Repere Metodologice Anexa Mecanica

REPERE METODOLOGICE
PENTRU CONSOLIDAREA
ACHIZIȚIILOR ANULUI
ȘCOLAR 2019-2020
Anexa Domeniului
de pregătire
profesională
Mecanică
ÎNVĂȚĂMÂNT
PROFESIONAL ȘI
TEHNIC
ANEXA MECANICĂ
Recomandări metodologice pentru consolidarea achizițiilor din anul școlar 2019-2020

/Ghid metodologic
În învățământul profesional și tehnic, IPT, pregătirea de specialitate se realizează în sistem

modular și se bazează pe Standardul de Pregătire Profesională (SPP) al calificării pe care elevul
o dobândește la absolvirea cursurilor. În Standardul de Pregătire Profesională sunt prevăzute
rezultatele învățării în termeni de cunoștințe, abilități și atitudini. Aceste rezultate sunt
grupate în unități de rezultate ale învățării, fiecare unitate corespunzând unui modul de
pregătire.
Structura curriculum-ului școlar precizează, prin planul de învățământ, categoriile de pregătire
– teoretică și practică, prin laborator tehnologic și instruire în atelier – prin care elevii pot
dobândi rezultatele învățării precizate în SPP. Drept urmare, se recomandă ca planificarea
calendaristică a activității didactice să fie un document care se întocmește integrat, prin
colaborarea cadrelor didactice, care să asigure pentru fiecare categorie de pregătire
succesiunea temelor, corelate, astfel încât abordarea teoretică a cunoștințelor să fie, pe cât
posibil, urmată de aplicarea lor practică, în laboratorul de specialitate sau în atelierul de
instruire practică.
A. PROFIL TEHNIC
A.1. DOMENIUL DE PREGĂTIRE: MECANICĂ
EXEMPLUL 1
Calificarea profesională: Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul III: DETECTAREA DEFECTELOR,

clasa a XI-a
Rezultate ale învăţării (din Conţinuturi ale modului Module și conţinuturi ale Justificare/ recomandări/
modulul de clasa a XI analizat) analizat modulelor din clasa a XII-a în sugestii metodologice/
care pot fi preluate/integrate observații (după caz)
RI doar din perioada COVID Conţinuturi corespunzătoare RI conținuturile din coloana 2.
doar din perioada COVID
1 2 3 4
Modulul analizat:Detectarea defectelor, clasa a XI-a
MODULUL II. Maşini, utilaje şi

instalaţii
Cunoștințe: 3. Defecţiunile sistemelor 1. Exploatarea mașinilor, Se propune integrarea RI

12.1.3. Defecţiunile sistemelor mecanice: defecţiuni generate utilajelor și instalațiilor (cunoștințe -12.1.4.,12.1.5,
mecanice: de concepţia constructivă, 12.1.6.; abilități –12.2.10.
- starea limită de funcţionare a 1.1. Noțiuni generale despre
defecţiuni datorate concepţiei 12.2.11. 12.2.12. și atitudini
organelor de maşini; mașini, utilaje și instalații
- comportarea sistemelor tehnologice şi de execuţie, 12.3.1. 12.3.2. 12.3.3.
mecanice la principalii factori defecţiuni cauzate de uzare, - structura generalã a mașinilor, 12.3.4. 12.3.5. 12.3.6.
12.1.5. Norme de sănătate și defecţiuni cauzate de utilajelor și instalațiilor (indici de 12.3.7. 12.3.8) din SPP-ul
securitate în muncă și a normelor predeformaţii şi şocuri, pentru calificarea Tehnician
calitate, organizarea unei
de prevenire și stingere a defecţiuni cauzate de mediul mecanic pentru întreținere și
incendiilor exploatãri raționale, norme și
1
12.1.6. Norme de protecția ambient, defecţiuni provocate reglementãri necesare pentru reparații (studiate în
mediului. de factorul uman). asigurarea perioada de COVID),aferente
Abilități clasei a XI-a, în RI
12.2.10. Aprecierea stării limită 3.1. Starea limită de funcționãrii în parametri normali, (cunoștințe 10.11; abilități –
de funcţionare a organelor de funcţionare a organelor de elemente de siguranțã în
maşini 10.2.1, 10.2.2, 10.2.3,
maşini; exploatarea mașinilor, utilajelor 10.2.30 și atitudini – 10.3.1-
12.2.11. Analiza comportării
și instalațiilor, fiabilitatea 10.3.28) din SPP-ul pentru
sistemelor mecanice la principalii 3.2. Comportarea sistemelor
factori de stres ai mediului mașinilor, utilajelor și calificarea Tehnician
mecanice la principalii factori instalațiilor);
ambiant mecanic pentru întreținere și
12.2.12. Constatarea de stres ai mediului ambiant..
1.3. Starea tehnicã a mașinilor, reparații, aferente clasei a
defecţiunilor provocate de
5 Norme de sănătate și utilajelor și instalațiilor: XII-a.
factorul uman.
12.2.18. Aplicarea normelor de securitate în muncă şi a
normelor de prevenire şi activitãți operaționale În urma analizei SPP-ului și a
sănătate și securitate în muncă și
a normelor de prevenirea și stingere a incendiilor desfãșurate la verificarea stãrii CRR pentru această
stingerea incendiilor tehnice a mașinilor, utilajelor și calificare, se justifică
12.2.19. Aplicarea normelor de 6. Norme de protecţia instalațiilor, integrarea conținuturilor
protecţie a mediului mediului referitoare la defecte ale
Atitudini mãsurarea/determinarea sistemelor tehnice, studiate
12.3.1. Colaborarea cu membrii parametrilor tehnici și/sau în clasa a XI-a (perioada
echipei de lucru, în scopul
tehnologici, verificarea COVID) de la modulul
îndeplinirii sarcinilor de la locul
de muncă îndeplinirii principalelor cerințe Detectarea defectelor, în
12.3.2. Respectarea procedurilor de securitate în muncã și conținuturile referitoare la
de lucru protecție a mediului, fișa de exploatarea mașinilor,
12.3.3. Asumarea, in cadrul constatare utilajelor și instalațiilor,
echipei de la locul de muncă, a studiate în clasa a XII-a, la
responsabilităţii pentru sarcina de tehnicã; modulul Mașini, utilaje și
lucru primită
instalații. Între procesul de
12.3.4. Asumarea iniţiativei în 1.4. Norme generale de
rezolvarea unor probleme detectarea defectelor și
securitate și sãnãtate în muncã
12.3.5. Respectarea termenelor exploatarea mașinilor și
la exploatarea mașinilor,
de realizare a sarcinilor utilajelor este o strânsă
utilajelor și instalațiilor;
12.3.6. Respectarea regulilor de
2
comportare faţă de risc, specifice 1.5. Norme de protecție a legătură.
lucrării pe care o execută mediului la exploatarea
12.3.7. Preocuparea pentru mașinilor, utilajelor și In timpul exploatării
perfecţionarea propriei pregătiri mașinilor utilajelor și
instalațiilor.
profesionale instalațiilor pot să apară
12.3.8. Respectarea normelor de diferite defecte. Este bine să
securitate și sănătate în muncă.
se cunoască modul de
remediere și cauzele care au
dus la aparația defectelor
Cunoștințele și abilitățile
specifice acestor RI , pot fi
dobândite de către elevi atât
la orele de teorie, laborator
tehnologic cât și la orele de
instruire practică aferente
modulului din clasa a XII-a.
De asemenea, se recomandă
cadrelor didactice să
prezinte și să formeze
abilități elevilor privind
factorii de risc personal şi de
mediu la exploatarea
mașinilor și utilajelor.
MODUL IV. Mentenanța

mașinilor,utilajelor și
instalațiilor, clasa a XII-a
Cunoștințe: 4. Fiabilitatea, 1. Mentenanţa maşinilor, Se propune integrarea RI

mentenabilitatea şi utilajelor şi instalaţiilor (cunoștințe - 12.1.4; abilități
3
12.1.4. Fiabilitatea şi disponibilitatea sistemelor mecanice – 12.2.13. 12.2.14. 12.2.15.
disponibilitatea sistemelor: mecanice: 12.2.16. 12.2.17. și atitudini
1.2 Mentenanța: definiție, – 12.3.1.- 12.3.8.) din SPP-ul
rate de defectare, fiabilitate, 4.1. Siguranța în funcționare; obiectiv, strategii de pentru caligficarea Tehnician
disponibilitate mentenanță. mecanic pentru întreținere și
4.2.Conceptul de fiabilitate,
Abilități: modele tipice de fiabilitate, 2.Organizarea şi planificarea reparații (studiate în
factorii care influențeaza mentenanţei maşinilor, perioada de COVID),
12.2.13. Calcularea ratelor de fiabilitatea sistemelor aferente clasei a XI-a, în RI
defectare ale sistemelor tehnice mecanice; utilajelor şi instalaţiilor (cunoștințe: 13.1.1 - 13.1.2;
mecanice abilități: 13.2.1.-13.2.6 și
12.2.14. Calcularea fiabilităţii 4.3. Rate de defectare (r.d.d.), atitudini: 13.3.3-13.3.5 și
sistemelor tehnice nereparabile factorii care influenţează ratele 2.1.Regimuri de mentenanță: 13.3.8-13.3.13) din SPP-ul
de defectare, calcularea r.d.d. pentru calificareaTehnician
12.2.15. Calcularea - mentenanță preventivă (PM),
ale echipamentelor mecanic pentru întreținere și
disponibilităţii sistemelor tehnice
- mentenanță prin depistarea reparații aferente clasei a
12.2.16. Utilizarea corectă a cu ajutorul r.d.d. ale defectelor, XII-a.
vocabularului comun şi a celui de componentelor;
- mentenanță predictivă(PdM), În urma analizei SPP-ului și a
specialitate 4.4. Mentenabilitatea CRR pentru această
12.2.17. Comunicarea/ sistemelor tehnice - mentenanță corectivă (CM). calificare, se justifică
Raportarea rezultatelor integrarea conținuturilor
4.5. Disponibilitatea sistemelor
activităţilor profesionale referitoare la fiabilitatea
mecanice
desfăşurat mentenabilitatea și
disponibilitatea sistemelor
Atitudini: mecanice, studiate în clasa a
12.3.1. Colaborarea cu membrii XI-a (perioada COVID) de la
îndeplinirii sarcinilor de la locul modulul Detectarea
de muncă defectelor, în conținuturile
12.3.2. Respectarea procedurilor referitoare la mentenanța
de lucru mașinilor și instalațiilor
12.3.3. Asumarea, in cadrul mecanice, studiate în clasa a
4
echipei de la locul de muncă, a XII-a, la modulul Mentenanța
responsabilităţii pentru sarcina de mașinilor,utilajelor și
lucru primită instalațiilor.
12.3.4. Asumarea iniţiativei în
rezolvarea unor probleme Există interdependență între
12.3.5. Respectarea termenelor fiabilitatea și
de realizare a sarcinilor
mentenabilitatea mașinilor și
12.3.6. Respectarea regulilor de
comportare faţă de risc, specifice utilajelor și mentenanța
lucrării pe care o execută Transmiterea cunoștințelor
12.3.7. Preocuparea pentru specifice detectării
perfecţionarea propriei pregătiri defectelor poate fi realizată
profesionale la orele de laborator,
12.3.8. Respectarea normelor de respectiv formarea
securitate și sănătate în muncă. abilităților elevilor la orele
de instruire practică
aferente modulului de clasă
a XII, menționat mai sus.
5
II. INSTRUMENTE DE EVALUARE SUMATIVĂ
Domeniul de pregătire profesională: Mecanică

Calificarea profesională: Tehnician mecanic întreținere și reparații
Anul de studiu: clasa a XI-a
Modulul: Detectarea defectelor
Rezultate ale învățării vizate:

Cunoștințe
12.1.3. Defecţiunile sistemelor mecanice:
- starea limită de funcţionare a organelor de maşini;
- comportarea sistemelor mecanice la principalii factori de stres ai mediului
ambiant;
- defecţiuni provocate de factorul uman.
12.1.4. Fiabilitatea şi disponibilitatea sistemelor:
- rate de defectare, fiabilitate, disponibilitate
Abilități
12.2.10. Aprecierea stării limită de funcţionare a organelor de maşini
12.2.11. Analiza comportării sistemelor mecanice la principalii factori de stres ai mediului
ambiant
12.2.12. Constatarea defecţiunilor provocate de factorul uman
12.2.13. Calcularea ratelor de defectare ale sistemelor tehnice
12.2.14. Calcularea fiabilităţii sistemelor tehnice nereparabile
12.2.15. Calcularea disponibilităţii sistemelor tehnice
12.2.16. Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate
12.2.17. Comunicarea/Raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate
Atitudini
12.3.3. Asumarea, in cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru
sarcina de lucru primită
12.3.6. Respectarea regulilor de comportare faţă de risc, specifice lucrării pe care o
execută
12.3.7. Preocuparea pentru perfecţionarea propriei pregătiri profesionale
Conținuturile vizate
Defecțiunile sistemelor mecanice
Starea limită de funcţionare a organelor de maşini
Comportarea sistemelor mecanice la principalii factori de stres ai mediului ambiant..
Obiectivele evaluării (exemple):

1. Identificarea stării tehnice a sistemelor mecanice
2. Precizarea cauzelor care au dus la apariția defecțiunilor
6
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
Toate subiectele sunt obligatorii.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timp de lucru: 50 minute
SUBIECTUL I 24 puncte
I.1. 10 puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 - 5) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Griparea reprezintă:
a) consecința uzării de adeziune ;
b) defect constructiv;
c) sudarea pieselor;
d) efectul coroziuni.
2. Defecțiunile cauzate de procesul de uzare pot apărea ca urmare a:

a) întreruperii funcționării;
b) condițiilor de exploatare;
c) ambalării necorespunzătoare;
d) reducerii vitezei.
3. Eliminarea defecțiuni se poate realize prin:

a) reglare;
b) oprirea utilajului;
c) transport corect;
d) reducerea vitezei.
4. După evoluție defecțiunea poate fi :

a) derivată;
b) parțială;
c) aleatoare ;
d) în salt.
5. După nivelul de detectare defecțiunea poate fi:

a) primară;
b) a unor vibrații mecanice;
c) totală;
d) dependentă
I.2. 4 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate criteriile de clasificare a defecțiunilor,
iar în coloana B sunt enumerate defectele
Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele
corespunzătoare din coloana B.
Coloana A Coloana B
Criteriile de clasificare a defecțiunilor Defecte
7
1. Modul de depistare a. brusc
2. Viteza de apariție b. ascuns
3. Nivelul de detectare c. primară
4. Ordinea de apariție d. prin schimbarea piesei
e. total
I.3. 10 puncte
Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 5.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra
corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este
adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.
1. Defecțiunile de proiectare duc la scoaterea din funcțiune a sistemelor mecanice.

2. Efectele negative ale uzării duc la creșterea randamentului.
3. Reducerea sarcinii aplicate duce la creșterea durabilității unui sistem mecanic.
4. Tehnologiile de control previn livrarea de produse necorespunzătoare.
5. Sistemele mecanice prevăzute cu dispositive de amortizare a șocurilor nu sunt scoase
din funcțiune atunci când dispozitivele respective se defectează.
SUBIECTUL II 30 puncte
II.1
10 puncte
Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere din
enunțurile de mai jos:
1. Defectul este o abatere a unei caracteristici de .......... de la nivelul dorit;

2. Ambalarea și transportul unui sistem mecanic pot duce la defecțiuni cauzate de
mediu........ ;
3. Lipsa de cunoaştere şi lapsusul mintal constituie sursa principalelor defecţiuni
provocate de factorul ………..;
4. Fiabilitatea este…………. unui element de a-și îndeplini funcția specifică în condiții date
și de-a lungul unei durate date;
5. O componentă importantă a calculului fiabilităţii previzionale a unui sistem mecanic
este......... procesului de acumulare a deteriorării.
II.2 20 puncte
În figura de mai jos este reprezentă o metodă de ameliorare a uzării.
Precizați:
1. Ce metodă este folosită;
2. Ce reprezinta elementele 1, 2, 3, 4 din desen;
3. Unde se folosește această metodă.
8
SUBIECTUL III 36 puncte
Realizați un eseu despre fiabilitatea, menenabilitatea și disponibilitatea utilajelor

tehnologice în care să evidențiați:
1. ce reprezintă aceste noțiuni – 12 puncte;
2. importanța lor practică – 4 puncte,
3. factori care maresc fiabilitatea – 8 puncte;
4. factori care micșorează fiabilitatea;
9
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
 Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului
total acordat la 10.
I.1 10 puncte
1 – a; 2 – b; 3 – a; 4 – d; 5 – c.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru fiecare răspuns incorect
sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
I.2 4 puncte
1 – c; 2 – a; 3 – b; 4 – d.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Pentru fiecare răspuns incorect sau
lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
I.3 10 puncte
Identificarea valorii de adevăr a afirmaţiilor
1 – A; 2 – F; 3 – A; 4 – A; 5 – F.
II.1
1 – calitate; 2 – ambiant; 3 – uman; 4 – aptitudinea; 5 – modelarea.
10 puncte
II.2
a) Metoda compensării 4 puncte
Pentru răspuns corect se acordă 4 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se
acordă 0 puncte.
b) 1 – cuzinet superior; 2- arbore; 3 - cuzinet inferior; 4 - piesă 12 puncte
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 4 puncte. Pentru fiecare răspuns
parțial corect sau incomplet se acordă câte 2 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa
răspunsului se acordă 0 puncte.
c) Lagăr cu doi cuzineți 4 puncte
Pentru răspuns corect și complet se acordă 4 puncte. Pentru răspuns parțial corect sau
incomplet se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0
puncte.
10
1. Ce reprezintă fiabilitatea, menenabilitatea și disponibilitatea utilajelor tehnologice
12 puncte
Fiabilitatea este aptitudinea unu element (piesă sau utilaj) de a-și îndeplini funcția specifică
în condiții date și de-a lungul unei durate date.
Mentenabilitatea reprezintă aptitudinea unui dispozitiv/utilaj în condiții dare de
utilizare, de a fi menținut sau restabilit în stare de a-și îndeplini funcția specifică, atunci
când mentenanța se efectuează în condiții date, cu procede și remedii specifice.
Disponibilitatea unui utilaj reprezintă aptitudinea acelui utilaj, sub aspectele combinate
de fiabilitatea, mentenabilitate și de organizare a acțiunilor de mentenanță, de a-și
îndeplini funcția specific, la un moment dat sau într-un interval de timp dat.
2. Importanța lor practică a fiabilității și mentenabilității 4 puncte

Fiabilitatea și mentenabilitatea au importanță practică deorece servesc la:
- determinarea necesarului de piese de schimb
- determinarea riscurilor ce decurg din indisponibilitatea utilajului
3. Factori care maresc fiabilitatea 10 puncte

Factori care măresc perioada de funcţionare fără defecte: proiectarea fiabilă,
execuţia riguroasă a produsului conform documentelor tehnico-economice, controlul în
execuţie, aplicarea unor tehnologii avansate (execuţie, montaj etc.), executarea unor
operaţii de testare, experimentare, rodare, utilizarea unor elemente de siguranţă,
prevederea unor soluţii tehnice rezistente la şocuri şi suprasarcini, calificarea adecvată a
personalului
Factori care măresc posibilitatea de repunere rapidă în funcţiune: asigurarea unor
condiţii tehnice adecvate pentru reparare, aprovizionarea promptă cu piese de schimb,
adoptarea unor metode moderne şi eficace de depistare a defectelor, pregătirea
personalului desemnat pentru executarea mentenanţei, apelarea unor tehnologii adecvate
de reparare, aplicarea standardizării şi tipizării, conceperea unor sisteme automate de
supraveghere a parametrilor în exploatare
4. Factori care micşorează fiabilitatea 10 puncte

Factori obiectivi: acţiunea mediului (temperatură, umiditate, impurităţi etc.), regim
inadecvat de funcţionare (şocuri, ungere necorespunzătoare etc.), sarcini dinamice
pronunţate la pornire, absenta soluţiilor tehnice eficiente împotriva vibraţiilor, variaţia
nepermisă a temperaturii de funcţionare, uzura fizică avansată.
Factori subiectivi: suprasolicitări ale utilajului, soluţii tehnice inadecvate, nefiabile,
condiţii reale de lucru necorespunzătoare, stare de dezinteres din partea personalului,
insuficienta pregătire de specialitate a personalului, nerespectarea normelor privind
întreţinerea, nerespectarea tehnologiilor de reparare, uzura morală.
11
III. Exemple de instrumente de învățare/evaluare integrată
Exemplul 1
Rezultate ale învățării din modulul Detectarea defectelor, clasa a XI-a

Cunoștințe
ambiant;
Abilități:
ambiant
Atitudini:
Conținuturi vizate aferente clasei a XI-a:

Defecțiunile sistemelor mecanice
Starea limită de funcţionare a organelor de maşini
Comportarea sistemelor mecanice la principalii factori de stres ai mediului ambiant.
Rezultate ale învățării din modulul Mentenanța utilajelor destinate prelucrărilor la

cald, clasa a XII-a
Cunoștințe:
10.1.1. Exploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor
Abilități:
10.2.2. Evaluarea stării tehnice a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor
Atitudini:
13.3.4. Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme
Conținuturi vizate aferente clasei a XII-a:

- activități operaționale desfășurate la verificarea stării tehnice a mașinilor,
utilajelor și instalațiilor;
- măsurarea /determinarea parametrilor tehnici.
In tabelul de mai jos sunt date criteriile de clasificare a defectelor în funcție de

consecințele acestora. Tabelul poate fi folosit la o activitate de învățare /evaluare a
elevilor, atât prin aplicare directă la clasă, cât și prin aplicare online. Poate fi postată pe
WhatApp , dacă există un grup al clasei de elevi, sau pe o platformă digitală, Google
Classroom.
Nr.crt. Criterii de clasificare Defecțiunea

1 Modul de depistare Vizibilă; ascunsă
Prin schimbarea piesei defecte; prin
2 Mijlocul de eliminare a defecţiunii reglare;
sistem mecanic nereparabil
Inerentă (datorită utilizării
3 Consecinţe necorespunzătoare);
critică majoră sau minoră (datorită uzurii)
12
4 Gradul de dependenţă a defecţiunii Dependentă; independentă
Posibilitatea eliminării cauzei
5 Eliminabilă; neeliminabilă
defecţiunii
Complexitatea intervenţiei pentru
6 Simplă; complexă
eliminarea defecţiunii
7 Viteza de apariţie Brusc; progresivă
8 Frecvenţa apariţiei defecţiunii Unică; sistematică
9 Nivelul de defectare Total; parţial
10 Ordinea de apariţie Primară; secundară
Exemplul 2
TEST de evaluare online

Domeniul de pregătire profesională:Mecanică
Calificarea profesională: Tehnician mecanic întreținere și reparații
Modulul: Detectarea defectelor
Cunoștințe
ambiant;
Abilități
ambiant
12.2.16. Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate
12.2.17. Comunicarea/Raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate
Atitudini
12.3.6. Respectarea regulilor de comportare faţă de risc, specifice lucrării pe care o
execută
12.3.7. Preocuparea pentru perfecţionarea propriei pregătiri profesionale
Obiectivele evaluării :
1. Identificarea stării tehnice a sistemelor mecanice
2. Precizarea cauzelor care au dus la apariția defecțiunilor
Testul online propus este un quizizz cu 15 întrebări, 10 întrebări cu alegere multiplă și 5

întrebări cu Adevărat și Fals. Aceste întrebări sunt selectate din testul variantă aplicabilă
față în față.
 Elevii sunt anunțați de către cadrul didactic, data și ora la care se va susține
testul;
 Profesorul accesează https://quizizz.com/și intră în propriul cont realizat, acolo
unde are baza de date cu toate testele făcute pentru elevi
13
 Elevii vor accesa https://quizizz.com/join și vor primi un cod transmis de către
profesor;
 Elevii vor tasta codul respectiv și vor putea accesa toate întrebările testului
propus;
 Fiecare întrebare are un timp de soluționare stabilit de către profesor;
 Elevii folosesc telefonul, laptopul sau calculator;
 Pe parcursul desfășurării testului, profesorul vede răspunsurile fiecărui elevi
(corecte/incorecte) și la final le salvează într-o bază de date excel.
 Spre exemplificare, mai jos sunt print screen-uri cu întrebările testului online,
quizizz, Defecțiunile sistemelor mecanice
14
15
16
17
I.1
1 – a; 2 – b; 3 – a; 4 – d; 5 – c.;6-a; 7-c; 8-a; 9-b; 10-d;
I. 2
1 – A; 2 – F; 3 – A; 4 – A; 5 – F.
18
EXEMPLUL 2
Calificarea profesională: Tehnician prelucrări pe mașini cu comandă numerică
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru MODULUL I: MĂSURĂRI TEHNICE, clasa a X-a
Rezultate ale învăţării (din Conţinuturi ale modului analizat Module și conţinuturi ale Justificare/ recomandări/
modulul de clasa a X analizat) modulelor din clasa a XI-a în sugestii metodologice/
Conţinuturi corespunzătoare RI care pot fi preluate/integrate observații (după caz)
RI doar din perioada COVID doar din perioada COVID conținuturile din coloana 2.
1 2 3 4
Modulul analizat: Măsurări tehnice, clasa a X-a
Modulul VI. Transmisii

mecanice și Mecanisme din
clasa a XI-a
URÎ 4. MĂSURAREA MĂRIMILOR URÎ 11. MONTAREA SISTEMELOR

TEHNICE SPECIFICE MECANICE PENTRU
PROCESELOR INDUSTRIALE TRANSMITEREA ŞI
TRANSFORMAREA MIŞCĂRII
Cunoștințe: 3.7. Măsurarea şi controlul Transmisii cu roţi dinţate: MODUL VI. Transmisii
roţilor dinţate mecanice și Mecanisme
4.1.2. Mijloace de măsurare şi 3.7.1. Metode de verificare a - elemente componente: roţi asigură o posibilă
control utilizate pentru roţilor dinţate dinţate (clasificare, elementele integrare/corespondenţă cu
realizarea pieselor conform 3.7.2. Măsurarea şi controlul geometrice ale roţilor dinţate şi
documentaţiei tehnice (principii conţinuturile Mijloace de
roţilor dinţate cilindrice: ale unui angrenaj, materiale de
de funcţionare şi caracteristici măsurare şi control pentru
micrometrul de roţi dinţate, execuţie);
tehnice): roţi dinţate, astfel încât să
şublerul de roţi dinţate, şabloane
Mijloace de măsurare şi
19
control pentru roţi dinţate de roţi dinţate. - principiul de funcţionare (rol, se poată realiza remedierea
definiţia angrenajului, achiţiilor din clasa a X-a,
Abilități: 3.9. Norme de SSM, de protecţia avantajele şi dezavantajele fără a prejudicia ţintele
4.2.3.Selectarea metodelor şi a mediului şi PSI specifice utilizării transmisiei prin pentru anul şcolar 2020-
mijloacelor de măsurare şi operaţiilor de măsurare şi control
control în funcţie de mărimea angrenare, clasificarea 2021.
utilizate pentru realizarea angrenajelor danturate, domenii
de măsurat şi de domeniul ei de
pieselor conform documentaţiei de utilizare); - Integrarea conținutului în
variaţie
4.2.6.Selectarea mijloacelor de tehnice. cadrul modului IV Transmisii
măsurare şi control specifice - angrenaje cu roţi dinţate mecanice și Mecanisme -
pentru fiecare din mărimile cilindrice; parte din stagiile de
tehnice măsurate pregătirea practică
4.2.7.Utilizarea mijloacelor de - angrenaje cu roţi dinţate aferentă clasei a XI-a, ciclul
măsurare şi control pentru superior al liceului, filiera
conice;
lungimi, unghiuri, suprafeţe, tehnologică, se poate
mase, forţe, presiuni, debite, - angrenaje cu şurub-melc şi realiza ca aplicații la
viteze, turaţii şi acceleraţii, modulul IV, nu presupune un
roată melcată;
temperaturi, filete şi roţi număr mare de ore (3 ore
dinţate, mărimi electrice conform planificării), deci
- montarea şi demontarea
(intensitatea curentului nu va afecta parcurgerea
transmisiilorcu roţi dinţate curriculumului din clasa a
electric,tensiunea (operaţii pregătitoare, defecte
electrică,rezistența XI-a;
apărute la asamblarea roţilor Recomandări:
electrică,puterea
electrică,energia electrică) dinţate), verificarea montajului, - Integrarea reactualizării și
Atitudini: recomandări de consolidării cunoștințelor
4.3.1.Respectarea normelor conținutului 1 privind
ergonomice la locul de muncă exploatare; Mijloacele de măsurare şi
4.3.2.Respectarea procedurilor control pentru roţi dinţate
de lucru și formarea unei imagini
4.3.3. Colaborarea cu membrii unitare asupra utilizării
echipei de lucru, în scopul roților dințate;
îndeplinirii sarcinilor de la locul - Noţiunile din clasa a XI-a
de muncă referitoare la roțile dințate
4.3.4.Asumarea iniţiativei în reprezintă o extindere a
rezolvarea unor probleme celor din clasa a X-a;
20
4.3.5.Asumarea, în cadrul - Abordarea instruirii
echipei de la locul de muncă, a centrate pe elev prin
responsabilităţii pentru sarcina proiectarea unor activităţi
de lucru primită
de învăţare in care să fie
4.3.6.Respectarea normelor de
securitate la locul de muncă, luate în considerare stilurile
precum și normelor de prevenire individuale de învăţare ale
și stingere a incendiilor fiecărui elev, inclusiv
4.3.7.Purtarea permanentă și cu adaptarea la elevii cu CES,
responsabilitate a aplicabile și online.
echipamentului de protecție în
scopul prevenirii accidentelor de Sugestii metodologice:
muncă și a bolilor prefesionale.
- Conţinuturile prevăzute
pentru tema Mijloace de
măsurare şi control pentru
roţi dinţate să fie abordate
într-o manieră integrată,
diferenţiată în modulul
Transmisii mecanice și
mecanisme, ţinând cont de
particularităţile colectivului
cu care se lucrează şi de
nivelul iniţial de pregătire;
Identificarea și selectarea
mijloacelor de măsurare şi
control pentru roți dințate
la operatorul economic unde
își desfășoară pregătirea
practică sau/și în
laboratorul tehnologic din
unitatea de învățământ;
În cazul desfășurării
21
activităților online se pot
rezolva fișe de lucru
interactive pe diferite
platforme, utilizarea
resurselor video,
videoclipuri, a animaţiilor
disponibile pe
internet/Youtoube, vizionări
de materiale video (filme
didactice, documentare
video, cd/ dvd – uri)
constituie o modalitate de a
uşura înţelegerea şi
asimilarea cunoştinţelor de
către elevi. Se recomandă o
activitate practică online, o
fișa de lucru interactivă
Micrometrul, de exemplu,
pe platforma
Liveworksheets,
https://www.liveworksheet
s.com/ot1014561cy
MODUL IV. Operarea pe MUCN
URÎ4. MĂSURAREA MĂRIMILOR URÎ 13. EXECUTAREA

TEHNICE SPECIFICE REPERELOR PE MAȘINI CU
PROCESELOR INDUSTRIALE COMANDĂ NUMERICĂ
Cunoștințe: 3.8. Mijloace de măsurat şi 2. Maşini unelte cu comandă MODUL IV. Operarea pe
verificat mărimi electrice
22
4.1.2.Mijloace de măsurare şi 3.8.1. Aparate analogice pentru numerică (MUCN) MUCN
control utilizate pentru măsurarea mărimilor electrice
realizarea pieselor conform (principiul general de functionare, -Evoluţia şi particularităţile asigură o posibilă integrare
documentaţiei tehnice (principii MUCN (dezvoltare, structură, cu conţinuturile Mijloace de
schema bloc, tipuri constructive,
de funcţionare şi caracteristici particularități constructive, măsurat şi verificat mărimi
tehnice): simboluri folosite pentru marcare,
caracteristici tehnice și cinematice, de acţionare, electrice, astfel încât să se
3.8. Mijloace de măsurat şi
metrologice, domenii de specifice) poată realiza remedierea
verificat mărimi electrice -
Aparate analogice şi digitale măsurare); achiţiilor din clasa a X-a,
pentru măsurarea mărimilor fără a prejudicia ţintele
electrice din circuitele de c.c. şi 3.8.2. Aparate digitale pentru pentru anul şcolar 2020-
c.a. (tipuri constructive, măsurarea mărimilor electrice 2021.
simboluri folosite pentru (principiul general de funcţionare, 4. Principii de funcționare ale
marcare, caracteristici tehnice schema bloc, tipuri constructive, Integrarea conținuturilor
şi metrologice, domenii de maşinilor cu comandă
simboluri folosite pentru marcare, Mijloace de măsurat şi
măsurare, scheme de montaj) numerică(MUCN):- definirea
caracteristici tehnice și verificat mărimi electrice
- Norme de SSM, de protecţia MUCN / CNC (controller –
metrologice, domenii de în conținuturile Evoluţia şi
mediului şi PSI specifice computer de comandă,
măsurare); particularităţile MUCN
operaţiilor de măsurare şi program/set de instrucțiuni,
(dezvoltare, structură,
control utilizate pentru mișcările precise
3.8.3. Multimetre analogice şi particularități constructive,
realizarea pieselor conform
numerice; ale sculei (rapidă, liniară, cinematice, de acţionare,
documentaţiei tehnice;
circulară) pe un traseu anume, specifice) și Maşini unelte
3.8.4. Măsurarea intensităţii cu comandă numerică
Abilități: cu viteze precise de rotație și
curentului electric: unităţi de (MUCN) și a ajută la
inaintare a sculei).
4.2.6.Selectarea mijloacelor de măsură, metode de măsurare formarea unei imagini
măsurare şi control specifice directe şi indirecte, aparate complete asupra structurii,
pentru fiecare din mărimile pentru măsurarea intensităţii: particularităților
tehnice măsurate ampermetre de curent continuu, constructive, cinematice, de
4.2.7.Utilizarea mijloacelor de ampermetre de curent alternativ,
măsurare şi control pentru acţionare, de funcționare,
multimetre analogice sau digitale, specifice, ale MUCN, într-o
lungimi, unghiuri, suprafeţe,
mase, forţe, presiuni, debite, montarea ampermetrelor în manieră.
viteze, turaţii şi acceleraţii, circuit, extinderea domeniului de
23
temperaturi, filete şi roţi măsurare la ampermetre. Se recomandă investigația
dinţate, mărimi electrice cu tema Structura
(intensitatea curentului 3.8.5. Măsurarea tensiunii mecatronică a MUNC, ca
electric, tensiunea electrică, electrice: unităţi de măsură, modalitate de învăţare cât
rezistența electrică, puterea metode de măsurare, aparate
electrică, energia electrică) şi ca modalitate de evaluare
pentru măsurarea tensiunii: care oferă posibilitatea
4.2.8. Corelarea aparatului de
voltmetre de tensiune continuă, elevilor de a aplica în mod
măsură cu mărimea de măsurat
si cu domeniul de variaţie al voltmetre de tensiune creator cunoştinţele şi
mărimii de măsurat alternativă, multimetre analogice experienţele de învăţare pe
4.2.9. Verificarea stării de sau digitale, montarea care le-au dobândit în
funcţionare a aparatelor de voltmetrelor în circuit, extinderea instruirile anterioare; în
măsură, în conformitate cu domeniului de măsurare la timpul acesteia elevii
cartea tehnică şi normele de voltmetre. demonstrează o gamă largă
securitate a muncii de cunoştinţe şi capacităţi.
3.8.6. Măsurarea rezistenţei
4.2.10. Efectuarea reglajelor electrice: unităţi de măsură, Această metodă împlică
iniţiale ale aparatelor de masură metode de măsurare: directă, elevii în activități de
în funcţie de natura mărimii indirectă, de comparaţie, aparate documentare, realizarea de
măsurate şi de domeniul de pentru măsurarea rezistenţei: experiențe practice chiar la
variaţie al acesteia agenții ecomici într-un
4.2.11. Decodificarea ohmetre analogice sau digitale,
megaohmetre, multimetre interval de timp stabilit
simbolurilor folosite pentru
analogice și digitale. care se poate derula pe
marcarea aparatelor de
măsurat. durata unei succesiuni de
4.2.12.Selectarea mijloacelor 3.8.7. Măsurarea puterii ore de
de măsurare şi control pentru electrice: unităţi de măsură, curs/laborator/instruire
fiecare dintre mărimile electrice metode de măsurare, aparate practică.
care caracterizează un circuit pentru măsurarea puterii
electric electrice: wattmetre Modulul OPERARE PE
4.2.13.Realizarea montajelor MUCN are o structură
de măsurare. electrodinamice, wattmetre de
inducție. flexibila, deci poate
4.2.14. Efectuarea de măsurări
încorpora, în orice moment
pentru mărimile electrice care
24
caracterizează un circuit 3.8.8. Măsurarea energiei active: al procesului educativ, noi
electric: măsurarea intensităţii unităţi de măsură, metode de mijloace sau resurse
curentului electric, măsurarea măsurare, aparate pentru didactice. Conţinuturile
tensiunii electrice, măsurarea
măsurarea energiei: contoare de programei modulului
rezistenţei electrice, măsurarea
puterii electrice, măsurarea energie electrică OPERARE PE MUCN se poate
energiei electrice. aborda într-o manieră
3.9. Norme de SSM, de protecţia flexibilă, diferenţiată,
Atitudini:
mediului şi PSI specifice ţinând cont de
4.3.1.Respectarea normelor operaţiilor de măsurare şi control particularităţile colectivului
ergonomice la locul de muncă utilizate pentru realizarea cu care se lucrează şi de
4.3.2.Respectarea procedurilor pieselor conform documentaţiei
de lucru nivelul iniţial de pregătire.
tehnice
4.3.3.Colaborarea cu membrii
Se recomandă integrarea
îndeplinirii sarcinilor de la locul acestor conținuturi prin
de muncă studiu în cadrul orelor de
4.3.4.Asumarea iniţiativei în pregătire practică în
rezolvarea unor probleme cabinete/laboratoare
4.3.5.Asumarea, în cadrul tehnologice ateliere de
echipei de la locul de muncă, a instruire practică din
responsabilităţii pentru sarcina
unitatea de învăţământ sau
de lucru primită
4.3.6.Respectarea normelor de de la agentul economic în
securitate la locul de muncă, vederea atingerii
precum și normelor de prevenire rezultatelor învăţării/
și stingere a incendiilor . competenţelor de
4.3.7.Purtarea permanentă și cu specialitate.
responsabilitate a
echipamentului de protecție în Se recomandă în captarea
scopul prevenirii accidentelor de atenţiei elevilor
muncă și a bolilor prefesionale
tradițional/online,
utilizarea materialelor video
protecţie a mediului și de
disponibile pe YouToube, pe
25
colectare selectivă a deșeurilor platforme educaționale sau
concepute de profesor.
Sugestie metodologică:
utilizarea în activităţile de
învăţare a fișelor de lucru
interactive, live, online care
prezintă avantajul ca elevul
să vizualizeze răspunsul
corect/ nota la test/fișa de
lucru sau la întrebarea
greșită.
Se recomandă, ca sugestie
metodologică, utilzarea unui
instrument de evaluare
continuă: întocmirea unui
proiect cu titlul: Rolul
mijloacelor de măsurat și
verificat mărimi electrice
în funcționare și
acționarea MUCN, care să
conțină activităţi bazate pe
efortul individual al elevului
privind conținuturile de
integrat (documentarea
după diverse surse de
informare, observaţia
proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată,
experimentul şi lucrul
26
individual), cu activităţile
ce solicită efortul colectiv (
fişe de observaţie; fişe
test; fişe de lucru; fişe de
documentare; lucrări de
laborator/practice); astfel
elevii pot parcurge,
experimenta (la
practică/laborator) și
aprofunda conținuturile pe
care le-am integrat( din
clasa a X-a).
Se recomandă utilizarea
unui material de
documentare dar și
evaluare, de exemplu,
prezentarea unui material
PPT/care are inclusă și o
aplicație practică Mijloace
pentru măsurarea și
verificarea mărimilor
electrice (prezentat la
activitățile de învățare
descrise mai jos).
27
II.Teste de evaluare ințială online
II.1. Se prezintă un test de evaluare ințială online, pe platforma GoCongr, cu 11 întrebări

pentru primul subiect, răspunsuri multiple (5 itemi un singur răspuns corect), adevărat –
fals, răspunsuri multiple. Pentru accesarea testului este necasară coenctarea cu adresa
de gmail și parola; după conectare se realizează redirecționarea la platformă.
https://www.goconqr.com/quiz/24733969/test-de-evaluare-ini-ial-?locale=en-US
II.2. Test de evaluarea inițială cu realizat cu ajutorul G Suite, majoritatea întrebărilor

sunt din testul de mai jos, iar răspunsurile se regăsesc în baremul de notare.
https://docs.google.com/forms/d/11AkeORLRfIWgMnwGsd2Ta6FouH4l4Rb2tyUup237_n0/e
dit

Calificarea profesională: Tehnician prelucrări pe mașini cu comandă numerică;
Modulul I: Măsurări Tehnice
URÎ 4. MĂSURAREA MĂRIMILOR TEHNICE SPECIFICE PROCESELOR INDUSTRIALE

4.1.2. Mijloace de măsurare şi control utilizate pentru realizarea pieselor conform
documentaţiei tehnice (principii de funcţionare şi caracteristici tehnice)- Mijloace de
măsurare şi control pentru roţi dinţate
documentaţiei tehnice (principii de funcţionare şi caracteristici tehnice)- Aparate
analogice şi digitale pentru măsurarea mărimilor electrice din circuitele de c.c. şi c.a.
(tipuri constructive, simboluri folosite pentru marcare, caracteristici tehnice şi
metrologice, domenii de măsurare, scheme de montaj)
4.2.6.Selectarea mijloacelor de măsurare şi control specifice pentru fiecare din mărimile
tehnice măsurate
4.2.7. Utilizarea mijloacelor de măsurare şi control pentru roţi dinţate, mărimi electrice
(intensitatea curentului electric, tensiunea electrică, rezistența electrică, puterea
electrică, energia electrică)
4.3.5. Asumarea, în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru sarcina
de lucru primită.
Obiectivele evaluării:
1. Identificarea mijloacelor de măsurare şi control pentru roţi dinţate și a aparatelor
analogice şi digitale pentru măsurarea mărimilor electrice din circuitele de c.c. şi c.a. .
2. Precizarea caracteristicilor și a rolului funcţional al roţilor dinţate.
3. Analizarea principiului de funcţionare, a caracteristicilor tehnice ale aparatelor
4. Utilizarea mijloacelor de măsurare şi control pentru realizarea pieselor conform
documentaţiei tehnice.
28
A. 10 puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 – 4) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
1. Mijlocul tehnic cu ajutorul căruia se face măsurarea se numește:
a. Aparat de măsură
b. Dispozitiv de măsură
c. Mecanism de măsură
d. Element ajutător de măsură
2. Care din elementele enumerate mai jos este aparat de măsură?
e. Sublerul
f. Balanța
g. Voltmetrul
h. Manometrul cu coloana de lichid
3. Precizia de măsurare a micrometrului este de:
i. 0,02; 0,1; 0,005
j. 0,01; 0,002; 0,001
k. 0,001; 0,008; 0,005
l. 0,02; 0,1; 0,05
4. Aparatul cu ajutorul căreia se determină direct rezistența electrică se numește:
m. Rezistor
n. Voltmetru
o. Ohmetru
p. Watmetru
5. Roţile dinţate care alcătuiesc diverse angrenaje capătă forme şi dimensiuni într-o
gamă foarte largă. În practică sînt folosite mai mult două tipuri de angrenaje:
a) Cilindrice şi conice
b) Elicoidale și melcate
c) Cilindrice și hiperboloidale
d) Roată cremaliară
B. 10 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate Mărimi de măsură electrice, iar în
coloana B sunt enumerate Aparate de măsură electrice.
Scrieți, pe foaia cu răsunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele
Coloana A - Mărimi de măsură electrice Coloana B - Aparate de măsură electrice
1. Tensiune a. Ohmetrul
2. Intensitate b.Voltmetrul
3. Rezistență c. Ampermetrul
29
4.Energia electrică d. Contoare de energie electrică
5. Puterea e. Luxmetrul
f. Wattmetrul
C. 10 puncte
Citiţi cu atenţie afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 5 :
1. Rezistoarele sunt elemente pasive de circuit electric a căror funcţionare se bazează
pe proprietatea tuturor materialelor conductoare de a opune o rezistenţă la trecerea
curentului electric printre ele.
2. Angrenajul reprezintă o pereche de roţi dinţate având acelaşi modul, aflate în
angrenare: roata dinţată conducătoare și roata dinţată condusă.
3. Principiul de funcționare a aparatelor de măsurat digitale constă în afișarea

rezultatului măsurării sub formă numerică.
4. Multimetrele analogice au ca dispozitiv de indicare un dispozitiv magnetoelectric.
5. Ampermetrele se montează în paralel în circuitul în care se măsoară intensitatea
curentului.

