Lucrarea 1 - Filtre Pasive
Lucrarea 1 - Filtre Pasive
Lucrarea 1 - Filtre Pasive
1. NOŢIUNI TEORETICE
Filtrele electrice sunt diporţi care lasă să treacă cu o atenuare cât mai mică oscilaţiile
cuprinse într-o anumită bandă de frecvenţă, numită bandă de trecere şi atenuează cât mai mult
oscilaţiile din restul benzii de frecvenţă, numită bandă de atenuare sau de oprire.
Filtrele îşi găsesc utilizare în toate domeniile telecomunicaţiilor: în radiotehnică, în
electroacustică, în telefonie, în telegrafie dar şi în electronica industrială.
În radiocomunicaţii, filtrele sunt utilizate pentru eliminarea oscilaţiilor nedorite de
frecvenţă înaltă sau de frecvenţă joasă.
O importantă aplicaţie o au filtrele electrice în telefonie şi telegrafie prin curenţi
purtători, pentru separarea unei benzi laterale a oscilaţiilor modulate, la emisie, şi separarea
benzilor corespunzătoare fiecărei căi de recepţie.
Filtrele electrice au rol funcţional de a atenua interferenţele de conducţie, care altfel ar
fi introduse în echipamentul electric sau electronic prin conductoarele de legătură între sursă
şi echipament sau prin linia electrică de alimentare a echipamentului. Din acest punct de
vedere în tehnica CEM (compatibilitate electromagnetică), filtrele se clasifică în filtre pentru
semnalul util şi filtre de reţea.
Din alt punct de vedere, şi anume al caracteristicii de frecvenţă, filtrele se clasifică în
următoarele categorii principale:
- filtre trece-jos (FTJ) ;
- filtre trece-sus (FTS) ;
- filtre trece-bandă (FTB) ;
- filtre opreşte-bandă (FOB);
În tehnica CEM, un loc important îl ocupă filtrele trece-jos pentru că, în general,
semnalul de interferenţă are o frecvenţă mult mai mare decât semnalul util sau decât frecvenţa
reţelei.
În fig. 1 se prezintă schematic poziţia filtrului pentru semnalul util şi a filtrelor de
reţea, în raport cu sursa şi cu aparatul receptor.
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 1
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR ELECTRICE PASIVE
filtrului. Calculul atenuării oferite de un filtru se efectuează pe baza figurii 2, în care sunt
arătate principalele scheme posibile în vederea realizării unui filtru trece-jos cu ajutorul
componentelor pasive. Notaţiile sunt următoarele:
E ds - tensiunea electromotoare perturbatoare (de interferenţă);
Z s - impedanţa sursei (emiţătorului).
Z r - impedanţa receptorului;
Z l - impedanţa longitudinală a filtrului;
Z q - impedanţa transversală a filtrului;
U dr - tensiunea de distorsiune (interferenţă) care apare la bornele receptorului.
E ds = I ( Z s + Z l + Z r )
U dr = I ⋅ Z r
E ds Zs + Zl + Zr
a = 20 log = 20 log [db] (1)
U dr Zr
E ds ZrZq Zr + Zq
a = 20 log = 20 log Z s + ⋅ [dB] (2)
U dr Zr + Zq ZrZq
a) b) c)
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 2
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR ELECTRICE PASIVE
E ds ZrZq Zr + Zq
a = 20 log = 20 log Z s + Z l + ⋅ [dB] (3)
U dr Zr + Zq ZrZq
Din relaţiile (1), (2), (3), se observă că atenuarea depinde de frecvenţa semnalului
perturbator, dar şi de impedanţele sursei şi receptorului. Din această cauză, pentru a determina
experimental eficienţa unui filtru, se practică următorul algoritm:
- se standardizează impedanţele sursei şi receptorului, şi anume:
Z s = Z r = 50 Ω (impedanţă pur rezistivă)
- se măsoară tensiunea de interferenţă U dr în absenţa filtrului şi în prezenţa filtrului.
Rezultă atenuarea :
[dB]
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 3
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR ELECTRICE PASIVE
În figura 5 este prezentată schema electrică a acestui filtru, în care se vede că bobina
de compensare cu miez de ferită L ½ are două înfăşurări bobinate în acelaşi sens.
Pentru frecvenţa de exploatare (de 50 Hz sau 60 Hz) fluxurile magnetice Φ, produse
de cele două bobine se anulează cu excepţia unui flux mic de dispersie Φσ. În acest caz efectul
de filtrare este produs numai de condensatoarele C1 şi C2 de capacitate mare (1…20 µF). Când
filtrul nu este în serviciu, descărcarea condensatoarelor C1 şi C2 este asigurată de rezistenţa R
( ≈ 300 kΩ ).
În acest mod de funcţionare, condensatoarele C3 şi C4, de capacitate ceva mai mică
(0,1µF), nu joacă un rol esenţial.
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 4
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR ELECTRICE PASIVE
bobinei L ½ (5 mH), de curenţii i1 şi i2, sunt în acelaşi sens. Astfel bobina, pentru acest tip de
semnal, prezintă o reactanţă proporţională cu frecvenţa curentului. La frecvenţe mai ridicate
(> 10 MHz) permeabilitatea miezului de ferită dispare, iar funcţia de filtraj este preluată de
condensatoarele C3 şi C4.
