Mauer Park during the Fête de la Musique festival held in June 2015
Fig. 5.76 – Parcul Mauer: agregarea vegetației lemnoase (plan suport: Google Maps) Pag. 106
Fig. 5.76 – Mauer Park: aggregation of woody vegetation (background plan: Google
Maps)
Fig. 5.77 – Mașină pentru colectarea gunoiului, circulând în zona pădurii de plopi Pag. 109
Fig. 5.77 – Garbage collection car, circulating in the poplar forest
Fig. 5.78 – Rădăcini ieșite la suprafața solului în cazul arborilor din zona pădurii de Pag. 109
plopi
Fig. 5.78 – Roots emerging from the soil within the poplar forest area
Fig. 5.79 – Arbore din zona perdelei verzi, afectat de prinderea bicicletelor pe Pag. 110
parcursul desfășurării târgului de duminică
Fig. 5.79 – Tree belonging to the green curtain area, affected by bikes attachment
during the course of the Sunday fair
Fig. 5.80 – Exemplar de Sophora japonica a cărui bază a trunchiului a fost afectată Pag. 110
prin lovirea cu bile metalice (în cadrul jocului de petanque)
Fig. 5.80 – Sophora japonica specimens whose trunk base was affected by hitting it
with metal balls (during the petanque games)
Fig. 5.81 – Decorațiune rămasă prinsă de ramurile unui arbore în zona pădurii de Pag. 111
mesteceni
Fig. 5.81 – Decorations remaining hanged by the tree branches in the birch forest
Fig. 5.82 – Expunerea spre vânzare a produselor în cadrul târgului utilizand Pag. 111
ramurile arborilor
Fig. 5.82 – Exposing products for sale at the fair using trees branches
Fig. 5.83 – Conformația elementului vegetal perete verde (1) Pag. 111
Fig. 5.83 – Conformation of the green element green wall (1)
Fig. 5.84 – Circulații improvizate de-a lungul peluzei mari și pe panta taluzului Pag. 111
stadionului
Fig. 5.84 – Improvised circulation over the big lawn and the stadium slope
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
Fig. 5.85 – Vedere aeriană de la 1920 a zonei Gării Görlitzer (sursa imaginii: Kramer, Pag. 112
2013)
Fig. 5.85 – Aerial view from 1920 over Görlitzer Railway Station area (image
source: Kramer, 2013)
Fig. 5.86 – Zona Görlitzer în anul 1976 (sursa imaginii: Kramer, 2013) Pag.112 256
Fig. 5.86 – Görlitzer Area în 1976 (image source: Kramer, 2013)
Fig. 5.87 – Ansamblul Pamukkale din partea de nord-vest a Parcului Görlitzer la Pag. 113
puțin timp după inaugurare (sursa imaginii: Kramer, 2013)
Fig. 5.87 – Pamukkale ensemble placed in the North-West part of Görlitzer Park
shortly after opening (image source: Kramer, 2013)
Fig. 5.88 – Zona centrală a Parcului Görlitzer în vara anului 2015 (imagine: Diana Pag. 114
Culescu)
Fig. 5.88 – The central area of Görlitzer Park in the summer of 2015 (image: Diana
Culescu)
Fig. 5.89 – Parcul Görlitzer: accesuri, circulații, zonificarea utilizărilor observate Pag. 115
(plan suport: Google Maps)
Fig. 5.89 – Görlitzer Park: entrances, circulations, zoning of the observed usages
(back. plan: Google Maps)
Fig. 5.90 – Conformația împrejmuirii Parcului Görlitzer în zona taluzului din sud-est Pag. 116
Fig. 5.90 – Görlitzer Park’s fence conformation at the south-east slope
Fig. 5.91 – Conformația împrejmuirii în zona intrării către peluza central Pag. 116
Fig. 5.91 – Fence conformation of the entrance area toward the central lawn
Fig. 5.92 – Traseu improvizat care continuă axul principal, accesând taluzul din Pag. 117
zona de vest
Fig. 5.92 – Improvised route continuing the main axis over the western slope
Fig. 5.93 – Traseu improvizat care traversează peluza centrală a parcului Pag. 117
Fig. 5.93 – Improvised route crossing the central lawn of the park