II.1 Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere:
14 puncte
1. Roţile dinţate reprezintă organe de maşini care au rolul de ……(1)..... şi ….(2).....
mişcarea de rotaţie prin intermediul unor ……(3)….. dispuşi pe suprafaţa activă a acestora.
2. Pentru a măsura tensiunea electrică continuă sau altenativă, ....(4)....trebuie montat
în ....(5)......în circuit.
3. Elementul de bază a unui wattmetru numeric este ...(6)...... care poate fi analogic
sau....(7).....
II.2. Determinați puterea consumată de un receptor R, știind că acul wattmetrului indică

80 de diviziuni pe scara gradată. Selectorul de tensiune este pe poziția 150V, selectorul de
curent pe 3 iar scara gradată are 150 de diviziuni. 6 puncte
30
II.3 În figura de mai jos este prezentat un șubler pentru măsurarea roților dințate, pentru
care: 10 puncte
1. Descrieți metoda de măsurare a danturilor roților dințate

cu ajutorul șublerului pentru roți dințate
2. Indicați metodele prin care se face controlul roților
dințate cilindrice.
Elaborați un eseu cu titlul „Circuite cu rezistoare şi surse de curent continuu” după

următoarea structură:
a. Clasificarea rezistoarelor
b. Reprezentarea convențională a rezistoarelor;
c. Reprezentarea montajului serie ;
d. Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit și pentru un circuit simplu.
31

A. 10 puncte
1 – a; 2 – d; 3 – b; 4.c; 5.a
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
B. 10 puncte
1 – b; 2 – c; 3 – a; 4-d; 5- f
C. 10 puncte
1 – A; 2 – A; 3 – F; 4. A; 5. F
a) II.1. 14 puncte
a.
(1) – a prelua
(2) – transmite
(3) – dinți
b.
(4) – voltmetrul
(5) – paralel
c.
(6) – multiplicatorul
(7) – numeric
b) II.2. 6 puncte
1. Se calculează constanta wattmetrului pentru domeniile alese:
Cw = 3 A x 150 V/150 div = 3W/div
2. Se determină puterea măsurată:
P = 80 div x 3 W/div = 240
32
Se acordă 6 puncte după cum urmează: pentru scrierea corectă a formulei 2 puncte, 1
punct pentru calcul corect şi 1 punct pentru precizarea unităţii de măsură. Pentru
răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
c) II.3. 10 puncte
a. 5 puncte
Șublerul pentru roți dințate este alcătuit dintr-un șubler vertical și unul orizontal. În
șublerul vertical se fixează valoarea calculată a înălțimii constante a dintelui. După
sprijinirea cuțitului în vârful dintelui se aduc ciocurile în contact cu flancurile dintelui
efectuându-se citirea efectivă a corzii constante pe șublerul orizontal. Pe șublerul vertical
se fixează valoarea corectă a înălțimii constante, pentru evitarea erorilor.
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 5 puncte. Pentru răspuns parțial corect sau
incomplet se acordă 3 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
b. 5 puncte
Controlul roților dințate presupune măsurarea unui mare număr de parametrii și indici de
precizie, se poate efectua în două moduri distincte și anume :
- controlul separat al elementelor roții dințate, denumit cotrolul parțial;
- controlul complex al roții dințate, cu o roată de referință sau cu perechea sa.
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 5 puncte. Pentru răspuns parțial corect sau
incomplet se acordă 3 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
q. 13 puncte
Clasificare:
Rezistoare pentru curenţi slabi – bobinate: chimice, potenţiometre, rezistoare neliniare
Rezistoare pentru curenţi tari: rezistoare fixe – din fontă , din tablă stantată, din bandă
rezistoare reglabile – reostate – cu cursor, cu ploturi, cu rezistoare din lichid
Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă câte 5 puncte; pentru fiecare răspuns
incomplet sau parţial corect se acordă 2 puncte.
Pentru utilizarea corectă a limbajului de specialitate se acordă 2 puncte.
r. 5 puncte
Pentru fiecare simbol corect se acordă 1 punct.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0
puncte.
33
c) Reprezentarea montajului serie 4 puncte
Pentru reprezentare corectă se acordă câte 4 puncte.

d) Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit 8 puncte

Intensitatea curentului care trece printr-un rezistor este direct proporţională cu tensiunea
electrică dintre capetele acestuia şi invers proporţională cu rezistenţa rezistorului
U
I
R
unde:
R – valoarea rezistenţei rezistorului măsurata în ohmi (Ω);
U – tensiunea electrică aplicată la bornele rezistorului, în volţi [V];
I – valoarea intensităţii curentului ce trece prin rezistor, în amperi [A].
Pentru definire, răspuns corect se acordă câte 3 puncte.

Pentru formulă 2 puncte
Pentru identificarea celor 3 mărimi, 3puncte.
34
III. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Aceste activități de învățare se bazează pe aplicarea metodelor centrate pe elev, pe

activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului
psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi
educaţie.
Exemplul 1:
Modulul VI. Transmisii mecanice și Mecanisme din clasa a XI-a
URÎ 11. MONTAREA SISTEMELOR MECANICE PENTRU TRANSMITEREA ŞI TRANSFORMAREA
MIŞCĂRII
Rezultatele învățării din clasa a XI-a vizate
Cunoştinţe
11.1.5. Transmisii cu roţi dinţate:
- elemente componente: roţi dinţate ( clasificare, elementele geometrice ale roţilor
dinţate şi ale unui angrenaj, materiale de execuţie);
- principiul de funcţionare ( rol, definiţia angrenajului, avantajele şi dezavantajele
utilizării transmisiei prin angrenare, clasificarea angrenajelor danturate, domenii de
utilizare);
- montarea şi demontarea transmisiilorcu roţi dinţate (operaţii pregătitoare, defecte
apărute la asamblarea roţilor dinţate), verificarea montajului, recomandări de exploatare;
Abilități
11.2.14. Identificarea elementelor componente ale transmisiilor cu roţi dinţate
11.2.16. Executarea operaţiilor de montare şi demontare a transmisiilor cu roţi dinţate
11.2.17. Verificarea funcţionării angrenajului realizat (măsurarea jocului flancurilor
dinților conjugați și determinarea petei de contact.)
Atitudini
11.3.1. Preocuparea pentru documentare folosind tehnologia informaţiei
11.3.2. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la
locul de muncă
11.3.3.Autoevaluarea activităţii desfăşurate
11.3.5. Asumarea, în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru
11.3.6. Asumarea inițiativei în rezolvarea problemelor specifice locului de muncă
11.3.10. Respectarea termenelor/ timpului de realizare a sarcinilor
 Conținuturi aferente:
Transmisii cu roţi dinţate:
- elemente componente:roţi dinţate ( clasificare, elementele geometrice ale roţilor inţate
şi ale unui angrenaj, materiale de execuţie);
- principiul de funcţionare ( rol,definiţia angrenajului,avantajele şi dezavantajele utilizării
transmisiei prin angrenare, clasificarea angrenajelor danturate, domenii de utilizare);
- angrenaje cu roţi dinţate cilindrice;
- angrenaje cu roţi dinţate conice;
- angrenaje cu şurub-melc şi roată melcată;
- montarea şi demontarea transmisiilorcu roţi dinţate (operaţii pregătitoare, defecte
apărute la asamblarea roţilor dinţate ), verificarea montajului, recomandări de
exploatare;
Rezultatele învățării din clasa a X-a integrate

 Cunoștințe:
documentaţiei tehnice (principii de funcţionare şi caracteristici tehnice): Mijloace de
măsurare şi control pentru roţi dinţate
 Abilități:
35
tehnice măsurate
4.2.7.Utilizarea mijloacelor de măsurare şi control pentru lungimi, unghiuri, suprafeţe,
mase, forţe, presiuni, debite, viteze, turaţii şi acceleraţii, temperaturi, filete şi roţi
dinţate, mărimi electrice (intensitatea curentului electric,tensiunea electrică,rezistența
electrică,puterea electrică,energia electrică)
 Atitudini:
4.3.1.Respectarea normelor ergonomice la locul de muncă
4.3.2.Respectarea procedurilor de lucru
locul de muncă
4.3.4.Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme
4.3.5.Asumarea, în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru sarcina
de lucru primită
4.3.6.Respectarea normelor de securitate la locul de muncă, precum și normelor de
prevenire și stingere a incendiilor.
 Conținuturi aferente:
3.7. Măsurarea şi controlul roţilor dinţate
3.7.1. Metode de verificare a roţilor dinţate
3.7.2. Măsurarea şi controlul roţilor dinţate cilindrice: micrometrul de roţi dinţate,
şublerul de roţi dinţate, şabloane de roţi dinţate.
Obiective:
1. Identificarea elementelor componente ale transmisiilor cu roţi dinţate.
2. Identificarea instrumentelor de măsură și de verificare a roților dințate;
3. Utilizarea metodelor edecvate de verificare a roţilor dinţate;
4. Efectuarea de operații de măsurare şi control al roţilor dinţate cilindrice cu
micrometrul de roţi dinţate, şublerul de roţi dinţate, şabloane de roţi dinţate.
Organizare: grupe de 2-3 elevi sau individual

Sarcina de lucru
Realizați un eseu cu tema „TRANSMISII CU ROŢI DINŢATE” cu următoarea structură:

- Elementele componente ale roţilor dinţate (clasificare, elementele geometrice ale
roţilor inţate şi ale unui angrenaj, materiale de execuţie);
- Instrumente de măsură și de verificare a roților dințate;
- Montarea şi demontarea transmisiilorcu roţi dinţate (operaţii pregătitoare, defecte
apărute la asamblarea roţilor dinţate ), verificarea montajului, recomandări de
exploatare.
Pentru conținuturile aferente clasei a X-a: 3.7.2. Măsurarea şi controlul roţilor dinţate
cilindrice: micrometrul de roţi dinţate, şublerul de roţi dinţate, şabloane de roţi dinţate-
sau în prezentarea sarcinii de lucru eseu cu tema „TRANSMISII CU ROŢI DINŢATE”, se
integrează Activitate de joc - completare/rezolvare - Fișa de lucru interactivă online,
care se utilizează glisând la unele întrebări răspunsurile pe locurile prestabilite, la altele
se completează răspunsul, se citește valoarea de pe instrumentul de măsură; Evaluarea se
face în timp real, cu notă la final la evaluarea online
https://www.liveworksheets.com/ot1014561cy
36
Exemplul 2. Activitate de învățare – metoda PROIECTULUI
Clasa a XI-a MODULUL IV. OPERARE PE MUCN
 Conţinuturile învăţării vizate

2. Maşini unelte cu comandă numerică (MUCN) -Evoluţia şi particularităţile
MUCN(dezvoltare, structură, particularități constructive, cinematice, de acţionare,
specifice)
4. Principii de funcționare ale maşinilor cu comandă numerică (MUCN): definirea MUCN /
CNC (controller – computer de comandă, program/set de instrucțiuni, mișcările precise ale
sculei (rapidă, liniară, circulară) pe un traseu anume,cu viteze precise de rotație și
inaintare a sculei) (rol, definiţia angrenajului,avantajele şi dezavantajele utilizării
transmisiei prin angrenare, clasificarea angrenajelor danturate, domenii de utilizare.
Clasa a X-a
Conținuturi de integrat aferente Modulului Masurări tehnice:
3.8. Mijloace de măsurat şi verificat mărimi electrice
3.8.1. Aparate analogice pentru măsurarea mărimilor electrice (principiul general de
functionare, schema bloc, tipuri constructive, simboluri folosite pentru marcare,
caracteristici tehnice și metrologice, domenii de măsurare);
3.8.2. Aparate digitale pentru măsurarea mărimilor electrice (principiul general de
funcţionare, schema bloc, tipuri constructive, simboluri folosite pentru marcare,
caracteristici tehnice și metrologice, domenii de măsurare);
3.8.3. Multimetre analogice şi numerice;
3.8.4. Măsurarea intensităţii curentului electric: unităţi de măsură, metode de măsurare
directe şi indirecte, aparate pentru măsurarea intensităţii: ampermetre de curent
continuu, ampermetre de curent alternativ, multimetre analogice sau digitale, montarea
ampermetrelor în circuit, extinderea domeniului de măsurare la ampermetre.
37
3.8.5. Măsurarea tensiunii electrice: unităţi de măsură, metode de măsurare, aparate
pentru măsurarea tensiunii: voltmetre de tensiune continuă, voltmetre de tensiune
alternativă, multimetre analogice sau digitale, montarea voltmetrelor în circuit,
extinderea domeniului de măsurare la voltmetre.
3.8.6. Măsurarea rezistenţei electrice: unităţi de măsură, metode de măsurare: directă,
indirectă, de comparaţie, aparate pentru măsurarea rezistenţei: ohmetre analogice sau
digitale, megaohmetre, multimetre analogice și digitale.
3.8.7. Măsurarea puterii electrice: unităţi de măsură, metode de măsurare, aparate
pentru măsurarea puterii electrice: wattmetre electrodinamice, wattmetre de inducție.
3.8.8. Măsurarea energiei active: unităţi de măsură, metode de măsurare, aparate pentru
măsurarea energiei: contoare de energie electrică
3.9. Norme de SSM, de protecţia mediului şi PSI specifice operaţiilor de măsurare şi
control utilizate pentru realizarea pieselor conform documentaţiei tehnice
1. Tema Proiectului
Rolul mijloacelor de măsurat și verificat mărimi electrice în funcționare și acționarea
MUCN.
2. Structura Proiectului
Proiectul va fi realizat pe parcursul conţinuturilor modulului Operare pe MUCN,
conținuturile 2. Maşini unelte cu comandă numerică (MUCN) și 4. Principii de funcționare
ale maşinilor cu comandă numerică(MUCN), va dezvolta elevilor competenţe digitale de
utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere, utilizând
internetul în culegerea şi selectarea informaţiilor referitoare la caracteristicile tehnice
ale maşinilor-unelte pentru prelucrări prin aşchiere si mijloace de măsurat și verificat
mărimi electrice, fiind structurat în două mari părţi:
O parte scrisă, axată pe activităţi bazate pe efortul individual al elevului (documentarea
după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, cu activităţile ce
solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, în care se tratează
mijloacele de măsurat și verificat mărimi electrice, respectiv unităţi de măsură, metode
de măsurare, aparate pentru măsurarea/verificarea mărimilor electrice legătura dintre ele
funcționarea și acționarea MUCN. Se întocmește o schemă cu funcționarea MUCN, 1-2
variante de scheme de alimentare şi comandă pentru acţionări electrice, desfăşurate şi
de montaj, norme specifice de tehnica securităţii muncii.
Realizare practică, se identifică mijloacele de măsurat și verificat mărimi electrice
specifice MUCN care contribuie la funcționarea/acționarea MUCN și transpun în practică
pe o panoplie schema analizată utilizând aparatele şi dispozitivele studiate în cadrul
modulului; în mediul online se pote utiliza diferite aplicați, simulatoare,fise interactive
live etc. Pentru realizarea proiectului, elevul va consulta: fişe de documentare, fişe de
lucru, cataloage, pliante, site-uri de specialitate.
3. Etape – Termene
Derularea proiectului va fi etapizată, termenele de finalizare fiind stabilite de comun
acord cu îndrumătorul, fiecare etapă finalizată urmând a fi analizată pentru descoperirea
punctelor slabe şi trecerea la o nouă etapă. Elevii au obligaţia de a respecta etapele şi
termenele stabilite pentru a se înscrie în grafic, iar proiectul să poată fi predat în condiţii
optime şi la termenul stabilit.
4. Condiţii de Prezentare – Evaluare

Proiectul va fi prezentat ca parte scrisă redactată la calculator/ online se prezintă cu
instrumente de comunicare Meet, Zoom, iar ca realizare practică pe o panoplie special
construită în acest scop/online fișe interactive, etc. Evaluarea proiectului se va face oral
şi practic. La proba orală elevul va prezenta conţinutul proiectului, argumentând soluţiile
alese, iar pentru proba practică va pune instalaţia sub tensiune prezentând
funcţionarea/sau cu simulator, program de simulare. În urma celor două probe proiectul
38
(elevul) va primi calificativul „admis” sau „respins” sau se poate face o grilă de notare:
prima parte 4,5 puncte, partea a doua 4,5 puncte, 1 punct din oficiu pentru originalitate.
IV. Activităţi de predare-învăţare-evaluare online
URÎ 4. MĂSURAREA MĂRIMILOR TEHNICE SPECIFICE PROCESELOR INDUSTRIALE
 Rezultatele învățării vizate

Cunoştinţe
4.1.1.Noţiuni fundamentale din teoria măsurătorilor
( Sistemul Internaţional de unităţi de măsură, mărimi fizice, mijloace de măsurare şi
control, metode de măsurare, erori de măsurare- tipuri, cauze, relații matematice de
determinare)
Abilităţi
4.2.1. Enumerarea unitaţilor de măsură din Sistemul Internaţional de unităţi,
corespunzătoare mărimilor de bază din domeniul mecanic şi electric
4.2.2. Efectuarea transformărilor de unităţi de măsură
4.2.3. Selectarea metodelor şi a mijloacelor de măsurare şi control în funcţie de mărimea
de măsurat şi de domeniul ei de variaţie
4.2.4. Determinarea erorilor în procesul de măsurare, calcul procentual
4.2.5. Prelucrarea matematică a valorilor măsurate
Atitudini
4.3.1. Respectarea normelor ergonomice la locul de muncă
4.3.2.Respectarea procedurilor de lucru
locul de muncă
 Conținuturile aferente
1. Noțiuni fundamentale din teoria măsurătorilor
1.1. Mărimi fizice
1.2. Unităţi de măsură
1.3. Sistemul Internaţional de Unităţi de măsură
1.4. Multiplii şi submultiplii
1.5. Procesul de măsurare şi componentele sale
1.5.1. Procesul de măsurare
1.5.2. Componentele procesului de măsurare: mijloace de măsurare (clasificare,
caracteristici), metode de măsurare, alegerea metodelor şi a mijloacelor de măsurare.
1.6. Erori de măsurare - tipuri, cauze, relaţii matematice de determinare.
 Detalierea secvențelor de învățare

Linkuri utile spre resurse educaționale deschise, RED, care se pot întegra în activitatea de
predare-învățare-evaluare, după cum regizează lecția, cadrul didactic, care pot să fie
distractive pentru elevi:
Exemplul 1. Activitate de învăţare – evaluare- joc on line- Resursa: Cuvinte încrucișate

pe platforma Wordwall, tema Procesul de măsurare și componentele lui
Linkul:https://wordwall.net/ro/resource/3080064/procesul-de-m%c4%83surare-%c8%99i-
componentele-lui, https://wordwall.net/ro/resource/3080064, cuvinte încrucișate se
poate trimite prin email, pe rețele de socializare, pe platforma Google Classroom și poate
să fie accesată de elevi fără creare de cont.
39
Exemplul 2. Activitate de învăţare – evaluare: Metoda Harta conceptuală pe
platforma GoConqr, tema Procesul de măsurare și componentele lui, se poate
trimite prin email, pe rețele de socializare și poate să fie accesată de elevi fără creare
de cont.
Harta conceptuală se utilizează folosind butoanele-săgeți din bara de instrumente - sus
stânga- pentru derulare, iar rotița mouse-ului pentru zoom; tot pentru zoom se utilizează
butonul din stânga jos.
Link: https://www.goconqr.com/mindmap/24495406/procesul-de-m-surare-i-
componentele-sale
40
Exemplul 3. Activitate de învăţare – evaluare: Resursa Flashcard – carduri foarte
utile pentru memorare/învățare dar evaluare - pe platforma GoConqr, tema
Procesul de măsurare și componentele lui, se poate trimite prin email, pe rețele de
socializare și poate să fie accesată de elevi fără creare de cont.
Flashcardurile se utilizează folosind butoanele din bara de instrumente – cu săgețile

duble din mijloc întoarcem cardul pe partea opusă pentru a ne evalua cunoștințele pe
ambele părți, dacă am știut click pe mâna dreaptă, în caz contrar, click pe mâna stângă;
astfel se înregistrează cunoștințelor, la sfârșit se poate observa evoluția sub forma de
diagrame, în proccente și reluăm setul de carduri pentru a ne îmbunătății cunoștințele
dacă procentul nu este 100%. Flashcardurile se pot utiliza verificând prin întrebări și
mărimile fizice fundamentale, depinde de regizarea lecției de actorul principal-
profesorul!
Linkul: https://www.goconqr.com/flashcard/24497867/m-rimi-fizice-fundamentale-ale-
sistemului-interan-ional
41
Prezentarea PPT, aplicație practică, cu tema: Mijloace pentru măsurarea și verificarea
mărimilor electrice
42
Bibliografie/Resurse:
- https://edu.ro/invatamant-liceal
- Maria Tănăsescu, Tatiana Gheorghiu, Camelia Ghețu, Cornelia Cepișcă, - Măsurări
Tehnice, Manual pentru clasa X-a liceu tehnologic, pag. 138, problema rezolvată,
Ed.Aramis, 2005;
- Aurel Ciocîrlea-Vasilescu, Ion Neagu, Mariana Constantin, Tehnici de măsurare în
domeniu, manual pentru:clasa a XI-a, ruta directă clasa a XII-a, ruta progresivă, Filiera
tehnologică – profi l Tehnic, Manual digital, Ed. CD Press, 2007;
- Tatiana Gheorghiu, Nicolae Constantin - Auxiliar curricular pentru ciclul superior al
liceului profilul: Tehnic modulul: Circuite electrice nivelul de calificare: 3, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării Programul Phare TVET RO 2005/005 – 551.05.01 – 02, 2006;
- https://www.ccdbn.ro/ Digitalizare echitabilă și sigură-Laborator digital emergent;
Webinarii -”Instrumente digitale pentru activitatea didactică on-line.
43
EXEMPLUL 3
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul V: TRANSMISII MECANICE ŞI MECANISME,

clasa a XI-a
Rezultate ale învăţării din clasa Conţinuturi ale modului Module și conţinuturi ale Justificare/ recomandări/
a XI-a (din modulul analizat) analizat modulelor din clasa a XII-a în sugestii metodologice/
RI doar din perioada COVID care pot fi preluate/integrate observații (după caz)
conținuturile din coloana 2.
1 2 3 4
Modulul analizat V: TRANSMISII MECANICE ŞI MECANISME, Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații
Modulul II: Mașini, utilaje și
instalații
Cunoştinţe: Conţinutul 1
11.1.8. Mecanisme pentru 4.1. Compresoare: Funcționarea compresoarelor
transformarea mişcării de rotaţie Mecanisme pentru - compresor cu piston cu piston se bazează pe
în mişcare rectilinie alternativă: transformarea mişcării de (părți componente, transformarea mișcării de
11.1.8.1. Mecanismul bielă- rotaţie în mişcare rectilinie documentație tehnică specifică, rotație a manivelei în
manivelă: alternativă: aparate de distribuție, mișcare rectilinie alternativă
- schema mecanismului bielă- 1. Mecanismul bielă- funcționare, disfuncționalități, a pistonului, realizată cu un
manivelă, elemente componente, manivelă: caracteristici tehnico- mecanism bielă-manivelă.
roluri funcţionale; - schema mecanismului bielă- funcționale, randament,
- domenii de utilizare; manivelă, elemente instrumente și aparate de măsură Observație. Rezultatele
- montarea şi demontarea componente, roluri funcţionale; și control utilizate în activitatea învățării corespunzătoare
mecanismelor bielă-manivelă - domenii de utilizare; de monitorizare a exploatării conținutului „Mecanismul
(montarea pistoanelor, montarea - montarea şi demontarea compresoarelor, norme de bielă-manivelă” pot fi
bielei, montarea arborelui, mecanismelor bielă-manivelă securitate și sănătate în muncă la integrate și altor conținuturi
montarea volanţilor), verificarea (montarea pistoanelor, exploatarea compresoarelor) din modulul „Mașini, utilaje
montajului, recomandări de montarea bielei, montarea și instalații”, ca de exemplu,
exploatare. arborelui, montarea volanţilor), conținutului „Mașini de
Abilităţi: verificarea montajului, mortezat”, deoarece există
11.2.28. Identificarea recomandări de exploatare. variante construtive de
44
elementelor componente ale mașini de mortezat care au
mecanismului bielă-manivelă. în componența lanțurilor
11.2.29. Citirea schemei cinematice un mecanism
mecanismului bielă-manivelă. bielă-manivelă.
11.2.30. Alegerea variantei
constructive optime în funcție de Recomandări și sugestii
domeniul de utilizare. metodologice:
11.2.31. Executarea operațiilor Se vor elabora strategii de
de învățare care să vizeze
montare şi demontare a corelații intermodulare
mecanismelor bielă-manivelă. (modulele „Mașini, utilaje și
11.2.32. Verificarea functionării instalații”, „Transmisii
mecanismului bielă-manivelă. mecanice și mecanisme”,
Atitudini: „Desen de ansamblu”).
11.3.1. Preocuparea pentru Numărul de ore alocat temei
documentare folosind tehnologia este la latitudinea cadrelor
informatiei. didactice și va fi stabilit în
11.3.2. Colaborarea cu membrii funcţie de nivelul de
echipei de lucru, în scopul cunoştinţe anterioare ale
îndeplinirii sarcinilor de la locul colectivului de elevi, de
de muncă. complexitatea materialului
11.3.3. Autoevaluarea activității didactic implicat în strategia
desfașurate. didactică şi de ritmul de
11.3.4. Manifestarea preocupării asimilare a cunoştinţelor de
de îmbunătățire a propriei sale către colectivul instruit.
activități. Se vor desfășura cu
11.3.5. Asumarea, în cadrul precădere activități cu
echipei de la locul de muncă, a caracter practic, aplicativ, în
responsabilității pentru sarcina atelierul de specialitate al
de lucru primită. școlii și la agentul economic.
11.3.6. Asumarea inițiativei în Propunem următoarele teme
rezolvarea problemelor specifice pentru activități de laborator
locului de muncă. și activități practice:
11.3.7. Adoptarea unei - exerciții de identificare a
atitudini responsabile față de componentelor principale ale
45
protecția mediului. unui compresor cu piston și
11.3.8. Preocuparea pentru explicarea principiului de
colectarea și transmiterea funcționare;
informațiilor relevante cu privire - montarea și demontarea
la construcția și funcționarea mecanismului bielă-
echipamentelor de lucru manivelă;
utilizate, folosind tehnologia - analiza disfuncționalităților
informației. care pot apărea în
11.3.9. Asumarea răspunderii funcționarea compresorului
pentru prevenirea și reducerea cu piston, cauzate de
impactului negative al activității mecanismul bielă-manivelă.
proprii asupra mediului. Activitățile de învățare
11.3.10.Respectarea trebuie să vizeze:
termenelor/timpului de realizare - aplicarea metodelor
a sarcinilor; centrate pe elev;
11.3.11. Respectarea normelor de - îmbinarea activităţilor
SSM, de protecția mediului și PSI bazate pe efortul individual
specifice. al elevului cu activităţile ce
presupun efortul colectiv;
- folosirea unor metode care
să favorizeze relaţia
nemijlocită a elevului cu
obiectele cunoaşterii.
Cunoştinţe: Conţinutul 2
11.1.8.2. Mecanismul cu culisă
- elemente componente; Mecanismul cu culisă 2.5. Mașini de rabotat (părți Mecanismul cu culisă
- tipuri de mecanisme cu culisă: - elemente componente; componente, documentație oscilantă este parte
cu culisă oscilantă, cu culisă - tipuri de mecanisme cu tehnică specifică, funcționare, componentă a lanțului
rotativă, cu culisă de translaţie; culisă: cu culisă oscilantă, cu disfuncționalități, principiu de cinematic principal al mașinii
- domenii de utilizare; culisă rotativă, cu culisă de lucru, posibilități de prelucrare, de rabotat transversal
-montarea şi demontarea translaţie; caracteristici tehnice, scheme (șeping), cu rol de a
mecanismelor cu culisă, - domenii de utilizare; cinematice, regim de așchiere, transforma mișcarea de
verificarea montajului, - montarea şi demontarea sisteme de ungere, reglarea rotație în mișcare rectilinie
recomandări de exploatare. mecanismelor cu culisă, mașinilor de rabotat, reguli de alternative a berbecului.
Abilităţi: verificarea montajului, exploatare a mașinilor de
46
11.2.33. Identificarea recomandări de exploatare. rabotat, instrumente și aparate Observație. Rezultatele
elementelor componente ale de măsură și control utilizate în învățării corespunzătoare
mecanismelor cu culisă . activitatea de monitorizare a conținutului „Mecanismul cu
11.2.34. Selectarea tipului de exploatării mașinilor de rabotat, culisă” pot fi integrate și
mecanism cu culisă în funcție de norme de securitate și sănătate în altor conținuturi din modulul
domeniul de utilizare. muncă la exploatarea mașinilor Mașini, utilaje și instalații, ca
11.2.35. Executarea operațiilor de rabotat) de exemplu, „Mașini de
de montare şi demontare a mortezat”.
mecanismelor cu culisă.
11.2.36. Verificarea funcționarii Recomandări și sugestii
mecanismului cu culisă. metodologice:
11.2.56. Utilizarea corectă a Numărul de ore alocat temei
vocabularului comun și a celui de este la latitudinea cadrelor
specialitate. didactice și va fi stabilitit în
11.2.57. Comunicarea funcţie de nivelul de
/Raportarea rezultatelor cunoştinţe anterioare ale
activităților profesionale colectivului de elevi, de
desfășurate. complexitatea materialului
Atitudini: didactic implicat în strategia
11.3.1. Preocuparea pentru didactică şi de ritmul de
documentare folosind tehnologia asimilare a cunoştinţelor de
informației. către colectivul instruit.
11.3.2. Colaborarea cu membrii Se vor desfășura cu
echipei de lucru, în scopul precădere activităși cu
îndeplinirii sarcinilor de la locul caracter practic, aplicativ, în
de muncă. atelierul de specialitate al
11.3.3. Autoevaluarea activității școlii și la agentul economic.
desfașurate. Teme propuse pentru
11.3.4.Manifestarea preocupării lucrările de laborator și
de îmbunătățire a propriei activitatea practică:
activități; -identificarea elementelor
11.3.5. Asumarea, în cadrul componente principale ale
echipei de la locul de muncă, a mașinii de rabotat
responsabilității pentru sarcina transversal;
de lucru primită. - montarea și demontarea
47
11.3.6. Asumarea inițiativei în mecanismul cu culisă;
rezolvarea problemelor specifice - execuția unor operații de
locului de muncă. reglare a mecanismului cu
11.3.7. Adoptarea unei culisă oscilantă;
atitudini responsabile față de - analiza erorilor care pot
protecția mediului. apărea în funcționarea
11.3.8. Preocuparea pentru mașinii de rabotat, ca
colectarea și transmiterea urmare a disfuncționalităților
informațiilor relevante cu privire mecanismului cu culisă.
la construcția și funcționarea
echipamentelor de lucru
utilizate, folosind tehnologia
informației.
11.3.9. Asumarea răspunderii
pentru prevenirea și reducerea
impactului negative al activității
proprii asupra mediului.
11.3.10.Respectarea
termenelor/timpului de realizare
a sarcinilor;
11.3.11. Respectarea normelor de
SSM, de protecția mediului și PSI
specifice.
Cunoştinţe: Conţinutul 3 2.5. Mașini de rabotat
11.1.9. Mecanisme de Mecanisme de transformare a (părți componente, Mecanismul cu clichet poate
transformare a mişcării de rotaţie mişcării de rotaţie continuă în documentație tehnică specifică, fi o componentă a lanțului
continuă în mişcare de rotaţie mişcare de rotaţie funcționare, disfuncționalități, cinematic de avans
intermitentă: intermitentă: principiu de lucru, posibilități de transversal al mașinii de
11.1.9.1. Mecanismul cu clichet Mecanismul cu clichet prelucrare, caracteristici tehnice, rabotat transversal (șeping);
- schema mecanismului cu - schema mecanismului cu scheme cinematice, regim de de asemenea, mecanismul cu
clichet, elemente componente, clichet, elemente componente, așchiere, sisteme de ungere, clichet poate fi utilizat, în
materiale utilizate; materiale utilizate; reglarea mașinilor de rabotat, unele variante constructive,
- tipuri de mecanisme cu clichet; - tipuri de mecanisme cu reguli de exploatare a mașinilor și pentru realizarea avansului
- domenii de utilizare; clichet; de rabotat, instrumente și vertical.
- montarea şi demontarea - domenii de utilizare; aparate de măsură și control
48
mecanismelor cu clichet, - montarea şi demontarea utilizate în activitatea de Observație. Rezultatele
verificarea montajului, mecanismelor cu clichet, monitorizare a exploatării învățării corespunzătoare
recomandări de exploatare. verificarea montajului, mașinilor de rabotat, norme de conținutului „Mecanismul cu
Abilităţi: recomandări de exploatare. securitate și sănătate în muncă la clichet” pot fi integrate și
11.2.37. Identificarea exploatarea mașinilor de rabotat) altor conținuturi din modulul
elementelor componente ale „Mașini, utilaje și instalații”,
mecanismului cu clichet. ca de exemplu, conținutului
11.2.38. Citirea schemei „Mașini de rectificat”.
mecanismului cu clichet.
11.2.39. Selectarea tipului de Recomandări și sugestii
mecanism cu clichet în functie de metodologice:
domeniul de utilizare. Se vor desfășura cu
11.2.40. Executarea operatiilor precădere activități cu
de montare şi demontare ale caracter practic, aplicativ, în
mecanismelor cu clichet. atelierul de specialitate al
11.2.41. Verificarea funcționării școlii și la agentul economic.
mecanismului cu clichet. Propunem următoarele teme
Atitudini: pentru activitățile de
11.3.1. Preocuparea pentru laborator și activitățile
documentare folosind tehnologia practice:
informației. - exerciții de identificare a
11.3.2. Colaborarea cu membrii componentelor principale ale
echipei de lucru, în scopul mașinii de rabotat;
îndeplinirii sarcinilor de la locul - exerciții de utilizare a
de muncă. schemelor cinematice în
11.3.3. Autoevaluarea activității vederea localizării
desfașurate. mecanismelor cu clichet;
11.3.4.Manifestarea preocupării - montarea și demontarea
de îmbunătățire a propriei mecanismelor cu clichet;
activități. - analiza disfuncționalităților
11.3.5. Asumarea, în cadrul care pot apărea în
echipei de la locul de muncă, a funcționarea lanțului
responsabilității pentru sarcina cinematic al mașinii de
de lucru primită. rabotat, din care face parte
11.3.6. Asumarea inițiativei în și mecanismul cu clichet.
49
rezolvarea problemelor specifice Activitățile de învățare
locului de muncă. trebuie să vizeze:
11.3.7. Adoptarea unei - aplicarea metodelor
atitudini responsabile față de centrate pe elev;
protecția mediului. - îmbinarea activităţilor
11.3.8. Preocuparea pentru bazate pe efortul individual
colectarea și transmiterea al elevului cu activităţile ce
informațiilor relevante cu privire presupun efortul colectiv;
la construcția și funcționarea - folosirea unor metode care
echipamentelor de lucru să favorizeze relaţia
utilizate, folosind tehnologia nemijlocită a elevului cu
informației. obiectele cunoaşterii.
11.3.10.Respectarea
a sarcinilor;
specifice.
Cunoştinţe: Conținutul 4 2.6. Mașini de mortezat
11.1.9.2. Mecanismul cu cruce de Mecanismul cu cruce de Malta – (părți componente, Mecanismul cu cruce de
Malta: schema mecanismului cu cruce documentație tehnică specifică, Malta poate face parte din
- schema mecanismului cu cruce de Malta, elemente funcționare, disfuncționalități, lanțurile cinematice de avans
de Malta, elemente componente, componente, materiale principiu de lucru, posibilități de intermitent al mașinii de
materiale utilizate; utilizate; prelucrare, caracteristici tehnice, mortezat.
- tipuri de mecanisme cu cruce de - tipuri de mecanisme cu cruce scheme cinematice, regim de
Malta; de Malta; așchiere, sisteme de ungere, Recomandări și sugestii
- domenii de utilizare; - domenii de utilizare; reglarea mașinilor de mortezat, metodologice:
- montarea şi demontarea - montarea şi demontarea reguli de exploatare a mașinilor Se vor desfășura cu
mecanismelor cu cruce de Malta, mecanismelor cu cruce de de mortezat, instrumente și precădere activități cu
verificarea montajului, Malta, verificarea montajului, aparate de măsură și control caracter practic, aplicativ, în
recomandări de exploatare. recomandări de exploatare utilizate în activitatea de atelierul de specialitate al
50
Abilități: monitorizare a exploatării școlii și la agentul economic.
11.2.42. Identificarea mașinilor de mortezat, norme de Propunem următoarele teme
elementelor componente ale securitate și sănătate în muncă la pentru activitățile de
mecanismului cu cruce de Malta . exploatarea mașinilor de laborator și activitățile
11.2.43. Citirea schemei mortezat) practice:
mecanismului cu cruce de Malta. - exerciții de utilizare a
11.2.44. Selectarea tipului de schemelor cinematice în
mecanism cu cruce de Malta în vederea localizării
functie de domeniul de utilizare. elementelor componente ale
11.2.45. Executarea operatiilor mașinii de mortezat;
de montare şi demontare a - montarea și demontarea
mecanismului cu cruce de Malta. mecanismelor cu cruce de
11.2.46. Verificarea funcționării Malta;
mecanismului cu cruce de Malta. - analiza disfuncționalităților
Atitudini: care pot apărea în
11.3.1. Preocuparea pentru funcționarea lanțului
documentare folosind tehnologia cinematic al mașinii de
informației. mortezat, din care face
11.3.2. Colaborarea cu membrii parte mecanismul cu cruce
echipei de lucru, în scopul de Malta.
îndeplinirii sarcinilor de la locul Activitățile de învățare
de muncă. trebuie să vizeze:
11.3.3. Autoevaluarea activității - aplicarea metodelor
desfașurate. centrate pe elev;
11.3.4.Manifestarea preocupării - îmbinarea activităţilor
de îmbunătățire a propriei bazate pe efortul individual
activități. al elevului cu activităţile ce
11.3.5. Asumarea, în cadrul presupun efortul colectiv;
echipei de la locul de muncă, a - folosirea unor metode care
responsabilității pentru sarcina să favorizeze relaţia
de lucru primită. nemijlocită a elevului cu
11.3.6. Asumarea inițiativei în obiectele cunoaşterii;
rezolvarea problemelor specifice - activități de colectare și
locului de muncă. valorificare a informațiilor
11.3.7. Adoptarea unei relevante cu privire la
51
atitudini responsabile față de construcția și funcționarea
protecția mediului. echipamentelor de lucru
11.3.8. Preocuparea pentru utilizate, folosind tehnologia
colectarea și transmiterea informației.
informațiilor relevante cu privire
la construcția și funcționarea
informației.
11.3.10.Respectarea
a sarcinilor;
specifice.
Cunoştinţe: Conținutul 5 2.6. Mașini de mortezat Mecanismul cu came poate
11.1.10. Mecanisme diverse: Mecanisme cu came (părți componente, documentație face parte din lanțurile
11.1.10.1. Mecanisme cu came - variante constructive, tehnică specifică, funcționare, cinematice de avans ale
- variante constructive, avantajele şi dezavantajele disfuncționalități, principiu de mașinii de mortezat.
avantajele şi dezavantajele mecanismelor cu came, lucru, posibilități de prelucrare,
mecanismelor cu came, elemente elemente componente, caracteristici tehnice, scheme Observație. Rezultatele
componente, materiale utilizate; materiale utilizate; cinematice, regim de așchiere, învățării corespunzătoare
- montarea şi demontarea - montarea şi demontarea sisteme de ungere, reglarea conținutului „Mecanismul cu
mecanismelor cu came, mecanismelor cu came, mașinilor de mortezat, reguli de came” pot fi integrate și
verificarea montajului, verificarea montajului, exploatare a mașinilor de altor conținuturi din modulul
recomandări de exploatare. recomandări de exploatare. mortezat, instrumente și aparate „Mașini, utilaje și instalații”,
Abilități: de măsură și control utilizate în ca, de exemplu, „Mașini de
11.2.47. Identificarea activitatea de monitorizare a rabotat”.
elementelor componente ale exploatării mașinilor de
mecanismului cu came. mortezat, norme de securitate și Recomandări și sugestii
11.2.48. Selectarea tipului de sănătate în muncă la exploatarea metodologice:
52
mecanism cu came în functie de mașinilor de mortezat) Numărul de ore alocat temei
domeniul de utilizare. este la latitudinea cadrelor
11.2.49. Executarea operatiilor didactice și va fi stabilit în
de montare şi demontare a funcţie de nivelul de
mecanismelor cu came. cunoştinţe anterioare ale
11.2.50. Verificarea functionarii colectivului de elevi, de
mecanismului cu came. complexitatea materialului
informatiei. către colectivul instruit.
echipei de lucru, în scopul precădere activități cu
desfașurate. Propunem următoarele teme
11.3.4.Manifestarea preocupării pentru activitățile de
de îmbunătățire a propriei laborator și activitățile
activități. practice:
11.3.5. Asumarea, în cadrul - exerciții de utilizare a
echipei de la locul de muncă, a schemelor cinematice în
responsabilității pentru sarcina vederea localizării
de lucru primită. mecanismului cu came;
11.3.6. Asumarea inițiativei în - exerciții de montare și
rezolvarea problemelor specifice demontare a mecanismelor
locului de muncă. cu came;
11.3.7. Adoptarea unei - analiza disfuncționalităților
atitudini responsabile față de care pot apărea în
protecția mediului. funcționarea lanțului
11.3.8. Preocuparea pentru cinematic al mașinii de
colectarea și transmiterea mortezat, din care face
informațiilor relevante cu privire parte mecanismul cu came.
la construcția și funcționarea Activitățile de învățare
echipamentelor de lucru trebuie să vizeze:
53
utilizate, folosind tehnologia - aplicarea metodelor
informației. centrate pe elev;
11.3.9. Asumarea răspunderii - îmbinarea activităţilor
pentru prevenirea și reducerea bazate pe efortul individual
impactului negative al activității al elevului cu activităţile ce
proprii asupra mediului. presupun efortul colectiv;
11.3.10.Respectarea - folosirea unor metode care
termenelor/timpului de realizare să favorizeze relaţia
a sarcinilor; nemijlocită a elevului cu
11.3.11. Respectarea normelor de obiectele cunoaşterii;
SSM, de protecția mediului și PSI - activități de colectare și
specifice. valorificare a informațiilor
relevante cu privire la
construcția și funcționarea
informației.
Cunoştinţe: Conținutul 6 2.6. Mașini de mortezat Există variante constructive
11.1.10.2. Mecanisme Mecanisme patrulatere (părți componente, documentație de mașini de mortezat
patrulatere - variante constructive, tehnică specifică, funcționare, dantura cu roată cuțit, la
- variante constructive, avantajele şi dezavantajele disfuncționalități, principiu de care lanțul cinematic
avantajele şi dezavantajele mecanismelor lucru, posibilități de prelucrare, principal conține un
mecanismelor patrulatere,elemente caracteristici tehnice, scheme mecanism patrulater.
patrulatere,elemente componente, materiale cinematice, regim de așchiere,
componente, materiale utilizate; utilizate; sisteme de ungere, reglarea Recomandări și sugestii
- montarea şi demontarea - montarea şi demontarea mașinilor de mortezat, reguli de metodologice:
mecanismelor patrulatere, mecanismelor patrulatere, exploatare a mașinilor de Se vor elabora strategii de
verificarea montajului, verificarea montajului, mortezat, instrumente și aparate învățare care să vizeze
recomandări de exploatare. recomandări de exploatare. de măsură și control utilizate în corelații intermodulare (de
Abilități: activitatea de monitorizare a exemplu, modulele „Mașini,
11.2.51. Identificarea exploatării mașinilor de utilaje și instalații”,
elementelor componente ale mortezat, norme de securitate și „Transmisii mecanice și
mecanismului patrulater. sănătate în muncă la exploatarea mecanisme”, „Desen de
11.2.52. Selectarea variantei mașinilor de mortezat) ansamblu”) și intramodulare.
constuctive de mecanism Numărul de ore alocat temei
54
parulater. este la latitudinea cadrelor
11.2.53. Executarea operatiilor didactice și va fi stabilit în
de montare şi demontare a funcţie de nivelul de
mecanismului patrulater. cunoştinţe anterioare ale
11.2.54. Verificarea functionarii colectivului de elevi, de
mecanismului. complexitatea materialului
informatiei. către colectivul instruit.
echipei de lucru, în scopul precădere activități cu
desfașurate. Propunem următoarele teme
11.3.4. Manifestarea preocupării pentru activitățile de
de îmbunătățire a propriei sale laborator și activitățile
activități. practice:
11.3.5. Asumarea, în cadrul - exerciții de utilizare a
echipei de la locul de muncă, a schemelor cinematice în
responsabilității pentru sarcina vederea localizării
de lucru primită. elementelor componente ale
11.3.6. Asumarea inițiativei în mașinii de mortezat și a
rezolvarea problemelor specifice mecanismului patrulater;
locului de muncă. - exerciții de montare și
11.3.7. Adoptarea unei demontare a mecanismului
atitudini responsabile față de patrulater;
protecția mediului. - analiza disfuncționalităților
11.3.8. Preocuparea pentru care pot apărea în
colectarea și transmiterea funcționarea lanțului
informațiilor relevante cu privire cinematic al mașinii de
la construcția și funcționarea mortezat, din care face
echipamentelor de lucru parte și mecanismul
utilizate, folosind tehnologia patrulater.
55
informației. Activitățile de învățare
11.3.9. Asumarea răspunderii trebuie să vizeze:
pentru prevenirea și reducerea - aplicarea metodelor
impactului negative al activității centrate pe elev;
proprii asupra mediului. - îmbinarea activităţilor
11.3.10.Respectarea bazate pe efortul individual
termenelor/timpului de realizare al elevului cu activităţile ce
a presupun efortul colectiv;
11.3.11. Respectarea normelor de - folosirea unor metode care
SSM, de protectia mediului si PSI să favorizeze relaţia
specifice. nemijlocită a elevului cu
obiectele cunoaşterii;
- activități de colectare și
valorificare a informațiilor
relevante cu privire la
construcția și funcționarea
informației.
56
II. INSTRUMENT DE EVALUARE INIȚIALĂ

