Elemente de cartografie

Cartografia este o stiinta geografica ce se ocupa cu reprezentarea suprafetei terestre

incusiv a elementelor geografice ce se afla pe ea. Cea mai autentica forma de reprezentare a
suprafetei terestre este globul geografic care reda fidel si forma relativ sferica a Pamantului.
Globul geografic este insa foarte incomod de utilizat in activitatile obisnuite.
Din aceasta cauza s-a cautat o forma mai adecvata de reprezentare a suprafetei terestre
si anume harta. Principala problema in realizarera hartilor o reprezinta imposibilitarea de a
reprezenta in forma plana suprafata sferica a pamantului.
Aceasta reprezentare a unei suprafete sferice in plan presupune in mod obligatoriu
deformari. Aceasta inseamna ca niciodata o harta nu va putea reprezenta corect fara deformari
suprafeta terestra. Deformarile de pe harti vizeaza 3 elemente:
-distanta
-suprafata
-forma( conturul sau unghiurile dintre meridiane si paralele )
In ajutorul cartografiei au fost inventate niste linii imaginare, numite meridiane si
paralele ce realizeaza impreuna reteaua cartografica ce poate stabili cu precizie matematica
pozitia pe glob a orcarui punct.
Paralele = sunt linii imaginare care pe globul geografic (unde se reproduce fidel si forma
pamantului) au forme de cercuri ale caror plane sunt perpendiculare pe axa polilor. Evident ca
vom avea astfel o paralela cu circumferinta cea mai mare numita Ecuator ce poate avea rol de
reper dandui-se valoarea de 0 grade. Celelale paralele situate la N sau la S de Ecuator vor fi
asadar, cercuri cu circumferinte din ce in ce mai mici pana ajung sa fie un punct la polul N si
resprectiv polul S. Valoarea Paralelelor se exprima deci in grade sexagesimale folosite la
masurarea unghiurilor avand 1 grad = 60 minute , 1 minut = 60 secunde.
De altfel marimea in grade a fiecarei paralele este stabilita tot matematic, fiind de fapt
marimea unui unghi ce are varful in central sferei terestre, una din laturi in planul ecuatorial, iar
cealalta latura “impunge”suprafata sferica a pamantului intr-un punct situat pe paralela a carei
valoare vrem sa o stabilim.
De aici rezulta ca paralele
care exprima latitudinea pot avea
valori intre 0-90 grade.
Latitudinea poate fi : Nordica
pentru emisfera situata la nord de
Ecuator, sau Sudica , pentru
emisfera situata la sud de
Ecuator.

1
 Meridianele sunt linii imaginare care pe globul geografic au forma de semicercuri ce
unesc cei 2 poli si ale caror plane sunt perpendiculare pe planul Ecuatorial.
Intrucat toate meridianele sunt identice, alegerea meridianului repr de 0 grade, s-a facut
prin conventie stabilindu-se sa fie cel care trece, prin Greenwich. (langa Londra)
Meridianele exprima longitudinea care in rapot cu meridianul 0 poate fi Estica sau
vestica si ia valoare de la 0-180 grade. Pentru a transpune suprafata sferica a pamantului in
plan, deci pentru a realiza o harta se folosesc asa numitele proiectii cartografice . Dintre acestea
mai importante sunt:
1) Proiectia cilindrica; atunci cand suprafata sferica a pamantului se proiecteaza pe un cilindru
ce poate fi exterior globului terestru, tangent sau secant.
“Imaginea proiectata” pe cilindru, va deveni harta prin taierea cilindrului in lungul unei
generatoare si desfasurarea in plan a cilindrului.
Pe hartile obtinute in proiectia cilindrica meridianele si paralele vor fi linii drepte ce se
intersecteaza rectangular [ unghi drept 90 grade]
Intrucat orice harta, induce defermari ale ceror 3 elemente : distante, suprafete,
unghiuri, in cazul acestei proiectii deformarea vizeaza suprafetele si unghiurile (formele).
Aceasta inseamna ca pe o harta in proiectie cilindrica suprafetele de pa harta, vor fi marite din
ce in ce mai mult odata cu cresterea latitudinii.
De exemplu pe o astfel de harta Groelanda poate sa apara mai intinsa decat America de
Sud desi in realitate este mult mai mica si de asemenea cu un contur deformat.
Proiectia cilindrica a fost folosita de navigatorul Mercator pentru a obtine o proiectie
speciala ce-i poarta numele, folosita in navigatie.
Hartile in proiectie Mercator, prezinta avantajul important pentru navigator de a
reprezenta corect Loxondroma (linia dreapta dintre 2 puncte de pe glob)
Masurand astfel unghiurile intre linia dreapta de urmat si meridianele pe care le
intersecta se poate obtine cu usurinta directia corabiei si cu ajutorul directiei N, data de acul
busolei. 2)Proiectia conica: se realizeaza
in mod similar, numai ca suprafata pe care se face proiectia este un con care poate fi exterior
,secant,sau tangent sferei terestre.
Pe o astfel de harta, meridianele sunt linii drepte ce conveng intr-un punct, iar paralele
arce de cerc. Aceasta proiectie se foloseste adesea pentru a reprezenta anumite portiuni din
suprafata terestra si niciodata intreaga suprafata terestra (ex. harta Europei)
3)Proiectia azimutala; atunci cand proiectia suprafetei terestre se face direct pe un plan ce
poate fi exterior, secant sau tangent sferei terestre.
Aceasta proiectie se foloseste de regula numai pentru reprezentarea regiunilor polare.