Fig. 5.97 – Perspectivă din zona Pamukkale; pe fundal, în partea stângă a imaginii Pag. 119
pot fi observate cele trei clădiri păstrate din ansamblul Gării Görlitzer, respectiv (de
la stînga la dreapta): Cafeneaua Isa Mitz, Cafeneaua Edelweiss și Centrul de
Asistență Socială Kreuzer
Fig. 5.97 – Overview from the Pamukkale area; in the background, toward the left
part of the image can be observed the buildings retained from the Görlitzer Railway 257
Station, namely (from left to right): Isa Mitz Café, Edelweiss Café and Kreuzer
Social Assistance Center
Fig. 5.99 – Zona pentru grătar: grup de utilizatori poziționat lângă împrejmuirea Pag. 120
aferentă locului de joacă (1)
Fig. 5.99 – Barbecue area: group of users positioned near the fence of the
playground area (1)
Fig. 5.100 – Grupuri de utilizatori așezate în zona peluzei cu arbore Pag. 121
Fig. 5.100 – Groups of users settled within the lawn with tree area
Fig. 5.101 – Loc de joacă temporar organizat în zona peluzei cu arbore de o Pag. 121
asociație
Fig. 5.101 – Temporary playground organized within the loan with tree by an
association
Fig. 5.103 – Utilizatori așezați la umbra masivului adiacent peluzei centrale Pag. 122
Fig. 5.103 – Users sitting in the shade of the trees placed next to the central lawn
Fig. 5.104 – Grupuri de utilizatori din zona Livada din Görli Pag. 122
Fig. 5.104 – Groups of users within the Görli’s orchard
Fig. 5.111 – Parcul Görlitzer: agregarea vegetației lemnoase (plan suport: Google Pag. 125
Maps)
Fig. 5.111 – Görlitzer Park: aggregation of woody vegetation (background plan:
Google Maps)
Fig. 5.112 – Imagini prezentând interacțiuni cu exemplarul solitar de Robinia Pag. 129
pseudoacacia (salcâmul-magnet) și o parte din vătămările prezente la baza tulpinii
Fig. 5.112 – Images presenting interactions with the solitary specimen of Robinia
pseudoacacia (the acacia-magnet) and some of the injuries present at the base of the
stem
Fig. 5.113 – Utilizarea arborilor pentru prinderea decorațiunilor în cadrul unei Pag. 130
petreceri aniversare din zona pentru grătar (2)
Fig. 5.113 – Trees used for displaying the decorations for a birthday party within
the barbecue area (2)
Fig. 5.114 – Leagăn prin de una dintre ramurile unui plop; arborele prezintă și Pag. 130
vătămări importante la nivelul tulpinii
Fig. 5.114 – Swing attached to the branches of a poplar; the tree also has significant
stem damages
Fig. 5.115 – Mașină colectând gunoiul în zona pentru grătare (2) Pag. 130
Fig. 5.115 – Car collecting garbage in the barbecue area (2)
Fig. 5.116 – Zona peluzei centrale la joncțiunea cu traseul aferent axului principal Pag. 130
Fig. 5.116 – Central lawn area at the junction with the path corresponding to main
axis
Fig. 6.1 – Numerotarea subzonelor în cadrul sitului studiat (după Culescu, et al., Pag. 141
2015b)
Fig. 6.1 – Subareas numbering within the studied site (after Culescu, et al., 2015b)
Fig. 6.2 – Numerotarea arborilor în cadrul unei subzone (după Culescu, et al., Pag. 141
2015b)
Fig. 6.2 – Tree numbering within a subarea (after Culescu, et al., 2015b)
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
Fig. 6.3 – Exemplar de Fraxinus excelsior care face parte din amenajarea inițială - Pag. 146
cod 1C-004
Fig. 6.3 – Fraxinus excelsior specimen part of the original setting - code 1C-004
Fig. 6.4 – Exemplar de Fraxinus excelsior apărut spontan - cod 1B-021 Pag.146
Fig. 6.4 – Spontaneously grown Fraxinus excelsior specimen - cod 1B-021 259
Fig. 6.5 – Deviația axului (indicată aici de săgeată atașată trunchiului) arată direcția Pag. 147
de creștere a plantei sub influența concurenței din masiv; coroanele arborilor sunt