Anul de studiu: clasa a XII-a
Modulul vizat: Modulul V Transmisii mecanice și mecanisme
Modalitatea de aplicare: la clasă
Rezultate ale învățării vizate

Cunoştinţe:
11.1.8. Mecanisme pentru transformarea mişcării de rotaţie în mişcare rectilinie
alternativă:
11.1.8.1. Mecanismul bielă-manivelă:
- schema mecanismului bielă-manivelă, elemente componente, roluri funcţionale;
11.1.8.2. Mecanismul cu culisă: - elemente componente
11.1.9. Mecanisme de transformare a mişcării de rotaţie continuă în mişcare de rotaţie
intermitentă:
11.1.9.1. Mecanismul cu clichet
- schema mecanismului cu clichet, elemente componente, materiale utilizate;
- tipuri de mecanisme cu clichet;
11.1.9.2. Mecanismul cu cruce de Malta:
- schema mecanismului cu cruce de Malta, elemente componente, materiale utilizate;
11.1.10.1. Mecanisme cu came - variante constructive, avantajele şi dezavantajele;
mecanismelor cu came, elemente componente, materiale utilizate;
Abilități
11.2.42. Identificarea elementelor componente ale mecanismului cu cruce de Malta.
11.2.47. Identificarea elementelor componente ale mecanismului cu came.
11.2.48. Selectarea tipului de mecanism cu came în funcție de domeniul de utilizare.
11.2.44. Selectarea tipului de mecanism cu cruce de Malta în functie de domeniul de
utilizare.
11.2.56. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate.
Atitudini
11.3.4. Manifestarea preocupării de îmbunătățire a propriei activități.
11.3.10. Respectarea termenelor/timpului de realizare a sarcinilor.
1. Identificarea elementelor componente ale mecanismelor de transmitere și transformare
a mișcării;
2. Precizarea rolului funcţional al mecanismelor de transmitere și transformare a
mișcării;
3. Explicarea principiului de funcţionare al mecanismului cu came;
4. Analiza funcționării mecanismului cu came.
57
TEST DE EVALUARE

A. 10 puncte
1. Elementul condus al mecanismului cu camă se numește:
a) clichet;
b) culisă;
c) pinion;
d) tachet.
2. Funcționarea compresoarelor cu piston se bazează pe transformarea mișcării de rotație

a arborelui motor în mișcare rectilinie-alternativă a pistonului, realizată de un mecanism:
a) bielă-manivelă;
b) cu clichet;
c) pinion-cremalieră;
d) șurub-piuliță.
3. Sistemul tehnic alcătuit din elemente componente legate între ele cu scopul de a
transmite și transforma mișcarea se numește:
a) agregat;
b) dispozitiv;
c) mașină;
d) mecanism.
4. Mecanismul cu clichet este utilizat pentru a obține o mișcare:

a) de rotație;
b) intermitentă;
c) oscilatorie;
d) rectilinie.
5. Rola antrenoare - componentă a mecanismului cu cruce de Malta se execută din:

a) OL 44;
b) OL 50;
c) OLC 45;
d) OSC 10.
58
B. 10 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate tipuri de mecanisme, iar în coloana B
sunt reprezentate schematic diferite mecanisme.
Coloana A. Tipuri de mecanisme Coloana B. Scheme mecanisme

1. mecanism bielă-manivelă a.
2. mecanism cu camă b.
3. mecanism cu clichet c.
4. mecanism cu cruce de Malta d.
5. mecanism cu culisă e.
f.
59
C. 10 puncte
1. Mecanismul cu culisă oscilantă are rolul de a transforma mișcarea de rotație a elementului

condus în mișcare de rectilinie alternativă a elementului conducător.
2. Mecanismul bielă-manivelă se utilizează pentru transformarea mișcării rectilinii-alternative în
mișcare de rotație sau pentru transformarea mișcării de rotație în mișcarea rectilinie-
alternativă.
3. Mecanismul cu clichet este utilizat pentru transformare mişcării de rotaţie continuă în mişcare
rectilinie alternativă.
4. Alegerea corectă a cuplului de materiale pentru camă și tachet conduce la creșterea duratei de
funcționare a mecanismului, la precizia dorită.
5. Pentru micșorarea uzurii, de obicei, întregul mecanism cu cruce de Malta poate funcționa într-
o baie de ulei.

II.1. Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere:
10 puncte
1. Înainte de montarea .................................... pe bielă, pe el se introduc segmenții
de ungere și cei de compresie.
2. Mecanismul cu pârghii este alcătuit din elemente rigide sub formă de bare
.................................... între ele.
3. Pentru menținerea contactului între clichet și roata de clichet este necesar să se
folosească arcuri .................................... sau lamelare.
4. Manivela este un organ de mașină care face legătura dintre
.................................... și bielă.
5. Mecanismul cu culisă oscilantă se compune din manivelă, culisă și
....................................
II.2. Raportul de transmitere pentru mecanisme cu cruce de Malta, cu angrenare

exterioară și un singur antrenor, are valorile din tabelul următor: 10 puncte
Parametrul Numărul de canale ale crucii de Malta, z

3 4 5 6 8 10 12
Raportul de 6,46 2,41 1,43 1,00 0,62 0,45 0,35
transmitere
maxim al
mecanismului
i = R1/R2min
Calculați raza minimă R2min pentru o cruce de Malta cu 4 canale și lungimea brațului de
antrenare R1 = 45 mm.
II.3 În figura de mai jos este reprezentat un sistem tehnic utilizat pentru obținerea
mișcării de avans intermitent a organului de lucru OL al unei mașini-unelte, bazat pe
60
utilizarea mecanismului cu clichet. Denumiţi părțile componente numerotate de la 1 la 5.
10 puncte
Realizați un eseu cu tema „Mecanisme cu came”, având următoarea structură de idei:

- rolul funcțional al mecanismelor cu came în sistemele tehnice din care fac parte;
- elemente componente;
- trei avantaje și două dezavantaje ale mecanismelor cu came;
- două domenii de utilizare a mecanismelor cu came.
61

A. 10 puncte
1 – d); 2 – a); 3 – d); 4 – b); 5 – d).
B. 10 puncte
1 – d; 2 – f; 3 – e; 4 – b; 5 – a.
C. 10 puncte
1 – F; 2 – A; 3 – F; 4 – A; 5 – A
II.1. 10 puncte
1– pistonului; 2 – articulate; 3 – elicoidale, 4 – arbore; 5 – piatra de culisă.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
II.2. 10 puncte
Pentru z = 4, raportul de transmitere i = 2,41
i = R1/R2min → R2min = R1/i
parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct.
R2min = 45/2,41 mm, R2min = 18,67 mm

incomplet se acordă câte 3 puncte.
II.3. 10 puncte
1 – manivelă; 2 – clichet pentru frânare; 3 – clichet de lucru; 4 – șurub conducător; 5 –
roata de clichet. Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru
fiecare răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns
incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte
62
Rolul funcțional al mecanismului cu camă

Mecanismul cu came este utilizat pentru transformarea mișcării unui element conducător,
cu profil bine determinat, numit camă, într-o altă mișcare a unui element condus, numit
tachet. Mișcarea tachetului este determinată de profilul camei. În majoritatea cazurilor,
cama are mișcare uniformă de rotație iar tachetul o mișcare rectilinie alternativă; în
unele variante constructive, tachetul are o mișcare oscilatorie.
puncte.
Elemente componente ale mecanismului cu camă

Cel mai simplu mecanism cu camă, este format din: camă, tachet, arborele pe care se află
cama și ghidajul tachetului.
Rola sau galetul este un element suplimentar care are rolul de a micșora pierderile prin
frecare și de a reduce uzura elementelor în contact șide a realiza curbura minimă a
profilului camei în scopul asigurării unghiurilor de transmitere a mișcării;
Uneori, mecanismul conține un arc elicoidal de compresiune sau un alt element elastic
care asigură prin forță contactul dintre camă și galet sau dintre camă și tachet.
Pentru răspuns corect și complet se acordă câte 8 puncte. Pentru răspuns parțial corect
sau incomplet se acordă câte 4 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se
acordă 0 puncte.
Avantaje:
- asigură obţinerea celor mai variate legi de mişcare ale tachetului, prin realizarea unui
profil al camei corespunzător;
- sunt mecanisme simple constructiv;
- au gabarit redus;
- se poate înlocui cama, păstrându-se tachetul, obţinându-se o altă lege de mişcare a
tachetului.
Pentru oricare trei răspunsuri corecte și complete se acordă câte 2 puncte. Pentru
3 x 2 p=6 p
Dezavantaje:
- cuplele superioare posedă o suprafaţă mică de contact, deci uzură ridicată;
- uzura tachetului şi a camei produce modificarea legii de mişcare a tachetului;
- tehnologie complicată şi scumpă.
Pentru oricare două răspunsuri corecte și complete se acordă câte 2 puncte. Pentru
2x2p=4p
Mecanismele cu came sunt folosite în toate domeniile de activitate: construcţii de maşini,

industria textilă, mecanică fină, maşini-unelte, maşini de calcul, industria alimentară
unde sunt necesare anumite legi de mişcare cerute de procesul tehnologic sau de
sistemele de mecanizare şi automatizare. O largă utilizare a mecanismelor cu came se
63
întâlnește la motoarele cu ardere internă prin mecanismul de distributie cu came care
comandă închiderea supapelor de admisie și evacuare.
Pentru oricare două răspunsuri corecte și complete se acordă câte 2 puncte. Pentru
2x2p=4p
INSTRUMENT DE EVALUARE INIȚIALĂ

Anul de studiu: clasa a XII-a
Modulul vizat: Modulul V Transmisii mecanice și mecanisme
Modalitatea de aplicare: online, față în față

Cunoştinţe:
11.1.8. Mecanisme pentru transformarea mişcării de rotaţie în mişcare rectilinie
alternativă:
11.1.8.1. Mecanismul bielă-manivelă:
- schema mecanismului bielă-manivelă, elemente componente, roluri funcţionale;
11.1.8.2. Mecanismul cu culisă: - elemente componente
11.1.9. Mecanisme de transformare a mişcării de rotaţie continuă în mişcare de rotaţie
intermitentă:
11.1.9.1. Mecanismul cu clichet
- schema mecanismului cu clichet, elemente componente, materiale utilizate;
- tipuri de mecanisme cu clichet;
11.1.10.1. Mecanisme cu came - variante constructive, avantajele şi dezavantajele;
mecanismelor cu came, elemente componente, materiale utilizate;
Abilități
11.2.47. Identificarea elementelor componente ale mecanismului cu came.
11.2.48. Selectarea tipului de mecanism cu came în funcție de domeniul de utilizare.
11.2.44. Selectarea tipului de mecanism cu cruce de Malta în funcție de domeniul de
utilizare.
11.2.56. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate.
Atitudini
11.3.4.Manifestarea preocupării de îmbunătățire a propriei activități.
11.3.10.Respectarea termenelor/timpului de realizare a sarcinilor.
1. Identificarea elementelor componente ale mecanismelor de transmitere și transformare
a mișcării;
2. Precizarea rolului funcţional al mecanismelor de transmitere și transformare a
mișcării;
3. Selectarea mecanismelor în funcție de domeniul de utilizare;
4. Analiza cauzelor disfuncționalităților mecanismelor de transmitere și transformare a
mișcării.
64

A. 15 puncte
1. Pentru a transforma o mișcarea de rotație continuă în mișcare de rotație intermitentă
se poate utiliza mecanismul:
a) bielă-manivelă;
b) cu clichet;
c) pinion-cremalieră;
d) șurub-piuliță .
2. Mecanismul cu cruce de Malta este utilizat pentru a obține o mișcare:
a) de rotație continuă;
b) intermitentă;
c) oscilatorie;
d) rectilinie-alternativă.
3. Camele de precizie ridicată pot fi executate din:
a) alamă;
b) bronz;
c) oțel carbon de calitate;
d) oțel de uz general;
B. 8 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt reprezentate mecanisme cu camă, iar în coloana B
sunt descriese roluri funcționale ale mecanismelor cu camă. Scrieți, pe foaia cu
răspunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din
coloana B.
Coloana A. Tipuri de mecanisme cu camă Coloana B. Roluri funcționale

1. a. transformă mișcarea de rotație a camei
în mișcare oscilantă a tachetului
2. b. transformă mișcarea de translație a

camei în mișcare rectilinie - alternativă a
tachetului
c. transformă mișcarea de rotație a camei

în mișcare rectilinie - alternativă a
tachetului
C. 12 puncte
65
1. Elementul conducător al mecanismului cu cruce de Malta este brațul de antrenare.
2. Mecanismul patrulater este utilizat pentru transformare mişcării de rotaţie continuă în
mişcare intermitentă.
3. Mașinile de lucru sunt părţi componente ale mecanismelor având rolul de a transmite
mişcarea cu sau fără transformarea ei.
4. Materialele utilizate pentru confecționarea bielelor sunt materiale rezistente la
oboseală și cu rezistență mare la rupere. .

II.1. Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere:
a. Cauza principală a scoaterii din funcțiune a camei o constituie
..................suprafețelor de lucru.
b. Mecanismele cu clichet sunt utilizate ca elemente de comandă și acționare sau ca
mecanisme pentru .................. mișcării.
c. Pentru .................. mari, este indicat ca tachetul să se execute din oțel pentru
scule.
d. Biela are rolul funcțional de a transmite forțele de la piston la ..................... sau
invers.
II.2.
a. Pentru mecanismul cu cruce de Malta reprezentat în figură, identificați elementele
componente numerotate 1, 2, 3 ,4 , 5.
b. Precizați ce tip de mișcare se obține la elementul condus.
66
În tabelul de mai jos sunt date valori ale coeficientului de frecare, µ, în funcție de cuplul
de materiale camă-tachet și starea de ungere a suprafețelor, pentru mecanisme cu camă
plană.
Cuplul de materiale camă- Valorile coeficientului de frecare, µ

tachet Ungere bună Ungere insuficientă
Fontă pe fontă 0,07 - 0,12 0,15
Oțel pe oțel 0,05 - 0,1 0,15 – 0,2
Oțel pe fontă 0,05 - 0,15 0,18
Oțel pe bronz 0,1 – 0,15 0,15 – 0,2
Fontă pe bronz 0,07 - 0,12 0,15 – 0,2
Bronz pe bronz 0,07 - 0,12 0,2 – 0, 25
a. Ce cuplu de materiale camă-tachet recomandați a se utiliza în situația unei ungeri

bune? Justificați răspunsul!
b. Ce cuplu de materiale camă-tachet nu recomandați a se utiliza în situația unei
ungeri insuficiente? Justificați răspunsul!
c. Explicați pe scurt care este rolul ungerii suprațețelor de contact camă-tachet.
67
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

A. 15 puncte
1 – b); 2 – b); 3 – c).
B. 8 puncte
1 – c; 2 – a;
C. 12 puncte
1 – A; 2 – F; 3 – F; 4 – A.
II.1. 12 puncte
a – uzura; b – blocarea; c – sarcini; d – manivelă .
II.2. 23 puncte
a.
1 – element condus (cruce de Malta);
2 – canal radial;
3 – știft;
3 – brat de antrenare;
4 – arbore condus (pe care se montează crucea de Malta);
5 – roata conducătoare.
b. Mișcare de rotație intermitentă.
Pentru răspuns corect și complet se acordă 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
răspunsului se acordă 0 puncte

a. Oțel pe oțel, deoarece în acest caz coeficientul de frecare are cele mai mici valori; ca
urmare uzura suprafețelor va fi mică.
puncte.
68
b. Bronz pe bronz, deoarece în acest caz coeficientul de frecare are cele mai mari valori;
ca urmare uzura suprafețelor va fi mare.
puncte.
c. Ungerea corectă a suprafețelor de contact camă-tachet micșorează frecarea, în acest

mod scăzând uzura suprafețelor, ceea ce conduce la creșterea duratei de funcționare a
mecanismului cu camă, în condițiile unei precizii corespunzătoare.
puncte.
69
III. EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE INTEGRATĂ
1. Tema: Compresorul cu piston
Modalitate de organizare: la clasă

Activitate de învățare bazată pe învățarea independentă direcționată
Modulul/clasa Rezultatele învățării Conținuturi
Cunoștințe Abilități Atitudini
Modulul II: 10.1.4. 10.2.22. 10.3.7. Compresorul cu

MAȘINI, piston:
UTILAJE ȘI Construcția și Utilizarea Preocuparea
INSTALAȚII, funcționarea internetului în pentru -părți
clasa a XII-a utilajelor culegerea și perfecționarea componente,
pentru selectarea propriei pregătiri documentație
vehicularea informațiilor profesionale. tehnică specifică,
fluidelor. referitoare la funcționare,
caracteristicile 10.3.8. disfuncționalități.
tehnice ale Asumarea
utilajelor inițiativei în
pentru rezolvarea unor
vehicularea probleme.
fluidelor.
Modulul V: 11.1.8.1. 11.2.28. 11.3.1. Mecanismul

TRANSMISII Mecanismul Identificarea bielă-manivelă:
MECANICE ŞI bielă- elementelor Preocuparea
MECANISME, manivelă: componente pentru - schema
clasa a XI-a ale documentare mecanismului
- schema mecanismului folosind bielă-manivelă,
mecanismului bielă-manivelă. tehnologia elemente
bielă- informației. componente,
manivelă, 11.2.56. roluri
elemente Utilizarea 11.3.4. funcţionale;
componente, corectă a Manifestarea
roluri vocabularului - domenii de
preocupării de utilizare.
funcţionale; comun și a îmbunătățire a
celui de propriei sale
- domenii de specialitate.
utilizare. activități.
11.3.8.
Preocuparea
pentru
colectarea și
transmiterea
informațiilor
relevante cu
70
privire la
construcția și
funcționarea
echipamentelor
de lucru
utilizate,
folosind
tehnologia
informației.
Descrierea activității
- profesorul reamintește elevilor rolul compresorului în cadrul utilajelor pentru
vehicularea fluidelor ; clasifică compresoarele din punct de vedere fucnțional și
constructiv;
- elevii primesc sarcina de lucru (pe tablă, pe fișă printată sau pe calculator):
„Folosind surse de informare diverse (mediul internet, caiet de noțite, fișe de

documentare, cărți tehnice etc.), rezumați într-un text de o pagină construcția și
funcționarea compresoarelor cu piston, având în vedere:
1. enumerarea elementelor componente principale;
2. decrierea funcționării compresorului cu piston;
3. rolul mecanismului bielă-manivelă în funcționarea compresorului cu piston;
4. caracteristicile tehnico-funcționale;
5. cauzele disfuncționalităților care pot apărea în funcționare;
6. soluții practice pentru diminuarea solicitării mecanismului bielă-manivelă.”
- profesorul comunică timpul de lucru și face precizări asupra modului de

desfășurare a activității;
- elevii studiază tema și răspund cerințelor;
- profesorul urmărește activitatea desfășurată de elevi, acordă sprijin ori de câte ori
este nevoie;
- la finalul timpului de lucru, solicită câte unui elev să prezinte celorlalți elevi din
clasă rezolvarea unei cerințe;
- au loc discuții pe baza soluțiilor propuse de elevi, al modului de utilizare și
valorificare al surselor de informare disponibile, precum și al abilității de
identificare de noi resurse, utilizând mediul internet.
Observații:
 activitatea se va desfășura în laboratorul tehnologic, astfel încât elevii să poată
utiliza toate resursele necesare;
 timpul de lucru se va stabili în funcție de nivelul cognitiv și abilitățile elevilor;
 sarcinile de lucru pot fi și individualizate;
 sursele de informare utilizate pot include:
- schema compresorului cu piston;
- schema mecanismului bielă-manivelă;
- carte tehnică - Avram, M., „Acționări hidraulice și pneumatice”, Editura
Universitară București, 2005, pag.247-253;
- manual pentru clasa a XI-a, Mecatronică, Ed. Delta Publishing House,
Bucureşti, 2004.
Învățarea independentă este o metodă de predare-învățare avansată care, pentru

a fi aplicată cu succes, necesită ca elevii să aibă formate abilități de studiu individual, de
71
utilizare a surselor bibliografice, de identificare a noi surse de informare, utilizând TIC și
de selectare a informației. De aceea este indicat a fi aplicată elevilor din ciclul superior al
liceului tehnologic. Rolul profesorului poate fi suplinit cu materiale de predare, metodă
abordată de „învățarea independentă bazată pe resurse”, care poate fi ușor adaptată
învățării online.
Învățarea independentă direcționată se bazează pe o sarcină de lucru structurată,
adaptată grupului de elevi, cu cerințe introduse gradat, atent planificate de către
profesor.
Utilizând această metodă, elevii devin din ce în ce mai responsabili, învață să-și caute
singuri informații utile, își pot descoperi și corecta propriile deficiențe de învățare, pot
învăța în ritmul propriu, valorificând stilul personal de învățare.
Învățarea independentă este eficientă dacă sarcinile de lucru sunt formulate clar, concis și
sunt adaptate temei și abilităților elevilor, dacă monitorizarea și evaluarea efectuate de
profesor sunt corecte.
2. Tema: Mașina de rabotat transversal

Activitate de învățare bazată pe descoperirea ghidată

Modulul II: 10.1.2. 10.2.5. Utilizarea 10.3.7. Mașini de rabotat
MAȘINI, Construcția și datelor din Preocuparea (părți
UTILAJE ȘI funcționarea documentația pentru componente,
INSTALAȚII, mașinilor- necesară activității perfecționarea documentație
clasa a XII-a unelte pentru de monitorizare a propriei pregătiri tehnică specifică,
prelucrări prin funcționării profesionale. funcționare,
așchiere. mașinilor-unelte 10.3.8. disfuncționalități,
pentru prelucrări Asumarea principiu de
prin așchiere. inițiativei în lucru, posibilități
10.2.6. rezolvarea unor de prelucrare,
Utilizarea probleme. caracteristici
schemelor tehnice, scheme
cinematice în cinematice)
vederea localizării
elementelor
componente ale
mașinilor-unelte
pentru prelucrări
prin așchiere.
Modulul V: 11.1.8.2. 11.2.33. 11.3.2. Mecanismul cu
TRANSMISII Mecanismul cu Identificarea Colaborarea cu culisă:
MECANICE ŞI culisă elementelor membrii echipei - elemente
MECANISME, - elemente componente ale de lucru, în componente;
clasa a XI-a componente; mecanismului cu scopul - tipuri de
- tipuri de culisă. îndeplinirii mecanisme cu
mecanisme cu 11.2.37. sarcinilor de la culisă
culisă: cu Identificarea locul de muncă. - domenii de
culisă elementelor 11.3.6. utilizare.
oscilantă, cu componente ale Asumarea Mecanismul cu
culisă rotativă, mecanismului cu inițiativei în clichet
cu culisă de clichet. rezolvarea - schema
translaţie; 11.2.38. Citirea problemelor mecanismului cu
72
- domenii de schemei specifice locului clichet, elemente
utilizare. mecanismului cu de muncă. componente,
11.1.9.1. clichet. materiale
Mecanismul cu 11.2.47. utilizate;
clichet Identificarea - tipuri de
- schema elementelor mecanisme cu
mecanismului componente ale clichet;
cu clichet, mecanismului cu - domenii de
elemente came. utilizare.
componente, 11.2.57.
materiale Comunicarea
utilizate; /Raportarea
- tipuri de rezultatelor
mecanisme cu activităților
clichet. profesionale
11.1.10.1. desfășurate.
Mecanisme cu
came
- variante
constructive,
avantajele şi
dezavantajele
mecanismelor
cu came,
elemente
componente,
materiale
utilizate
Etapele activității
- profesorul solicită elevilor să se organizeze în grupe formate din câte 5 elevi;
- profesorul distribuie fiecărei grupe fișa-suport cu schema mașinii de rabotat transversal
și scrie pe tablă cerința activității; face precizări asupra obiectivelor, a modului de lucru
și a etapelor activității;
- elevii studiază schema cinematică a mașinii de rabotat transversal și încearcă să rezolve
sarcina de lucru, pe baza cunoștințelor și abilităților dobândite anterior;
- profesorul monitorizează activitatea grupelor și pune întrebări numai dacă este cazul,
face apel la cunoștințele și abilitățile dobândite în lecțiile anterioare (de exemplu, lecția
„schema cinematică a strungului normal”), care să-i dirijeze pe elevi spre obținerea
răspunsurilor corecte;
Întrebările pot fi de tipul „ce mișcări execută piesa și cuțitul în cadrul operației
tehnologice de rabotat transversal?”, „ce elemente cinematice reprezentate prin
simboluri identificați?”;
- elevii prezintă rezultatele activității;
- profesorul și elevii discută rezultatele obținute; la final, profesorul rezumă ceea ce ar fi
trebuit să învețe elevii.
Fișa-suport
Mașina de rabotat transversal
Rabotarea este operaţia de prelucrare prin aşchiere a suprafeţelor plane,
cilindrice, orizontale, verticale, înclinate, cu forme complicate. La acest procedeu de
prelucrare, mişcarea principală de aşchiere este rectilinie-alternativă, fiind efectuată fie
de scula aşchietoare, la maşina de rabotat transversal (şepinguri), fie de piesa de
73
prelucrat, la maşinile de rabotat longitudinal (raboteze). Funcţionarea şepingului poate fi
urmărită pe schema cinematică de principiu din figura de mai jos:
Fig.1.
Sarcina de lucru
Precizați rolul funcțional al mecanismelor de transmitere și transformare a mișcării în
cadrul lanțurilor cinematice specifice mașinii de rabotat transversal, reprezentată în
figura 1.
Descoperirea este o metodă euristică care constă în crearea condițiilor de

reactualizare a experienței și a capacităților individuale ale elevilor, în vederea rezolvării
unor situații-problemă. Descoperirea are rol formativ pentru că dezvoltă abilități de ordin
superior: gîndire critică, analiză, sinteză, rezolvare de probleme etc. Metoda oferă un tip
de învățare activă, antrenantă și motivantă, aplicabilă activităților didactice organizate
pe grupe de elevi. Ca orice activitate de lucru în grup, poate avea dezavantajul apariției
„membrilor pasivi”, situație care trebuie bine gestionată de profesor.
Pentru a fi aplicată cu succes, în proiectarea activităților de învățare bazată pe
descoperire profesorul trebuie să aibă în vedere: nivelul de cunoștințe al elevilor,
stabilirea unor cerințe clare și concise, alegerea unui subiect care să incite curiozitatea
elevilor, să-i provoace să gândească și să formuleze raționamente.
Descoperirea ghidată sau dirijată este o formă a metodei de învățare prin
descoperire care poate fi folosită numai atunci când elevii pot să descopere lucruri noi pe
baza cunoștințelor și a experienței deja existente, „ghidați” de profesor prin întrebările și
activitățile desfășurate.
74
IV. ACTIVITĂŢI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE - ONLINE
VI.1 Modulul II: Reprezentarea organelor de mașini

Clasa: a X-a
Lecție recapitulativă
Tema: Reprezentarea și cotarea flanșelor
Modalitatea de interacţiune cu elevii – platforma google classroom
Rezultate ale învățării
Cunoștințe
5.1.2. Reprezentarea, cotarea și notarea filetelor și flanșelor
Abilități
5.2.2. Utilizarea regulilor de reprezentare a filetelor și flanșelor pentru întocmirea
desenului la scară
5.2.3. Utilizarea regulilor de cotare a filetelor și flanșelor pentru întocmirea desenului la
scară
Atitudini
5.3.7. Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme
5.3.8. Asumarea responsabilității în ceea ce privește respectarea normelor generale
utilizate la întocmirea desenului la scară a organelor de mașini
Conținuturi ale învățării
Reprezentarea și cotarea flanșelor
Pasul 1. Profesorul îî orientează pe elevi în tema de lucru, prin utilizarea opțiunii „meet”
a platformei Google Classroom; li se comunică obiectivele, modul de lucru, timpul de
desfășurare a activității.
Pasul 2. Elevii sunt dirijați să descarce fișa de lucru FL 1 „Reprezentarea și cotarea
flanșelor” postată pe platformă și să rezolve sarcinile, conform cerințelor. Profesorul
anunță timpul alocat acestei etape : 15 minute.
Pasul 3. Elevii descarcă fișele de lucru apoi rezolvă cerințele.
Pasul 4. La finalul timpului alocat acestei etape, elevii postează pe platformă fișele
rezolvate individual.
Pasul 5. Profesorul le solicită elevilor să descarce rezolvarea fișei de lucru FL2,
programată pentru postare după intervalul de timp destinat derulării pașilor anteriori
(platforma permite programarea zilei și orei la care materialul postat poate fi vizualizat).
Pasul 6. Li se solicită elevilor să compare rezolvarea individuală cu cea propusă prin Fișa
FL 2 și să identifice greșelile, apoi să completeze tabelul pentru a realiza autoevaluare
soluțiilor propuse. Se specifică timpul alocat acestei etape : 10 minute.
Pasul 7. La finanul timpului alocat acestei etape, au loc discuții (pe „meet„) despre
soluțiile elevilor, despre procentele obținute la autoevaluare; se insistă asupra rezolvării
itemilor cu cea mai mare rată de eroare.
Pasul 8. Profesorul comunică elevilor data la care fiecare elev va primi pe platformă
comentarii referitoare la rezolvarea fișei, implicarea în derularea activității; sugerează
elevilor să adauge cele două fișe în portofoliul electonic și anunță tema activității
viitoare.
Fișă de lucru 1- Reprezentarea și cotarea flanșelor
Pentru piesa „Flanșă pătrată” reprezentată mai jos, răspundeți cerințelor I și II.
I. Identificați tipurile de linii numerotate cu 1, 2, 3, 4 și 5, apoi completați tabelul,
conform cerințelor:
75
Fig.1
Linia Denumirea liniei Utilizarea liniei pe desenul flanșei
1.
2.
3.
4.
5.
6.
II.Completați spațiile libere:

a. Alezajele cu diametrul 10 mm au lungimea de …………………………….
b. Secțiunea ……………………………. a flanșei este notată A-A.
c. Flanșa are un număr de …………………………. alezaje cu diametrul 10 mm.
d. Adâncimea teșiturii la 45o este de …………………………….
e. La flanşele pătrate, raza de rotunjire a colţurilor este egală cu…………………………
găurii de prindere, centrul de racordare fiind comun cu centrul găurii de prindere.
Rezolvarea fișei „Reprezentarea și cotarea flanșelor”
I.
Linia Denumirea liniei Utilizare pe desenul flanșei

1 Linie continuă subțire Linie de cotă
2 Linie continuă groasă Contur vizibil
3 Linie - punct subțire Linie de axă
4 Linie continuă subțire Linie de hașură
5 Linie continuă subțire Linie ajutătoare
6 Linie-punct mixtă Traseu de secționare
76
II.
a. 10 mm
b. transversală
c. patru
d. 2 mm
e. diametrul
III. Analiza rezultatelor obținute
Nr. total răspunsuri Nr. răspunsuri corecte Procent răspunsuri

corecte, %
18
IV 2: Modulul V: Transmisii mecanice și mecanisme

Clasa: a XI-a
Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații
Tipul lecției: Lecție de dobândire de noi cunoștințe
Tema: Mecanismul cu cruce de Malta
Cunoştinţe:
- tipuri de mecanisme cu cruce de Malta;
- domenii de utilizare;
- montarea şi demontarea mecanismelor cu cruce de Malta, verificarea montajului,
recomandări de exploatare.
Abilități:
11.2.43. Citirea schemei mecanismului cu cruce de Malta.
Atitudini:
11.3.1. Preocuparea pentru documentare folosind tehnologia informației.
11.3.4. Manifestarea preocupării de îmbunătățire a propriei activități.
11.3.8. Preocuparea pentru colectarea și transmiterea informațiilor relevante cu privire la
construcția și funcționarea echipamentelor de lucru utilizate, folosind tehnologia
informației.
11.3.10. Respectarea termenelor/timpului de realizare a sarcinilor;

Mecanismul cu cruce de Malta
1. profesorul comunică elevilor tema, obiectivele, durata și modul de desfășurare a
activității, folosind opțiunea „meet” a platformei google classroom;
2. profesorul solicită elevilor să studieze tema „Mecanismul cu cruce de Malta”, utilizând
site-urile indicate, și să noteze pe caiete informațiile pe care le consider relevante:
 http://www.isjdb.ro/static/files/curriculum/tehnic/2019_2020/M4_Sisteme_de_tr
ansmitere_a_miscarii_si_mecanisme_clasa_XII_liceu_seral_Petroiu.pdf;
77
 https://ro.scribd.com/document/15967340/Laborator-L4-MECANISME-CU-CRUCE-
DE-MALTA;
 https://www.youtube.com/watch?v=yhOGR0FwSwo;
Adresele indicate sunt postate de profesor pe classroom; timpul de lucru pentru această
etapă este de 35 minute.
3. elevii accesează site-urile indicate de profesor, studiază tema, notează noțiunile de
bază;
4. elevii sunt dirijați să descarce de pe platformă fișa de lucru „Mecanismul cu cruce de
Malta” și să răspundă cerințelor; timpul de lucru propus pentru această etapă este de 20
minute;
5. după expirarea timpului propus pentru rezolvarea fișei, elevii postează pe platformă
fișele rezolvate individual și, eventual, comentarii despre temă, mod de desfășurare;
6. au loc discuții (pe „meet„) despre soluțiile elevilor, despre modul de desfășurare a
activității, rezumă noțiunile de bază ale lecției;
7. profesorul comunică elevilor data la care fiecare elev va primi pe platformă feedback-
ul activității și anunță tema lecției viitoare.
Fișa de lucru 2. - Mecanismul cu cruce de Malta
Rezolvați fișa de lucru conform cerințelor:
Cerința Răspunsul elevului

1. Precizați rolul funcțional al mecanismul
cu cruce de Malta
2. Clasificați mecanismele cu cruce de

Malta după numărul știfturilor
antrenoare
3. Denumiți elementele componente
numerotare:
4. Explicați funcționarea mecanismului,

evidențiind tipul mișcării obținute la
elementul condus.
78
Bibliografie:
1. Avram, M., Acţionări hidraulice şi pneumatice, Echipamente şi sisteme clasice şi
mecatronice, Ed. Universitară, Bucureşti, 2005;
2. Cerghit, I.,ș.a., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
3. Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2006;
4. Dick, D., ş.a., Mecatronică, Manual pentru clasa a XI-a, Ed. Delta Publishing
House, Bucureşti, 2004;
5. Dumitru, T., ș.a., Mecanisme de mecanică fină, Editura didactică și pedagogică,
București, 1982;
6. Frumușanu, G., Utilaje și echipamente pentru prelucrări mecanice,Galați, 2008
7. Joița, E., Instruirea constructivistă – o alternativă, Editura Aramis, Bucureşti,
2006;
8. Petty, G., Profesorul azi. Metode moderne de predare, Editura Atelier Didactic,
Bucureşti, 2007;
9. Lichiardopol, G., ș.a., Mecanică aplicată, Manual pentru clasa a X-a, Editura
didactică și pedagogică, București, 2005;
10. http://mentoraturban.pmu.ro/sites/default/files/ResurseEducationale/Modul%20
5%20TIC%20in%20educatie.pdf
11. http://www.elearning.ro/promovarea-tic-in-educatie
12. http://www.rrv.ro/adept/prasic/work/mectrib/mec07.pdf
13. http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=&ved=2ahUKEw
jLYzCiofrAhUKt4sKHUWsCzQQFjAAegQIBBAB&url=http%3A%2F%2Fwww.ing.ugal.ro%
2FResurse%2FMENUS%2FStudenti%2FFacultate%2FIFR%2FUEPM_curs.pdf&usg=AOvVa
w0eY8Ntuz-y9iGbACYuzFi7
14. http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=&ved=2ahUKEwi
Qrr6D-
obrAhXPlYsKHfTNBT0QFjAEegQIBBAB&url=http%3A%2F%2Ftet.pub.ro%2Fpages%2FPe
dagogie%2Fcurs5.doc&usg=AOvVaw3UMkx2mD_sR9XNpDsnczc7
15. http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=&ved=2ahUKEw
jCmKKsgofrAhWKw4sKHauDDSsQFjAAegQIARAB&url=http%3A%2F%2Fwww.spatiulco
nstruit.ro%2Fstorproc%2Ffirma%2Fh36%2Ff3611%2Fgama%2F1039%2Fdocumentatie_
gama%2F13575%2Fproma_13575_proma_instructiuni_de_utilizare_ceas_comparator
_10.pdf&usg=AOvVaw2kMrcSz1cPHdGcPdcbVDUj
16. https://ro.scribd.com/document/15967340/Laborator-L4-MECANISME-CU-CRUCE-
DE-MALTA;
17. https://www.youtube.com/watch?v=yhOGR0FwSwo
79
EXEMPLUL 4
Calificarea profesională:
1. TEHNICIAN TRANSPORTURI,
2. TEHNICIAN MECATRONIST,
3. TEHNICIAN PROIECTANT CAD,
4. TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII,
5. TEHNICIAN PRELUCRĂRI MECANICE,
6. TEHNICIAN CONSTRUCȚII NAVALE,
7. TEHNICIAN PRELUCRĂRI LA CALD,
8. TEHNICIAN PRELUCRĂRI PE MAȘINI CU COMANDĂ NUMERICĂ
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul I: REPREZENTAREA PIESELOR MECANICE,

clasa a IX-a
modulul de clasa a IX analizat) analizat modulelor din clasa a X-a în sugestii metodologice/
RI doar din perioada COVID Conţinuturi corespunzătoare RI care pot fi preluate/integrate observații (după caz)
doar din perioada COVID conținuturile din coloana 2.
1 2 3 4
Modulul analizat: MI REPREZENTAREA PIESELOR MECANICE
M II din clasa X – Reprezentarea
organelor de mașini
URI 5 – Realizarea desenului
tehnic pentru organe de mașini
5. Abateri de prelucrare 1.1. Starea suprafețelor Conținuturile celor două
Cunoștințe 5.1. Abateri dimensionale (rugozitatea) pieselor module, clasa a IX a și clasa
1.1.5. Abateri de prelucrare 5.1.1. Inscrierea pe desen a tehnice a X a, fac parte din DESENUL
(abateri dimensionale, abateri de abaterilor dimensiunilor liniare - Indicații generale privind TEHNIC.
formă și de poziție) ale pieselor alegerea și prescrierea Abaterile de prelucrarea
5.1.2. Inscrierea pe desen a rugozitatii (dimensionale, de formă și
Abilități toleranțelor - Simboluri pentru notarea poziție) din clasa a IX a pot fi
1.2.9. Înscrierea abaterilor 5.2. Abateri de formă și de stării suprafeței studiate în paralel,
80
dimensionale, de formă și de poziție 1.2. Inscrierea datelor privind comparativ, cu starera
poziție pe schița piesei mecanice starea suprafețelor suprafețelor (rugozitatea)
necesare executării acesteia - Indicarea parametrilor de clasa a X a. Pentru ambele
1.2.10. Interpretarea abaterilor profil situații se fac referiri la
dimensionale de formă și de - Indicarea altor date reguli de înscriere pe desen,
poziție pentru realizarea pieselor privind starea suprafetei simboluri și notări folosite,
mecanice 1.3. Reguli de inscriere pe interpretări.
desen a datelor privind
Atitudini starea suprafețelor Pentru MI - REPREZENTAREA
1.3.1.Asumarea răspunderii în PIESELOR MECANICE în
aplicarea normelor generale de semestrul al II-lea al anului
reprezentare a pieselor școlar 2019-2020 (perioada
1.3.2.Respectarea conduitei în COVID), toate conținuturile
timpul întocmirii schitei pentru se pot
realizarea pieselor mecanice integra/relua/consolida în M
1.3.3.Interrelaționarea în timpul II din clasa X – Reprezentarea
întocmirii schitei pentru organelor de mașini.
realizarea pieselor mecanice
1.3.4.Asumarea rolurilor care îi Conţinuturile modulului
revin în timpul întocmirii schiţei „Reprezentarea pieselor
pentru realizarea pieselor mecanice” din perioada
mecanice 1.3.5.Colaborarea cu semestrului al II-lea al anului
membrii echipei pentru școlar 2019-2020 (perioada
îndeplinirea riguroasă a sarcinilor COVID) trebuie să fie
ce le revin în timpul întocmirii abordate într-o manieră
schiţei pentru realizarea pieselor corelată cu particularităţile
mecanice 1.3.6.Respectarea şi cu nivelul iniţial de
termenelor de realizare a pregătire al elevilor ținând
sarcinilor ce le revin în timpul cont și de orele alocate.
întocmirii schiţei pentru
realizarea pieselor mecanice Numărul de ore alocat
1.3.7.Asumarea iniţiativei în fiecărei teme de consolidat
rezolvarea unor probleme se corelează cu numărul de
1.3.8.Asumarea responsabilităţii ore alocat conţinutului
în ceea ce priveşte respectarea modulului care le asimilează,
81
normelor generale utilizate la în funcţie de dificultatea
întocmirea schiţei piesei temelor, de nivelul de
mecanice cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează,
de complexitatea
materialului didactic
implicat în strategia
didactică şi de ritmul de
asimilare a cunoştinţelor de
către colectivul instruit,
astfel încât sa nu fie afectată
dobândirea RI la modulul
curent. Modulul
„Reprezentarea pieselor
mecanice” are o structură
flexibilă, deci poate
încorpora, în orice moment
al procesului educativ, noi
mijloace sau resurse
didactice.
M II din clasa X – Reprezentarea
organelor de mașini
URI 5 – Realizarea desenului
tehnic pentru organe de mașini
Cunoștințe 6. Reguli de reprezentare a Conținuturile celor două
1.1.6. Reguli de reprezentare a schiței după model 4. Precizarea regulilor de module, clasa a IX a și clasa
schiței după model 6.1. Fazele premergătoare reprezentare la scară a pieselor a X a, fac parte din DESENUL
(utilizarea elementelor execuției schiței 4.1. Scări numerice de TEHNIC.
geometrice din spațiu, 6.1.1. Identificarea piesei reprezentare utilizate în desenul Atât executarea schiței unei
fazele executării schiței) 6.1.2. Analiza formei tehnic piese cât și realizarea unui
Abilități 6.1.3. Analiza tehologică 4.2. Fazele alcătuirii desenului desen la scară se pot realiza
1.2.11.Identificarea elementelor 6.1.4. Stabilirea poziției de la scară în paralel, comparativ,
geometrice din spaţiu necesare reprzentare 4.2.1. Alegerea scării folosind metode de predare-
realizării schiţei piesei mecanice 6.2. Etapele de executare a 4.2.2. Determinarea formatului învățare inovative, bazate pe
1.2.12.Întocmirea schiței piesei schiței 4.2.3. Desenarea proiecțiilor studiu individual sau în grup,
82
mecanice în vederea executării 6.3. Exerciții de întocmire a 4.3. Exerciții de întocmire a metode de tip descoperire
acesteia prin operaţii de schiței după model desenului la scară. dirijată, învățarea
lăcătuşerie independentă direcționată,
1.2.13.Interpretarea schiţei metode de învățare online.
piesei mecanice în vederea
executării ei Conţinuturile modulului
1.2.14. Utilizarea vocabularului „Reprezentarea pieselor
comun şi a celui de specialitate. mecanice” nerealizate
1.2.15. Utilizarea vocabularului complet în semestrul al II-lea
comun şi a celui de specialitate al anului școlar 2019-2020
într-o limbă modernă (perioada COVID) trebuie să
Atitudini fie abordate într-o manieră
1.3.1.Asumarea răspunderii în corelată cu particularităţile
aplicarea normelor generale de şi cu nivelul iniţial de
reprezentare a pieselor pregătire al elevilor ținând
1.3.2.Respectarea conduitei în cont și de timpul realocat.
timpul întocmirii schitei pentru
realizarea pieselor mecanice Numărul de ore alocat
1.3.3.Interrelaționarea în timpul fiecărei teme nerealizată, se
întocmirii schitei pentru corelează cu numărul de ore
realizarea pieselor mecanice alocat conţinutului modulului
1.3.4.Asumarea rolurilor care îi care le asimilează, în funcţie
revin în timpul întocmirii schiţei de dificultatea temelor, de
pentru realizarea pieselor nivelul de cunoştinţe
mecanice anterioare ale colectivului cu
1.3.5.Colaborarea cu membrii care lucrează, de
echipei pentru îndeplinirea complexitatea materialului
riguroasă a sarcinilor ce le revin didactic implicat în strategia
în timpul întocmirii schiţei pentru didactică şi de ritmul de
realizarea pieselor mecanice asimilare a cunoştinţelor de
1.3.6.Respectarea termenelor de către colectivul instruit.
realizare a sarcinilor ce le revin Modulul „Reprezentarea
în timpul întocmirii schiţei pentru pieselor mecanice” are o
realizarea pieselor mecanice structură flexibilă, deci
1.3.7.Asumarea iniţiativei în poate încorpora, în orice
83
rezolvarea unor probleme moment al procesului
1.3.8.Asumarea responsabilităţii educativ, noi mijloace sau
în ceea ce priveşte respectarea resurse didactice.
normelor generale utilizate la
întocmirea schiţei piesei
mecanice
84
II. INSTRUMENTE DE EVALUARE INIȚIALĂ
II.1.
Calificarea profesională: TEHNICIAN TRANSPORTURI
Anul de studiu: clasa a IX-a
Modulul: REPREZENTAREA PIESELOR MECANICE