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 5
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR ELECTRICE PASIVE
normală fluxul magnetic, produs de curenţii de exploatare, este nul în miezul de ferită. Se are
în vedere şuntarea semnalelor de înaltă frecvenţă atât între faze, cât şi între faze şi pământ.
Funcţia de transfer:
1 / LC
H 12 (s ) =
a) s + (R / L )s + 1 / LC
2
Caracteristici:
- căderea asimptotică de la înaltă
frecvenţă este de 40dB/decadă
- o singură frecvenţă de tăiere cerută
pentru ξ < 1
- căderea asimptotică faţă de cea reală
b) de 3 dB la pulsaţia cerută pentru
factorul de calitate ξ = 2 / 2
R / 2L R C
ξ= =
1 / LC 2 L
Fig. 9. a) Structura filtrului pasiv TJ de ordin II; - frecvenţa de tăiere:
b) Caracteristica amplitudine-pulsaţie a 1
filtrului ω0 =
LC
Funcţia de transfer:
s
H 12 (s ) =
a) s + 1 / RC
Caracteristici:
- creşterea asimptotică de la joasă
frecvenţă este de 20dB/decadă
- frecvenţa de tăiere:
1
ω0 =
b) 2 ⋅ π ⋅ RC
- parametrii ecuaţiilor pentru proiectarea
filtrului în cazul în care se cunoaşte
frecvenţa de tăiere ( ω 0 ) a filtrului
sunt:
1 1
R= C=
Fig.10. a)Structura filtrului pasiv TS de ordin 1; ω 0C ω0 R
b)Caracteristica amplitudine-pulsaţie a
filtrului
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 7
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR PASIVE
Funcţia de transfer:
s2
H 12 (s ) =
s 2 + (R / L )s + 1 / LC
a)
Caracteristici:
- creşterea asimptotică de la joasă
frecvenţă este de 40dB/decadă
- o singură frecvenţă de tăiere cerută
pentru ξ < 1
- căderea asimptotică faţă de cea reală
b) de 3 dB la pulsaţia cerută pentru
factorul de calitate ξ = 2 / 2
R / 2L R C
ξ= =
1 / LC 2 L
- frecvenţa de tăiere :
Fig.11.a) Structura filtrului pasiv TS de ordin 2;
1
b) Caracteristica amplitudine-pulsaţie a ω0 =
filtrului LC
Funcţia de transfer:
s
H 12 (s ) =
RC[ s + (1 / RC )s + 1 / LC ]
2
a)
Caracteristici:
- creşterea şi scăderea asimptotică
de la joasă frecvenţă la înaltă
frecvenţă este de 20dB/decadă
- banda de trecere
1
β = ω 2 − ω1 =
b) RC
- frecvenţa centrală:
1
ω0 =
Fig. 12. a) Structura filtrului pasiv TB; LC
b) Caracteristica amplitudine-pulsaţie
a filtrului
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 8
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR PASIVE
V1 C1
AC
1.50 20.0
1-Caracteristica atenuare-frecvenţă;
1.00 -20.0
2-Forma de undă a căderii de tensiune la
VDB(3) in dB (Volts)
R1 C1
V1
L1
AC
500M -60.0
3
0 -100.0
-500M -140
C2
R1 L1 R2
V1 C1
AC L2
720 0
1- Caracteristica atenuare-
frecvenţă;
2- Forma de undă a căderii de
360 -20.0
tensiune la ieşirea filtrului (V);
VDB(4) in dB (Volts)
VP(4) in Deg
3- Caracteristica de fază;
0 -40.0
3
-360 -60.0
2
-720 -80.0 1
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 10
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR PASIVE
2. CHESTIUNI DE STUDIAT
2.2.1. Se va studia modul de realizare şi de funcţionare a filtrului pasiv trece-jos
(FTJ).
2.2.2. Se va studia modul de realizare şi de funcţionare a filtrului pasiv trece-sus
(FTS).
2.2.3. Se va studia modul de realizare şi de funcţionare a filtrului pasiv trece-bandă
(FTB).
unde:
1 - generator de semnal sinusoidal HAMEG cu frecvenţa maximă de 20 MHz
2 - platformă pe care sunt montate cele trei filtre pasive: filtru trece-jos (FTJ), filtrul
trece-sus (FTS) şi filtrul trece-bandă (FTB);
3 - osciloscop Tektronix cu patru canale de intrare.
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 11
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR PASIVE
4.10. Se repetă aceleaşi operaţii pentru filtrele trece sus şi trece bandă.
trece-sus
trece-bandă
5. CONŢINUTUL REFERATULUI
- noţiuni teoretice;
- chestiuni de studiat;
- schema de lucru şi aparatele utilizate;
- tabelul de date;
- formele de undă oscilografiate;
- caracteristicile amplitudine-frecvenţă (pulsaţie) pentru semnalele de intrare (U1),
respectiv de ieşire (U 2);
- caracteristica atenuare - frecvenţă;
- observaţii personale şi concluzii.
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 12