2
In aceasta proiectie paralelele sunt cercuri concentrice, iar meridianele sunt linii drepte ce
pleaca din polul N si polul S ca niste raze .
Proiectile cartogafice se aleg in functie de necesitati, uneori se obtin combinatii
matematice ale proiectiilor rezultand o proiectie artificiala cum este de exemplu Aitov-Hammer
folosita pentru hartile didactice.

Scara hartii
Intrucat harta trebuie sa micsoreze elementele geografice din teren pentru a incapea pe
harta, aceasta micsorare se face cu ajutorul scarii hartii. Asadar scara hartii arata de cate ori se
micsoreaza elemental geografic din teren pe harta. Aceasta inseamna ca masurand elementul
geografic de pe harta putem afla cu ajutorul scarii dimensiunile reale.
Cel mai adesea scara hartii, se exprima sub forma unui raport numeric, avand la
numarator cifra 1 , iar la numitor o cifra care exprima de care ori s-a micsorat elementul real pe
harta. De exemplu:- pe o harta la scara 1/400 000 vom avea pt 1 cm pe harta 400.000 cm pe
teren. Cu cit numitorul scarii de proportie este mai mare , cu atit scara hartii este considerata
mai mica si invers. De exemplu pentru o harta a lumii este evident nevoie de o scara foarte mica
pentru ca sa incapa pe harta intrega suprafata terestra , de regula 1/50.000.000. Pentru o harta
a Romaniei scra este cel mai adesea 1/400.000 . Exista si harti la scara mare extrem de precise
folosite de catre militari cum ar fi 1/20.000.

LEGENDA HARTII

Anumite elemente geografice din teren vor fi reprezentate pe harta in mod conventional. De
exemplu pentru riuri linii albastre , pentru relief linii ce reprezinta curbele de nivel si eventual
culori ( maroniu pentru munti , galben pentru dealuri si podisuri , verde pentru cimpii ) etc.
Legenda hartii trebuie sa prezinte semnificatia tuturor semnelor conventionale ce apar pe o
harta.

CUM FOLOSIM O HARTA

Harta este foarte utila in diverse situatii concrete din viata noastra si de aceea este necesar sa
stim cum o putem folosi. O informatie valoroasa pe care o putem obtine de la o harta este
pozitia matematica a unui punct ( de exemplu o localitate ) . Pentru aceasta identificam pe
harta semnul grafic cu care este reprezentat pe harta orasul respectiv . Pentru a afla latitudinea
identificam cea mai apropiata paralela care pe o harta a Romaniei la scara 1/400.000 este o
linie aproape dreapta orientata est-vest. Pe chenarul din dreapta si din stinga al acestei harti
sint scrise valorile acestor paralele. Observam ca pe harta mentionata paralelele sint trasate din
grad in grad iar intre ele sint marcate niste segmente care ne ajuta sa identificam subdiviziunile
de grad adica minutele. Numaram aceste segmente si impartim numarul de minute dintr-un
grad ( 60 ) la numarul de segmente ca sa aflam cite minute revin unui segment.Pe harta

3
mentionata avem 12 segmente ceea ce inseamna ca fiecarui segment ii revin 60 : 12= 5
minute.In continuare luam intre bratele compasului distanta de la localitatea a carei latitudine
vrem s-o aflam si paralela cea mai apropiata. Cu aceasta distanta dintre bratele compasului
mergem la chenarul din dreapta sau din stinga al hartii si aflam cite segmente se cuprind intre
bratele compasului. Numarul de segmente se inmulteste cu 5 si aflam minutele latitudinii.
Gradele inregi sint date de valoarea paralelei la care ne-am raportat. In cazul exemplului nostru
adica pentru harta Romaniei care se afla in emisfera Nordica daca paralela folosita se afla la sud
de localitatea respectiva atunci paralela va da gradele intregi ale latitudinii la care se adauga
minutele calculate . Daca paralela cea mai apropiata se afla la nord de localitatea a carei
latitudine vrem s-o aflam , atunci pentru gradele intregi ale latitudinii vom folosi valoarea
paralelei precedente iar pentru minute vom scadea din 60 numarul de minute calculate.

In mod similar se procedeaza pentru aflarea longitudinii numai ca in acest caz ne folosim de
meridiane care pe harta aleasa ca exempu ( harta Romaniei la scara 1/400.000 ) sint linii
aproape drepte orientate nord – sud iar valorile lor sin trecute pe chenarul de sus si de jos al
hartii.

O alta informatie valoroasa pe care o putem obtine de pe o harta este distanta dintre doua
localitati. Pentru aceasta masuram distanta dintre cele doua localitati pe harta si apoi folosind
scara hartii aflam distanta reala dintre cele doua localitati.

Pentru aflarea altitudinii ne folosim de curbele de nivel de pe harta.