Cunoştinţe:
1.1.4. Principii și metode de cotare a pieselor (utilizarea elementelor din geometria plană,
elementele cotării, execuția grafică și dispunerea pe desen a elemetelor cotării, principii
și reguli de cotare)
Abilități
1.2.6. Utilizarea normelor și regulilor de cotare în vederea realizării schiței piesei
mecanice, necesară operațiilor de lăcătușerie
1.2.7. Identificarea elementelor din geometria plană necesare realizării schiței piesei
mecanice
1.2.8. Cotarea pieselor mecanice reprezentate în proiecție ortogonală
Atitudini
1.3.1. Asumarea răspunderii în aplicarea normelor generale de reprezentare a pieselor
1. Identificarea elementelor cotării
2. Precizarea simbolurilor folosite la cotare
3. Explicarea regulilor de cotare
4. Realizarea cotării pe desen a unei piese date
85
TEST DE EVALUARE

A. 10 puncte
1. Unitatea de măsură utilizată în desenul industrial este:
a) centimetrul;
b) metrul;
c) kilometrul;
d) milimetrul.
2. Simbolul SФ folosit înaintea unei cote subliniază faptul că elementul cotat este:
a) raza unei suprafeţe sferice;
b) diametrul unei suprafeţe sferice;
c) poate să fie folosit și la suprafețe sferice și la suprafețe cilindrice;
d) diametrul unei suprafeţe cilindrice.
3. Linia ajutătoare depăşeşte linia de cotă cu:

a) 5 mm;
b) 2-3 mm;
c) 6-7 mm;
d) este la nivelul liniei de cotă.
4. Pentru figurile pătrate se pune, înaintea cotei, semnul:
a) □;
b) Ф;
c) O;
d) SR.
5. Cotele se scriu deasupra liniei de cotă astfel încât să fie citite:
a) de jos şi din dreapta formatului;
b) de jos şi din stânga formatului;
c) de sus și din dreapta formatului;
d) de jos, din stânga şi din dreapta formatului.
B. 10 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate elemente ale cotării, iar în coloana B
sunt enumerate semnificațiile acestora.
Coloana A Coloana B
1. linia ajutătoare a. valoarea numerică a dimensiunii elementului specificat
2. linia de indicație b. indică extremitățile elementului cotat
3. cota c. precizează elementul la care se referă o observație, o
notare convențională sau o cotă, care din lipsă de spațiu nu
86
poate fi înscrisă deasupra liniei de cotă
4. linia de cotă d. linia deasupra căreia se înscrie cota respectivă
5. cm e. multiplu al unității de măsură folosită în desenul ethnic
industrial
6. f. submultiplu al unității de măsură folosită în desenul tehnic
industrial
C. 10 puncte

6. Când pentru cotele liniare se folosesc alte unități de măsură decât cea folosită în
desenul tehnic industria, simbolul acestor unități se scrie după cota respectivă.
7. Linia de cotă se poate intersecta cu alte linii.
8. Valoarea cotei nu se intersectează cu axa de simetrie a piesei care se coteză.
9. Linia ajutătoare se trasează cu linie punct subțire.
10. Cota se notează desupra liniei de cotă, la o distanță de 1...2 mm, de preferință
spre mijlocul lor.
10 puncte
1. Cotele de gabarit se referă la dimensiunile ................ale piesei reprezentate.
2. Simbolul =, deasupra liniei de cotă indică................. cotelor respective.
3. Metoda cotării în .............. constă din așezarea în continuare a tuturor cotelor care se
referă la elementele alăturate ale piesei.
4. Cotele se scriu cu …………arabe.
5. Linia de cotă se delimitează prin ............ sau prin combinații de săgeți și puncte.
II.2 În figura de mai jos este reprezentată o piesă cotată. 20 puncte
87
a) Precizați 3 elemente ale cotării existente pe desen. 6 puncte
b) Specificați două greșeli de cotare. 4 puncte
c) Explicați semnificația a două cote de pe tronsonul 3 al desenului. 8 puncte
d) Specificați tipul de cotare folosit pentru lungimea piesei din figură. 2 puncte
Realizați un eseu cu tema „Cotarea în desenul tehnic”, în care să specificați:

a) elementele cotării 4 puncte
b) cel puțin 4 reguli și 2 metode de cotare 6 puncte
c) cel puțin 5 simboluri folosite la cotare 5 puncte
d) modul de cotare și notare a teșiturilor și înclinărilor 4 puncte
e) reprezentarea și cotarea în două moduri a spațiilor mici 11 puncte
88

A. 10 puncte
1 – d; 2 – b; 3 – b; 4- a; 5- a
B. 10 puncte
1 – .b; 2 – .c.; 3 – a.; 4 – d; 5- e
C. 10 puncte
1 – A; 2 – F; 3 – A; 4- F; 5 - A;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2. puncte.
II.1. 10 puncte
1 – maxime; 2 – egalitatea; 3 – lanț; 4- cifre; 5 - săgeți;

II.2. 20 puncte
a. Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru fiecare
răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns
incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
b. Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru fiecare
c. Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 4 puncte. Pentru fiecare
răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns
d. Pentru răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru fiecare răspuns
parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect sau
lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
89
a.
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 1 punct. Pentru fiecare
răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 0,5 puncte. Pentru răspuns
b.
c.
d.
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru fiecare
e.
Pentru fiecare reprezentare și cotare corectă și completă se acordă câte 5 puncte.
Pentru fiecare răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 2,5 puncte.
Pentru asumarea răspunderii în aplicarea normelor generale de reprezentare a
pieselor se acordă 1 punct.
90
II.2. INSTRUMENT DE EVALUARE INIȚIALĂ ONLINE

Anul de studiu: clasa aIX-a
Modulul: REPREZENTAREA PIESELOR MECANICE
Modalitatea de aplicare: online

Cunoştinţe:
Abilități
mecanice
Atitudini
1.3.8. Asumarea responsabilității în ceea ce privește respectarea normelor generale
utilizate la întocmirea piesei mecanice
1. Identificarea elementelor cotării
2. Precizarea simbolurilor folosite la cotare
3. Explicarea regulilor de cotare
4. Realizarea cotării pe desen a unei piese date
Se propune ca model de testare online teste realizate cu ajutorul platformei

classroom.
91

A. 9 puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 – 3) alegeți litera corespunzătoare răspunsului
corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Simbolul conicității este
a) <
b) >
c) Δ
d) ≤:
2. Simbolul SФ folosit înaintea unei cote subliniază faptul că elementul cotat este:
a) raza unei suprafeţe sferice;
b) diametrul unei suprafeţe sferice;
c) poate să fie folosit și la suprafețe sferice și la suprafețe cilindrice;
d) diametrul unei suprafeţe cilindrice.
3. Linia ajutătoare depăşeşte linia de cotă cu:

a) 5 mm;
b) 2-3 mm;
c) 6-7 mm;
d) este la nivelul liniei de cotă.
B. 9 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate elemente ale cotării, iar în coloana B
sunt enumerate semnificațiile acestora.
Faceți asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din
coloana B.
Coloana A Coloana B
1. linia ajutătoare a. precizează elementul la care se referă o rugozitate
2. linia de indicație b. indică extremitățile elementului cotat
3. linia de cotă c. precizează elementul la care se referă o observație, o
notare convențională sau o cotă, care din lipsă de spațiu nu
poate fi înscrisă deasupra liniei de cotă
d. linia deasupra căreia se înscrie cota respectivă
C. 12 puncte

1 Linia de cotă se trasează cu linie continuă groasă.
2 Valoarea cotei nu se intersectează cu axa de simetrie a piesei care se coteză.
92
3 Linia ajutătoare se trasează cu linie punct subțire.
4 Unitatea de măsură folosită în desenul tehnic este milimetrul.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 4 în dreptul fiecărui enunţ notaţi litera A, dacă
apreciați că afirmația este adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.
15 puncte
II.1 Completați în dreptul cifrei cu fiecare enunț incomplet, informaţia corectă care
completează spaţiile libere:
1. Cotele de gabarit se referă la dimensiunile ................ale piesei reprezentate.
2. Simbolul =, deasupra liniei de cotă indică................. cotelor respective.
3. Metoda cotării în .............. constă din așezarea în continuare a tuturor cotelor care se
referă la elementele alăturate ale piesei.
4. Cotele se scriu cu …………arabe.
5. Linia de cotă se delimitează prin ............ sau prin combinații de săgeți și puncte.
II.2 În figura de mai jos este reprezentată o piesă cotată. 15 puncte
a) Precizați 3 elemente ale cotării existente pe desen. 9 puncte

b) Specificați două greșeli de cotare apărute pe desen 6 puncte
Scrieți în spațiul destinat acestui subiect un eseu cu tema „Cotarea în desenul tehnic”, în
care să realizați să specificați:
a) elementele cotării 4 puncte
b) cel puțin 5 reguli de cotare și 2 metode de cotare 14 puncte
c) cel puțin 5 simboluri folosite la cotare 10 puncte
d) modul de cotare și notare a înclinărilor 2 puncte
93
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE TEST – online

A. 9 puncte
1 – c; 2 – b; 3 – b;
B. 10 puncte
1 – .b; 2 – c.; 3 – d;
C. 9 puncte
1 – F; 2 – A; 3 – F; 4- A;
II.1. 15 puncte
1 – maxime; 2 – egalitatea; 3 – lanț; 4- cifre; 5 - săgeți;

parțial corect sau incomplet se acordă câte 1. punct.
II.2. 15 puncte
a) Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte. Pentru fiecare
b) Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte. Pentru fiecare

a.
94
b.
c.
d.
95
III.1. Tema:
- Abateri de formă și de poziție - a IX a
- Starea suprafețelor (rugozitatea) – a X a

Activitate de învățare bazată pe învățarea prin descoperire ghidată

Modulul I: 1.1.5.Abateri 1.2.9. 1.3.7.Asumarea Abateri de formă și
REPREZENTAREA de prelucrare Înscrierea iniţiativei în de poziție.
PIESELOR (abateri abaterilor rezolvarea unor - Simboluri.
MECANICE, dimensionale, dimensionale, probleme - Notarea pe
clasa a IX-a abateri de de formă și 1.3.8.Asumarea desen.
formă și de de poziție pe responsabilităţii în
poziție) schița piesei ceea ce priveşte
mecanice respectarea
necesare normelor generale
executării utilizate la
acesteia întocmirea schiţei
1.2.10. piesei mecanice
Interpretarea
abaterilor
dimensionale
de formă și
de poziție
pentru
realizarea
pieselor
mecanice
Modulul II: 5.1.1.Starea 5.2.1. 5.3.1.Asumarea 1. Starea
REPREZENTAREA suprafeţelor Înscrierea răspunderii privind suprafețelor
ORGANELOR DE (rugozitatea) datelor notarea stării (rugozitatea)
MAȘINI, privind starea suprafeţelor, pe pieselor tehnice
clasa a X-a suprafeţelor, desenul la scară 1.1. Notarea stării
pe desenul la 5.3.2.Respectarea suprafețelor
scară conduitei în timpul 1.1.1. Indicații
întocmirii desenului generale provind
la scară alegerea și
5.3.3.Interrelaționa prescrierea
rea în timpul rugozității
întocmirii desenului 1.1.2 Simboluri
la scară a organelor pentru notarea
de maşini stării suprafeței.
1.2 Inscrierea
datelor privind
starea suprafețelor
1.2.1 Indicarea
parametrilor de
profil
1.2.2. Indicarea
96
altor date privind
starea suprafetei
1.3. Reguli de
înscriere pe desen
a datelor privind
starea suprafețelor
- Profesorul împreună cu elevii reactualizează cunoștințele legate de cotare:
elementele cotării, reguli de cotare, exemple pentru a putea face legătura cu noua
lecție.
Mod de lucru:
- Profesorul pune întrebări iar elevii răspund
- Profesorul împarte elevii în grupe de cinci, numerotând fiecare grupă cu nr arabe,
respectiv 1,2,3,4
- Grupele de elevii primesc (listate sau pe calculator), materiale de lucru și
documentare, astfel:
1. GRUPELE IMPARE : Fișa de lucru 1 – cotarea + Fișă de documentare 2 - Abateri
de prelucrare (abateri dimensionale, abateri de formă și de poziție)
2. GRUPELE PARE: Fișă de lucru 1 – cotarea + Fișă de documentare 3 - Starea
suprafețelor (rugozitatea)
3. Fișa de lucru 1 contine o piesa care este cotata corect.
4. Fișă de documentare 2 - Abateri de prelucrare (abateri dimensionale, abateri
de formă și de poziție) conține informații utile despre „Abateri de formă și de
poziție. Simboluri. Notarea pe desen.”
5. Fișă de documentare 3 - Starea suprafețelor (rugozitatea) conține informații
utile despre „Starea suprafețelor (rugozitatea) pieselor tehnice. Notarea stării
suprafețelor. Indicații generale provind alegerea și prescrierea rugozității.
Simboluri pentru notarea stării suprafeței. Inscrierea datelor privind starea
suprafețelor. Indicarea parametrilor de profil. Indicarea altor date privind
starea suprafetei. Reguli de înscriere pe desen a datelor privind starea
suprafețelor”
Sarcina de lucru este transmisă de profesor (pe tablă, pe fișă printată sau pe calculator):
a. Profesorul comunică timpul de lucru și face precizări asupra modului de
b. Folosind fișa de lucru 1 - cotare și informațiile primite prin fisele de
documentare 2 respectiv 3, fiecare grupă de elevi studiază informațiile primite,
le discută și completează cu noțiunile noi, fișa de lucru 1 – cotarea. (grupele
impare adaugă în fișa 1 – cotarea, noțiunile legate de abateri de prelucrare,
grupele pare adaugă în fișa 1 – cotarea, noțiunile legate de starea suprafețelor)
c. elevii studiază tema și răspund cerințelor;
d. profesorul urmărește activitatea desfășurată de elevi, acordă sprijin ori de câte
ori este nevoie;
e. la finalul timpului de lucru, solicită câte unui elev să prezinte celorlalți elevi
din clasă rezolvarea unei cerințe;
f. au loc discuții pe baza soluțiilor propuse de elevi, al modului de utilizare și
identificare de noi resurse, utilizând mediul internet.
Observații:
 activitatea se va desfășura în laboratorul de desen tehnic, astfel încât elevii să
poată utiliza toate resursele necesare;
 timpul de lucru se va stabili în funcție de nivelul cognitiv și abilitățile elevilor;
97
 sarcinile de lucru pot fi și individualizate;
Învățarea prin descoperire ghidată este o metodă de predare-învățare avansată

care, pentru a fi aplicată cu succes, necesită ca elevii să aibă formate abilități de studiu
individual, de utilizare a surselor bibliografice, de identificare a noi surse de informare,
utilizând TIC și de selectare a informației. Metoda este ghidată deoarece profesorul oferă
repere informaționale elevilor. Rolul profesorului poate fi suplinit cu materiale de
predare, metodă abordată de „învățarea independentă bazată pe resurse”, care poate fi
ușor adaptată învățării online.
Învățarea ghidată se bazează pe o sarcină de lucru structurată, adaptată grupului
de elevi, cu cerințe introduse gradat, atent planificate de către profesor.
. Metoda oferă un tip de învățare activă, antrenantă și motivantă, aplicabilă
activităților didactice organizate pe grupe de elevi. Ca orice activitate de lucru în grup,
poate avea dezavantajul apariției „membrilor pasivi”, situație care trebuie bine
gestionată de profesor.
Pentru a fi aplicată cu succes, în proiectarea activităților de învățare bazată pe
descoperire profesorul trebuie să aibă în vedere: nivelul de cunoștințe al elevilor,
stabilirea unor cerințe clare și concise, alegerea unui subiect care să incite curiozitatea
elevilor, să-i provoace să gândească și să formuleze raționamente.
Descoperirea ghidată sau dirijată este o formă a metodei de învățare prin

descoperire care poate fi folosită numai atunci când elevii pot să descopere lucruri noi pe
baza cunoștințelor și a experienței deja existente, „ghidați” de profesor prin întrebările și
activitățile desfășurate
Utilizând această metodă, elevii devin din ce în ce mai responsabili, învață să-și
caute singuri informații utile, își pot descoperi și corecta propriile deficiențe de învățare,
pot învăța în ritmul propriu, valorificând stilul personal de învățare.
III.2. Tema:
- Reguli de reprezentare a schiței după model clasa a IX a
- Precizarea regulilor de reprezentare la scară a pieselor clasa a X a
Activitate de învățare bazată pe descoperirea ghidată

Modulul I: 1.1.6. Reguli 1.2.11.Identificarea 1.3.7.Asumarea 11. Reguli de
REPREZENTAREA de elementelor iniţiativei în reprezentar
PIESELOR reprezentare geometrice din rezolvarea unor e a schiței
MECANICE, a schiței spaţiu necesare probleme după model
clasa a IX-a după model realizării schiţei 1.3.8.Asumarea a. Fazele
(utilizarea piesei mecanice responsabilităţii premergătoar
elementelor 1.2.12.Întocmirea în ceea ce e executării
geometrice schiței piesei priveşte piesei
din spațiu, mecanice în respectarea i. Identificarea
fazele vederea executării normelor piesei
executării acesteia prin generale utilizate ii. Analiza formei
schiței) operaţii de la întocmirea iii. Analiza
lăcătuşerie schiţei piesei tehnologica
1.2.13.Interpretarea mecanice iv. Stabilirea
schiţei piesei poziției de
mecanice în reprezentare
vederea executării b. Etapele de
98
ei executare a
1.2.14. Utilizarea schiței
vocabularului c. Exerciții de
comun şi a celui de întocmire a
specialitate. schiței după
1.2.15. Utilizarea model
vocabularului
comun şi a celui de
specialitate într-o
limbă modernă.
Modulul II: 5.1.4. 5.2.5.Alegerea 5.3.2.Respectare 4. Precizarea
REPREZENTAREA Precizarea scării de a conduitei în regulilor de
ORGANELOR DE regulilor de reprezentare în timpul întocmirii reprezentare la
MAȘINI/clasa a reprezentare vederea realizării desenului la scară scară a pieselor
X-a la scară a desenului la scară 5.3.3.Interrelațio 4.1. Scări
pieselor 5.2.6.Reprezentarea narea în timpul numerice de
(scara de la scară a organelor întocmirii reprezentare
reprezentare, de maşini desenului la scară utilizate în
etapele de 5.2.7.Interpretarea a organelor de desenul tehnic
execuţie ale desenului la scară a maşini 4.2. Fazele
desenului la organelor de maşini 5.3.4.Asumarea alcătuirii
scară) 5.2.8.Utilizarea rolurilor care îi desenului la
vocabularului revin în timpul scară
comun şi a celui de întocmirii 4.2.1. Alegerea
specialitate în limba desenului la scară scării
română și în limba a organelor de 4.2.2.
maternă 5.2.9. maşini Determinarea
Utilizarea 5.3.5.Colaborare formatului
vocabularului a cu membrii 4.2.3. Desenarea
comun şi a celui de echipei pentru proiecțiilor
specialitate într-o îndeplinirea 4.3. Exerciții de
limbă modernă riguroasă a întocmire a
sarcinilor ce le desenului la
revin în timpul scară
întocmirii
desenului la scară
a organelor de
maşini
5.3.6.Respectare
a termenelor de
realizare a
sarcinilor ce le
revin în timpul
întocmirii
desenului la scară
a organelor de
maşini
5.3.7.Asumarea
iniţiativei în
rezolvarea unor
probleme
5.3.8.Asumarea
responsabilităţii
în ceea ce
99
priveşte
respectarea
normelor
generale utilizate
la întocmirea
desenului la scară
a organelor de
mașini
- Profesorul împreună cu elevii reactualizează cunoștințele anterioare.
Mod de lucru:
- Profesorul pune întrebări iar elevii răspund.
- Profesorul împarte elevii în grupe de cinci, numerotând fiecare grupă cu numere
arabe, respectiv 1,2,3,4.
- Grupele de elevii primesc (listate sau pe calculator), materiale de lucru și
documentare, astfel:
- GRUPELE IMPARE : Fișă de documentare 1 - Reguli de reprezentare a schiței după
model, Fazele premergătoare executării piesei, Identificarea piesei, Analiza
formei, Analiza tehnologica, Stabilirea poziției de reprezentare, Etapele de
executare a schiței.
- GRUPELE PARE: Fișă de documentare 2 - Precizarea regulilor de reprezentare la
scară a pieselor,Scări numerice de reprezentare utilizate în desenul tehnic, Fazele
alcătuirii desenului la scară, Alegerea scării, Determinarea formatului, Desenarea
proiecțiilor
Sarcina de lucru este transmisă de profesor (pe tablă, pe fișă printată sau pe calculator):
1 Profesorul comunică timpul de lucru și face precizări asupra modului de
2 Folosind fișa de documentare 2 respectiv 3, fiecare grupă de elevi studiază
informațiile primite, le discută și le notează pe un caiet. SE POATE STABILI DE
CĂTRE PROFESOR CA DOAR O PARTE DIN INFORMȚIILE AFLATE PE FIȘĂ DE
DOCUMENTARE SĂ FIE STUDIATE.
3 Elevii studiază tema și răspund cerințelor;
4 Profesorul urmărește activitatea desfășurată de elevi, acordă sprijin ori de câte
ori este nevoie;
5 La finalul timpului de lucru, solicită câte unui elev să prezinte celorlalți elevi
din clasă rezolvarea unei cerințe;
6 Au loc discuții pe baza soluțiilor propuse de elevi, al modului de utilizare și
identificare de noi resurse, utilizând mediul internet;
7 Profesorul și elevii discută rezultatele obținute; la final, profesorul rezumă
ceea ce ar fi trebuit să învețe elevii.
100
IV. ACTIVITĂŢI DE PREDARE - ONLINE
IV. 1 Modulul II: Reprezentarea pieselor mecanice

Clasa: a IX-a
Lecție recapitulativă
Tema: Linii utilizate în desenul tehnic. Cotarea
Cunoştinţe:
Abilități
mecanice
Atitudini
1.3.1. Asumarea răspunderii în aplicarea normelor generale de reprezentare a pieselor
Principii și metode de cotare a pieselor mecanice reprezentate.
Etapa 1.
Profesorul îi orientează pe elevi în tema de lucru, prin utilizarea opțiunii „meet” a
platformei Google Classroom; li se comunică obiectivele, modul de lucru, timpul de
desfășurare a activității.
Etapa 2.
Elevii sunt dirijați să descarce fișa de lucru Fișa nr. 1- Linii utilizate în desenul tehnic.
Cotarea postată pe platformă și să rezolve sarcinile, conform cerințelor. Profesorul anunță
timpul alocat acestei etape : 15 minute.
Etapa 3.
Elevii descarcă fișele de lucru apoi rezolvă cerințele.
Etapa 4.
La finalul timpului alocat acestei etape, elevii postează pe platformă fișele rezolvate
individual.
Etapa 5.
Profesorul le solicită elevilor să descarce rezolvarea fișei de lucru Fișa nr. 1 – Linii
utilizate în desenul tehnic. Cotarea, programată pentru postare după intervalul de timp
destinat derulării pașilor anteriori (platforma permite programarea zilei și orei la care
materialul postat poate fi vizualizat).
Etapa 6.
Li se solicită elevilor să compare rezolvarea individuală cu cea trimișă de profesor 2 și să
identifice greșelile, apoi să completeze tabelul pentru a realiza autoevaluare soluțiilor
propuse. Se specifică timpul alocat acestei etape : 10 minute.
Etapa 7.
La finalul timpului alocat acestei etape, au loc discuții (pe „meet„) despre soluțiile
elevilor, despre procentele obținute la autoevaluare; se insistă asupra rezolvării itemilor
cu cea mai mare rată de eroare.
Etapa 8.
Profesorul comunică elevilor data la care fiecare elev va primi pe platformă comentarii
referitoare la rezolvarea fișei, implicarea în derularea activității; sugerează elevilor să
adauge cele două fișe în portofoliul electronic și anunță tema activității viitoare.
101
Fișa nr. 1 - Linii utilizate în desenul tehnic. Cotarea.
1. In figura de mai jos este reprezentată o piesă cotată.

Identificați și denumiți elementele cotării numerotate cu 1, 2, 3, 4 apoi completați
tabelul de mai jos.
Linia Denumirea elementului cotării Tipul de linie/ scriere folosit
1.
2.
3.
4.
2. In figura de mai jos este reprezentată o piesă având mai multe tipuri de linii.
Identificați și denumiți tipurile de linii folosite și numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7.
Stabiliți semnificația acestor tipuri de linii regăsite în desen.
Completați tabelul de mai jos.
Linia Tipul de linie folosit Utilizarea tipului de linie

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
102
Fișa nr. 1 – Rezolvarea fișei „Linii utilizate în desenul tehnic. Cotarea.“
Linia Denumirea elementului cotării Tipul de linie/ scriere folosit

1. Linie continuă subțire cu o săgeată
Linie de indicație
în capăt
2. Linie continuă subțire pe care se
Linie ajutătoare
sprijină linia de cotă
3. Linii continue subțiri cu săgeți în
Linii de cote
capete
4. Scrise cu cifre arabe, deasupra
Cote
liniei de cotă
3. In figura de mai jos este reprezentată o piesă având mai multe tipuri de linii.
Identificați și denumiți tipurile de linii folosite și numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7.
Stabiliți semnificația acestor tipuri de linii regăsite în desen.
Completați tabelul de mai jos.
Tipul de linie folosit

Linia Utilizarea tipului de linie
1. Linie punct mixtă Traseu de secționare
2. Linie continuă groasă Contur vizibil
3. Conturul pieselor învecinate, poziţiile
Linie două puncte subțire extreme ale pieselor mobile, părţi din piesă
aflate în faţa planului de secţionare
4. Linie punctată subțire Linii de contur sau muchii acoperite (ascunse)
5. Linii utilizate la cotare, muchii fictive, linia
Linie continuă subțire
de fund a filetului, hașuri, linie de axă scurtă
6. Linie punct subțire Axa de simetrie
7. Linie punct groasă Indicarea stării suprafețelor
II. Analiza rezultatelor obținute
Nr. total Procent răspunsuri

Nr. răspunsuri corecte
răspunsuri corecte, %
103
IV.2. Modulul V: Reprezentarea pieselor mecanice
Clasa: a X-a
Calificarea: Tehnician transporturi
Tipul lecției: Lecție de dobândire de noi cunoștințe
Tema: Reguli de reprezentare a schiței după model


Cunoștințe
Reguli de reprezentare a schiței după model (utilizarea elementelor geometrice din
spațiu, fazele executării schiței)
Abilități
- Identificarea elementelor geometrice din spaţiu necesare realizării schiţei piesei
mecanice
- Întocmirea schiței piesei mecanice în vederea executării acesteia prin operaţii de
lăcătuşerie
- Interpretarea schiţei piesei mecanice în vederea executării ei
- Utilizarea vocabularului comun şi a celui de specialitate.
Atitudini
- Asumarea răspunderii în aplicarea normelor generale de reprezentare a pieselor
- Respectarea termenelor de realizare a sarcinilor ce le revin în timpul întocmirii schiţei
pentru realizarea pieselor mecanice
- Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme
Reguli de reprezentare a schiței după model
1. profesorul comunică elevilor tema, obiectivele, durata și modul de desfășurare a
activității, folosind opțiunea „meet” a platformei google classroom;
2. profesorul solicită elevilor să studieze tema „Reguli de reprezentare a schișei după
model”, utilizând site-urile indicate sau materialele postate și să noteze pe caiete
informațiile pe care le consideră relevante:
- https://youtu.be/pBwxm6diJg4?t=860 curs desen tehnic pt clasa a IX a

- ppt -ul atașat pe platformă (am atașat acestui material un exemplu de ppt - printscrin)
Adresele indicate sunt postate de profesor pe classroom; timpul de lucru pentru această
etapă este de 35 minute.
104
Exemplu de Fișă de documentare – ppt, postată pe classroom:
105
3. elevii accesează site-urile indicate și materialele postate de profesor, studiază tema,
notează noțiunile de bază;
4. elevii sunt dirijați să descarce de pe platformă fișa de lucru „Schița desenului tehnic”
și să răspundă cerințelor; timpul de lucru propus pentru această etapă este de 20 minute;
5. după expirarea timpului propus pentru rezolvarea fișei, elevii postează pe platformă
fișele rezolvate individual și, eventual, comentarii despre temă, mod de desfășurare;
6. au loc discuții (pe „meet„) despre soluțiile elevilor, despre modul de desfășurare a
activității, rezumă noțiunile de bază ale lecției;
7. profesorul comunică elevilor data la care fiecare elev va primi pe platformă feedback-
ul activității și anunță tema lecției viitoare.
Fișa de lucru – Schița desenului tehnic
Rezolvați fișa de lucru conform cerințelor:
Cerința Răspunsul elevului

5. Enumerați fazele premergătoare
realizării schiței
6. Ce reprezintă dreptunghiurile minime
de încadrare?
7. Ce reprezintă studiul preliminar la
pentru realizarea unei schițe?
8. Cum se alege formatul de hârtie,
trasarea chenarului și a conturului
indicatorului?
106
Bibliografie
1. Chivu A., Turcanu A. Desen ethnic, Clasa a IX-a, Editura: Economica Preuniversitaria
2. Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2006;
3. Băjău D. – „Descoperirea dirijată - metodă de organizare a învățării, Revista de fizică și
chimie „Delta” nr.1/2001, Ed. Radical
4. http://www.1educat.ro/resurse/software_educational/tehnologii_in_educatie.pdf
5. http://www.elearning.ro/promovarea-tic-in-educatie
6. http://www.lectiivirtualeopris.ro/PRECIZIA/abateri.html
7. Hussein G. Desen tehnic, Editura Didactică și Pedagogică, București 1976
8. Lichiardopol G.,ș.a., Desen ethnic industrial, manual pentru clasa a IX a, Editura CD Press
9. Petty, G., Profesorul azi. Metode moderne de predare, Editura Atelier Didactic,
Bucureşti, 2007;
10. https://youtu.be/pBwxm6diJg4?t=860 - Tutorial clasa a IX-a profil tehnic (Desen tehnic)
11. https://youtu.be/uU_j-Urn9HA?t=119 – Marius Tipa
107
EXEMPLUL 5
Calificarea profesională: Tehnician mecatronist
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul I: MĂSURĂRI TEHNICE, clasa a X-a
modulul de clasa a X Conţinuturi corespunzătoare RI doar modulelor din clasa a XI-a în care sugestii metodologice/
analizat) din perioada COVID pot fi preluate/integrate observații (după caz)
RI doar din perioada COVID conținuturile din coloana 2.
1 2 3 4
Modulul analizat: M1 – Măsurări tehnice, clasa a X-a, Domeniul: Mecanică
4.1.2. Aparate analogice și 3.8. Mijloace de măsurat și verificat Nu pot fi preluate/integrate în Elaborarea unui plan remedial
digitale pentru măsurarea mărimi electrice cadrul unui modul din clasa a XI-a ce suplimentar la nivel de clasă,
mărimilor electrice din 3.8.1. Aparate analogice se parcurge în anul școlar 2020- de către profesorul care a
circuitele dec.c. și c.a. 3.8.2. Aparate digitale 2021, deoarece nici un modul nu are predat modulul.
(tipuri constructive, 3.8.3. Multimetre analogice și cuprinse în conținuturile învățării, Planul remedial se realizează
simbolurifolosite pentru numerice cunoștințe din domeniul măsurării după aplicarea testului inițial,
marcare, caracteristici 3.8.4. Măsurarea intensității mărimilor electrice. profesorul stabilind măsurile
tehnice metrologice, domenii curentului electric Modulele studiate în clasa a XI sunt: de recuperare a anumitor
de măsurare, scheme de  unități de măsură, metode de - M1 – Desen de ansamblu conținuturi pentru elevii care
montaj) măsurare - M2 – Aplicații CAD au obținut rezultate slabe.
 aparate pentru măsurarea - M3 - Asamblarea subansamblurilor Profesorul va realiza un grafic
intensității curentului electric și ansamblurilor mecatronice de pregătire suplimentară
 montarea ampermetrelor în circuit - M5 – Transmisii mecanice și funcție de orarul clase.
 extinderea domeniului de măsurare mecanisme
la ampermetre
3.8.5. Măsurarea tensiunii electrice
 unități de măsură, metode de
măsurare
 aparate pentru măsurarea tensiunii
electrice
108
 montarea voltmetrelor în circuit
 extinderea domeniului de măsurare
la voltmetre
3.8.6. Măsurarea rezistenței
electrice
măsurare
 aparate pentru măsurarea
rezistenței electrice
3.8.7. Măsurarea puterii electrice
măsurare
 aparate pentru măsurarea puterii
electrice
3.8.8. Măsurarea energiei active
măsurare
 aparate pentru măsurarea energiei
electrice
109
PLAN DE ACTIVITATE REMEDIAL
ANALIZA REZULTATELOR
Evaluarea constituie principalul reper al nivelului de pregătire al elevilor şi sursa de

informaţii pentru o analiză obiectivă a rezultatelor învățării dobândite de elevi într-o
anumită perioadă de formare. Sunt de asemenea surse de informare a părinţilor cu privire
la activitatea şcolară a elevilor.
Evaluarea este un proces complex de comparare a rezultatelor activităţii instructiv
educative cu:
- obiective planificate ceea ce determină evaluarea calităţii
- rezultate anterioare ceea ce determină evaluarea progresului
- resurse utilizate ceea ce determină evaluarea eficienţei.
Scopul evaluării este de orienta şi optimiza procesul educativ, şi, ca urmare,
realizarea unor evaluări periodice este absolut necesară. Evaluările periodice permit
depistarea disfuncţionalităţilor în procesul de învăţare şi informaţii privind un plan de
remediere a acestora.
Planul remedial se elaborează în urma aplicării unui test de evaluare sumativă. În
realizarea lui se parcurg mai multe etape:
 Identificarea aspectelor care trebuie remediate
 Diagnoza
 Stabilirea cauzelor
 Stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa si/ sau elev)
A. IDENTIFICAREA ASPECTELOR CARE TREBUIE REMEDIATE

Identificarea acestor aspecte presupune aplicarea unui test de evaluare sumativă,
cu diferite tipuri de itemi. Testul de evaluare sumativă este realizat la modulul M1 –
Măsurări tehnice (clasa a X-a, domeniul Mecanică).
Unităţi de rezultate a învățării:

URÎ 4. Măsurarea mărimilor tehnice specifice proceselor industrial
Cunoştinţe
4.1.2. Mijloace de măsurare și control utilizate pentru realizarea pieselor conform
documentației tehnice (principii de funcționare și caracteristici tehnice) – Aparate
analogice și digitale pentru măsurarea mărimilor electrice din circuitele dec.c. și
c.a.
Abilităţi
4.2.6. Selectarea mijloacelor de măsurare și control specifice pentru fiecare din mărimile
tehnice măsurate
4.2.7. Utilizarea mijloacelor de măsurare și control pentru mărimi electrice
4.2.8. Corelarea aparatului de măsură cu mărimea de măsurat și cu domeniul de variație
al mărimii
4.2.11. Decodificarea simbolurilor folosite pentru marcarea aparatelor de măsurat
4.2.12. Selectarea mijloacelor de măsurare și control pentru fiecare din mărimile electrice
care caracterizează un circuit electric
4.2.13. Realizarea montajelor de măsurare.
Atitudini
Conţinuturi:
 Mărimi electrice / aparate electrice
 Aparate analogice
 Aparate digitale
110
 Măsurarea mărimilor electrice:
- intensitatea curentului electric
- tensiunea electrică
- rezistenţa electrică
- puterea electrică
- energia electrică
1. Cunoașterea mărimilor electrice și a unităților de măsură.
2. Cunoașterea aparatelor pentru măsurarea mărimilor electrice și a modului de
montare a aparatelor electrice în circuit.
3. Identificarea simbolurilor inscripţionate pe aparatele de măsurat analogice şi
digitale.
4. Precizarea blocurile componente ale aparatelor de măsurat digitale şi rolul lor
funcţional.
5. Precizarea principiilor de funcționare ale aparatelor analogice şi digitale.
6. Precizarea metodelor de extindere a domeniului de măsurare a aparatelor de
măsurat electrice.
7. Precizarea metodelor de măsurare a mărimilor electrice.
La elaborarea testului s-a avut în vedere că:

- itemii să fie elaboraţi astfel încât să se facă evaluarea întregului conţinut în
funcţie de complexitatea şi timpul alocat prin planificarea evaluării;
- conţinutul itemilor să fie distribuiţi pe cele 4 niveluri cognitive corespunzătoare
rezultatelor învățării de evaluat (Amintire, Înţelegere, Aplicare, Analiză).
- itemii corespunzători nivelurilor cognitive superioare (Aplicare, Analiză) au un
grad de dificultate, adecvat elevilor clasei evaluate.
111
Exemplu de analiza a rezultatelor obținute de elevi și de prelucrare a datelor
Nr. Subiectul I Subiectul II Subiectul III

crt Nume şi prenume I.A. I.B. I.C. II.1. II.2. II.3. III.1. III.2. Oficiu Nota
. 1. 2. 1. 2. 1. 2. a. b. c. a. b. c. a. b.
3p 3p 15p 3p 3p 3p 3p 10p 4p 6p 4p 6p 4p 9p 5p 9p 10p
1 Elev 1 3p 3p 12p 3p 3p 3p 3p 4p 4p 6p 4p 3p 4p 6p 5p 3p 10p 7,80
2 Elev 2 3p 0 12p 3p 3p 3p 3p 8p 0 4p 0 0 0 6p 0 0 10p 5,50
3 Elev 3 3p 0 12p 3p 3p 3p 3p 8p 4p 6p 4p 0 0 6p 0 0 10p 6,50
4 Elev 4 3p 0 9p 3p 3p 3p 3p 8p 0 4p 0 0 0 6p 5p 0 10p 6,50
5 Elev 5 3p 0 9p 0 3p 3p 0 4p 0 4p 0 0 0 0 0 0 10p 3,60
6 Elev 6 3p 0 15p 3p 3p 3p 3p 4p 4p 4p 0 0 0 0 0 0 10p 5,80
7 Elev 7 3p 0 12p 3p 3p 3p 3p 8p 4p 6p 4p 0 0 0 0 0 10p 6,30
8 Elev 8 3p 0 9p 3p 3p 3p 3p 8p 0 4p 0 0 0 6p 5p 0 10p 6,30
9 Elev 9 3p 3p 15p 3p 3p 3p 3p 8p 4p 6p 4p 0 4p 6p 5p 3p 10p 9,10
10 Elev 10 3p 0 12p 0 3p 3p 0 8p 0 4p 0 0 0 0 0 0 10p 4,30
11 Elev 11 3p 3p 15p 3p 3p 3p 3p 8p 4p 6p 4p 6p 2p 9p 5p 9p 10p 9,80
12 Elev 12 3p 3p 15p 3p 3p 3p 3p 8p 4p 6p 4p 6p 4p 9p 5p 9p 10p 10
13 Elev 13 3p 3p 15p 3p 3p 3p 3p 8p 4p 6p 4p 6p 0 9p 5p 9p 10p 9,60
14 Elev 14 3p 0 15p 0 3p 0 0 8p 0 0 0 0 0 3p 0 0 10p 4,40
15 Elev 15 3p 0 12p 3p 3p 3p 3p 8p 0 4p 0 0 0 6p 5p 3p 10p 6,90
16 Elev 16 3p 0 9p 0 3p 3p 0 4p 0 4p 0 0 0 0 0 0 10p 3,60
17 Elev 17 3p 0 12p 3p 3p 3p 3p 8p 4p 4p 0 0 0 6p 5p 0 10p 6,80
18 Elev 18 3p 3p 12p 0 3p 3p 0 8p 0 4p 0 3p 2p 9p 0 3p 10p 6,70
19 Elev 19 3p 0 9p 3p 3p 3p 3p 8p 0 4p 0 0 2p 6p 5p 3p 10p 7,20
20 Elev 20 3p 3p 12p 0 3p 0 3p 8p 0 4p 0 3p 2p 9p 0 3p 10p 6,40
21 Elev 21 3p 0 12p 3p 3p 3p 3p 8p 0 4p 0 0 2p 3p 0 0 10p 5,40
22 Elev 22 3p 0 15p 0 3p 0 0 8p 0 0 0 3p 0 3p 0 0 10p 4,50
23 Elev 23 3p 0 12p 3p 3p 3p 3p 8p 0 4p 0 3p 2p 6p 5p 3p 10p 7,20
24 Elev 24 3p 0 9p 3p 3p 3p 3p 8p 0 4p 0 3p 0 6p 5p 3p 10p 6,70
25 Elev 25 3p 3p 12p 0 3p 0 3p 8p 0 4p 0 3p 2p 9p 0 3p 10p 6,40
112
Tabelul 1
A-ŞI AMINTI A ÎNŢELEGE A APLICA A ANALIZA