reprezentate orientativ în cadrul acestei scheme (după Culescu, et al., 2015b)
Fig. 6.5 – Axis deviation (indicated here by the arrow attached to the trunk) shows
the direction of plant’s growth caused by the competition installed within the
plantation; the crowns are presented in this scheme for guidance (after Culescu, et
al., 2015b)
Fig. 6.9 – Suprafața de hrănire ocupată de rădăcinile unui arbore (sursa imaginii: Pag. 149
Littlewood, 1988)
Fig. 6.9 – Feeding area occupied by the roots of a tree (image source: Littlewood,
1988)
Fig. 6.30 – Corpuri străine prinse la nivelul trunchiului sau ramurilor Pag. 158
Fig. 6.30 – Foreign objects attached at the trunk or branches level
261
Fig. 6.31 – Raport lumină / umbră - situație existentă Pag. 159
Fig. 6.31 – Light / shadow ratio - current situation
Fig. 6.32 – Raport lumină / umbră - după aplicarea recomandărilor pe termen scurt Pag. 160
Fig. 6.32 – Light / shadow ratio - after the applying of recommendations for the
short term
Fig. 6.33 – Axioma stresului uniform și flexibilitatea ca pericol (după Mattheck, Pag. 162
2007)
Fig. 6.33 – The axiom of uniform stress, and slanderness as hazard (after Mattheck,
2007)
Fig. 6.34 – Detalierea situației observate în teren prin simpla introducerea a Pag. 163
dimensiunii coroanei în cazul studiului realizat în 2014 față de cel realizată în 2009
în studiul Bd. Aviatorilor (după Culescu, et al., 2015a)
Fig. 6.34 – Status detailed the current situation by simply presenting the crown size
withi the 2014 survey compared to the one conducted in 2009 on Aviatorilor Blvd.
(după Culescu, et al., 2015a)
Fig. 6.35 – Exemplificare vizuală a claselor de deteriorare a învelișului foliar la Pag. 165
arbori (după Wessolly & Erb, 2014)
Fig. 6.35 – Visual illustration of foliage damage classes in trees (after Wessolly &
Erb, 2014)
Fig. 6.36 – Exemple de umbriri oferite de foliajul pentru diverse specii (după Pag. 166
Dobrovie, 2010)
Fig. 6.36 – Examples of shading provided by the foliage of various species (after
Dobrovie, 2010)
Fig. 7.1 – Viziune propusă ca bază de discuție cu privire la tipurile morfologice ale Pag. 183
spațiului urban
Fig. 7.1 – Perspective proposed as a basis for discussion regarding the urban space
morphological types
Anexa III – Prezentare comparativă a unor programe pentru inventarierea arborilor Pag. 187
din mediul urban
Appendix III – Comparative presentation of some softwares for urban trees
inventorying in urban environement
Anexa IV – Norma tehnică pentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi din Pag. 190
intravilanul localităţilor din 17.05.2010 - Fișa spațiului verde
Appendix IV – Technical norms for the development of the green spaces Registry
within localities limits from 17.05.2010 - Green space form
Anexa V – Grila de evaluare a vegetației arborescente: rezultate aferente studiului Pag. 196
realizat pe situl Strada Pridvorului
Appendix V – Trees assessment chart: results of the study conducted on Pridvorului
Street site
Anexa VI – Recomandări / Intervenții necesare pentru situl Strada Pridvorului Pag. 217
Appendix VI – Recommendations / Required iterventions required for Pridvorului
Street site
Anexa VII – Declarația pentru articolul 35: Distrugerea parcurilor - temă locală, Pag. 226
problemă națională
Appendix VII – The Declaration for Article 35: Parks’s destruction - local topic,
national issue
Anexa VIII – Prezentare schematică a modului de funcționare a aplicației roArbori Pag. 233
Appendix VIII – Schematic illustration of roArbori application’s operation mode