II. III. I. I. II. I. III. III. III. Total
I. II. II.2 II. I. III. II.
Elevul 1.2 1.b A.2 C.1 1.1 C.2 1.a 2.a 2.b
B. 3.a . 3.c A.1. 1.c. 3.b.
. . . . . . . . .
3p 4p 3p 3p 3p 15p 3p 4p 6p 10p 4p 5p 9p 3p 9p 6p 90p +10p of = 100p
Elev 1
3p 4p 3p 3p 3p 12p 3p 4p 3p 4p 4p 5p 3p 3p 6p 6p 7,80
Elev 5
0 0 0 0 3p 9p 3p 0 0 4p 0 0 0 0 0 4p 3,60
Elev 9
3p 4p 3p 3p 3p 15p 3p 4p 0 8p 4p 5p 3p 3p 6p 6p 9,10
Elev 10
0 0 0 0 3p 12p 3p 0 0 8p 0 0 0 0 0 4p 4,30
Elev 11
3p 2p 3p 3p 3p 15p 3p 4p 6p 8p 4p 5p 9p 3p 9p 6p 9,80
Elev 12
3p 4p 3p 3p 3p 15p 3p 4p 6p 8p 4p 5p 9p 3p 9p 6p 10
Elev 13
3p 0 3p 3p 3p 15p 3p 4p 6p 8p 4p 5p 9p 3p 9p 6p 9,60
Elev 14
0 0 0 0 0 15p 3p 0 0 8p 0 0 0 0 3p 0 4,40
Elev 16
0 0 0 0 3p 9p 3p 0 0 4p 0 0 0 0 0 4p 3,60
Elev 22
0 0 0 0 0 15p 3p 0 3p 8p 0 0 0 0 3p 0 4,50
113
Tabelul 2
A-ŞI AMINTI A ÎNŢELEGE A APLICA A ANALIZA

II. III. I. I. II. I. III. III. III. Total
I. II. II.2 II. I. III. II.
Elevul 1.2 1.b A.2 C.1 1.1 C.2 1.a 2.a 2.b
B. 3.a . 3.c A.1. 1.c. 3.b.
. . . . . . . . .
3p 4p 3p 3p 3p 15p 3p 4p 6p 10p 4p 5p 9p 3p 9p 6p 90p +10p of = 100p
Elev 1
+ + + + + + + + + + + + + + + + 7,80
Elev 5
- - - - + + + - - + - - - - - + 3,60
Elev 9
+ + + + + + + + - + + + + + + + 9,10
Elev 10
- - - - + + + - - + - - - - - + 4,30
Elev 11
+ + + + + + + + + + + + + + + + 9,80
Elev 12
+ + + + + + + + + + + + + + + + 10
Elev 13
+ - + + + + + + + + + + + + + + 9,60
Elev 14
- - - - - + + - - + - - - - + - 4,40
Elev 16
- - - - + + + - - + - - - - - + 3,60
Elev 22
- - - - - + + - + + - - - - + - 4,50
114
A. DIAGNOZA
Notele la teste se încadrează în intervalul 3,60 - 10. Media pe clasă este 6,42. Din totalul notelor acordate: 4 note sunt peste nota
8,00, 16 sunt cuprinse in intervalul 5,00 – 8,00, iar 5 note sunt sub nota 5,00.
Analizând rezultatele pe baza tabelului 2 pe fiecare semn (+ sau -) şi pe fiecare nivel cognitiv se identifică nivelul performanţei
elevilor, raportată la acele niveluri cognitive evaluate.
Se constată că:
- Sunt elevi care nu au răspuns la itemii de nivel cognitiv inferior, care evaluează nivelul cunoştinţelor de specialitate, deci aceştia au
nu achiziţionat un nivel mulţumitor de cunoştinţe, impunându-se în cazul lor măsuri de recuperare a materiei (elevii 5, 10, 14, 16 şi 22);
- Aceiaşi elevi nu au rezolvat satisfăcător nici itemii subiectivi sau semiobiectivi, ei având o slabă capacitate de producere de mesaje
scrise, un vocabular sărac, o incapacitate de exprimare. Se impun măsuri de dezvoltare a competenţelor de comunicare orală şi în scris.
- Itemul tip eseu, care a presupus formularea unui principiu de funcționare, precizarea rolului funcțional al unor elemente
componente, respective indicarea tipurilor de dispozitive de afişaj nu a fost abordat de majoritatea elevilor, 1 elev a reușit să obţină
punctaj maxim. Se constată deci, că sunt elevi nu sunt capabili să se concentreze, să reţină, motiv pentru care se impune prezentarea
noţiunilor sub o altă formă;
- Itemii tip rezolvare de problemă, au permis evaluarea însuşirii termenilor de specialitate, a unor relaţii de calcul şi a capacităţii de
utilizare şi aplicare a cunoştinţelor specifice modulului, motiv pentru care se impun măsuri de repetare a unor astfel de exerciţii pentru
dezvoltarea unui limbaj ştiinţific/tehnic de specialitate corespunzător.
B. STABILIREA CAUZELOR
Cauzele pentru care elevii nu au obţinut rezultate mulţumitoare sunt diverse. Ele diferă de la individ la individ, însă se pot grupa
după următorii factori:
- factori individuali: nivel redus de cunoştinţe din clasele anterioare, capacitate scăzută de memorare, neînţelegerea conceptelor
predate, dificultăţi de comunicare, dificultăţi de concentrare, dezinteres, abordarea altor priorităţi specifice vârstei, influenţa mass-
media;
- mediul de provenienţă al elevilor: elevi proveniți din mediul rural cu posibilităţi materiale scăzute, sau părinţi şomeri, sau elevi cu
părinţi dezinteresaţi de şcoală sau elevi cu părinţi plecaţi în străinătate, aceștia rămânând în grija bunicilor care nu pot să-i urmărească.
C. STABILIREA POSIBILELOR REMEDIERI (LA NIVEL DE CLASA ŞI/ SAU ELEV)

În scopul încurajării elevilor care au obţinut note mai bune şi a remedierii situaţiei în cazul elevilor slabi, se impune un set de
măsuri cu caracter remedial şi de încurajare a performanţei:
- Sarcini de lucru cu grade diferite de dificultate pentru grupe mici şi omogene, constituite pe baza nivelului de cunoştinţe sau
abilităţi comune (ex: prin metoda cubului descrie-compară-analizează-asociază-aplică-argumentează, se pot da sarcini cu grade
diferite de complexitate, fără a crea disconfortul unei separări a grupurilor de lucru);
- Sarcini de lucru care valorifica mijloace, metode şi procedee didactice centrate pe elev;
115
- Sarcini de lucru diferenţiate în funcţie de nivelul achiziţiilor anterioare în scopul dobândirii de performanţă în cazul elevilor mai
buni şi cu caracter remedial pentru elevii care întâmpină dificultăţi sau prezintă lacune în pregătirea teoretică şi practică;
- Teme pentru acasă cu grade diferite de complexitate (aflate atat în concordanță cu nivelul de cunoștințe al elevului, cât și cu
zona proximei sale dezvoltări)
- activităţi de învăţare preponderent practice şi încurajarea dezvoltării abilităţilor practice şi în afara programului de şcoală.
În cazul elevilor cu note sub 5.00 la testare (elevii 5, 10, 14, 16 şi 22), sunt programate următoarele activităţi cu caracter remedial:
 stabilirea unui set unitar de măsuri remediale;
 participarea la activităţi de pregătire suplimentară în afara orelor;
 dezvoltarea competenţelor de lectură şi mai ales de înţelegere a textului citit (cerinţelor şi sarcinilor de lucru);
 teme suplimentare de lucru şi studiu individual pentru acasă;
 utilizarea autoevaluării, consemnarea progreselor şi stabilirea pasului următor împreună cu elevul; elevii își pot stabili, negocia
sau li se poate atribui un obiectiv individual sau plan de acţiune pe baza unor factori precum: capacităţile, nevoile, interesele lor, etc.
PLAN REMEDIAL
Modulul: M1 – Măsurări tehnice
Clasa a X-a
Profesor:
Anul şcolar 2020-2021
Decalaje identificate Prioritate Activităţi remediale propuse Termen Responsabil Resurse

1. Modul de predare Cuantificarea 1. Valorificarea rezultatelor în realizarea An școlar Profesor Suport de curs
neadaptat nivelului nivelului real de strategiei de predare. 2020-2021 Baza materială
de înţelegere al pregătire a elevilor. (laborator)
elevilor
2. Deprinderi mentale Motivarea elevilor 1. Învăţare bazată pe surse de informare pe An școlar Profesor Suport de curs
insuficient dezvoltate în vederea baza: 2020-2021 Fişe de lucru /
recuperării - nivelului de cunoştinţe, Activități de
cunoştinţelor - noţiunilor din discipline conexe, învățare
deficitare prin - stilurilor de învăţare. Platforme
diferenţierea 2. Utilizarea de fişe sintetice cu noţiuni şi online (Google
suportului de curs. informaţii de specialitate de bază, ca punct de classroom,
sprijin în înţelegerea noţiunilor mai complexe, Edmondo ș.a.)
Auxiliare
116
corelate cu exemple din experienţa de viață a didactice (ex.
elevului. Mijloace de
3. Utilizarea de fişe suport interdisciplinare care măsurare
să permită valorificarea cunoştinţelor elevului pentru mărimi
din alte discipline electrice)
4. Elaborarea de suport de curs diferenţiat care
să valorifice stilurile de învăţare ale elevilor
(diagrame, prezentări powerpoint, proiecte
etc.).
5. Utilizarea soft-urilor educaţionale şi a
platformelor online, filmulețe, a materialelor
didactice diverse.
3.Dezinteres faţă de Conştientizarea 1. Consilierea elevilor privind necesitatea An școlar Profesor Fişe consiliere
procesul de învăţare elevilor privind implicării lor în activitatea de învăţare. 2020-2021 diriginte Întâlniri cu
necesitatea Psiholog personalităţi în
învăţării. şcolar domeniu (foşti
Profesor elevi ai şcolii
realizaţi)
4. Lipsa abilităţilor Diminuarea 1. Utilizarea de fișe cu sarcini de lucru identice, An școlar Profesor Suport de curs
privind rezolvarea de dificultăţilor prin dar cu timp diferit de rezolvare / executare, în 2020-2021 Fişe de lucru
probleme diferenţierea funcţie de ritmul de lucru al elevilor. Activități de
tipurilor de sarcini 2. Utilizarea de fișe cu sarcini diferite ca grad învățare
şi/ sau a timpului de complexitate, dar cu acelaşi timp de Soft
alocat. rezolvare / executare educaţional
3. Utilizarea de ”Fişe de sprijin” pentru Platforme
împărţirea sarcinilor sau pentru sprijinul elevilor online (Google
mai slabi. classroom,
4. Planificarea şi monitorizarea activităţilor de Edmondo ș.a.)
învăţare astfel încât ritmul individual de
învăţare să asigure pentru fiecare elev şansa de
a învăţa eficient şi de a avea succes şcolar.
5. Parcurgerea conţinuturilor se realizează prin
sarcini de învăţare care reprezintă un complex
de activităţi de învăţare vizând anumite
rezultate concrete ale învăţării.
117
5.Utilizarea cu Valorificarea 1. Utilizarea autoevaluării, consemnarea An școlar Profesor Teste de
precădere a elevului ca resursă progreselor şi stabilirea pasului următor 2020-2021 evaluare
metodelor de importantă în împreună cu elevul. Stimularea elevilor să se alternativă
evaluare tradiţionale monitorizarea autoevalueze şi să-şi monitorizeze progresul Fişă de
progresului prin: evaluare a
- auto – corectare progresului
- auto - notare controlată Fişe de
- inter-evaluare autoevaluare
6. Utilizarea unui stil Motivarea elevilor 1. Utilizarea de sarcini de lucru cu grade An școlar Profesor Fişe de sarcini
de predare centrat pe prin diferenţierea diferite de dificultate pentru grupe mici şi 2020-2021 diferenţiate
profesor experienţelor de omogene, constituite pe baza nivelului de
învăţare ale elevilor cunoştinţe sau abilităţi comune.
2. Utilizarea de sarcini de lucru identice lucru
pentru grupe mici şi eterogene.
3. Utilizarea de sarcini de lucru ce valorifică
teoria stilurilor de învăţare, pentru grupe mici şi
omogene constituite pe baza preferinţei elevilor
pentru un anumit stil de învăţare.
4. Utilizarea metodei Lucru în echipă / Joc de
rol cu distribuirea eficientă a responsabilităţilor
în grupurile de lucru, astfel încât elevul să-şi
valorifice abilităţile existente şi să se implice
activ în rezolvarea sarcinilor.
5. Utilizarea de sarcini de lucru individuale cu
grade diferite de complexitate, sarcini de lucru
care valorifică mijloace, metode şi procedee
didactice centrate pe elev care:
- stimulează gândirea critică
- valorifică experienţa anterioară a elevului
- valorifică stilurile de învăţare ale elevilor.
7. Atitudinea 1. Reducerea 1. Informarea permanentă a diriginţilor / An școlar Profesor Procesele
părinţilor în absenteismului părinţilor cu privire la prezenţa elevilor la ore şi 2020-2021 Profesor verbale ale
stimularea elevilor implicarea lor activă în pregătire. diriginte şedinţelor cu
Părinți părinţii
118
II.1.
ETAPE DE ELABORARE A TESTULUI
Matricea de specificaţii
NIVELURI
A TOTAL PONDERE
COGNITIVE A-ŞI AMINTI A APLICA A ANALIZA
ÎNŢELEGE ITEMI %
CONŢINUTURI
1
Mărimi
electrice / X
Item de 6,25 %
aparate
electrice completare
II.1.2.
Aparate 1
analogice X
Item cu 6,25 %
alegere
duală
I.C.1.
Aparate 4
digitale X X
X
Eseu Item de
Item cu
structurat completare
alegere
III.1.b. II.1.1. 25 %
multiplă
I.A.1.
Eseu
structurat
III.1.c.
Măsurarea 10
mărimilor X
electrice: X X
X Item de tip Rezolvare
- intensitatea
Item cu pereche de Item
curentului
alegere I.B. probleme structurat
electric
multiplă Item cu II.2. II.3.b.
- tensiunea
I.A.2. alegere Item
electrică 62,5 %
- rezistenţa duală structurat
electrică I.C.2. II.3.c
- puterea Item Rezolvare
electrică structurat de
- energia II.3.a probleme
electrică Eseu III.2.a.
structurat III.2.b.
III.1.a.
Total itemi 3 6 4 3 16
Pondere
18,75 % 37,5 % 25 % 18,75 % 100 %
119
Anul de studiu: clasa a X-a

Cunoştinţe
c.a.
Abilităţi
tehnice măsurate
al mărimii
Atitudini
2. Cunoașterea aparatelor pentru măsurarea mărimilor electrice și a modului de montare
a aparatelor electrice în circuit.
3. Identificarea simbolurilor inscripţionate pe aparatele de măsurat analogice şi digitale.
funcţional.
6. Precizarea metodelor de extindere a domeniului de măsurare a aparatelor de măsurat
electrice.
120
Test de evaluare inițială

A. 6 puncte
1. Dacă un ampermetru se montează în paralel în circuit, prin el :
a) va trece un curent de valoare foarte mică;
b) va trece un curent de valoare foarte mare;
c) valoarea curentul ce trece prin el este egală cu cea care îl străbate în situaţia
în care este legat în serie;
d) nu va trece nici un curent.
2. Contorul electric de inducție este un aparat utilizat la măsurarea:

a) intensităţii curentului electric;
b) puterii active;
c) energiei electrice consumate în circuitele de curent continuu;
d) energiei electrice din circuitele de curent alternativ.
B. 15 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt reprezentate circuite electrice de măsurare a
mărimilor electrice, iar în coloana B sunt enumerate metode de măsurare a acestor
mărimi. Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi
literele corespunzătoare din coloana B.
B. Metode de măsurare a mărimilor

A. Circuite electrice de măsurare
electrice
1.
a. Măsurarea directă a puterii electrice
active – varianta amonte
2.
b. Măsurarea directă a puterii electrice
active – varianta aval
121
3.
c. Măsurarea directă a rezistențelor

electrice de valoare mare
4.
d. Măsurarea directă a rezistențelor

electrice de valoare mică
5.
e. Măsurarea indirectă a rezistențelor
electrice de valoare mare
f. Măsurarea indirectă a rezistențelor

electrice de valoare mică
C. 6 puncte
Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 2
1. Principiul de funcționare a aparatelor analogice se bazează pe conversia mărimii de
măsurat electrice într-o mărime mecanică, care determină deplasarea unui indice în fața
unei scări gradate pe care se citește valoarea măsurată.
2. Pentru a extinde domeniul de măsurare al unui voltmetru, se utilizează o rezistenţă
adiţională montată în serie cu voltmetru.

6 puncte
1. În cazul în care mărimea de măsurat este prea ............................., circuitul de
intrare al aparatelor de măsurat digitale este un amplificator.
2. Denumirea aparatelor pentru măsurarea mărimilor electrice se formează din denumirea
unității de ............................. + metru.
122
II.2. În figura de mai jos este prezentată scala unui voltmetru care măsoară o tensiune
continuă în domeniul de măsurare de 100 V. Calculaţi valoarea măsurată a tensiunii.
10 puncte
5 10
0 0
15
0 0
II.3. În figura de mai jos este reprezentată schema electrică a unui montaj de măsurare a
rezistenţelor electrice. 14 puncte
a. Precizaţi metoda de măsurare reprezentată în schemă.

b. Indicaţi denumirea aparatelor numerotate cu cifrele 1 şi 2 și precizați cum sunt
montate în circuit;
c. Precizaţi condiţiile de utilizare a acestei metode.

III. 1. Realizaţi un eseu cu tema “Aparate de măsurat digitale”, după următoarea
structură de idei: 19 puncte
123
a.Precizarea principiului de funcţionare al aparatelor de măsurat digitale;
b.Indicarea tipurilor de dispozitive de afişaj;
c.Precizarea rolul blocurilor numerotate cu 3, 4 și 5.
III. 2. Se consideră miliampermetrul din figura de mai jos. 14 puncte
Se cere:
a. Calculaţi constanta aparatului ştiind că domeniul de măsurare este cel înscris pe

cadran, 1,5 mA.
b. Precizaţi valoarea şuntului necesar pentru a extinde domeniul de măsurare la 150
mA ştiind că rezistenţa internă a aparatului este 0,035 Ω.
124

A. 6 puncte
1 – b; 2 – d
B.
15 puncte
1 – f; 2 – e; 3 – a; 4 – b; 5 – d
C.
6 puncte
1 – A; 2 – F
II.1 6 puncte
1 – mică; 2 – măsură
II.2
10 puncte
U =  KU - 3p
KU = Un /max - 3p
- 1p
- 3p
Pentru fiecare formulă scrisă corect se acordă câte 3 puncte. Pentru fiecare
înlocuire/calculul numeric corect se acordă câte 1 punct. Pentru fiecare unitate de
măsură corectă se acordă câte 1 punct.
125
II.3 14 puncte
a. – 4 puncte
Metoda ampermetrului şi voltmetrului - montaj amonte – 4 p
b. – 6 puncte
1 – ampermetru, se montează în serie – 3p
2 – voltmetru, se montează în paralel – 3p
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte, din care: pentru
denumirea corectă a aparatului se acordă 2 puncte, iar pentru precizarea corectă a
modului de montare în circuit se acordă 1 punct.
c. – 4 puncte
Această metodă se utilizează la măsurarea rezistenţelor mult mai mari decât rezistenţa
ampermetrului.
Pentru răspuns corect și complet se acordă câte 4 puncte.
III.1 19 puncte
a. – 6 puncte
Principiul de funcţionare al aparatelor de măsurat digitale constă în transformarea mărimii
de măsurat, de obicei analogice, în semnale digitale.
b. – 4 puncte
- diode electroluminiscente
- cristale lichide
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte.
c. – 9 puncte
3 – transformă mărimile de măsurat analogice în mărimi digitale
4 – numără impulsurile de la ieşirea convertorului
5 – transformă rezultatul măsurării din sistemul binar în sistemul zecimal
126
III.2 14 puncte
a. - 5 puncte
KA = IN / αmax - 3p
KA = 1,5 / 100 = 0,015 mA/div - 2p
Pentru formulă scrisă corect se acordă 3 puncte. Pentru calculul numeric corect se acordă
câte 1 punct. Pentru fiecare unitate de măsură corectă se acordă câte 1 punct.
b. - 9 puncte
Rs = rA / (n-1) - 3p
n = I / IN - 3p
n = 150 / 1,5 = 100 - 1p
Rs = 0,035 / (100 - 1) = 0,0003535 Ω = 3,53 · 10-4 Ω – 2p
Pentru fiecare formulă scrisă corect se acordă câte 3 puncte. Pentru fiecare calculul
numeric corect se acordă câte 1 punct. Pentru fiecare unitate de măsură corectă se
acordă câte 1 punct.
127
II.2. SUBIECT PENTRU PROBA PRACTICĂ
LUCRARE DE LABORATOR


Cunoştinţe
c.a.
Abilităţi
tehnice măsurate
al mărimii
4.2.11. Efectuarea reglajelor inițiale ale aparatelor de măsură în funcție de natura
mărimiimăsurate și de domeniul de variație al acesteia
4.2.13. Realizarea montajelor de măsurare
4.2.14. Efectuarea de măsurăripentrumărimile electrice ce caracterizează un circuit
electric
Atitudini
4.3.2. Respectarea procedurilor de lucru
4.3.6. Respectarea normelor de securitate la locul de muncă, precum și a normelor de
prevenire și stingere a incendiilor
4.3.7. Respectarea normelor de protecție a mediului și de colectare selectivă a deșeurilor
128
PROBA PRACTICĂ
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Timpul efectiv de lucru este de 50 minute.
Se dă circuitul din figură alcătuit dintr-un ampermetru şi două rezistoare,

alimentat cu tensiune continuă de la o sursă didactică (valoarea acestei tensiuni poate fi
reglată de la un potenţiometru).
Sarcini de lucru:
1. Realizaţi circuitul cu ajutorul conductoarelor de legătură.
2. Precizaţi tipul conexiunii aparatelor de măsurat, faţă de rezistor.
3. Fixaţi două valori oarecare a tensiunii la sursă şi măsuraţi mărimile specificate în
figură (tensiunea la bornele rezistorului R1 – U1 , tensiunea la bornele rezistorului R2
– U2 şi intensitatea curentului prin rezistoare – I); înregistraţi valorile obţinute într-
un tabel de forma, precizând şi unutăţile de măsură pentru toate mărimile fizice.
Nr.crt. E U1 U2 I R1 R2
1
2
4. Calculaţi, aplicând Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit, valoarea

rezistenţelor R1 şi R2.
5. După terminarea verificării, finalizării sarcinilor de lucru se vor efectua
următoarele operaţii:
- decuplarea sursei de alimentare;
- desfacerea legăturilor electrice;
- aranjarea conductoarelor;
- oprirea aparatelor de masură;
- aranjarea sculelor folosite.
129
FIŞĂ DE EVALUARE
PROBA PRACTICĂ
Nr.
PROBA PUNCTAJ NOTARE OBS.
crt.
1. Realizarea circuitului 15p
2. Precizarea tipului conexiunilor 10p

- ampermetrul – serie 5p
- voltmetrul - paralel 5p
39p
3. Alimentarea circuitului
15p
Citirea indicaţiilor aparatelor 6p
Precizarea corectă a unităţilor de măsură
Înregistrarea valorilor numerice pentru E1 şi

E2
- Ampermetru
- Voltmetru 1 2x3p=6p
- Voltmetru 2 2x3p=6p
2x3p=6p
4. Calculul valorii rezistenţelor R1 şi R2 20p
pentru valoarea lui E1
- relaţia de calcul 2x4p=8p
R1 = U1 / I ; R 2 = U2 / I (referire la
- înlocuirea valorilor numerice U1, U2)
- obţinerea rezultatului 2x2p=4p
- precizarea unităţii de măsură 2x2p=4p
2x2p=4p
5. După terminarea verificării , finalizării 6p
sarcinilor de lucru se vor efectua
următoarele operaţii:
-decuplarea sursei de alimentare
-desfacerea legăturilor electrice
-aranjarea conductoarelor
-aranjarea aparatelor de măsură
-aranjarea sculelor folosite
6. Puncte din oficiu 10p
7. Total puncte 100p
130
II.3. TEST DE EVALUARE ONLINE


Cunoştinţe
c.a.
Abilităţi
tehnice măsurate
al mărimii
Atitudini
2. Cunoașterea aparatelor pentru măsurarea mărimilor electrice și a modului de
montare a aparatelor electrice în circuit.
3. Identificarea simbolurilor inscripţionate pe aparatele de măsurat analogice şi
digitale.
funcţional.
6. Precizarea metodelor de extindere a domeniului de măsurare a aparatelor de
măsurat electrice.
131
Test de evaluare

Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 – 10) bifați, litera corespunzătoare
răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Dispozitivul cu ajutorul căruia se aduce acul indicator la reperul zero se numeşte:

a. rezistenţă adiţională;
b. şunt;
c. corector de zero;
d. amortizor.
2. Rezistenţa internă a unui voltmetru este:

a. de două ori mai mică decât rezistenţa circuitului;
b. foarte mare faţă de rezistenţa circuitului;
c. egală cu rezistenţa circuitului;
d. foarte mică faţă de rezistenţa circuitului.
3. Caracteristica statică de funcţionare a aparatelor electrodinamice în curent continuu

este:
a.   kI1 I 2 sin  ;
b.   kI1 I 2 cos ;
c.   kI1 I 2 ;
d.   kI1
2
4. Măsurarea puterii electrice reactive în circuitele de curent alternativ monofazat se

poate face folosind:
a. contorul;
b. varmetrul;
c. wattmetrul electrodinamic;
d. ampermetrul şi voltmetrul.
5. Contorul electric de inducție este un aparat utilizat la măsurarea:

a. intensităţii curentului electric;
b. puterii active;
c. energiei electrice consumate în circuitele de curent continuu;
d. energiei electrice din circuitele de curent alternativ.
6. Scara ohmetrului serie este:

a. directă şi neuniformă;
b. directă şi uniformă;
c. inversă şi uniform;
d. inversă şi foarte neuniformă.
7. Măsurarea intensităţii curentului electric se face cu ajutorul ampermetrului ce poate fi

conectat:
a. în serie cu consumatorul;
132
b. în derivaţie cu consumatorul;
c. în serie sau derivaţie funcţie de consumator;
d. numai în paralel cu consumatorul
8. Montarea greșită a voltmetrului în circuitul de măsurare are drept consecință:

a. apariția unui curent de scurtcircuit periculos;
b. deteriorarea ireversibilă a mijlocului de măsurare;
c. scăderea intensității curentului electric din circuit;
d. oscilarea acului indicator în jurul poziției de zero.
9. Dacă un ampermetru se montează greșit în circuit , prin el :

a. va trece un curent de valoare foarte mică;
b. va trece un curent de valoare foarte mare;
c. valoarea curentul ce trece prin el este egală cu cea care îl străbate în situaţia în
care este legat correct în circuit;
d. nu va trece nici un curent.
10. Transformarea mărimilor analogice în semnale digitale se numeşte:

a. discretizare;
b. compensare;
c. aproximare;
d. redresare.

Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 8, bifați litera A, dacă apreciați că afirmația
este adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.
1. Rezistoarele sunt elemente active de circuit electric a căror funcţionare se bazează pe

proprietatea tuturor materialelor conductoare de a opune o rezistenţă la trecerea
curentului electric printre ele.
2. Pentru a extinde domeniul de masurare al unui voltmetru, se utilizează o rezistenţă

adiţională montată în serie cu voltmetru.
3. Varianta amonte este recomandată pentru măsurarea rezistențelor de valoare mare.
4. Aparatele magnetoelectrice funcţionează numai în curent alternativ.
5. În cazul în care mărimea de măsurat este prea mare, circuitul de intrare al aparatelor
de măsurat digitale este un amplificator.
6. Şuntul este o rezistenţă de valoare mică folosită pentru extinderea domeniului de

măsurare la ampermetre.
7. Măsurarea rezistenţei electrice cu ohmmetrul este o metodă de măsurare indirectă
8. Un wattmetru electrodinamic având : Un = 240 V, In = 2 A şi scara gradată 120 diviziuni,

are constanta 4 W/div.
133
1 – c; 2 – b; 3 – d; 4 – b; 5 – d; 6 – d; 7 – a; 8 – c; 9 – b; 10 – a


1 – F; 2 – A; 3 – F; 4 – F; 5 – F; 6 – A; 7 – F; 8 – A

134
III. EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
ACTIVITATEA 1
Modulul: M1 Măsurări tehnice

Clasa: a X-a
Domeniul: Mecanică (Calificarea profesională: Tehnician mecatronist)
Mărimi fizice electrice / Aparate electrice
Conţinuturi Mărimi fizice electrice / aparate electrice

4.1.2. Mijloace de măsurare și control
utilizate pentru realizarea pieselor conform
documentației tehnice (principii de
funcționare și caracteristici tehnice)
Rezultate ale
4.2.6. Selectarea mijloacelor de măsurare și
învăţării:
control specifice pentru fiecare din mărimile
tehnice măsurate
4.2.8. Corelarea aparatului de măsură cu
mărimea de măsurat și cu domeniul de
variație al mărimii
Cunoașterea mărimilor electrice și a unităților
Obiective
de măsură
1. Completează căsuţele libere din tabelul de mai jos, conform exemplului dat:
MĂRIMEA MĂSURATĂ UNITATEA DE MĂSURĂ DENUMIREA APARATULUI

Denumire formată prin denumirea
Denumire Simbol Denumire Simbol unității de măsură + metru
DA NU
Exemplu
Intensitatea I Amper A Ampermetru -
curentului electric
Tensiunea
electrică
Rezistenţa
electrică
Puterea electrică
Energia electrică
135
2. Citiți cu atenție afirmațiile de mai jos. Completați spațiile libere (1, 2) cu informația
corectă:
a. Aparatele de măsurat .................(1)..................... se caracterizează prin
faptul ca mărimea de măsurat se transformă în semnale digitale, care sunt prelucrate cu
circuite specifice, iar rezultatul măsurării se afișează sub forma numerică.
b. Aparatele de măsurat ................(2).................. sunt aparate la care
rezultatul măsurării variază continuu în funcție de mărimea de măsurat. Rezultatul
măsurării poate lua orice valoare și este indicat în dreptul unei scări gradate.
3. În figurile de mai jos (Fig. a și Fig. b) sunt reprezentate panourile de afişare ale
unor aparate pentru măsurarea mărimilor electrice.
Fig. a Fig. b
Se cere:
a. Precizaţi denumirea mărimii electrice măsurate de aparate
b. Precizaţi denumirea aparatelor de măsurare reprezentate
c. Precizaţi tipul aparatului reprezentat în Fig. a, respectiv în Fig. b., în funcție de
modul de prezentare a rezultatului măsurării
136
ACTIVITATEA 2

Clasa: a X-a
Aparate electrice analogice
Marcarea aparatelor de măsurat analogice

Conţinuturi Elemente constructive ale aparatelor
analogice
Rezultate ale
4.2.11. Decodificarea simbolurilor folosite
învăţării:
pentru marcarea aparatelor de măsurat
control pentru fiecare din mărimile electrice
Identificarea simbolurilor inscripţionate pe
aparatele de măsurat analogice
Obiective
Precizarea elementelor constructive și a
rolului funcțional
1. În figura de mai jos este prezentat cadranul unui aparat de măsurat electric. Priviți cu
atenție notaţiile şi simbolurile existente pe cadran și completați spaţiile punctate cu
informația corectă.
 Aparatul este un ...........................................
 Mărimea măsurată este ...........................................
137
 Aparatul se foloseşte în curent ...........................................
 Rezistenţa interioară a aparatului este ...........................................
 Principiul de funcționare ...........................................
 Poziţia normală de funcţionare a aparatului este

...........................................
 Clasa de exactitate este ...........................................
 Tensiunea nominală este ...........................................
2. În coloana A sunt enumerate elementele constructive ale aparatelor de măsurat

analogice, iar în coloana B rolurile funcţionale. Scrieţi pe foaie asocierile corecte dintre
fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B :
A. Elemente constructive B. Roluri funcţionale
1. Arcuri spirale a. Indică valoarea măsurată

2. Acul indicator b. Aduce acul indicator în poziţia de zero în
3. Bobine fixe, bobine mobile, absenţa mărimii de măsurat
plăci feromagnetice c. Produc cuplu rezistent
4. Corectorul de zero d. Produc cuplu activ
5. Amortizorul e. Asigură protecția elementelor constructive
f. Limitează oscilațiile acului indicator în jurul
poziției de echilibru
ACTIVITATEA 3

Clasa: a X-a
Măsurarea tensiunii electrice
Voltmetre
Simbolizarea aparatelor
Conţinuturi
Montarea aparatelor în circuit
Rezistența internă a voltmetrului
Rezultate ale documentației tehnice (principii de
învăţării: funcționare și caracteristici tehnice)
control specifice pentru fiecare din mărimile
138
tehnice măsurate
4.2.7. Utilizarea mijloacelor de măsurare și
control pentru mărimi electrice
Cunoașterea aparatelor pentru măsurarea
mărimilor electrice și a modului de montare a
Obiective aparatelor electrice în circuit.
Precizarea metodelor de măsurare a
mărimilor electrice.
1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:
1.1. Măsurarea tensiunii electrice cu voltmetrul este o metodă:

a. directă;
b. indirectă;
c. de comparaţie;
d. de laborator.
1.2. Precizaţi care montaj este destinat măsurării tensiunii electrice:
2. Citeşte cu atenţie afirmaţia de mai jos. În cazul în care apreciezi că afirmaţia este
adevărată, încercuieşte litera A, dacă apreciezi că afirmaţia este falsă, încercuieşte litera
F:
A. F. Montarea în serie a voltmetrului determină distrugerea acestuia.
3. Completează spaţiul liber din enunţul următor cu sintagma (termenul)

corespunzătoare:
Rezistenţa internă a voltmetrelor este mult mai ------------------------------ decât a
consumatorului
139
ACTIVITATEA 4

Clasa: a X-a
Măsurarea intensității curentului electric

cu multimetrul analogic
Algoritmul de măsurare cu multimetrul

Conţinuturi analogic
Citirea valorii indicate/măsurate
Rezultate ale control specifice pentru fiecare din mărimile
învăţării: tehnice măsurate
Utilizarea mijloacelor de măsurare în funcție
de tipul aparatului și mărimea măsurată
Algoritmul de măsurare cu multimetrul analogic

Măsurarea intensității curentului electric cu multimetrul analogic constă în:
 Reglarea poziției acului indicator cu ajutorul butonului corector de zero (când este
cazul);
 Selectarea funcției de ampermetru de curent continuu (c.c. sau D.C. sau =) sau de
curent alternativ (c.a. sau A.C. sau ~);
 Alegerea domeniului de măsurare cel mai apropiat de valoarea curentului de
măsurat. Când nu există informații asupra valorii curentului de măsurat, se va fixa
comutatorul (selectorul) pe domeniul cel mai mare. Alegerea unui domeniu mai
mic decât cel de măsurare poate determina defectarea aparatului;
 Conectarea multimetrului în serie în circuit se realizează prin intermediul
conectorilor. Pentru măsurări în curent continuu, se va respecta polaritatea
bornelor și anume borna cu semnul + se leagă la plusul sursei, iar borna – se leagă
la minusul sursei.
Atenție! Dacă polaritatea nu se respectă, aparatul riscă să se distrugă.
În curent alternativ, nu are importanță polaritatea bornelor.
140
Citirea valorii indicate
 Multimetrul analogic are mai multe scări gradate, de aceea se identifică scara pe
care se va efectua citirea.
 Se calculează constanta aparatului KI pentru domeniul și se înmulțește cu numărul
de diviziuni indicate. Se obține astfel valoarea intensității curentului electric:
In
KI  A / div
 max (1)
I = KI α (2)
Exemplu: Măsurarea intensității curentului electric cu multimetrul analogic

Priviți multimetrul analogic din figura de mai jos – Figura 1.
Considerăm că acul indicator se află pe poziția 1.
Figura 1 – Multimetru analogic

Atenție!
Poziția comutatorului indică curentul nominal In
În cazul nostru (figura de mai sus), In = 25mA
 Scara de citire aleasă : 25, deci αmax =25div, α =10div

1. Calculăm constanta aparatului cu relația (1):
25mA
KI   1mA / div
25div
2. Calculăm valoarea intensității curentului electric cu relația (2):

I = 1mA/div x 20div = 20 mA
I = 20 mA
Sarcina de lucru
Calculați valoarea intensității curentului electric indicată de multimetrul din Figura
1, dacă acul indicator se află pe poziția 2.
141
ACTIVITATEA 5

Clasa: a X-a
Măsurarea tensiunii electrice

cu multimetrul analogic
Algoritmul de măsurare cu multimetrul

Conţinuturi analogic
Citirea valorii indicate/măsurate
Utilizarea mijloacelor de măsurare în funcție
de tipul aparatului și mărimea măsurată
Algoritmul de măsurare cu multimetrul analogic

Măsurarea tensiunii electrice cu multimetrul analogic constă în:
 Reglarea poziției acului indicator cu ajutorul butonului corector de zero (când este
cazul);
 Selectarea funcției de voltmetru de curent continuu (c.c. sau D.C. sau =) sau de
curent alternativ (c.a. sau A.C. sau ~);
 Alegerea domeniului de măsurare cel mai apropiat de valoarea tensiunii de
măsurat. Când nu există informații asupra valorii tensiunii de măsurat, se va fixa
comutatorul (selectorul) pe domeniul cel mai mare. Alegerea unui domeniu mai
mic decât cel de măsurare poate determina defectarea aparatului;
 Conectarea multimetrului în paralel în circuit se realizează prin intermediul
conectorilor. Pentru măsurări în curent continuu, se va respecta polaritatea
bornelor și anume borna cu semnul + se leagă la plusul sursei, iar borna – se leagă
la minusul sursei.
În curent alternativ, nu are importanță polaritatea bornelor.
142
Citirea valorii indicate
 Multimetrul analogic are mai multe scări gradate, de aceea se identifică scara pe
care se va efectua citirea.
 Se calculează constanta aparatului KU pentru domeniul și se înmulțește cu numărul
de diviziuni indicate. Se obține astfel valoarea tensiunii electrice:
Un
KU  V / div
 max (1)
U = KU α (2)
Exemplu: Măsurarea tensiunii electrice cu multimetrul analogic

Priviți multimetrul analogic din figura de mai jos – Figura 1.
Considerăm că acul indicator se află pe poziția 1.
Figura 1 – Multimetru analogic

Atenție!
Poziția comutatorului indică tensiunea nominală Un
În cazul nostru (figura de mai sus), Un = 10V
 Scara de citire aleasă : 10, deci αmax =100div, α =70div

1. Calculăm constanta aparatului cu relația (1):
10V
KU   0,1V / div
100 div
2. Calculăm valoarea intensității curentului electric cu relația (2):

IU= 0,1V/div x 70div = 7V
U= 7V
Sarcina de lucru
Calculați valoarea tensiunii electrice indicată de multimetrul din Figura 1, dacă
acul indicator se află pe poziția 2.
143
ACTIVITATEA 6

Clasa: a X-a
Măsurarea rezistenței electrice
Definiţia rezistenței electrice, indicarea

unității de măsură în S.I.
Metode de măsurare
Conţinuturi
Măsurarea rezistențelor prin metoda
ampermetrului și voltmetrului
Măsurarea rezistenţei electrice cu ohmmetrul
Precizarea metodelor de măsurare a
mărimilor electrice.
1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

Scara ohmmetrului serie este:
a. directă şi uniformă;
b. directă şi neuniformă;
c. inversă şi uniformă.
d. inversă şi foarte neuniformă.
adevărată, încercuieşte litera A, dacă apreciezi că afirmaţia este falsă, încercuieşte litera
F:
A. F. Măsurarea rezistenţei electrice cu ohmmetrul este o metodă de măsurare
indirectă.
3. Completează spaţiul liber din enunţul următor cu sintagma (termenul)

corespunzătoare:
Metoda ampermetrului și voltmetrului, montajul --------------------- se folosește pentru
măsurarea rezistențelor de valoare mică față de rezistența voltmetrului.
4. În tabelul de mai jos, în coloana A sunt reprezentate circuite electrice de măsurare a

rezistențelor electrice, iar în coloana B sunt enumerate metode de măsurare a acestora.
144
A. Circuite electrice de măsurare B. Metode de măsurare a a

a rezistențelor electrice rezistențelor electrice
1
a. Măsurarea indirectă a
rezistențelor electrice – varianta
amonte
2
b. Măsurarea indirectă a
rezistențelor electrice - metoda
comparării tensiunilor
3
c. Măsurarea indirectă a
rezistențelor electrice – varianta
aval
4
d. Măsurarea directă a
rezistențelor electrice de valoare
mare
e. Măsurarea directă a
rezistențelor electrice de valoare
mică
IV. EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Clasa: a X-a
MĂSURAREA INTENSITĂȚII CURENTULUI ELECTRIC

Rezultate ale învăţării:

Cunoştinţe
145
c.a.
Abilităţi
tehnice măsurate
al mărimii
Atitudini
Conţinuturi:
 Definiţia curentului electric şi a intensităţii curentului electric
 Simbolizarea ampermetrelor, tipuri de ampermetre
 Montarea ampermetrelor în circuit
 Rezistenţa internă a ampermetrelor
Curentul electric reprezintă mișcarea ordonată a purtătorilor de sarcină electrică

într-un conductor.
Intensitatea curentului electric I, reprezintă cantitatea de purtători de sarcină
care traversează secțiunea uniu conductor în unitatea de timp.
Unitatea de măsură este amperul, simbol A. Amperul este o unitate fundamentală a
sistemului SI.
Măsurarea intensității curentului în circuitele de curent continuu și de curent
alternativ se realizează prin metode de citire directă cu aparate de măsurat numite
ampermetre.
Simbolul ampermetrului – fig. 1
Fig. 1
Ampermetrele pot fi analogice (fig.2.a) sau digitale (fig.2.b) cu unul sau mai multe
domenii de măsurare.
Fig. 2.a Fig. 2.b
146
Ampermetrele analogice se realizează pe baza dispozitivelor studiate in capitolul
anterior.
Cuplul activ ce acționează asupra sistemului mobil al acestor aparate, oricare ar fi
tipul lor constructiv, este funcție de intensitatea curentului de măsurat. aceasta înseamnă
că rotirea α a acului indicator este: α = f (I ), deci aparatul analogic poate functiona ca
ampermetru.
Curenții de intensitate foarte mică, se masoară cu aparate foarte sensibile numite
galvanometre (fig. 3), curenții de ordinul miliamperilor se masoară cu miliampermetrul.
Fig. 3 Galvanometru cu spot luminos
Montarea ampermetrelor în circuit
Deoarece la ampermetre indicașia depinde de intensitatea curentului ce le

străbate, pentru a măsura intensitatea curentului într-un circuit este necesar ca
ampermetrul să fie montat în serie în circuitul respectiv, astfel încât curentul de măsurat
să treacă prin aparat. (fig. 4.)
Fig. 4. Montarea în serie a ampermetrului
Orice circuit în care se masoară intensitatea curentului poate fi redus la o schemă

echivalentă care conține o sursă de tensiune E și o rezistență R (fig. 5.a). În acest caz,
intensitatea curentului va fi:
E
I
R
După montarea ampermetrului, în circuit intervine în serie și rezistența sa proprie
ra (fig. 4.b), iar intensitatea curentului va deveni:
E
I1 
R  ra
Ca urmare, măsurarea va fi afectată de o eroare sistematică de metodă.
147
Fig. 5 Montarea ampermetrului în circuitul de măsurare:
a – circuitul fără ampermetru;
b - circuitul cu ampermetrul montat corect;
c – circuit cu ampermetru montat greşit.
Pentru ca la montarea ampermetrului într-un circuit funcționarea circuitului să se

modifice cât mai puțin, este necesar ca rezistența proprie a ampermetrului să fie mult
mai mică decât rezistența circuitului:
ra << R.
Exemplu:
Într-un circuit alimentat la o sursa de tensiune E = 3V și care conține o rezistență
R = 3 se montează un ampermetru care are ra = 1.
 Înainte de montarea ampermetrului:
I=E/R=3:6=0,5 A
 După montarea ampermetrului:

I1=E/(R + ra) = 3/(6+1)= 0,42 A
 Dacă rezistența ampermetrului ar fi ra = 0,1 Ω, atunci:

I=E/(R + ra) = 3/(6+0,1)=0,491 A
Conectarea ampermetrului în circuitul de măsurare nu trebuie să influenţeze

valoarea mărimii de măsurat şi, implicit, regimul de lucru al circuitului. Practic, oricât de
precise ar fi aparatele de măsurat folosite, acestea vor introduce erori de măsurare. Între
valoarea mărimii indicate de aparatele de măsurat şi cea reală, care exista înainte de
conectarea acestora în circuitul de măsurare, este o diferenţă determinată de rezistenţa
aparatului de măsurat (rA – rezistenţa ampermetrului nu este zero).
Concluzie:
Cu cât rezistența ampermetrului este mai mică față de rezistența circuitului, cu
atât erorile datorate acestei rezistențe sunt mai mici, deci calitatea masurării este mai
bună.
Important:
La montarea greșită a ampermetrului, în paralel în circuitul de măsurare (fig. 5.c),
datorită rezistenței foarte mici a acestuia, prin aparat va trece un curent cu o intensitate
foarte mare:
I2 =E/ ra
Deoarece ra << R, rezultă I2 >> I, ceea ce duce la deteriorarea ampermetrului.

Deoarece montarea în paralel a ampermetrului duce la defectarea lui, aceasta se
consideră o greșeală foarte gravă în tehnica măsurărilor.
148
Scheme electrice de măsurare a intensităţii curentului electric:
Ampermetrul se conectează în serie cu consumatorul.
fig. 5.
Atenţie !!
 Nu se conectează ampermetrul direct la baterie, fără consumator ( bec sau
rezistor).Se va arde ampermetrul !
 Se conectează borna + a bateriei la borna pozitivă (de culoare roşie, de obicei) a
ampermetrulului.
FIȘA DE LUCRU
Măsurarea intensității curentului electric
Sarcina 1
Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Măsurarea intensităţii curentului electric cu ampermetrul este o metodă:

a. directă;
b. indirectă;
c. de comparaţie;
d. de laborator.
2. Precizaţi care montaj este destinat măsurării intensităţii curentului electric:
149
Sarcina 2
Precizaţi care dintre ampermetrele A, B din figura de mai jos, e conectat corect pentru a
măsura intensitatea curentului prin bec şi explicaţi de ce:
a. amândouă;
b. ampermetrul B;
c. ampermetrul A;
d. niciunul .
Sarcina 3
adevărată, încercuieşte litera A, dacă apreciezi că afirmaţia este falsă, încercuieşte litera F:
A. F. Montarea în paralel a ampermetrului determină distrugerea acestuia.
Sarcina 4
1. Completează spaţiul liber din enunţul următor cu sintagma (termenul) corespunzătoare:
Rezistenţa internă a ampermetrelor este mult mai ------------------------------ decât a

consumatorului
2. Într-un circuit alimentat de la o sursă de tensiune E = 4,5 V şi care conţine o rezistenţă

R de 5 Ω, se montează un ampermetru care are rezistenţa internă rA = 1 Ω.
Cerinţe:
2.1. Desenaţi circuitul electric
2.2. Calculaţi:
a. Valoarea intensităţii curentului electric înainte de a monta ampermetrul;
b. Valoarea intensităţii curentului măsurată de ampermetru;
c. Să se determine eroarea relativă.
150
EXTINDEREA DOMENIULUI DE MĂSURARE LA AMPERMETRE


Cunoştinţe
c.a.
Abilităţi
tehnice măsurate
al mărimii
Atitudini
Conţinuturi:
 Șuntul
 Transformatorul de măsură de curent
Indiferent de tipul aparatului de măsurat, acesta este construit pentru a suporta o

anumită valoare de măsurat (tensiune electrică, curent electric, putere electrică,
frecvenţă etc.). Pentru a putea măsura intensităţi electrice, mai mari decât cele
suportate de dispozitivul de măsurat, se apelează la şunturi – fig. 1 sau, în cazul
măsurărilor de curenţi foarte mari, la transformatoare de măsură de curent – fig. 2.
Fig. 1 - Şunturi Fig. 2 - Transformatoare de măsură de curent
Şuntul este o rezistenţă electrică, de obicei de valoare mică, care se montează în

paralel pe aparatul de măsurat şi prin care trece o parte din curentul de măsurat – fig. 3.
151
Iş Rş
I Ia
A
a b
ra
R
Fig. 3 Ampermetru cu şunt.
Pentru dimensionarea şunturilor se consideră circuitul din figura de mai sus. Notând
cu I intensitatea curentului de măsurat, cu Iş şi cu rş intensitatea curentului ce trece prin
şunt şi, respectiv, rezistenţa şuntului, cu Ia şi ra intensitatea curentului ce trece prin
aparat şi, respectiv, rezistenţa aparatului, tensiunea între punctele a, b, va fi:
ra  Rş
U ab  I a  ra  I ş  Rş  I  (1.)
ra  Rş
Aplicând prima teoremă a lui Kirchhoff în nodul a, se poate scrie:
I  Ia  Iş (2.)
Din relaţiile (1) şi (2.) se poate deduce:
I a  ra
rş  ;
Iş
Iş  I  Ia . (3.)
Relaţiile de mai sus permit dimensionarea şuntului atunci când se cunosc
caracteristicile aparatului magnetoelectric( I a şi ra ) şi intensitatea I a curentului de
măsurat.
Se mai poate scrie:
I R r r
 ş a  1 a  n ,
Ia Rş Rş
în care n indică de câte ori este mai mare curentul de măsurat faţă de curentul nominal şi
se numeşte coeficient de multiplicare sau factor de şuntare.
Din relaţia:
ra
n  1
Rş
se obţine:
ra
Rş  (4)
n 1
Ultima relaţie arată că, pentru a exista de n ori limita de măsurare a unui
ampermetru, este necesar un şunt cu rezistenţa n-1 ori mai mică decât rezistența
aparatului.
Transformatorul de măsură de curent este folosit în instalaţiile de medie sau

înaltă tensiune pentru a măsura valori de ordinul zecilor, sutelor sau miilor de amperi.
Montarea transformatorului se face ca în figura 4.
152
Fig. 4
Ampermetrul este construit pentru a suporta un curent de 5 A. Acesta se va monta

în secundarul transformatorului de măsură.
La transformatoarele de curent, în funcţie de valorile impedanţei secundare ZS şi
ale intensităţii curentului primar I1 , se disting următoarele regimuri de funcţionare: regim
normal şi regim de avarie.
Observaţie: Secundarul transformatorului de măsură de curent nu trebuie lăsat să
funcţioneze în gol. Curentul care va trece prin secundar va fi foarte mare, în consecinţă,
datorită efectului termic, se va arde.
APLICAȚIE
Un ampermetru magnetoelectric are intervalul de măsurare 1 mA şi rezistenţa

interioară de 300 .
a. Calculaţi şuntul pentru extinderea intervalului de măsurare la 150 mA;
b. Reprezentaţi schema electrică a ampermetrului cu şunt.
REZOLVARE
a.
I 150
n   150
Ia 1
Ra 300
Rs    2,013
n  1 149
b.
IS RS
I
A
Ia
E R
153
MĂSURAREA TENSIUNII ELECTRICE

URÎ 4. Măsurarea mărimilor tehnice specifice proceselor industriale

Cunoştinţe
c.a.
Abilităţi
tehnice măsurate
al mărimii
Atitudini
Conţinuturi:
 Definiţia tensiunii electrice electric
 Simbolizarea voltmetrelor
 Montarea voltmetrelor în circuit
 Rezistenţa internă a voltmetrelor
 Extinderea domeniului de măsurare
Tensiunea electrică este definită ca diferența de potențial electric dintre două

puncte.
Unitatea de masură pentru tensiune electrică în sistemul SI este voltul, având ca
simbol V.
Tensiunea electrică se masoară prin metode de citire directă, cu aparate numite
voltmetre.
Simbolul voltmetrului – fig. 1
Fig.1.
Voltmetrele pot fi analogice (fig.2.a) sau digitale (fig.2.b) cu unul sau mai multe
domenii de măsurare.
154
Fig. 2.a Fig. 2.b
Montarea voltmetrelor in circuit

Conectarea voltmetrului în circuitul de măsurare nu trebuie să influențeze valoarea
mărimii de măsurat. Pentru ca un voltmetru să măsoare tensiunea electrică între două
puncte ale unui circuit, el trebuie montat în paralel pe circuit între cele două puncte,
astfel tensiunea de măsurat să fie egală cu tensiunea de la bornele sale – fig. 2.b.
Fig.2. Montarea voltmetrului in circuit .

a – circuit fără voltmetru ;
b – circuit cu voltmetru montat corect;
c – circuit cu voltmetru montat greșit
Prin introducerea voltmetrului în circuit, se produc erori sisematice de metodă

datorită faptului că voltmetrul are o rezistență internă proprie notată cu Rv.
Concluzie
Pentru ca la montarea voltmetrului în circuit funcționarea acestuia să se modifice
cât mai puțin este necesar ca rezistenta voltmetrului Rv să fie mult mai mare decât
rezistența R.
RvR
Important!
La montarea gresită a voltmetrului, în serie cu circuitul, datorită rezistenței foarte
mari a acestuia curentul în circuit scade foarte mult fig. 2.c.
Voltmetrul cu mai multe domenii de măsurare

Voltmetrele cu mai multe domenii de măsurare sunt prevăzute cu un comutator,
sau cu maimulte borne cu ajutorul cărora se alege domeniul de măsurare ăn funcție de
valoarea tensiunii ce trebuie măsurată.
Gradațiile scalei încep cu 0 (de obicei în stânga scalei) și se termină cu valoarea
maximă max corespunzătoare unei tensiuni maxime a aparatului Un (tensiunea nominală).
Dacă acul indicator s-a oprit la o valoare  corespunzătoare unei valori U a
tensiunii putem deduce valoarea U de măsurat:
Pentru fiecare scară și domeniu de măsurare, la voltmetrele analogice, se va
calcula constanta aparatului KU:
155
Un
KU  V / div
 max
U = KU α
Unde:
Un- valoarea tensiunii nominale pentru domeniul respectiv
max – numărul maxim de diviziuni ale scării gradate
 - numărul de diviziuni arătate de acul indicator
U – tensiunea pe care o măsoară aparatul corespunzătoare indicației  a voltmetrului
Aplicație: Un voltmetru cu Un = 2,5 V în curent continuu are scara max = 50 diviziuni.

Acul indică 30 diviziuni. Ce tensiune măsoară voltmetrul?
Extinderea domeniului de masurare .

Se poate extinde domeniul de măsurare cu ajutorul unor rezistențe numite
rezistențe adiționale. Rezistența adițională este o rezistență de valoare mare, care se
montează în serie cu aparatul și pe care cade o parte din tensiunea de măsurat.
Pentru dimensionarea rezisțentelor adiționale se consideră circuitul din figura 4:
Fig.4.
Se observă că atât prin aparatul de măsurat, cât și prin rezistența adițională, trece
același curent, Ia :
Ia = Ua / ra = U / (ra + rad)
Din aceasta relatie se poate deduce :

U / Ua = (ra + rad) / ra = 1 + (rad / ra) = n ,
unde n indică de câte ori tensiunea de măsurat este mai mare decât tensiunea nominală și
se numește coeficient de multiplicare.
Din relatia :
n = rad / ra se obține :
rad = ra ( n – 1)
Concluzie:
Pentru a extinde de n ori intervalul de măsurare al unui voltmetru, este necesară o
rezistență adiționala de n – 1 ori mai mare decât rezistența aparatului.
156
APLICAȚII
1. Un aparat magnetoelectric are Ia = 1mA și ra = 100Ω.

Să se determine rezistență adițională necesară pentru a putea măsura o tensiune U = 10V.
REZOLVARE:
Ua = Ia ra = 0,001 100 = 0,1 V
n = U / Ua = 10 / 0,1 = 100
Rad = ra ( n – 1 ) = 100 ( 100 – 1 ) = 9900Ω
2. Voltmetrul din figura de mai jos necesită extinderea domeniului de măsurare la 300 V.
Se cere:
a. Calculaţi constanta aparatului după extinderea domeniului de măsurare;
b. Determinaţi valoarea rezistenţei adiţionale pentru a extinde domeniul de măsurare la
300 V;
c. Stabiliţi valoarea tensiunii indicate de ac, după extinderea domeniului de măsurare.
REZOLVARE:
a.
Kv= Umax / αmax
Kv= 300/ 150 = 2 V/div
b.
Rad = Rv(n-1)
Umax
n= Un
300
n= 15
= 20
Rad = 8250 (20 - 1) = 156750 Ω
c.
U = α · Kv
U = 45 x 2 = 90 V
157
MĂSURAREA REZISTENȚEI ELECTRICE


Cunoştinţe
c.a.
Abilităţi
tehnice măsurate
al mărimii
Atitudini
Conţinuturi:
 Definiţia rezistenței electrice, indicarea unității de măsură în S.I.
 Metode de măsurare
 Măsurarea rezistențelor prin metoda ampermetrului și voltmetrului
 Măsurarea rezistenţei electrice cu ohmmetrul
Rezistența electrică este o mărime egală cu raportul între tensiunea electrică

aplicată între capetele unui conductor și intensitatea curentului produs de această
tensiune în conductorul respectiv.
𝐔
R= 𝐈
Unitatea de măsură pentru rezistența electrică în sistemul SI este ohmul, având ca

simbol :
1V
1 = 1A
Metode de măsurare a rezistenței electrice:

- metoda indirecta a ampermetrului si voltmetrului,cu variantele amontesi aval;
- metodele de comparatie,dintre care:
- metoda substitutiei;
- metoda comparării tensiunilor;
- metoda reducerii tensiunii la jumatate;
- metode de punte;
- metode cu citire directă, folosind ohmmetre si megohmmetre.
158
Măsurarea rezistențelor prin metoda ampermetrului și voltmetrului
Metoda ampermetrului și voltmetrului este o metodă indirectă: se măsoară

tensiunea la bornele rezistenței cu voltmetrul și intensitatea curentului ce trece prin
rezistență, cu ampermetrul; valoarea rezistenței de măsurat se obține aplicând legea lui
Ohm:
𝐔
R= 𝐈
În funcție de modul cum este montat ampermetrul față de voltmetru se pot realiza
două variante de montaj:
 Varianta amonte
 Varianta aval
Metoda ampermetrului și voltmetrului - Varianta amonte

Voltmetrul este montat înaintea ampermetrului – fig. 1.
Fig.1 - Montaj amonte
Ux
Rx = Ix
Ampermetrul măsoară curentul:
I =Ix, unde I este curentul prin ampermetru iar Ix este curentul prin rezistența Rx a
cărei valoare trebuie determinată.
Voltmetrul măsoară tensiunea
U = Ua+ Ux , unde Ua este tensiunea la bornele ampermetrului iar Ux este tensiunea
la bornele rezistenței Rx.
Din relația: U = Ua+Ux  Ux = U-Ua
Înlocuim în relația:
Ux
Rx = Ix pe Ux și Ix
U−Ua RI − raI I(R – ra)

RX =
I
=
I
=
I
= R - ra ,
unde conform legii lui Ohm: U = RI iar Ua = raI

Rx =rezistența necunoscută
R = rezistența circuitului
ra = rezistența ampermetrului
Rx = R - ra
Se observă că în situația când ra<<Rx se poate neglija ra și rezistența necunoscută

Rx rezultată direct din indicatiile aparatelor (ampermetrului și voltmetrului).
Concluzie.
Varianta amonte se folosește pentru măsurarea rezistențelor mari, mult mai
mari decât rezistența ampermetrului.
Metoda ampermetrului și voltmetrului - Varianta aval
159
Voltmetrul este montat după ampermetru - 2.
Fig.2 - Montaj amonte
În acest montaj ampermetrul măsoară curentul I diferit de valoare curentului Ix ce

parcurge rezistenta necunoscută Rx :
Conform teoremei I a lui Kirchhoff  I=Ix+Iv, unde

I = curentul citit la ampermetru
Ix = curentul ce trece prin rezistența necunoscută Rx
Iv = curentul prin voltmetru.
Din această relație  Ix = I - Iv
Voltmetrul măsoară o tensiune U egală cu tensiunea de la bornele rezistentei Rx:

U=Ux
Ux
Înlocuim în relația: Rx = Ix pe Ux și Ix
𝐔 𝐔 U
Rx = 𝐈 − 𝐈𝐯 = 𝐔 , unde conform legii lui Ohm, rv = Iv (curentul prin voltmetru)
𝐈−
𝐫𝐯
Deoarece rv>>Rx , atunci Iv<<Ix. Deci Iv poate fi neglijat în raport cu Ix care este egal
cu I, iar valoarea rezistentei Rx calculate este aproximativ egală cu valoarea lui R (Rx
rezultată direct din indicatiile ampermetrului și voltmetrului).
Rx R
Concluzie
Varianta aval se folosește pentru măsurarea rezistențelor mici, mult mai mici
decât rezistența voltmetrului.
160
Măsurarea rezistenţei electrice cu ohmmetrul
Ohmmetrele sunt aparate care funcţionează pe baza legii lui Ohm: R=U/I
Ohmmetre analogice
Sunt compuse dintr-un miliampermetru magnetoelectric, rezistoare adiţionale
variabile şi o baterie de c.c.
Ohmmetrele analogice se realizează in două variante constructive:
- serie
- derivaţie
Ohmmetre serie
Ohmmetrul cu montaj serie (fig. 3) are aparatul indicator legat în serie cu
rezistenţa de măsurat R.
Fig. 3. - Schema electrică a ohmmetrului serie
- miliampermetru magnetoelectric, cu rezistenţa ra

E - baterie de c.c, avand rezistenţa interna ri (Ohmmetrul are o sursă internă de tensiune)
R - rezistenţă fixă, pentru limitarea curentului
R1 - rezistenţă variabilă pentru reglarea aparatului
A, B - bornele aparatului
Rx - rezistenţa de măsurat
Scara aparatului este gradată invers şi este foarte neuniformă – fig. 4
Fig. 4 – Scara gradată
Observație:
Ohmetrul serie este utilizat pentru măsurarea rezistenţelor mari
161
Ohmmetre derivaţie
Ohmmetrul cu montaj în paralel - fig. 5. are aparatul indicator legat în derivaţie cu

rezistenţa de măsurat R.
Fig. 5. - Schema electrică a ohmmetrului derivație
E - baterie de c.c, avand rezistenţa internă ri

R - rezistenţă fixă, pentru limitarea curentului
R1 - rezistenţă variabilă, pentru reglarea aparatului
-miliampermetru magnetoelectric, cu rezistenţa ra
A,B - bornele aparatului

Rx - rezistenţa de măsurat
Scara aparatului este gradată normal şi este foarte neuniformă – fig.6.
Fig. 6 – Scara gradată
Observație:
Ohmmetrul derivaţie se foloseşte pentru măsurarea rezistenţelor mici (până la 20
Ω)
162
APLICAȚIE
Se consideră un ohmmetru serie având: o baterie cu tensiunea E=1,5V, un

ampermetru cu rezistenţă internă rA = 5 Ω şi valoarea maximă indicată IAmax = 0,1 A şi un
rezistor variabil Rp în limita 0-50 Ω.
Se cere:
a. Reprezentaţi schema electrică a ohmmetrului.
b. Calculaţi valoarea rezistenţei Rp când acul indicator al ohmmetrului indică 0 Ω.
c. După un timp de utilizare tensiunea bateriei scade la E1=1,45V, iar rezistenţa
internă r a bateriei creştede la 0 la 3Ω. Calculaţi valoarea rezistenţei Rp în acest
caz.
REZOLVARE
a.
b.
Când acul indicator al ohmetrului indică 0 Ω , Rx=0 deci intensitatea curentului prin
circuit este maximă . Conform legii lui Ohm:
IAmax = E / (Rp+rA)
Rp + rA=E / IAmax
Rp = (E/ IAmax) – rA = (1,5 / 0,1) – 5 = 15-5 = 10 Ω
c.
IAmax = E 1 / (R p+ rA + r)
Rp + rA + r = E1 / IAmax
Rp = (E1 / IAmax) – rA- r = (1,45/0,1) – 5 - 3 = 14,5 – 5 - 3 = 6,5 Ω
Sugestii metodologice
Materialele prezentate tratează conținuturi din Modulul I – Măsurări tehnice, modul
care se studiază în clasa a X-a, domeniul de pregătire profesională: mecanică, tema
„Mijloace de măsurat și verificat mărimi electrice”.
Conţinuturile corelează cunoştinţele – deprinderile şi criteriile de evaluare din
programa şcolară, aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale conform noilor prevederi
curriculare, Anexa 2 la OMEN nr. 3915 din 18.05.2017. Conţinuturile sunt organizate pe
rezultatele învăţării creându-se astfel premisele evaluării/autoevaluării. Rezultatele
învățării vizate prin acest modul, au caracter tehnic general, făcând parte din
cunoştinţele absolut necesare nivelului de calificare al absolvenţilor.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care
predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe
anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic
163
implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul
instruit. Modulul are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Materialele realizate se adresează profesorilor de specialitate și elevilor.
Materialele incluse (exemple de activități de predare-învățare-evaluare, fișă de lucru:
sarcinile din fișa de lucru se rezolvă pe măsura predării conținuturilor, aplicații – rezolvare
de probleme, teste de evaluare, activități de învățare) sunt utile pentru desfăşurarea în
condiţii optime a orelor în mediu online pe platforme educaționale (google classroom,
edmondo ș.a.) şi folosesc elevilor în scopul dobândirii de rezultate ale învățării specifice
domeniului de pregătire şi calificării profesionale prin transformarea lui în coparticipant la
propria instruire și autoevaluare.
Pentru atingerea rezultatelor învăţării, materialele propuse urmăresc:
- aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive şi
operatorii ale elevilor, exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, transformarea
elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie, prin utilizarea:
o chestionarului sau a unei fişe de lucru;
o rezolvarea de probleme;
o metode care se bazeză pe cunoștințe și experiențe anterioare ale elevilor (”Știu!
Vreau să știu! Am învățat!”)
- îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al
elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul
personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe)
cu activităţile ce solicită efortul colectiv de genul discuţiilor, asaltului de idei, metoda
expertului, metoda cubului, metoda mozaicului, jocul de rol, explozia stelară, metoda
ciorchinelui etc. În urma discuţiilor interactive şi pe baza unei fişe de documentare,
elevul, poate fi pus în situaţia de a rezolva o sarcină de lucru, individual sau în grup, în
funcţie de dificultatea conţinutului tematic.
- autoevaluarea.
Bibliografie:
- M. Tănăsescu, T.Gheorghiu, C. Gheţu, C. Cepişcă - Măsurări tehnice - manual pt. clasa
a X-a, Editura Aramis, 2005
- Suport curs – Program A „Profesor evaluator de competențe profesionle” din cadrul
proiectului „Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competențelor
profesionale
- Variante subiecte Olimpiada din aria curriculară „Tehnologii”
- http://www.cursuri.flexform.ro/
- https://www.google.com/
164
EXEMPLUL 6
Calificarea profesională: Tehnician Transporturi
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul III: SISTEME DE TRANSPORT,

clasa a XI-a
modulul de clasa a XI-a Conţinuturi corespunzătoare RI doar modulelor din clasa a XII-a în care sugestii metodologice/
1 2 3 4
Modulul analizat M III. Sisteme de transport
MODUL II. Coordonarea

transportului și activităților
logistice
URÎ 13. Coordonarea URÎ 13. Coordonarea transportului și
transportului și a activităților a activităților logistice
logistice
Cunoştinţe : Conţinutul 1 Conţinutul 1 Reactualizaea și consolidarea
13.1.1. Sisteme de transport Procesul de transport cunoștințelor cuprinse in
13.1.2. Elemente ale Cadrul legal și instituțional de - noțiuni generale: proces de modulul M III. - Sisteme de
procesului de transport şi desfășurare a activităților de transport, ciclu de transport, transport care este centrat
logistic transport cursă, parcurs, timp în circulaţie, pe rezultate ale învăţării şi
13.1.2. Elemente ale - Instituţii şi organizaţii timp de exploatare; vizează dobândirea de
procesului de transport şi profesionale naţionale şi - operații de bază realizate în cunoștințe, abilități și
logistic internaţionale din activitatea de cadrul proceselor de transport; atitudini specifice calificării
13.1.4. Operaţii specifice transport Procesul logistic profesionale Tehnician
planificării şi derulării unor - Elemente legislație a - noțiuni generale: transporturi în perspectiva
activităţi de transport şi transporturilor logistică,lanț logistic, flux folosirii tuturor achiziţiilor în
logistice fizic, flux, financiar, flux de practicarea acestei calificări,
13.1.5. Indicatori specifici informații, subsistem logistic; implici în perspectiva
transportului - funcțiile logisticii; angajării pe piaţa muncii sau
165
13.1.6. Metodologii de - activități logistice (de bază în continuarea pregătirii într-
evaluare a indicatorilor și suport) – mixul logistic. o calificare de nivel superior
specifici activităţilor logistice -Părţile care concură la Conținutul : Cadrul legal și
şi de transport desfăşurarea procesului de instituțional de desfășurare a
13.1.7. Prevederi legale transport (expeditor, activităților de transport nu
referitoare la SSM, PSI destinatar, transportator sau presupune un număr mare de
șiprotecția mediului specifice cărăuş) și poziționarea ore, deci nu va afecta
Abilităţi acestora pe lanțul logistic parcurgerea curriculumului
13.2.1. Identificarea din clasa a XII-a, Modulul II.
componentelor sistemelor de Coordonarea transportului și
transport utilizând surse de activităților logistice
informaţii specifice Noţiunile din clasa a XII-a
13.2.2. Analizarea diferitelor referitoare la Procesul de
moduri şi activităţi de transport reprezintă o
transport / conexe extindere a celor a
transportului cunostințelor din clasa a XI-a.
13.2.3. Stabilirea Reactualizarea cunoştinţelor
autorităţilor / legislaţiei care referitoare la instituţiile şi
reglementează derularea organizaţiile profesionale
diferitelor activităţi de naţionale şi internaţionale din
transport și conexe activitatea de transport
transportului precum și Elemente legislație
13.2.4. Analizarea factorilor a transporturilor este
care influenţează strategiile benefică dearece se regăsește
de dezvoltare a sistemelor in activitățile de laborator la
naţionale şi internaţionale de clasa a XII-a,in cadrul
transport modulului M II- Coordonarea
13.2.23. Folosirea transportului și activităților
terminologiei de specialitate logistice
pentru a comunica în Utilizarea resurselor
legătură cu: modurile de disponibile pe internet
transport, sistemele de constituie o modalitate de a
transport, factorii care uşura înţelegerea şi asimilarea
influențează dezvoltarea cunoştinţelor de către elevi şi
transporturilor, elementele de a o informaţie aridă în
166
procesului de transport, ceva atractiv, indiferent de
activitățile de transport și locul de desfăşurare a cursului
logistice, documentele de (on line sau în clasă).
transport
Atitudini :
13.3.1. Adoptarea unui
comportament responsabil în
legătură cu acele aspecte
13.3.2. Adoptarea unor
aspectele economice
favorabile de lucru
(utilizarea de oportunităţi de
a consolida transporturile)
13.3.3. Menţinerea unui
interes permanent pentru
evoluţiile tehnologice din
domeniu (elemente de
infrastructură, mijloace de
transport)
Cunoştinţe : Conţinutul 2 Conţinutul 2 Integrarea
13.1.1. Sisteme de transport Strategii de dezvoltare a sistemelor -Indicatori specifici transportului /reluarea.consolidarea
13.1.2. Elemente ale naționale și internaționale de (indicatorii activităţii de transport, cunoştinţelor privind
procesului de transport şi transport indicatorii volumului de transport şi Strategiile de dezvoltare a
logistic -dezvoltarea durabilă a transporturilor indicatorii tehnico-economici de sistemelor naționale și
13.1.2. Elemente ale - factorii care influențează politicile utilizare a mijloacelor de transport): internaționale de transport
procesului de transport şi naționale în domeniul transporturilor -rolul indicatorilor; în conţinuturile modului
logistic - proiecte naționale și internaționale -indicatori utilizaţi întransporturile MODUL II. Coordonarea
13.1.4. Operaţii specifice în domeniul transporturilor rutiere; transportului și activităților
planificării şi derulării unor -indicatori utilizaţi în transporturile logistice a clasei a XII-a ajută
activităţi de transport şi feroviare; la formarea unei imagini
logistice -indicatori utilizaţi în transporturile complete pentru utilizarea
13.1.5. Indicatori specifici aeriene; indicatorilor specifici
transportului -indicatori utilizaţi în transporturile transportului (indicatorii
13.1.6. Metodologii de navale; activităţii de transport,
evaluare a indicatorilor -metode de indicatorii volumului de
167
specifici activităţilor logistice determinare/analizare/evaluare a transport şi indicatorii
şi de transport -indicatorilor specifici activităților tehnico-economici de utilizare
13.1.7. Prevederi legale de transport din lanțul logistic; a mijloacelor de transport).
referitoare la SSM, PSI -coordonarea și monitorizarea Informațiile privind legislația
șiprotecția mediului specifice transportului transportului național si
Abilităţi : -îmbunătățirea indicatorilor de internațional ,disponibile pe
13.2.1. Identificarea transport (metode și strategii, internet pot ajuta la
componentelor sistemelor de planul de îmbunătățre) captarea atenţiei elevilor,
transport utilizând surse de -documente de transport utilizate în mai ales în cazul desfăşurării
informaţii specifice activităţile de coordonare şi orelor on line. Utilizarea
13.2.2. Analizarea diferitelor monitorizare; materialelor video disponibile
moduri şi activităţi de -tehnologii moderne pentru pe internet constituie o
transport / conexe coordonarea şi monitorizarea soluţie eficientă.
transportului transportului (mijloace de
13.2.3. Stabilirea comunicaţie specifice activităţii de
autorităţilor / legislaţiei care transport, de culegere şi înregistrare
reglementează derularea a datelor caracteristice
diferitelor activităţi de transportului, de urmărire și
transport și conexe verificare a mişcării
transportului călătorilor/mărfurilor);
13.2.4. Analizarea factorilor -activități de coordonare și
care influenţează strategiile monitorizare a transportului
de dezvoltare a sistemelor (monitorizarea colaborării dintre
naţionale şi internaţionale de persoanele şi instituţiile implicate în
transport lanţul logistic, urmărirea mijloacelor
13.2.23. Folosirea de transport și verificarea
terminologiei de specialitate respectării rutelor, a distanțelor
pentru a comunica în planificate, a timpilor de lucru și de
legătură cu: modurile de odihnă, a consumurilor acceptate, a
transport, sistemele de termenelor și condițiilor negociate
transport, factorii care cu contractorii transportului,
influențează dezvoltarea verificarea mișcării călătorilor /
transporturilor, elementele mărfii, gestionarea incidentelor şi
procesului de transport, probleme neprevăzute,
activitățile de transport și monitorizarea respectării normelor
168
logistice, documentele de de sănătatea și securitatea muncii,
transport de prevenire și stingere a incendiilor
Atitudini : și de protejare a mediului,
13.3.1. Adoptarea unui verificarea / prelucrarea foilor de
comportament responsabil în parcurs și a diagramelor tahograf,
legătură cu acele aspecte ale controlarea consumurilor de
activităţilor de transport carburanți și lubrifianți etc.)
care au impact asupra
mediului şi calităţii vieţii
13.3.2. Adoptarea unor
aspectele economice
favorabile de lucru
(utilizarea de oportunităţi de
a consolida transporturile)
13.3.3. Menţinerea unui
interes permanent pentru
evoluţiile tehnologice din
domeniu (elemente de
infrastructură, mijloace de
transport)
169
II INSTRUMENTE DE EVALUARE INIȚIALĂ
II.1. Calificarea profesională: TEHNICIAN TRANSPORTURI

Modulul: Sisteme de transport
Obiectivele evaluării
1. Identificarea Cadrului legal și instituțional de desfășurare a activităților de transport ;
2. Precizarea celor mai importanţi factori care pot influenţa sistemul naţional de
transport ;
3. prezentarea celor patru dimensiuni urmarite in Dezvoltarea durabilă a sistemelor de
transport ;
4. Analizarea factorilor care influenţează strategiile de dezvoltare a sistemelor de
transport .
Rezultate ale învățării vizate :

13.1.1. Sisteme de transport ;
13.1.2. Elemente ale procesului de transport şi logistic ;
13.1.4. Operaţii specifice planificării şi derulării unor activităţi de transport şi logistice ;
13.1.5. Indicatori specifici transportului ;
13.1.6. Metodologii de evaluare a indicatorilor specifici activităţilor logistice şi de
transport;
13.1.7. Prevederi legale referitoare la SSM, PSI șiprotecția mediului specifice .
Cunoştinţe :
transport;
13.1.7. Prevederi legale referitoare la SSM, PSI șiprotecția mediului specifice .
Abilităţi :
13.2.1. Identificarea componentelor sistemelor de transport utilizând surse de informaţii
specific;
13.2.2. Analizarea diferitelor moduri şi activităţi de transport / conexe transportului;
13.2.3. Stabilirea autorităţilor / legislaţiei care reglementează derularea diferitelor
activităţi de transport și conexe transportului;
13.2.4. Analizarea factorilor care influenţează strategiile de dezvoltare a sistemelor
naţionale şi internaţionale de transport;
13.2.23. Folosirea terminologiei de specialitate pentru a comunica în legătură cu:
modurile de transport, sistemele de transport, factorii care influențează dezvoltarea
transporturilor, elementele procesului de transport, activitățile de transport și logistice,
documentele de transport;
Atitudini :
13.3.1. Adoptarea unui comportament responsabil în legătură cu acele aspect ;
13.3.2. Adoptarea unor aspectele economice favorabile de lucru ;
13.3.3. Menţinerea unui interes permanent pentru evoluţiile tehnologice din domeniu
(elemente de infrastructură, mijloace de transport).
170

A. 12 puncte
1.Cei mai importanţi factori care pot influenţa sistemul naţional de transport sunt :
a) asigurarea unui nivel ridicat de siguranţă a traficului ;

b) convenţii şi acorduri de utilizare a mijloacelor de transport ;
c) mediul inconjurator ;
d) capacitatea de a evalua situaţiile potenţial periculoase .
2. Sistemele durabile de transport:

a) măresc coeziunea socială;
b) ajută la planificarea activității de transport ;
c) reduc problemele economice;
d) influenteaza programele naționale de dezvoltare .
3. Existenţa unui sistem de transport eficient, sigur şi nepoluant poate fi susţinută prin
a) centralizarea transportului international;
b) dezvoltarea doar a transport local;
c) dezvoltarea unui sistem de transport integrat la nivel naţional şi european
d) modernizarea și dezvoltarea contrucțiilor de mașini .
4. Coeficientul de utilizare a capacității de transport a autobuzelor CUC reprezintă;

a) numărul călătorilor transportați într-o anumită perioadă;
b) gradul de folosire a capacității nominale a autobuzelor în procesul de transport;
c) numărul kilometrilor parcurși pe o cursă;
d) viteza medie de deplasare .
B. 6 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerați factori care pot influenţa sistemul
naţional de transport, iar în coloana B sunt enumerate strategiile de dezvoltare a
sistemelor de transport.
171
Coloana A Coloana B
1.Condiţiile de protejare şi conservare a a.progresul tehnologic contribuie la
mediului înconjurător construcţia unor infrastructuri de transport
performante
2. Sistemele durabile de transport b. măresc coeziunea socială
3. Proces de transport c. totalitatea operațiilor efectuate de
autovehicule pentru deplasarea în timp și
spațiu a mărfurilor sau pasagerilor
d. totalitatea documentelor de transport
C. 12 puncte
1. Transportul reprezintă un factor important în dezvoltarea societăţii, dar dacă nu este
dezvoltat în mod durabil vă produce costuri semnificative pentru societate, în special în
ceea ce priveşte impactul asupra mediului şi sănătăţii.
2. Dezvoltarea durabilă este acel proces de dezvoltare ce acoperă necesităţile actuale,
fără a periclita capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi acoperi propriile necesităţiț
3. Dezvoltarea sistemului naţional de transport nu trebuie să ţină cont şi de interesele
strategice impuse de sistemul naţional de apărare şi ale structurilor militare din care
România face parte.
4. Transporturile de persoane şi mărfuri au loc sub îndrumarea şi controlul comunitații
locale .
6 puncte
a. Transporturile de persoane şi mărfuri au loc în mod necesar sub îndrumarea şi controlul
unor…………, autorităţi şi organisme specializate, care îndeplinesc atribuţii multiple în
scopul organizării şi desfăşurării traficului în condiţii normale şi de siguranţă
b. Noile ……… strategice şi creşterea numărului de agenţii de turism sunt numai câteva
exemple, ale tendinţelor care ……………..sectorului de transport.
c. Dezvoltarea sistemului naţional de transport trebuie să ţină cont şi de
…………………..impuse de sistemul naţional de apărare şi ale structurilor militare din care
România face parte.
II.2. Sistemele durabile de transport indeplinesc funcțiile: 4

puncte
1.
2.
3.
4.
172
II.3
a) Identificați 5 tipuri de instituţii şi organizaţii profesionale naţionale din activitatea
de transport.
10 puncte
1..
2…
3…
4…
5…
b) Identificați 5 structuri administrative locale, particularizate în raport cu specificul

transporturile pe care le coordonează: 10 puncte
1…
2…
3…
4…
5…

Elaborați un eseu structurat cu tema Factorii care influenteaza sistemul national de
transport
1. definiti notiunea de transport ;
2. definiti notiunea de dezvoltare durabila ;
3. prezentați cele patru dimensiuni urmărite in dezvoltarea durabila a sistemelor de
transport.
173

A. 12 puncte
1 – a; 2 – a; 3 – c; 4 – c
B. 6 puncte
1 – c; 2 d ; 3 –b ;
C. 12 puncte
1 – A; 2 – F; 3 – A; 4 – F
II.1.
a) Instituţii
b) tehnologii
c) interesele
II.2.
-măresc coeziunea socială;
-ajută la crearea unei economii mai eficiente;
-reduc problemele de mediu;
-ajută la crearea unei economii mai eficiente.
II.3.
a)
-regii autonome locale de transport,
-regionale de căi ferate
-reprezentanţe locale ale Registrului Auto Român şi Autorităţii Rutiere Române
-inspectorate judeţene de poliţie
-căpitănii de porturi maritime sau fluviale
-regiile autonome ale aeroporturilor, administraţii ale porturilor
-direcţii regionale ale administraţiilor naţionale ale drumurilor şi căilor navigabile
b) Structuri administrative locale, particularizate în raport cu specificul transporturile

pe care le coordonează sunt, de exemplu:
174
 regii autonome locale de transport,
 regionale de căi ferate
 reprezentanţe locale ale Registrului Auto Român şi Autorităţii Rutiere Române
 inspectorate judeţene de poliţie
 căpitănii de porturi maritime sau fluviale
 regiile autonome ale aeroporturilor, administraţii ale porturilor
 direcţii regionale ale administraţiilor naţionale ale drumurilor şi căilor navigabile
etc.)
1)Transportul reprezinta un factor important in dezvoltarea societatii, dar, daca nu este

dezvoltat in mod durabil, va produce costuri semnificative pentru societate, in special in
ceea ce priveste impacutul asupra mediului si sanatatii.
2) Dezvoltarea durabila este acel proces de dezvoltare ce acopera cerintele actuale, fara
a periclita capacitatea generatiilor viitoare da a-si acoperi propiile necesitati.
Conceptul de dezvoltare durabila se refera la o forma de crestere economica ce satisface

nevoile societatii in termeni de bunastare pe termen scurt, mediu si lung. Dezvoltarea
durabila a sistemelor de transport urmareste patru dimensiuni:
Tehnologica - procesul tehnologic contribuie la constructia unnor infrastructuri de
transport performante si a unor mijloace de transport nepoluante, cu consum redus de
combustibili, cu un bun raport intre pret si calitate, cu conditii de securitate si confort
sporit
Economica - un sistem de transport eficient este o conditie esentiala pentru
pentru dezvolatarea economica regionala si nationala, stimuleaza utilizarea rationala a
resurselor si cresterea productivitatii
Sociala – transporturile trebuie sa sustina politicile legate de cresterea echitatii si
coeziunii sociale
De mediu – o politica durabila a transporturilor trebuie sa rezolve problemele legate
de cresterea volumului traficului, zgomotului, poluarii si sa incurajeze modalitatile de
transport care nu afecteaza mediul
175
II.2. INSTRUMENT DE EVALUARE SUMATIVĂ
Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ

Modulul: Sisteme de transport
Rezultate ale învățării vizate :

Cunoştinţe :
transport;
13.1.7. Prevederi legale referitoare la SSM, PSI șiprotecția mediului specifice.
Abilităţi :
specific;
13.2.2. Analizarea diferitelor moduri şi activităţi de transport / conexe transportului ;
activităţi de transport și conexe transportului ;
naţionale şi internaţionale de transport ;
documentele de transport.
Atitudini :
13.3.1. Adoptarea unui comportament responsabil în legătură cu acele aspect ;
13.3.2. Adoptarea unor aspectele economice favorabile de lucru (utilizarea de
oportunităţi de a consolida transporturile ) ;
(elemente de infrastructură, mijloace de transport) .
Obiective :
1. Să identifice tipurile de transport ;
2. Să analizeze operațiile specifice planificării şi derulării unor activităţi de
transport şi logistice ;
3. Să identifice indicatorii specifici transportului .
176
SUBIECT I 30 puncte
A. 12 puncte
1.Care este modul de transport cel mai puţin condiţionat de capriciile vremii :
a. feroviar;
b. naval;
c. aerian;
d. rutier.
2.Care dintre următoarele mijloace are capacitatea cea mai mică de încărcare şi
transport?
a. feroviar ;
b. naval ;
c. aerian ;
d. rutier.
3.Care dintre următoarele moduri de transport prezintă cele mai scăzute costuri pe
distanţe mari, fiind recomandat în cazul mărfurilor de masă cu valoare redusă ?
a. feroviar ;
b. naval ;
c. aerian ;
d. rutier .
4. Reţeaua de transpor teste un ansamblu format din:
a. infrastructura de transport ,reţeaua de management al traficului, reţeaua
sistemului de poziţionare şi navigaţie ;
b. sistemul de transport ;
c. transportari ;
d. operatori de transport .
B. 6 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate Moduri de transport, iar în coloana B
sunt avantajele acestora.
A- Moduri de transport B-Avantaje

1. rutier a. rapiditate
2. feroviar b. mobilitate ridicată
3. naval c. „din poartă în poartă”
4. aerian d. sistem radial
C. 12 puncte
1. Transporturile navale se caracterizează prin rapiditate şi regularitate.
177
2. În comparaţie cu celelalte mijloace de transport, autovehiculele prezintă cea mai
mare eficienţă pe distanţe scurte.
3. Transportul pe cale ferată necesită investiţii mari comparativ cu celelalte moduri
de transport în ceea ce priveşte infrastructura.
4. Consumul energetic pe unitatea de prestaţii este mai mic în cazul transportului
rutier sau aerian decât în cazul celui feroviar.
SUBIECT II 30 puncte
II.1. Cele mai importante funcţii ale transporturilor sunt: 18 puncte
a.
b.
c.
e.
f.
g.
II.2. Scrieţi pe foaia de răspuns, informaţia corectă care completează spaţiile libere.
12 puncte
a) Transporturile de persoane şi mărfuri au loc în mod necesar sub îndrumarea şi
controlul unor instituţii, …………şi organisme specializate care îndeplinesc atribuţii
multiple în scopul organizării şi desfăşurării traficului în condiţii normale şi de
siguranţă.
b) Orice politică de dezvoltare a ………….naţional de transport are ca scop integrarea
acestuia la nivel european sau intercontinental.
c) Infrastructura de transport reprezintă ansamblul ……………….din baza tehnico–
materială necesară desfăşurării activităţilor de transport, activităţilor conexe
transporturilor ansamblul elementelor din baza tehnico–materială necesară
desfăşurării activităţilor de transport, activităţilor conexe transporturilor şi
activităţilor privind administrarea infrastructurilor.
d) Operatorul de transport rutier poate fi orice ………………care efectuează transport
rutier, contra plată, cu autovehicule rutiere deţinute în proprietate sau cu orice alt
titlu şi care în prealabil a obţinut licenţa de transport.
SUBIECT III 30 puncte

Trataţi tema cu titlul : Instituţii şi organizaţii profesionale naţionale şi internaţionale din
activitatea de transport după următoarea structură:
Definiţie amplificator;
a. Instituţii cu caracter naţional; 10 puncte

b. Structuri administrative locale; 10 puncte
c. Analiza SWOT a transporturilor din Romania – care reprezintă o etapă importantă în
cadrul procesului de fundamentare şi elaborare a strategiilor.
10 puncte
178

A. 12 puncte
1 – a; 2 – d; 3 – b; 4 – a
B. 6 puncte
1 – b; 2 – e; 3 – d; 4 – a
C. 12 puncte
1 – F; 2 – A; 3 – A; 4 – F.
II.1. 18 puncte
Cele mai importante funcţii ale transporturilor sunt:
a. realizarea conectării tuturor localităţilor la reţeaua naţională de transport
b. asigurarea dreptului la liberă circulaţie a cetăţenilor
c. asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor şi a bunurilor
d. asigurarea transporturilor care privesc siguranţa naţională
e. asigurarea racordării la sistemele internaţionale de transport
f. participarea la dezvoltarea socio-economică a ţării
Pentru răspuns corect se acordă 3 puncte.
II.2. 12 puncte
a. autorităţi ;
b. sistemului ;
c) elementelor ;
d) întreprindere .


Instituţii şi organizaţii profesionale naţionale şi internaţionale din activitatea de transport
1.Instituţii cu caracter naţional:

 Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT)
179
 Autorităţi centrale profilate pe ramuri ale transporturilor, de exemplu:
- Consiliul Interministerial pentru Siguranţa Rutieră (CISR)
- Oficiul Rutier Central (ORC)
- Registrul Auto Român (RAR)
- Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi din România (CNDAR)
- Inspectoratul General de Poliţie (IGP)
- Registrul Feroviar Român (RFR)
- Autoritatea Navală Română (ANR)
- Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR.) etc.
2. Structuri administrative locale, particularizate în raport cu specificul transporturile pe
care le coordonează sunt, de exemplu:
 regii autonome locale de transport ;
 regionale de căi ferate ;
 reprezentanţe locale ale Registrului Auto Român şi Autorităţii Rutiere Române ;
 inspectorate judeţene de poliţie ;
 căpitănii de porturi maritime sau fluviale ;
 regiile autonome ale aeroporturilor, administraţii ale porturilor ;
 direcţii regionale ale administraţiilor naţionale ale drumurilor şi căilor
navigabile etc.) .
3. ANALIZA SWOT A TRANSPORTURILOR DIN ROMÂNIA
Puncte tari Puncte slabe

- România are potenţial bun pentru noi - Calitatea proiectării şi construcţiei
conexiuni rutiere şi feroviare cu ţările infrastructurii de transport nu a fost la
învecinate şi riverane Mării Negre. standardele UE astfel încât sunt
necesare investiţii semnificative pentru
reabilitarea lor
Oportunităţi AMENINŢĂRI
- Există noi oportunităţi de a folosi - Pregătirea proiectelor şi a studiilor de
fondurile structurale pentru dezvoltarea fezabilitate, achiziţia terenurilor
infrastructurii de transport din toate necesită prea mult timp de rezolvare şi
modurile de transport. implementare, putându-se irosi bune
oportunităţi de folosire a fondurilor
structurale în reabilitarea
infrastructurilor de transport.
180
III. ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE INTEGRATĂ
Tema: SISTEME DE TRANSPORT

Rezultatele învățării din clasa a XII-a vizate
Cunoștințe :
13.1.1. Sisteme de transpot
13.1.5. Indicatori specifici transportului
Abilități :
specifice
13.2.2. Analizarea diferitelor moduri şi activităţi de transport / conexe transportului
activităţi de transport și conexe transportului
naţionale şi internaţionale de transport
Atitudini :
13.3.1. Adoptarea unui comportament responsabil în legătură cu acele aspecte ale
activităţilor de transport care au impact asupra mediului şi calităţii vieţii
13.3.2. Adoptarea unor aspectele economice favorabile de lucru (utilizarea de oportunităţi
de a consolida transporturile)
(elemente de infrastructură, mijloace de transport)
13.3.4. Tratarea cu respect a clienţilor şi menţinerea unui interes crescut pentru
câştigarea încrederii acestuia în calitatea serviciilor de transport
13.3.5. Preocuparea continuă pentru evoluţiile pieţei serviciilor de transport
13.3.6. Asumarea respectării legislaţiei naţionale şi internaţionale care reglementează
transportul, inclusiv în aspectele de mediu
13.3.7. Asumarea respectării normelor de sănătatea şi securitatea muncii specifice
activităţilor logistice şi de transport
Rezultatele învățării din clasa a XI-a integrate

Cunoștințe:
13.1.1. Sisteme de transport .
Abilități:
specifice;
naţionale şi internaţionale de transport ;
documentele de transport ;
Atitudini:
activităţilor de transport care au impact asupra mediului şi calităţii vieţii .
Conținuturi:
 Cadrul legal și instituțional de desfășurare a activităților de transport
 Strategii de dezvoltare a sistemelor naționale și internaționale de transport
181
Activitate de învăţare - Metoda „Caruselul” (utilizând resurse Web)
1. Elevii, împărţiţi în grupuri de câte 3-4 persoane, vor lucra la rezolvarea unei probleme
sau întrebări, ce se poate materializa într-un colaj de fotografii dupa care se realizează o
prezentare PowerPoint ;
2.Prezentările realizate se incarca pe grupul de lucru online (Watstap,Zoom, Microsoft
Teams,etc) ;
3. Fiecare echipă vine în faţa cu proprialucrare. Profesorului stabileste rotirea echipelor
pentru evaluare si respectiv criteriile de evaluare ,cu punctajele aferente ;
4. După ce se încheie activitatea de evaluare a prezentărilor PowerPoint, grupurile
reexaminează activitatea prin prisma observaţiilor colegilor. Acest moment al lecţiei este
echivalent cu fixarea cunoştinţelor din lecţia tradiţională, deoarece cursanţii îşi lămuresc
unele probleme apărute pe parcursul derulării lecţiei, discutând cu ceilalţi colegi. În
această etapă, rolul profesorului este acela de a coordona desfăşurarea discuţiilor şi de a
oferi informaţii suplimentare, acolo unde este cazul.
Prezentarea sintetică a metodei:
Metoda presupune parcurgerea următoarelor etape:
Pentru aplicarea metodei „Caruselul” în cadrul modulului „Sisteme de transport”
utilizând resursele Web , recomandăm aducerea în discuție a unor probleme reale și
sensibile legate de dezvoltarea infrastructurilor de transport și a impactului asupra
mediului şi calităţii vieţii. O astfel de problemă poate fi, de exemplu, realizarea unei
autostrăzi care să intersecteze rutele de migrație ale unor specii de animale protejate.
Pentru rezolvarea acestei probleme, elevii vor trebui să valorifice într-un mod creativ
cunoștințele referitoare la elementele de infrastructură ale unui drum, abilitățile de
utilizare a unor surse de informații cu privire la rețeaua de transport rutier existentă, dar
și la principale proiecte naționale sau internaționale care vizează dezvoltarea acesteia. În
același timp se pot construi atitudini responsabile față de acele aspecte ale activităţilor
de transport care au impact asupra mediului şi calităţii vieţii.Această medoda poate fi
aplicată în învățămăntul online,utilizănd Watstap,Zoom, Microsoft Teams,etc.
Resurese de învățare:
https://ro.scribd.com/doc/36720632/Manualul-Mecanicului-Naval-PDF
http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2005/Mecanica/
http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2005/Mecanica/
IV. ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE ONLINE
Tema: SISTEME DE TRANSPORT

Cunoștințe
13.1.1. Sisteme de transpot
13.1.5. Indicatori specifici transportului
Abilități
specifice
13.2.2. Analizarea diferitelor moduri şi activităţi de transport / conexe transportului
activităţi de transport și conexe transportului
naţionale şi internaţionale de transport
182
Atitudini
activităţilor de transport care au impact asupra mediului şi calităţii vieţii
13.3.2. Adoptarea unor aspectele economice favorabile de lucru (utilizarea de oportunităţi
de a consolida transporturile)
(elemente de infrastructură, mijloace de transport)
13.3.4. Tratarea cu respect a clienţilor şi menţinerea unui interes crescut pentru
câştigarea încrederii acestuia în calitatea serviciilor de transport
13.3.5. Preocuparea continuă pentru evoluţiile pieţei serviciilor de transport
13.3.6. Asumarea respectării legislaţiei naţionale şi internaţionale care reglementează
transportul, inclusiv în aspectele de mediu
13.3.7. Asumarea respectării normelor de sănătatea şi securitatea muncii specifice
activităţilor logistice şi de transport
Obiective
1. Să identifice tipurile de transport ;

2. Să analizeze operațiile specifice planificării şi derulării unor activităţi de
transport şi logistice ;
3. Să identifice indicatorii specifici transportului .
Test de evaluare online:

https://docs.google.com/forms/d/1X_NRPxwGkYtoTyenKgcIDWlKjgtB_NCKwGIPcOYbcnM/
edit?ts=5f326801
183
EXEMPLUL 7
Calificarea profesională: Tinichigiu Vopsitor Auto
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru

Modulul III: ORGANE DE MAȘINI, clasa a IX-a
Planul de învățământ pentru cls. IX-a învățământ profesional de 3 ani, cuprinde în total 37
de săptămâni, din care:
- 32 săptămâni mixte care cuprind atât pregătire teoretică, cât și pregătire practică
săptămânală;
- 5 săptămâni alocate stagiilor de pregătire practică comasată , desfășurate în fiecare
școală în funcție de posibilitățile de alocare a resursei umane și materiale, pe parcursul
anului școlar sau în ultimele 5 săptămăni ale anului, respectiv S33, S34, S35, S36, S37;
Acest studiu comparativ este prezentat pentru situația în care stagiile de pregătire
practică s-au desfășurat în ultimele 5 săptămăni ale anului școlar, respectiv S33, S34,
S35, S36, S37 (perioada 25.05.2020 – 26.06.2020). Perioada COVID a dus la suspendarea
cursurilor face – to – face, începând cu data de 11 martie 2020, adică începând cu
săptămâna S24, deci cu 9 săptămâni înainte de finalizarea pregătirii teoretice a elevilor.
La data respectivă, conform CRR – cls. IX-a și a planificării la M3 – Organe de mașini, mai
erau de parcurs până la finalul pregătirii teoretice, următoarele Conținuturi ale învățării:
3.3. Organe de rezemare ( S24 – S28, 5 sapt.x2ore/săpt. = 10 ore);
3.4. Organe pentru conducerea și închiderea circulației fluidelor (S29 – S31 , 3
săpt.x2ore/săpt.= 6 ore);
Ultima săptămână, S32, este rezervată pentru: Evaluare finală – S32 – 2 ore;
Se propune preluare / integrarea conținuturilor din clasa a IX-a în clasa a X-a, astfel:
3.3. Organe de rezemare din cls. a IX-a de la M3 - Organe de mașini, în
conținuturile din cls. X-a de la M2 - Reprezentarea organelor de mașini;
3.4. Organe pentru conducerea și închiderea circulației fluidelor din cls. a IX-a de
la M3 - Organe de mașini, în conținuturile din clasa X-a de la M3 – Asamblări mecanice;
184
Rezultate ale învăţării (din Conţinuturi ale modului Module și conţinuturi ale Justificare/ recomandări/ sugestii
modulul de clasa a IX analizat modulelor din clasa a X-a în metodologice/ observații (după caz)
analizat) Conţinuturi corespunzătoare care pot fi
RI doar din perioada COVID RI doar din perioada COVID preluate/integrate
1 2 3 4
Modulul analizat: M3 – ORGANE DE MAȘINI – din clasa IX-a
M 2: REPREZENTAREA
ORGANELOR DE MAȘINI -
din clasa X
3.1.3. ORGANE DE MAȘINI 3.3. ORGANE DE REZEMARE Conținuturi din M2- JUSTIFICARE:
COMPLEXE REPREZENTAREA Propun preluarea / integrarea conținuturilor
3.1.3.3. Organe de rezemare 3.3.1. Lagăre cu alunecare 3.3. Organe de rezemare din Cls. a IX-a de
ORGANELOR DE MAȘINI -
- lagăre cu alunecare (rol, (rol, clasificare, domenii de la M3 - Organe de mașini, în conținuturile din
clasa X-a care asigură o
clasificare, domenii de utilizare, avantaje și cls. X-a de la M2 – Reprezentarea organelor
posibilă integrare/
utilizare, avantaje și dezavantaje, elemente de mașini, din următoarele motive:
corespondenţă cu
dezavantaje, elemente constructive, materiale - în clasa a IX-a, la M3 - Organe de mașini, se
conţinuturile din M3 – clasa
constructive, materiale pentru pentru cuzineți, ungerea studiază toate tipurile de organe de mașini
IX-a:
cuzineți, ungerea lagărelor cu lagărelor cu alunecare, simple ( nituri, șuruburi, șaibe, piulițe, pene,
alunecare, tipuri de lubrifianți, tipuri de lubrifianți, 6. REPREZENTAREA ȘI arcuri) și complexe (arbori, osii, cuplaje,
montarea și demontarea montarea și demontarea COTAREA ORGANELOR DE lagăre cu alunecare, lagăre cu rostogolire,
lagărelor cu alunecare, SDV-uri lagărelor cu alunecare, SDV- TRANSMITERE A MIȘCĂRII conducte, țevi, robinete). Pentru fiecare tip
necesare montării lagărelor cu de organe de mașini sunt abordate conținuturi
uri necesare montării DE ROTAȚIE ȘI A PUTERII
alunecare, norme de protecție referitoare la rol, clasificare, materiale de
a mediului, NSSM la montarea lagărelor cu alunecare, MECANICE execuție, domenii de utilizare, elemente
și demontarea lagărelor cu norme de protecție a constructive, montare, demontare, etc. În
6.3. Reprezentarea
alunecare); mediului, NSSM la montarea clasa a X-a, toate grupele de organe de
lagărelor:
- lagăre cu rostogolire (părți și demontarea lagărelor cu mașini studiate în clasa a IX-a, sunt reluate la
componente, avantaje și alunecare); 6.3.1. Reprezentarea și modulul M2 – Reprezentarea organelor de
dezavantaje, clasificarea cotarea lagărelor cu mașini, unde sunt abordate conținuturi
185
rulmenților, materiale și alunecare; referitoare la reprezentarea și cotarea
elemente de tehnologie, tipuri 3.3.2. Lagăre cu fiecărui tip de organ de mașină studiat. Prin
de lubrifianți, ungerea rostogolire (părți 6.3.2. . Reprezentarea și urmare, rezultatele învățării pe care elevii
lagărelor cu rulmenți, componente, avantaje și cotarea lagărelor cu trebuie să le dobîndească la sfârșitul clasei a
etanșarea rulmenților, dezavantaje, clasificarea rostogolire; x-a, au la bază cunoștințele dobîndite de
montarea și demontarea rulmenților, materiale și elevi în clasa a IX-a.
6.3.3. Elemente și
rulmenților, SDV-uri necesare elemente de tehnologie, RECOMANDĂRI:
montării rulmenților, norme de dispozitive de ungere; - fiecare oră de modul M2 din clasa a X-a, se
tipuri de lubrifianți,
protecție a mediului, NSSM la ungerea lagărelor cu 6.3.4. Elemente și recomandă să fie începută cu o evaluare
montarea și demontarea rulmenți, etanșarea inițială a rezultatelor învățării dobîndite de
dispozitive de etanșare;
lagărelor cu rostogolire). rulmenților, montarea și elevi în clasa a IX-a la M3, despre grupa
Abilități: demontarea rulmenților, respectivă de organe de mașini;
3.2.11. Alegerea SDV-urilor SDV-uri necesare montării - numărul de ore alocate fiecărei teme din
necesare montării lagărelor cu rulmenților, norme de clasa a X-a care integrează și conținuturi din
alunecare protecție a mediului, clasa a IX-a, rămâne la decizia fiecărui cadru
3.2.12. Utilizarea SDV-urilor în NSSM la montarea și didactic, în funcție de nivelul de cunoștințe al
vederea montării lagărelor cu demontarea lagărelor cu fiecărei clase de elevi;
alunecare rostogolire). SUGESTII METODOLOGICE:
3.2.13. Montarea și Pentru dobândirea rezultatelor învățării
demontarea lagărelor cu pentru cele două module se recomandă
alunecare următoarele activități de învățare:
3.2.14. Alegerea lubrifiantului -activități de documentare, cu ajutorul fișelor
necesar ungerii lagărelor cu de documentare care integrează conținuturi
alunecare atât din clasa a IX-a, cât și din clasa a X-a,
3.2.15. Ungerea lagărelor cu puse la dispoziție elevilor de profesor,
alunecare eventual și alte resurse bibliografice;
3.2.28. Utilizarea corectă a - sarcini de lucru, rezolvate de elevi în cadrul
vocabularului comun şi a celui fișelor de lucru;
de specialitate - învățarea prin descoperire;
3.2.29. Comunicarea/ - activități practice;
Raportarea rezultatelor
activităţii profesionale
desfăşurate
Atitudini:
3.3.1. Preocuparea pentru
186
documentare folosind
tehnologia informaţiei
3.3.2. Colaborarea cu membrii
îndeplinirii sarcinilor de la
locul de muncă
3.3.3. Receptivitate pentru
dezvoltarea capacităţii de a
executa sarcini de lucru sub
supraveghere
3.3.4. Asumarea, în cadrul
echipei de la locul de muncă, a
de lucru primită
rezolvarea problemelor
specifice locului de muncă
3.3.6. Respectarea normelor
de securitate şi sănătate în
muncă
3.3.7. Adoptarea unei atitudini
responsabile faţă de protecţia
mediului
colectarea şi transmiterea
informaţiilor relevante cu
privire la construcţia şi
funcţionarea echipamentelor
de lucru utilizate
pentru prevenirea şi reducerea
impactului
negativ al activităţii proprii
asupra mediului
3.3.10. Respectarea
187
termenelor/ timpului de
realizare a sarcinilor
M3: ASAMBLĂRI MECANICE -
din clasa X
3.1.3. ORGANE DE MAȘINI 3.4. ORGANE PENTRU Conținuturi din M3 – JUSTIFICARE:

COMPLEXE CONDUCEREA ȘI ASAMBLĂRI MECANICE - Propun preluarea / integrarea conținuturilor
3.1.3.4. Organe pentru ÎNCHIDEREA CIRCULAȚIEI clasa X-a care asigură o 3.4. Organe pentru conducerea și
conducerea și închiderea FLUIDELOR: posibilă integrare/ închiderea circulației fluidelor din Cls. a IX-
circulației fluidelor - conducte (definire, părți corespondenţă cu a de la M3 - Organe de mașini, în
- conducte (definire, părți componente, materiale de conţinuturile din M3 – clasa conținuturile din cls. X-a de la M3 – Asamblări
execuție,piese fasonate, mecanice , din următoarele motive:
componente, materiale de IX-a:
compensatoare de - deși conținuturile de la M3 cls. IX-a
execuție,piese fasonate, dilatare, asamblarea referitoare la Organe pentru conducerea și
2. ASAMBLĂRI
compensatoare de dilatare, conductelor, SDV-uri închiderea circulației fluidelor nu se
NEDEMONTABILE
asamblarea conductelor, SDV- necesare asamblării regăsesec explicit în nici un conținut din M3 –
uri necesare asamblării conductelor, controlul 2.2. Asamblări prin sudare; cls. X-a, ele pot fi integrate în conținuturile
conductelor, controlul asamblării țevilor și referitoare la Asamblări prin sudare, prin
tuburilor, NSSM la 2.3. Asamblări prin lipire; lipire și asamblări filetate deoarece
asamblării țevilor și
tuburilor, NSSM la asamblarea asamblarea conductelor); 3. ASAMBLĂRI asamblarea țevilor și conductelor se poate
face atât prin sudare și lipire ( deci prin
conductelor); DEMONTABILE
- organe de închidere a - organe de închidere a îmbinare nedemontabilă) cât și prin flanșe,
circulației fluidelor 3.1. Asamblări filetate mufe, reducții, coturi, realizînd o asamblare
circulației fluidelor (condiții
(condiții impuse acestor demontabilă. Modul de asamblare al țevilor și
impuse acestor organe, tipuri organe, tipuri conductelor se stabilește în funcție de
constructive, montarea constructive, montarea condițiile concrete de funcționare ale
organelor de închidere a organelor de închidere a instalației: tipul, temperatura și presiunea
circulației fluidelor, SDV-uri circulației fluidelor, SDV- fluidului transportat, dimensiunile instalației,
necesare la montarea uri necesare la montarea materialul din care sunt confecționate țevile
organelor de închidere a organelor de închidere a și conductele,etc.
circulației fluidelor, NSSM la circulației fluidelor, NSSM RECOMANDĂRI:
la montarea organelor de - la finalul conținuturilor 2.2. Asamblări prin
montarea organelor de închidere a circulației sudare, 2.3. Asamblări prin lipire și 3.1.
închidere a circulației fluidelor). Asamblări filetate din clasa a X-a, pot fi
fluidelor). integrate și conținuturile referitoare la
188
Abilități: Organe pentru conducerea și închiderea
3.2.21. Alegerea SDV- circulației fluidelor, fiind vorba despre
urilor necesare asamblării rezultate ale învățării asemănătoare;
conductelor - numărul de ore alocate fiecărei teme din
3.2.22. Utilizarea SDV- clasa a X-a care integrează și conținuturi din
urilor în vederea clasa a IX-a, rămâne la decizia fiecărui cadru
didactic, în funcție de nivelul fiecărei clase
asamblării conductelor
de elevi;
3.2.23. Asamblarea
SUGESTII METODOLOGICE:
conductelor Pentru dobândirea rezultatelor învățării
3.2.24. Verificarea asamblării pentru cele două module se recomandă
țevilor și tuburilor următoarele activități de învățare:
-activități de documentare, cu ajutorul fișelor
Atitudini: de documentare care integrează conținuturi
3.3.1.,3.3.2.,3.3.3.,3.3.4., atât din clasa a IX-a, cât și din clasa a X-a,
3.3.5., 3.3.6., 3.3.7.,3.3.8 puse la dispoziție elevilor de profesor,
3.3.9., 3.3.10. eventual și alte resurse bibliografice;
- sarcini de lucru, rezolvate de elevi în cadrul
fișelor de lucru;
- învățarea prin descoperire;
- activități practice;
189
II. TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

Calificarea profesională: TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Anul de studiu: Clasa IX - a învățământ profesional
MODULUL: M3 – ORGANE DE MAȘINI
1. Conținuturi:
3.3. Organe de rezemare:
3.3.1. Lagăre cu alunecare;
3.3.2. Lagăre cu rostogolire;
3.4. Organe pentru conducerea și închiderea circulației fluidelor:
- conducte;
- organe de închidere a circulației fluidelor;
2. Obiectivele evaluării:
1. Identificarea părților componente ale lagărelor;
2. Alegerea materialelor pentru confecționarea lagărelor, conductelor, robinetelor;
3. Precizarea rolului funcțional al lagărelor, conductelor, robinetelor;
4. Analizarea modului de montare și demontare al lagărelor;
5. Analizarea modului de asamblare al conductelor și robinetelor;
6. Utilizarea corectă a limbajului de specialitate
190

A..........................................................................................10 puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1-5 ) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
1. Lagărele sunt organe de mașini care:
a. asigură legătura între doi arbori;
b. au rolul de susținere și ghidare a arborilor și osiilor;
c. transmit mișcarea de rotație;
d. transmit puteri și momente de torsiune;
2. Bucșele sunt:
a. lagăre cu alunecare simple;
b. lagăre cu rostogolire;
c. părți componente ale unui ghidaj;
d. organe de legătură și antrenare;
3. Cuzinetul este o parte componentă :
a. a unui cuplaj;
b. a unei osii;
c. a unui fus;
d. a unui lagăr cu alunecare;
4. Fitingurile sunt organe simple care:
a. fac legătura între țevi sau între tuburi;
b. se folosesc la asamblarea arborilor;
c. transformă mișcarea de rotație în mișcare de translație;
d. asigură funcționarea lagărelor cu alunecare;
5. După tipul frecării care se produce în funcționare, lagărele pot fi:
a. radiale;
b. axiale;
c. radial – axiale;
d. cu alunecare;
B. .............................................................................................. 10 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate părți componente ale unor organe
de mașini complexe, iar în coloana B sunt enumerate tipuri de materiale din care se
confecționează acestea. Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre
cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B.
Coloana A Coloana B
1. cuzinet a. oțel aliat de calitate RUL1
2. colivie b. oțel special OLT 35
3. țeavă c. oțel carbon obișnuit OL37
4. corpuri de rostogolire ( de rulare) d. materiale antifricțiune
5. tub e. fontă turnată
f. lemn
191
C. .......................................................................................... 10 puncte
Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 5:

5. Din punct de vedere constructiv, lagărele cu alunecare pot fi simple sau complexe.
6. Corpurile de rostogolire ale unui rulment pot fi dispuse numai pe un singur rând.
7. Robinetele au rolul de a regla debitul de curgere al fluidelor.
8. Conductele pot fi asamblate între ele prin nituire.
9. Funcționarea lagărelor este însoțită de fenomenul de frecare.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5 , scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra

corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația
II.1........................................................................................ 10 puncte
Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere:
1. Transportul fluidelor pe distanțe foarte mari se poate face prin
................................
2. Etanșarea rulmenților are drept scop menținerea ...............................în interior.
3.Țevile au pereții subțiri și lungimea mult mai mare decât ..........................
4. Pentru buna funcționare a lagărelor, frecarea trebuie să fie ...................
5. Lipsa lubrifiantului duce la ...............................lagărelor.
II.2. Precizați 5 avantaje ale utilizării lagărelor cu rostogolire

………………………………………………………………………………................................10 puncte
II.3. Răspundeți la următoarele întrebări:........................................10 puncte
1. Precizați ce tipuri de lubrifianți se folosesc pentru micșorarea uzurii lagărelor.
2. Care este procedeul de montare al lagărelor cu alunecare simple tip bucșă?
3. Precizați care sunt cele două modalități de asamblare demontabilă a țevilor.
4. Clasificați robinetele în funcție de modul de acționare.
5. În ce situații se realizează demontarea rulmenților?
192
În figurile de mai jos, este reprezentat același organ de mașină, în fig. 1 fiind
reprezentat în perspectivă, iar în fig. 2, în secțiune.
Fig.1 Fig.2
Realizați un scurt eseu despre organul de mașină reprezentat, precizând următoarele:

1. Denumirea organului de mașină reprezentat în cele două figuri;
2. Părțile componente numerotate cu 1,2,3,4;
3. Clasificarea în funcție de forma constructivă a elementului 3;
4. Materialele din care se confecționează elementele 1 și 2;
5. Rolul elementului 4 în funcționarea organului de mașină reprezentat.
6. Enumerați etapele parcurse pentru asamblarea organului de mașină identificat la
punctul 1, în vederea funcționării optime.
193

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin
barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea
punctajului total acordat la 10.
A. .......................................................................................... 10 puncte
1 – b; 2 – a; 3 – d; 4 – a; 5 – d;
B............................................................................................. 10 puncte
1 – d; 2 – c; 3 – b; 4 – a; 5 – e;
C.............................................................................................. 10 puncte
1 – A; 2 – F; 3 – A; 4 – F; 5 – A;
II. 1 .......................................................................................... 10 puncte

1- conducte
2- lubrifiantului
3- diametrul
4 – cât mai mică
5 - uzarea
II. 2 ............................................................................................ 10 puncte

5 avantaje:
- frecare mică;
- uzură redusă;
- încălzire redusă;
- rigiditate mare;
- înlocuire ușoară;
194
parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa
II.3. ........................................................................................... 10 puncte
1. Pentru micșorarea uzurii lagărelor se folosesc lubrifianți solizi, lichizi, gazoși și
consistenți (unsori consistente)
2. Lagărele cu alunecare simple, tip bucșă se montează prin presare manuală sau
mecanică.
3. Asamblarea demontabilă a țevilor se poate face prin asamblări filetate și
asamblări cu flanșe.
4. În funcție de modul de acționare, robinetele pot fi cu acționare: manuală,
mecanică, hidraulică, pneumatică și electrică.
5. Demontarea rulmenților se efectuează numai în cazul înlocuirii rulmenților,
revizuirea fusurilor sau montaj necorespunzător.

1.În cele două figuri, este reprezentat un lagăr cu rostogolire ( rulment).
2. Părțile componente ale rulmentului mai sus reprezentat sunt:

1. – inel interior;
2. – inel exterior;
3. – corpuri de rulare ( de rostogolire);
4. – colivia;
3. În funcție de forma corpurilor de rostogolire, rulmenții se clasifică în:
- rulmenți cu bile;
- rulmenți cu role ( cilindrice, conice, butoiaș),
- rulmenți cu ace;
4. Atât inelul interior, cât și inelul exterior al unui rulment, se execută din oțel aliat
de calitate, special, simbolizat RUL1, RUL2.
5. Colivia are rolul de menținere a corpurilor de rulare la distanțe egale între ele.
6. Pentru asamblarea rulmenților se parcurg următoarele etape:

- verificarea rulmenților;
- verificarea și pregătirea fusului arborelui și a locașurilor din carcasă;
- montarea rulmenților;
- etanșarea rulmenților;
- funcționarea de probă;
parțial corect sau incomplet se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
răspunsului se acordă 0 puncte. Pentru utilizarea corectă a limbajului de specialitate se
acordă 6 puncte.
195
Probă practică

Anul de studiu: Clasa IX - a învățământ profesional
1. Conținuturi:
3.3. Organe de rezemare:
3.3.1. Lagăre cu alunecare;
3.3.2. Lagăre cu rostogolire;
3.4. Organe pentru conducerea și închiderea circulației fluidelor:
- conducte;
- organe de închidere a circulației fluidelor;
2. Rezultate ale învățării vizate:

3.2.11. Alegerea SDV-urilor necesare montării lagărelor cu alunecare;
3.2.12. Utilizarea SDV-urilor în vederea montării lagărelor cu alunecare;
3.2.13. Montarea și demontarea lagărelor cu alunecare
3.2.14. Alegerea lubrifiantului necesar ungerii lagărelor cu alunecare;
3.2.15. Ungerea lagărelor cu alunecare;
3.2.16. Alegerea SDV-urilor necesare montării lagărelor cu rostogolire;
3.2.17. Utilizarea SDV-urilor în vederea montării lagărelor cu rostogolire;
3.2.18. Montarea și demontarea lagărelor cu rostogolire;
3.2.19. Alegerea lubrifiantului necesar ungerii lagărelor cu rostogolire;
3.2.20. Ungerea lagărelor cu rostogolire;
3.2.21. Alegerea SDV-urilor necesare asamblării conductelor;
3.2.22. Utilizarea SDV-urilor în vederea asamblării conductelor;
3.2.23. Asamblarea conductelor;
3.2.24. Verificarea asamblării țevilor și tuburilor;
3.2.25. Alegerea SDV-urilor necesare montării organelor de închidere a circulației
fluidelor;
3.2.26. Utilizarea SDV-urilor în vederea montării organelor de închidere a
circulațieifluidelor;
3.2.27. Montarea organelor de închidere a circulației fluidelor;
3.2.28. Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate;
3.2.29. Comunicarea / Raportarea rezultatelor activităţii profesionale desfăşurate;
Lucrare practică:
Pentru organele de mașini aflate pe bancurile de lucru (lagăre cu alunecare, lagăre cu

rostogolire, bucșe, coturi, țevi, conducte, robinete, mufe ) sau aflate în componența
ansamblurilor din atelier, rezolvați următoarele cerințe:
1. Identificați organele de mașini de rezemare și cele pentru conducerea și închiderea

circulației fluidelor;
196
2. Precizați rolul funcțional al acestora și domeniile de utilizare;
3. Stabiliți criteriile de clasificare în funcție de tipul lor;
4. Analizați materialele din care sunt confecționate;
5. Identificați părțile componente ale fiecăruia;
6. Precizați modalitățile de asamblare;
7. Realizați montarea / demontarea lor în ansamblurile date;
8. Alegeți lubrifianții pentru ungerea lagărelor și justificați alegerea făcută;
9. Verificați asamblările realizate;
Timp de lucru: 120 min.
LOC DE DESFĂȘURARE: Activitatea se va desfășura în atelierul mecanic;
RESURSE:
- organe de mașini complexe: lagăre cu alunecare, rulmenți, țevi, conducte,
robinete;
- sisteme tehnice în construcţia cărora să se regăsească diferite tipuri de organe de
mașini;
- banc de lucru, menghină;
- SDV –uri necesare montării / demontării lagărelor, conductelor, robinetelor;
- utilaje specifice: prese;
- diferite tipuri de lubrifianți: uleiuri, unsori;
- documentație tehnică: desene de execuție, STAS-uri, cataloage;
- echipamente de protecție;
FIȘĂ DE EVALUARE
Numele elevului.........................................................................................
Nr. Criterii de realizare si Indicatori de realizare si ponderea acestora

Crt. ponderea acestora punctaj punctaj
maxim realizat
1. Primirea si 35% Alegerea organelor de mașini 18 p
planificarea complexe, conform
sarcinii de lucru documentației tehnice
Alegerea SDV-urilor necesare 17 p
montării lagărelor cu
alunecare, a lagărelor cu
rostogolire, a conductelor, a
robinetelor;
2. Realizarea 50% Realizarea operațiilor de 15 p
sarcinii de lucru pregătire a montării organelor
de mașini;
Montarea organelor de mașini, 15 p
utilizând corespunzător SDV-
urile
Verificarea montajului realizat 10 p
Respectarea normelor cu 10 p
privire la protecţia muncii si
protectia mediului
197
3. Prezentarea si 15% Descrierea operațiilor 9p
promovarea executate în vederea montării
sarcinii realizate organelor de mașini și a
controlului efectuat
Utilizarea terminologiei de 6p
specialitate în descrierea
operațiilor executate în
vederea montării organelor de
mașini și a controlului
efectuat
TEST DE EVALAURE INIȚIALĂ

(variantă online)
Clasa X-a
Anul de studiu: Clasa IX- a învățământ profesional
Link:
https://docs.google.com/forms/d/1RPZmTQWOG-
cVUV0bllIxyQfQsNxQzRTNQnjh69qc3jo/edit
198
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului
SECȚIUNEA I: 60
puncte
1 – b; 2 – a; 3 – d; 4 – a; 5 – d; 6 – d; 7 – b; 8 – c; 9 – c; 10 – b; 11 – d; 12 –a ; 13 –a; 14 – b;
15 –c; 16 – d; 17 –b; 18 –a; 19 –c; 20 –a;
SECȚIUNEA II 30
puncte
1 – A; 2 – F; 3 – A; 4 – F; 5 – A; 6 – A; 7 – F; 8 – A; 9 – F; 10 - F
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte
199
ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE NR. 1
REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII DIN CLASA X-A VIZATE:

5.1.6. REPREZENTAREA ȘI COTAREA LAGĂRELOR
5.2.16. Utilizarea regulilor de reprezentare şi cotare a lagărelor pentru întocmirea
desenului la scară;
REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII DIN CLASA IX-A INTEGRATE:

3.1.3.3. ORGANE DE REZEMARE. LAGĂRE
CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII:
6.3. REPREZENTAREA LAGĂRELOR
TEMA LECȚIEI: LAGĂRE. REPREZENTAREA LAGĂRELOR (rol, clasificare, domenii de

utilizare, avantaje și dezavantaje, condiții pentru o bună funcționare, materiale
utilizate;)
TIPUL ACTIVITĂȚII: DEZBATERE
OBIECTIVELE LECȚIEI:
 Identificarea lagărelor ca organe de mașini complexe;

 Definirea și clasificarea lagărelor;
 Precizarea materialelor din care se confecționează lagărele;
 Analizarea domeniilor de utilizare a lagărelor;
DURATA: 50 minute
MATERIALE AJUTĂTOARE:
Fișa de documentare nr. 1 – Reprezentarea lagărelor
Fișa de lucru 1.1. - Reprezentarea lagărelor
DESFĂȘURAREA LECȚIEI:
Etapa 1 – (5 minute):
Profesorul anunță tilul lecției și reamintește elevilor din materia învățată în clasa a IX-a la
M3 – Organe de mașini, despre clasificarea organelor de mașini în funcție de complexitatea
lor, în organe de mașini simple și organe de mașini complexe. Din grupa organelor de
mașini complexe, alături de cuplaje, fac parte și lagărele.
Etapa 2 – ( 10 minute ):
Profesorul solicită elevilor ca folosind cunoștințele din clasa a IX-a, să definească lagărele
și să precizeze rolul acestora, să le clasifice, să stabilească domeniile de utilizare și
materialele din care sunt confecționate. Pentru formularea răspunsurilor corecte,
200
profesorul solicită elevilor să utilizeze Fișa de documentare nr.1 - Reprezentarea
lagărelor.
Etapa 3 - (25 minute):

Pentru consolidarea cunoștințelor, elevii rezolvă sarcinile de lucru din Fișa de lucru 1.1. -
Reprezentarea lagărelor și din Fișa de lucru 1.2. - Reprezentarea lagărelor. Sarcinile de
lucru pot fi rezolvate individual sau pe grupe de elevi.
Sunt prezentate rezolvările din fișele de lucru. Profesorul acordă feed-back elevilor.

TEMA LECȚIEI: REPREZENTAREA ȘI COTAREA LAGĂRELOR
TIPUL ACTIVITĂȚII: EXERCIȚIU PRACTIC
 Întocmirea schiței după model a unui lagăr cu alunecare;

 Alegerea din STAS – uri a dimensiunilor pentru reprezentarea la scară a lagărelor;
DURATA: 50 minute
Fișa de documentare nr. 1 – Reprezentarea lagărelor

Profesorul anunță titlul lecției și reamintește elevilor din cunoștințele dobândite în clasa a
IX-a la M1 – Reprezentarea pieselor mecanice, despre principalele reguli de cotare folosite
în desenul tehnic. Profesorul execută la tablă schița unei piese simple din cabinetul de
desen tehnic, parcurgând toate etapele de întocmire a schiței după model. Elevii execută
pe caiete schița piesei realizată de profesor la tablă.
Profesorul solicită elevilor ca folosind cunoștințele din clasa a IX-a, să rezolve sarcinile de
lucru din Fișa de lucru 1.3. Reprezentarea lagărelor. Elevii execută schița unui lagăr
simplu tip bucșă, din cabinetul de desen, parcurgând toate etapele de întocmire ale
schiței după model.
201
Profesorul verifică schițele executate de elevi, identifică greșelile de reprezentare și de
cotare, oferind feed-back acestora.

Pentru reprezentarea la scară și cotarea lagărelor, profesorul prezintă STAS-urile utilizate
în funcție de forma și dimensiunile lagărelor. Sunt prezentate STAS-uri pentru lagăre cu
alunecare și pentru lagăre cu rostogolire. Elevii identifică pe desenele de execuție
existente în cabinet, tipul lagărelor reprezentate, forma, dimensiunile părților
componente, modul de reprezentare și cotare al acestora. Ca material informativ, elevii
utilizează Fișa de documentare nr. 1 – Reprezentarea lagărelor.
Profesorul precizează elevilor că următoarele ore vor fi alocate reprezentării la scară a
lagărelor.
FIȘĂ DE DOCUMENTARE NR.1

REPREZENTAREA LAGĂRELOR
Rezultatele învățării din clasa X-a vizate:

Rezultatele învățării din clasa IX-a integrate :
3.1.3.3. ORGANE DE REZEMARE. LAGĂRE
Conținuturile învățării:
DEFINIȚIE:
Lagărele sunt organe de mașini care au rolul de susținere și ghidare a arborilor și a osiilor
în mișcarea lor de rotație, sub acțiunea sarcinilor care acționează asupra lor.
CLASIFICAREA LAGĂRELOR:
Lagărele se clasifică în funcție de mai multe criterii, astfel:
o În funcție de direcția sarcinii principale față de axa de rotație, lagărele pot fi:
o lagăre radiale, când direcția sarcinii principale este perpendiculară pe axa
de rotație;
o lagăre axiale, când direcția sarcinii principale este paralelă cu axa de
rotație;
o lagăre radial – axiale, când sarcina are componente după cele două direcții
menționate;
o După natura forțelor de frecare care apar în timpul exploatării, lagărele pot fi:
o lagăre cu alunecare, când forțele de frecare care apar sunt de alunecare
(fig.1.);
o lagăre cu rostogolire, când forțele de frecare care apar sunt de rostogolire
(fig.2.)
202
Fig. 1 – Lagăr cu alunecare Fig. 2 – Lagăr cu rostogolire
CONDIȚII PENTRU O BUNĂ FUNCȚIONARE:

Pentru a se asigura o bună funcționare, lagărele trebuie să îndeplinească următoarele
condiții:
o frecare cât mai mică;
o precizie cât mai mare în momentul deplasării elementului mobil;
o funcționarea cu joc cât mai mic, pentru o variație cât mai mare de temperatură;
o capacitate bună de preluare a sarcinilor;
o funcționare bună în regimuri vibratorii și de șoc;
o uzură mică și posibilitatea compensării ei;
o execuție ușoară, montare și demontare ușoară;
o construcție simplă și necostisitoare;
Particularitățile și comportamentul în funcționarea lagărelor cu alunecare, respectiv a
lagărelor cu rostogolire, fac posibilă o delimitare precisă a avantajelor și dezavantajelor în
utilizarea acestora. O tendință a tehnicii moderne este înlocuirea lagărelor cu alunecare
cu cele cu rostogolire, acolo unde este posibil.
MATERIALE UTILIZATE PENTRU CONFECȚIONAREA LAGĂRELOR:
Materiale pentru lagărele cu alunecare:

În alegerea materialelor trebuie să se țină seama de următoarele considerente:
o rezistența mecanică a materialului fusului să fie mult mai mare decât a
materialului suprafeței de sprijin, pentru diminuarea uzurii fusului;
o între materialul fusului și materialul de sprijin (antifricțiune) să fie cât mai puțină
afinitate, pentru evitarea gripării;
o cele două materiale să favorizeze adsorbția lubrifiantului, formarea și refacerea
rapidă a peliculei de lubrifiant, cu pierderi prin frecare cât mai mici.
Materiale antifricțiune:
o fonte cu grafit nodular antifricțiune (Fgn Al, Fgn A2);
o bronzuri pe bază de plumb (Pb-Cu, Pb-Sn-Cu);
o bronzuri speciale (Cu-Pb-Sn-Ni, Cu-Pb-Sn-Ni-Zn);
o aliaje pe bază de staniu și aluminiu (Y-Sn 80, Y-Sn 89);
o pulberi de Fe, Cu, Sn, Pb, C presate în forme la temperaturi ridicate (sinterizate) și
impregnate cu lubrifiant;
o materiale nemetalice (mase plastice, cauciuc, ceramice, grafit).
Materiale pentru lagărele cu rostogolire:

Solicitările mari la care sunt supuse căile de rulare și corpurile de rostogolire în timpul
funcționării necesită oțeluri speciale – oțeluri cu crom, tratate termic pentru ridicarea
durității.
Inelele și corpurile de rostogolire se confecționează din:
o oțel RUL 1 pentru rulmenți mici;
203
o oțel RUL 2 pentru rulmenți mari;
o oțel RUL 1V și RUL 2V pentru condiții grele de utilizare.
Colivia se confecționează din:

o oțel carbon (OL 34, OL 37) sub formă de tablă ambutisată;
o alamă turnată, duraluminiu;
o materiale nemetalice.
DOMENII DE UTILIZARE:
Lagărele cu alunecare se utilizează la:

o la arbori de turații foarte mari;
o pentru ghidarea de mare precizie a arborilor;
o la arbori foarte grei sau de serie individuală;
o când trebuie preluate șocuri, lovituri sau vibrații mari;
o când condițiile de montaj impun lagăre demontabile în plan transversal (arbori
cotiți);
o când se impun gabarite radiale mici;
o când funcționarea are loc în medii nefavorabile (apă, impurități)
o la mecanisme cu funcționare lentă sau intermitențe mari;
Lagărele cu rostogolire se utilizează la:

o mașini cu porniri și opriri dese;
o fusuri având viteze periferice reduse;
o mașini cu rezistențe mari de pornire;
o mașini unde trebuie evitată uzura fusurilor.
REPREZENTAREA ȘI COTAREA LAGĂRELOR

Reprezentarea și cotarea lagărelor se face, în mod obișnuit în funcție de tipul constructiv,
pe baza standardelor în vigoare.
În cazul lagărelor cu alunecare, în funcție de complexitatea lor, reprezentarea și cotarea
se face conform următoarelor STAS-uri:
- pentru lagărele simple, forma și dimensiunile sunt stabilite prin STAS 772 – 68;
- pentru lagărele complexe, în funcție de tipul acestora, formele și dimensiunile sunt
stabilite prin STAS 7504 – 78;
Reprezentarea pe desen a lagărelor cu rostogolire, se face ținându – se seama de
regulile stabilite prin STAS 105 – 68 și STAS 188 – 87, cu respectarea formelor constructive
și a dimensiunilor prevăzute în standardele pentru rulmenți. Modul de reprezentare al
rulmenților în desenele de execuție este stabilit prin STAS 8953 – 71.
204
FIȘA DE LUCRU 1.1.
Obiective vizate:
 Identificarea lagărelor ca organe de mașini complexe;

 Definirea și clasificarea lagărelor;
Rezultatele învățării vizate:
 utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate;

 respectarea termenelor / timpului de realizare a sarcinilor;
 colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul
de muncă;
Durata: 10 min
Tipul activităţii: Învățarea prin categorisire;
Sugestii : Activitatea se poate desfăşura pe grupe sau individual;
Sarcina de lucru:
1. Din grupa de organe de mașini aflate pe masa de lucru din laborator, identificați
lagărele;
2. Definiți și clasificați lagărele în funcție de următoarele criterii:
a. după natura forțelor de frecare care apar în timpul exploatării
b. în funcție de direcția sarcinii principale față de axa de rotație
Pentru rezolvarea sarcinii de lucru poate fi consultată Fișa de documentare nr. 1 precum
și oricare alte surse: caiet de notițe, internet, reviste de specialiatate, documentație din
laborator, cataloage;
205
FIȘA DE LUCRU 1.2.
Obiective vizate:
 Precizarea materialelor din care se confecționează lagărele;

 Analizarea domeniilor de utilizare a lagărelor;

de muncă;
Durata: 15 min
Tipul activităţii: Gândire critică
Sarcina de lucru:
Obțineți informații despre lagărele cu alunecare și lagărele cu rostogolire, pe care le aveți
la dispoziție, punând accent pe materialele din care se confecționează și domeniile în care
se utilizează fiecare tip de lagăre. Informațiile obținute, le structurați după modelul
următor:
Tipuri de lagăre Materiale utilizate Domenii de utilizare

Lagăre cu alunecare - -
- -
- -
- -
Lagăre cu rostogolire - -
- -
- -
-
-
206
FIȘA DE LUCRU 1.3.
Obiective vizate:
 Întocmirea schiței după model a unui lagăr cu alunecare;

 Alegerea din STAS – uri a dimensiunilor pentru reprezentarea la scară a lagărelor;

de muncă;
 pregătirea materialelor și a instrumentelor pentru întocmirea schiţei;
 utilizarea normelor generale pentru întocmirea schiţei;
Durata: 15 min
Tipul activităţii: Exercițiu practic
Sarcina de lucru:
Realizați schița pentru piesa dată ( lagăr cu alunecare tip bucșă), parcurgând următoarele
etape:
- identificarea piesei;
- analiza formei;
- analiza tehnologică;
- stabilirea poziției de reprezentare;
- executarea schiței propriu – zise;
207

5.1.6. Reprezentarea și cotarea lagărelor
Rezultatele învățării din clasa IX-a integrate:

3.1.3.3. Organe de rezemare. lagăre cu alunecare
3.2.13. Montarea și demontarea lagărelor cu alunecare
6.3. 1. Reprezentarea și cotarea lagărelor cu alunecare
TEMA: LAGĂRE CU ALUNECARE (definiție, clasificare, montarea lagărelor cu alunecare)
Tipul activității: învățare prin dezbatere
Obiectivele urmărite:
 Definirea și clasificarea lagărelor cu alunecare;

 Identificarea parților componente ale unui lagăr cu alunecare complex;
 Precizarea etapelor de montare a lagărelor simple și complexe;
Durata: 50 minute
Materiale ajutătoare:
Fișa de documentare nr.2 - Reprezentarea și cotarea lagărelor cu alunecare
Fișa de lucru 2.1. - Reprezentarea și cotarea lagărelor cu alunecare
Desfășurarea lecției:

Profesorul anunță titlul lecției și pentru început reamintește elevilor care sunt cele două
forme constructive de lagăre învățate: lagăre cu alunecare și lagăre cu rostogolire. Pentru
lagărele cu alunecare din cabinetul de desen, profesorul solicită elevilor să le definească,
să le clasifice și să identifice părțile componente ale acestora.. Sunt prezentate etapele
de montare și demontare ale acestora.
Profesorul solicită elevilor să rezolve sarcinile de lucru din Fișa de lucru 2.1. -
Reprezentarea și cotarea lagărelor cu alunecare, folosind și Fișa de documentare nr.2 -
Reprezentarea și cotarea lagărelor cu alunecare

Elevii prezintă pe grupe sau individual rezolvarea sarcinii de lucru din Fișa de lucru 2.1. -
Reprezentarea și cotarea lagărelor cu alunecare. Profesorul verifică utilizarea corectă a
termenilor de specialitate și oferă feed-back elevilor.
208
Rezultatele învățării din clasa x-a vizate:

Tema lecției: Reprezentarea și cotarea lagărelor cu alunecare simple

Tipul activității: exercițiul practic
Obiectivele vizate:
 Reprezentarea la scară a unui lagăr simplu cu alunecare tip bucșă;

 Cotarea unui lagăr simplu cu alunecare tip bucșă;
Durata: 50 minute

Profesorul anunță titlul lecției și solicită elevilor să identifice tipurile de lagăre cu
alunecare simple existente în laborator, apoi desenează pe tablă schițe ale diferitelor
tipuri constructive de lagăre cu alunecare simple, tip bucșă. Elevii execută pe caiete, sub
îndrumarea profesorului, schițele de la tablă. Profesorul prezintă regulile de cotare și
reprezentare ale bucșelor și STAS-urile prin care se stabilesc aceste reguli. Prezintă apoi
etapele care trebuie parcurse pentru reprezentarea la scară a unui lagăr cu alunecare
simplu tip bucșă, realizând desenul la tablă, etapă cu etapă. Elevii execută pe caiete,
desenul la scară.
Profesorul solicită elevilor să rezolve sarcina de lucru din Fișa de lucru 2.2, parcurgând
toate etapele alcătuirii desenului la scară. Pentru realizarea sarcinii de lucru, poate fi
utilizată Fișa de documentare nr.2 - Reprezentarea și cotarea lagărelor cu alunecare

Profesorul verifică desenele executate de elevi, urmărind alegerea corectă a scării de
reprezentare și utilizarea corectă a regulilor de reprezentare și cotare a lagărelor cu
aluncare simple. Profesorul acordă feed-back elevilor.
209

conținuturile învățării:
Tema lecției: reprezentarea și cotarea lagărelor cu alunecare complexe

Tipul activității: exercițiul practic
Obiectivele vizate:
 Reprezentarea la scară a unui lagăr cu alunecare complex;

 Cotarea unui lagăr cu alunecare complex;
Durata: 120 minute

alunecare complexe existente în laborator. Pornind de la forma și dimensiunile acestora,
sunt prezentate apoi regulile de cotare și reprezentare ale lagărelor cu alunecare
complexe și STAS-urile prin care se stabilesc aceste reguli. Pe desenele existente în
cabinet, elevii identifică dimensiunile, cotele și elementele de cotare ale diferitelor tipuri
de lagăre complexe. Profesorul execută la tablă desenul la scară al unui lagăr cu
alunecare complex cu capac drept. Elevii execută desenul la scară al lagărului, pe caiete,
parcurgând fiecare etapă de reprezentare a desenelor la scară.
Profesorul solicită elevilor să rezolve sarcina de lucru din Fișa de lucru 2.3, parcurgând
toate etapele alcătuirii desenului la scară. Pentru realizarea sarcinii de lucru, poate fi
utilizată Fișa de documentare nr.2 - Reprezentarea și cotarea lagărelor cu alunecare.

aluncare complexe. Profesorul acordă feed-back elevilor.
210
REPREZENTAREA ȘI COTAREA LAGĂRELOR CU ALUNECARE
3.1.3.3. ORGANE DE REZEMARE. LAGĂRE CU ALUNECARE
6.3.1. REPREZENTAREA ȘI COTAREA LAGĂRELOR CU ALUNECARE
DEFINIȚIE:
LAGĂRELE CU ALUNECARE sunt acele lagăre la care fusul se sprijină pe o suprafață

cilindrică interioară direct sau prin intermediul unui lubrifiant. Pentru acest tip de lagăre,
caracteristica principală este alunecarea relativă a suprafeței fusului pe suprafața
lagărului, suprafețe separate printr-o peliculă de lubrifiant.
Pentru a corespunde scopului, lagărele cu alunecare trebuie să îndeplinească o serie de

condiții:
o să permită mișcarea organelor susținute fără pierderi sau abateri;
o să preia toate sarcinile din fusuri;
o să asigure contactul dintre fus și lagăr pe toată lungimea fusului;
o să permită o bună ungere și recuperarea lubrifiantului;
o să aibă posibilitatea corijării uzurii;
o să permită evacuarea căldurii;
o să aibă întrețținere simplă și ieftină
CLASIFICAREA LAGĂRELOR CU ALUNECARE:

Din punct de vedere constructiv, lagărele cu alunecare pot fi:
1. lagăre simple: tip bucșă sau realizate prin practicarea unui alezaj direct în corpul
mașinii;
2. lagăre complexe: subansambluri constituite din corp, capac (drept sau înclinat),
cuzinet, dispozitiv de ungere, dispozitive de compensare a uzurii;
1. Lagăre cu alunecare simple (Bucșe):

Cele mai simple lagăre sunt bucșele, care au dimensiuni corespunzătoare fusului și care
sunt executate în corpul piesei. Acest tip de lagăre prezintă avantajul unei construcții
foarte simple, dar și posibilitatea înlocuirii bucșelor atunci când se uzează.
Bucşele sunt executate din oţel, fontă sau materiale neferoase. Pentru o funcţionare
eficientă bucşele sunt lubrifiate, folosind diferite sisteme de lubrifiere. Accesul
lubrifiantului între fusul arborelui şi bucşă se face din exterior (prin butuc, capacul
lagărului, etc.) sau din interior (prin fus), prin găuri radiale sau canale longitudinale
(circulare) practicate în bucşă. Bucşele se montează prin presare sau prin alte procedee,
în corpuri de lagăr, executate separate, din diferite materiale.
211
În fig.1 sunt reprezentate diferite forme constructive de bucșe ( lagăre simple cu
alunecare).
Fig.1 – Forme diferite de bucșe
2. Lagăre cu alunecare complexe:

În aceste lagăre, fusul se sprijină pe o suprafață cilindrică interioară fie direct, fie prin
intermediul unui lubrifiant. Părțile componente ale unui lagăr cu alunecare pot fi
observate în Fig.2. La acest tip de lagăre, elementul principal este cuzinetul, care
realizează contactul fizic între arbore sau osie și lagăr. Este elementul de care depinde în
primul rând buna funcționare a lagărului.
Fig. 2. – Lagăr cu alunecare complex
Lagărele pot avea și alte forme constructive, având aceeași componență și același mod de
funcționare. Pentru a corespunde scopului, lagărele cu alunecare trebuie să îndeplinească
o serie de condiții:
o să permită o bună ungere și recuperarea lubrifiantului;
o să aibă posibilitatea corijării uzurii;
o să permită evacuarea căldurii;
o să aibă întreținere simplă și ieftină;
212
MONTAREA LAGĂRELOR CU ALUNECARE:
Montarea lagărelor simple

La aceste lagăre (numite și bucșe), fiind dintr-o bucată, montarea constă din presarea
bucșei ca piesă cuprinsă sau cuprinzătoare. Presarea se face manual sau mecanic,
utilizându-se piese de ghidare. Dacă în urma presării rezultă deformații sau rizuri, se
execută o prelucrare a suprafeței interioare cu alezoare sau cu piese de calibrare.
Montarea lagărelor complexe

Aceste lagăre au ca element principal o pereche de cuzineți, ceea ce permite montarea
transversală pe arbore și reglarea periodică.
Asamblarea comportă următoarele operații:
o curățarea cuzineților, a canalelor de ungere, înde- părtarea bavurilor;
o montarea cuzineților în corpul lagărului (sau în capac) prin lovituri ușoare;
o asamblarea capacului cu corpul prin șuruburi.
REPREZENTAREA ȘI COTAREA LAGĂRELOR CU ALUNECARE SIMPLE:
De obicei, lagărele simple – bucșele, se reprezintă într-o singură vedere, respectiv în

secțiune.
Fig. 3. – Reprezentarea lagărelor cu alunecare simple
Forma și dimensiunile bucșelor care se montează în lagăre sau se folosesc direct ca lagăre,
sunt stabilite prin STAS 772 – 68. În funcție de forma lor, lagărele simple pot fi:
- bucșe fără guler ( bucșe lise) , tip A, B, C, D și E;
- bucșe cu guler, tip G, H și I;
Cotarea şi reprezentarea bucşelor se face ţinând cont de regulile de cotare pentru piese
cilindrice. Muchiile interioare ƒ1 şi ƒ2 se teşesc la 45ᵒ iar săgeata y arată sensul introducerii
bucşei în alezaj la montare.
213
Fig. 4. – Cotarea lagărelor cu alunecare simple
a – cotarea unei bucșe de tip A; b – cotarea unei bucșe cu guler de tip G
Pentru reprezentarea unui lagăr cu alunecare simplu, se parcurg următoarele etape:

1. Alegerea scării de reprezentare;
2. Alegerea numărului de proiecții;
3. Alegerea formatului de desen în funcție de scara de reprezentare aleasă;
4. Executarea propriu- zisă a desenului la scară, respectând succesiunea fazelor ca și
la executarea schiței:
o se trasează axa de simetrie a bucșei, cu linie – punct subțire;
o se trasează conturul exterior al bucșei;
o se trasează înclinațiile;
o se trasează liniile de cotă cu linie continuă subțire;
o se întărește conturul cu linie continuă groasă și se trec cotele reale;
o se trasează hașurile egal distanțate și înclinate la 45grade, piesa fiind
metalică;
o se trasează și se completează indicatorul;
REPREZENTAREA ȘI COTAREA LAGĂRELOR CU ALUNECARE COMPLEXE:
La acest tip de lagăre, fusul arborelui sau osiei se reazamă direct pe suprafaţa interioară a
lagărului, pe o bucşă cu rol de cuzinet. Cele mai utilizate lagăre cu alunecare sunt
lagărele cu capac. Formele și dimensiunile lagărelor cu alunecare cu capac, sunt stabilite
prin STAS 7504 – 78. Ele pot fi cu capac drept sau cu capac înclinat.
Lagărul cu alunecare cu capac se execută în patru tipuri:

- tip SD, lagăre cu capac drept, pentru cuzineţi scurţi (fig. 5);
- tip SI, lagăre cu capac înclinat, pentru cuzineţi scurţi (fig. 6);
- tip LD, lagăre cu capac drept, pentru cuzineţi lungi;
- tip LI, lagăre cu capac înclinat, pentru cuzineţi lungi
214
Fig.5 – Lagăr cu capac drept Fig.6 – Lagăr cu capac înclinat
Părțile componente ale lagărelor din fig.5 și fig.6 sunt următoarele: 1 - corp; 2- capac; 3 –
șurub, 4 – şaibă, 5 - piuliţă
Notarea lagărelor cu alunecare: Lagăr SD 40 STAS 7504 – 78 : este un lagăr de alunecare

cu capac drept, cu cuzinet scurt, cu diametrul arborelui d = 40mm.
215
FIȘA DE LUCRU 2.1.
Obiective vizate:
 Definirea și clasificarea lagărelor cu alunecare;

 Identificarea parților componente ale unui lagăr cu alunecare complex;
 Precizarea etapelor de montare a lagărelor simple și complexe;

de muncă;
Durata: 15 min
Tipul activităţii: Expansiune
Sarcina de lucru:
Pornind de la următoarele trei enunţuri incomplete, realizaţi un eseu de aproximativ 20
rânduri în care să dezvoltaţi ideile conţinute în enunţurile incomplete. În realizarea
eseului trebuie să folosiţi minim 10 expresii din lista de mai jos.
1. Lagărele cu alunecare pot fi .......................și.............................
2. Părțile componente ale unui lagăr cu alunecare complex sunt
următoarele:..................
3. Montarea bucșelor se poate face prin.....................
Listă de expresii: simple, complexe, cuzineți, corpul lagărului, capac, fus, oțel, lubrifiant,
presare, condiții, ungere, montare, asamblare, forme constructive, căldură, șuruburi,
uzură.
Pentru rezolvarea sarcinii de lucru poate fi consultată Fișa de documentare 2 precum și

oricare alte surse : caiet de notițe, internet, reviste de specialiatate, documentație din
216
FIȘA DE LUCRU 2.2.
Obiective vizate:
 Reprezentarea la scară a unui lagăr simplu cu alunecare tip bucșă;

 Cotarea unui lagăr simplu cu alunecare tip bucșă;

de muncă;
 alegerea scării de reprezentare în vederea realizării desenului la scară;
 utilizarea regulilor de reprezentare şi cotare a lagărelor pentru întocmirea
Durata: 25 min
Sarcina de lucru:
Reprezentați desenul de execuție al unei bucșe simple fără guler, ale cărei dimensiuni
conform STAS 777- 69, sunt următoarele: d = 20 mm, d1 = 26 mm, l = 20 mm, f1 = 0,4 mm,
f3 = 0,3 mm.
Pentru realizarea desenului de execuție, veți parcurge toate etapele alcătuirii desenului la
scară.
217
FIȘA DE LUCRU 2.3.
Obiective vizate:
 Reprezentarea la scară a unui lagăr cu alunecare complex;

 Cotarea unui lagăr cu alunecare complex;

de muncă;
Durata: 60 min
Sarcina de lucru:
Reprezentați la scară lagărul cu alunecare cu capac drept din desenul de mai jos.
Dimensiunile principale ale lagărului le veți extrage din STAS 7504 -78.
Pentru rezolvarea sarcinii de

lucru poate fi consultată Fișa
de documentare 2 precum și
oricare alte surse: caiet de
notițe, internet, reviste de
specialiatate, documentație din
218


3.1.3.3. ORGANE DE REZEMARE. LAGĂRE CU ROSTOGOLIRE
3.2.16. Alegerea SDV-urilor necesare montării lagărelor cu rostogolire;
3.2.17. Utilizarea SDV-urilor în vederea montării lagărelor cu rostogolire;
3.2.18. Montarea și demontarea lagărelor cu rostogolire
6.3. 2. REPREZENTAREA ȘI COTAREA LAGĂRELOR CU ROSTOGOLIRE
TEMA LECȚIEI: LAGĂRE CU ROSTOGOLIRE (definiție, clasificare, montarea lagărelor cu

rostogolire)
TIPUL ACTIVITĂȚII: PROBLEMATIZAREA
 Definirea și clasificarea lagărelor cu rostogolire;

 Identificarea parților componente ale unui lagăr cu rostogolire;
 Precizarea etapelor de montare și demontare a lagărelor cu rostogolire;
DURATA: 50 minute
Fișa de documentare nr.3 - Reprezentarea și cotarea lagărelor cu rostogolire;
Fișa de lucru 3.1. - Reprezentarea și cotarea lagărelor cu rostogolire;
Profesorul anunță titlul lecției și pentru început reamintește elevilor care sunt cele două
forme constructive de lagăre învățate: lagăre cu alunecare și lagăre cu rostogolire.
Pentru lagărele cu rostogolire din cabinetul de desen, profesorul solicită elevilor să le
definească, să le clasifice și să identifice părțile componente ale acestora, pe baza
cunoștințelor dobîndite în clasa a IX-a. Profesorul solicită apoi elevilor să rezolve sarcinile
de lucru din Fișa de lucru 3.1. - Reprezentarea și cotarea lagărelor cu rostogolire,
folosind și Fișa de documentare nr.3 - Reprezentarea și cotarea lagărelor cu
rostogolire.
Elevii prezintă pe grupe sau individual rezolvarea sarcinii de lucru din Fișa de lucru 3.1. -
Reprezentarea și cotarea lagărelor cu rostogolire. Profesorul verifică utilizarea corectă a
termenilor de specialitate și oferă feed-back elevilor.
219

6.3. 2. REPREZENTAREA ȘI COTAREA LAGĂRELOR CU ROSTOGOLIRE
TEMA LECȚIEI: REPREZENTAREA ȘI COTAREA LAGĂRELOR CU ROSTOGOLIRE
TIPUL ACTIVITĂȚII: EXERCIȚIUL PRACTIC
 Reprezentarea la scară a unui lagăr cu rostogolire;

 Cotarea unui lagăr cu rostogolire;
DURATA: 120 minute
Fișa de documentare nr.3 - Reprezentarea și cotarea lagărelor cu rostogolire
Fișa de lucru 3.2. - Reprezentarea și cotarea lagărelor cu rostogolire

rostogolire existente în laborator. Pornind de la forma și dimensiunile acestora, sunt
prezentate apoi regulile de cotare și reprezentare ale lagărelor cu rostogolire și STAS-urile
prin care se stabilesc aceste reguli. Pe desenele existente în cabinet, elevii identifică
dimensiunile, cotele și elementele de cotare ale diferitelor tipuri de lagăre cu rostogolire.
Profesorul execută la tablă desenul la scară al unui rulment radial cu bile pe un singur
rând și al unui rulment radial-axial cu bile pe un singur rînd.. Elevii execută desenul la
scară al celor doi rulmenți, pe caiete, parcurgând fiecare etapă de reprezentare a
desenelor la scară.
Profesorul solicită elevilor să rezolve sarcina de lucru din Fișa de lucru 3.2., parcurgând
toate etapele alcătuirii desenului la scară. Pentru realizarea sarcinii de lucru, se
recomandă elevilor utilizarea Fișei de documentare nr.3. - Reprezentarea și cotarea
lagărelor cu rostogolire.
rostogolire. Profesorul acordă feed-back elevilor.
220
REPREZENTAREA ȘI COTAREA LAGĂRELOR CU ROSTOGOLIRE
3.1.3.3. ORGANE DE REZEMARE. LAGĂRE CU ROSTOGOLIRE
6.3.2. REPREZENTAREA ȘI COTAREA LAGĂRELOR CU ROSTOGOLIRE
DEFINIȚIE:
LAGĂRELE CU ROSTOGOLIRE sunt organe de maşini care se obţin prin înlocuirea

cuzinetului din lagărele cu alunecare, printr-un rulment. De aceea, aceste lagăre se
numesc şi lagăre cu rulmenţi. Mișcarea relativă dintre fus și lagăr se realizează prin
rostogolirea unor corpuri interpuse între aceste suprafețe, care intră în alcătuirea
rulmentului.
Datorită înlocuirii frecării de alunecare prin frecarea de rostogolire, lagărele cu
rostogolire prezintă o serie de avantaje față de lagărele cu alunecare:
o randamentul lagărelor cu rulmenți este superior, ƞ = 0,98⋯0,995,

o iar siguranța în exploatare este mult mai mare.
o gabarit redus;
o consum mic de lubrifianti.
Pentru a corespunde scopului, lagărele cu rostogolire, ca și lagărele cu alunecare,
trebuie să îndeplinească o serie de condiții:
o să permită mișcarea organelor susținute, fără pierderi sau abateri;
o să aibă întrețținere simplă și ieftină;
o să existe diferențe reduse între dilatările pieselor componente ale lagărului cu
rostogolire.
PĂRȚI COMPONENTE:
În fig. 1 este reprezentat un lagăr cu rostogolire, cu următoarele părți componente:

- inelul interior și inelul exterior, prevăzute fiecare cu câte unul sau două șanțuri
circulare ( numite căi de rulare), pe care se rostogolesc corpurile de rulare ( de
rostogolire). Există rulmenți cu una sau două căi de rulare.
- corpurile de rostogolire, sunt corpuri de rotație identice, interpuse între inele
pentru a menține coaxialitatea și pot fi sub formă de bile, role sau ace;
221
- colivia, care are rolul de menținere a unei distanțe constante între corpurile de
rostogolire;
Diversitatea extrem de mare a soluțiilor constructive a dus la fabricarea unor rulmenți în
care unele elemente lipsesc sau sunt adăugate altele (rulmenți fără inele sau colivie,
capsulați, etc.)
Fig. 1. – Lagăr cu rostogolire (rulment)
CLASIFICAREA LAGĂRELOR CU ROSTOGOLIRE:

Clasificarea rulmenților se face în funcție de următoarele criterii, astfel:
1. După direcția sarcinii principale, rulmenții pot fi:
o rulmenți radiali;
o rulmenți radiali-axiali;
o rulmenți axiali-radiali;
o rulmenți axiali.
2.După forma corpurilor de rostogolire, rulmenții pot fi:
o rulmenți cu bile;
o rulmenți cu role ( cilindrice, conice, tip butoiaș);
o rulmenți cu ace;
3.După numărul de rânduri ale corpurilor de rostogolire, rulmenții pot fi:
o rulmenți cu un rând;
o rulmenți cu două rânduri;
o rulmenți cu mai multe rînduri;
222
În figura următoare sunt reprezentate secțiuni prin diferite tipuri de rulmenți: cu o cale
de rulare, cu două căi de rulare, cu role cilindrice, conice, butoiaș, etc.
Fig. 2 – Diferite tipuri de rulmenți
MONTAREA ȘI DEMONTAREA LAGĂRELOR CU ROSTOGOLIRE
Etapele montării rulmenților sunt următoarele:
 spălarea rulmenților:
o se efectuează în băi metalice, cu ulei mineral încălzit la 80°C;
o rulmenții sunt așezați în plase metalice, pentru a permite căderea
impuritățților, apoi suspendați pentru scurgerea uleiului;
 eliminarea urmelor de coroziune:
o se efectuează cu soluții decapante, urmată de lustruire și spălare;
 pregătirea pentru montare:
o se efectuează controlul suprafețelor, al abaterilor și al toleranțelor;
o se ajustează neregularitățile și se înlătură abaterile;
o piesele pregătite se șterg și se acoperă cu o peliculă de ulei;
 fixarea rulmenților în lagăr:
o se referă la fixarea contra rotirii inelelor (pe arbore sau în carcasă);
o se realizează prin montaje cu strângere sau cu bucșe elastice (la montări și
demontări dese);
 montarea rulmenților:
o se face la rece sau la cald, în funcție de dimensiunile rulmenților
o montarea se face numai cu sculele și dispozitivele special prevăzute pentru
aceasta (conform fișei tehnologice);
 demontarea rulmenților:
o se efectuează la înlocuirea rulmenților, revizuirea fusurilor sau montaj
necorespunzător;
o solicitarea de demontare se aplică inelului care se demontează
o se va evita orice zgâriere sau lovire a fusului, care poate produce
disfuncți- onalități ulterioare;
o se execută numai cu dispozitivele speciale prevăzute pentru operație
(prese, extractoare).
223
REPREZENTAREA ȘI COTAREA LAGĂRELOR CU ROSTOGOLIRE:
Deoarece rulmenții sunt organe de mașini standardizate, reprezentarea grafică a acestora

se face într-o singură vedere, respectiv în secțiune. Reprezentarea în desen a rulmenților
se face ținându– se seama de regulile stabilite prin STAS 105 – 87, cu respectarea formelor
constructive și a dimensiunilor prevăzute în standardele pentru rulmenți.
Reprezentarea rulmenților în desenele de execuție se face conform STAS 8953 – 85. Orice
ansamblu cu rulmenți conține și elementele de fixare, etanșare și asigurare. De aceea, în
cele mai multe cazuri rulmenții sunt reprezentați convențional.
Pentru o reprezentare corectă a rulmenților, se recomandă a se respecta pozițiile indicate
pentru câteva tipuri uzuale de rulmenți, după cum urmează:
- rulment radial cu bile pe un singur rând ( fig.3.);
- rulment radial – axial cu bile pe un singur rând ( fig.4);
- rulment axial cu role conice ( fig.5);
Fig. 3 Fig. 4
Fig. 5
224
Pentru reprezentarea simplificată a rulmenţilor pe desen, trebuie respectate câteva
reguli:
o atât în vedere frontală, cât şi în secţiune longitudinală, colivia nu este obligatoriu
să se reprezinte;
o nu se reprezintă teşiturile şi racordările, cu excepţia celor care vin în contact cu
piesele adiacente, precum şi diferenţa dintre curbura suprafeţelor corpurilor de
rostogolire şi cea a căilor de rulare a inelelor;
o în vedere frontală, se reprezintă un singur corp de rostogolire;
o în secţiune longitudinală inelele rulmentului se haşurează diferit;
o în secţiune longitudinală corpurile de rulare se reprezintă în vedere, iar planul de
secţiune se consideră că trece prin axele acestora, chiar dacă acestea sunt în
număr impar;
SIMBOLIZAREA RULMENȚILOR:
Rulmenţii sunt elemente standardizate şi se identifică prin simbolul lor. Simbolurile
servesc la identificarea dimensiunilor precum și a caracteristicilor constructive și
funcționale ale acestora. Modul de simbolizare a rulmenţilor este stabilit în STAS 1679 – 88
şi permite identificarea şi descrierea fiecărui rulment, astfel încât rulmenţii cu acelaşi
simbol să fie interschimbabili din punct de vedere dimensional și funcțional, indiferent de
proveniență.
Simbolul unui rulment cuprinde simbolul de bază, sub formă de cifre, litere sau
alfanumeric şi simboluri suplimentare (prefixe şi sufixe) și exprimă mărimea, seria, tipul,
caracteristicile speciale și gradul de precizie al rulmentului.
Exemple de notare:
1). Rulment 6004 SR 3041 – rulment radial cu bile pe un rând cu dimensiunile: d = 40 mm,
D = 68 mm, B = 15 mm.
2). Rulment 7002 SR 7416-2 – rulment radial-axial cu bile pe un rând cu dimensiunile: d =

30 mm, D = 55 mm, B = 13 mm.
3). Rulment 30208A SR 3920 – rulment radial-axial cu role conice pe un rând cu

dimensiunile: d = 40 mm, D = 80 mm, t = 19,75 mm, B = 18 mm, c = 16 mm.
Simbolul seriei de rulmenţi caracterizează tipul rulmentului şi seria de dimensiuni şi

corespunde execuţiei de bază a rulmentului. Tipul rulmentului este simbolizat prin cifre
sau litere, iar seria de dimensiuni prin două cifre: Prin prefixe se simbolizează materiale
diferite de oţeluri pentru rulmenţi, rulmenţi incompleţi şi elemente de rulmenţi
demontabili. Prin sufixe se indică variantele constructive ale rulmentului sau modificări
ale construcţiei interioare sau exterioare.
225
FIȘA DE LUCRU 3.1.
REPREZENTAREA ȘI COTAREA LAGĂRELOR CU ROSTOGOLIRE
Obiective vizate:
 Reprezentarea la scară a unui rulment radial cu bile pe un rând;

 Cotarea unui rulment radial cu bile pe un rând;

de muncă;
Durata: 60 min
Sarcina de lucru:
Reprezentați la scară rulmentul radial cu bile pe un rând
din desenul alăturat. Dimensiunile principale ale
lagărului le veți extrage din STAS 8953 - 71.

226

3.1.3.3. ORGANE DE REZEMARE. LAGĂRE CU ALUNECARE ȘI LAGĂRE CU ROSTOGOLIRE
3.2.14. Alegerea lubrifiantului necesar ungerii lagărelor cu alunecare;
3.2.15. Ungerea lagărelor cu alunecare;
3.2.19. Alegerea lubrifiantului necesar ungerii lagărelor cu rostogolire;
3.2.20. Ungerea lagărelor cu rostogolire;
6.3. 3. ELEMENTE ȘI DISPOZITIVE DE UNGERE
TEMA LECȚIEI: UNGEREA LAGĂRELOR

TIPUL ACTIVITĂȚII: DEZBATERE
 Precizarea importanței lubrifianților în funcționarea lagărelor;
 Clasificarea lubrifianților;
 Identificarea metodelor și sistemelor de ungere pentru lagărele cu alunecare și
rulmenți;
DURATA: 50 minute
Fișa de documentare nr.4 – Elemente și dispozitive de ungere;
Fișa de lucru 4.1. - Elemente și dispozitive de ungere;
Profesorul anunță titlul lecției și solicită elevilor să-și reamintească din clasa a IX-a despre
apariția fenomenului de frecare și efectele negative pe care le are acest fenomen în
funcționarea lagărelor. Elevii identifică modalitatea de eliminarea a frecării din lagăre
prin utilizarea lubrifianților pe care-i clasifică în funcție de diferite criterii.
Utilizând documentația tehnică din cabinet, profesorul prezintă elevilor diferite sisteme
de ungere folosite în funcție de tipul lagărului și de cel al lubrifiantului. Sunt analizate
prin implicarea elevilor, părțile componente și modul de funcționare al unui sistem de
ungere cu ulei și al unuia cu unsoare consistentă.
Profesorul solicită elevilor să rezolve sarcinile de lucru din Fișa de lucru 4.1. - Elemente
și dispozitive de ungere, folosind Fișa de documentare nr.4 – Elemente și dispozitive de
ungere.
La propunerea profesorului, elevii prezintă pe grupe sau individual, rezolvarea sarcinii de
lucru. Profesorul verifică utilizarea corectă a termenilor de specialitate și oferă feed-back
elevilor
227
ELEMENTE ȘI DISPOZITIVE DE UNGERE
3.1.3.3. ORGANE DE REZEMARE. UNGEREA LAGĂRELOR.
6.3.3. ELEMENTE ȘI DISPOZITIVE DE UNGERE
UNGEREA LAGĂRELOR CU ALUNECARE:
Funcționarea lagărelor este asigurată de mișcarea de rotație efectuată de fusurile

arborilor. Între fusuri și cuzinet iau naștere forțe de frecare datorate presiunii exercitate
prin forțele de încărcare ale arborelui. Funcționarea lagărului se produce atunci când
diametrul fusului este mai mic decât diametrul cuzinetului. Spațiul rămas liber în
interiorul cuzinetului se numește joc radial și este umplut cu un lichid de ungere, numit
lubrifiant.
Lubrifiantul are rolul de a crea o peliculă între fus și cuzinet, reducând astfel frecarea,
care nu mai are loc între două metale, ci între metal și o substanță în stare fluidă.
Lipsa lubrifiantului în funcționarea lagărelor cu alunecare, duce la apariția frecării între
fusul arborelui și cuzinet, favorizînd astfel apariția uzurii lagărelor cu alunecare. După
condițiile de funcționare, la lagărele cu alunecare pot să apară următoarele tipuri
de uzuri:
o uzura de contact;
o uzura de gripaj;
o uzura abrazivă;
o uzura de oboseală.
Așa cum se observă și din schema următoare, prezența lubrifianților favorizează
fumcționarea lagărelor în cele mai bune condiții
228
Lubrifianții utilizați pentru ungere se aleg în funcție de calitățile lor,
corespunzător condițiilor de funcționare și întreținere a lagărului. Astfel, la lagărele cu
alunecare se utilizează toate categoriile de lubrifianți:
1. Lubrifianții solizi se folosesc în condiții grele de frecare sau la temperaturi mari.
2. Lubrifianții consistenți (unsorile consistente) sunt dispersii de săpunuri în uleiuri
minerale. Pot fi naturali sau sintetici. Pentru diversificarea utilizării li se adaugă
aditivi. Avantajele unsorilor consistente sunt:
o etanșare mai simplă;
o completarea se face la intervale mari de timp sau deloc;
o construcția lagărului este mai simplă și mai ieftină.
3. Lubrifianții lichizi sunt, în general, uleiuri. Cele mai utilizate sunt uleiurile
minerale. Pentru îmbunătățirea calităților în uleiuri se introduc aditivi – substanțe
speciale (acizi grași, compuși organo-metalici, derivați fenolici, materiale
sintetice) cu proprietăți multiple.Lubrifianții lichizi au cea mai largă utilizare
datorită următoarelor avantaje:
o stabilitate superioară;
o frecări interioare mai mici;
o se pot utiliza la orice turații;
o înlocuirea este ușoară;
o asigură regimul de ungere hidrodinamic.
Dezavantajele lubrifianților lichizi reprezintă principalele avantaje ale unsorilor
consistente.
4. Lubrifianții gazoși (aer) se folosesc la turații foarte mari întrucât au o frecare
foarte mică, astfel că încălzirea este redusă și randamentul ridicat. Se mai
folosesc în condiții de temperaturi extreme (joase sau înalte) sau când se impune
puritatea instalațiilor și a produse- lor (industria farmaceutică, alimentară etc.).
UNGEREA LAGĂRELOR CU ALUNECARE SIMPLE (BUCȘE):

Pentru o funcţionare eficientă bucşele sunt lubrifiate, folosind diferite sisteme de
lubrifiere, aşa cum se prezintă în figura următoare. Accesul lubrifiantului între fusul
arborelui şi bucşă se face din exterior (prin butuc, capacul lagărului, etc.) sau din interior
(prin fus), prin găuri radiale sau canale longitudinale (circulare) practicate în bucşă.
229
Fiecare sistem de lubrifiere este simbolizat, conform notaţiilor din fig.1.
Fig. 1 – Sisteme de lubrifiere pentru bucșe
UNGEREA LAGĂRELOR CU ALUNECARE COMPLEXE:

Pentru lagărele cu alunecare complexe, se folosesc
diferite sisteme de ungere, în funcție de complexitatea
lagărului și a tipului de lubrifiant folosit, exemplificate
în figurile următoare:
Fig. 2. - Sistem de ungere cu ulei, prin picurare, cu
ajutorul unui rezervor și al unui fitil;
230
fig.3. – Sistem de ungere cu unsoare consistentă cu
ajutorul unui ungător cu bilă
Ungătoarele cu bilă se întâlnesc în cazul ungerii manuale sub

presiune. Ele au forma și dimensiunile stabilite prin STAS 1116 –
78.
UNGEREA LAGĂRELOR CU ALUNECARE ROSTOGOLIRE:
Ungerea lagărelor cu rostogolire are aceleași scopuri ca și la lagărele cu alunecare,

respectiv:
o micșorarea frecării dintre elementele în mișcare relativă ale rulmentului;
o asigurarea protecției anticorosive;
o uniformizarea si evacuarea caldurii degajate
o amortizarea socurilor și a vibrațiilor;
o micșorarea zgomotului produs în timpul funcționării;
Calitatea lubrifiantului și intervalele de schimbare a acestuia se aleg în funcție de
mărimea rulmentului, de turația arborelui, de sarcina și de temperatura de funcționare a
lagărului. Lubrifianții folosiți se încadrează în clasificarea generală: lichizi, consistenți,
solizi.
Ungerea cu lubrifianți lichizi se realizează prin:
o baie de ulei;
o injecție de ulei;
o stropire;
o picurare;
o ceață de ulei.
Ungerea cu unsori consistente se realizează prin umplerea spațiului liber din rulment și din
carcasă. Etanșarea se realizează fie la rulment (capac de protecție, șaibă de etanșare), fie
la carcasă (toate tipurile clasificate de etanșări).
Fig.4. – Sistem de ungere cu circulație

de ulei
231
În fig. 4. este reprezentat un sistem de ungere cu circulatie de ulei , realizat cu ajutorul
unei pompe. Uleiul este pulverizat direct pe corpurile de rostogolire, prin intermediul
unor duze. Se recomandă la turații și sarcini mari, când este necesară o răcire intensă a
lagarului, controlul ungerii realizându-se cu un vizor montat pe capacul lagărului.
FIȘA DE LUCRU 4.1.
ELEMENTE ȘI DISPOZITIVE DE UNGERE
Obiective vizate:
 Precizarea importanței lubrifianților în funcționarea lagărelor;

 Clasificarea lubrifianților;
 Identificarea metodelor și sistemelor de ungere pentru lagărele cu alunecare și
rulmenți;

de muncă;
 alegerea lubrifiantului necesar ungerii lagărelor cu alunecare;
 alegerea lubrifiantului necesar ungerii lagărelor cu rostogolire;
 ungerea lagărelor cu alunecare și cu rostogolire;
Durata: 15 min
Tipul activităţii: Expansiune
Sarcina de lucru:
Realizați un eseu cu tema ”Ungerea lagărelor” pornind de la următoarea afirmație:
”Lipsa lubrifiantului în funcționarea lagărelor cu alunecare, duce la apariția frecării între

fusul arborelui și cuzinet, favorizînd astfel apariția uzurii lagărelor cu alunecare”.
În elaborarea eseului veți avea în vedere următoarele:
- rolul și funcțiile lubrifiantului;

- avantajele și dezavantajele diferitelor tipuri de lubrifianți;
- metode și sisteme de ungere a lagărelor;
232

3.1.3.3. ORGANE DE REZEMARE. LAGĂRE CU ALUNECARE ȘI LAGĂRE CU ROSTOGOLIRE
(etanșarea rulmenților)
6.3. 4. ELEMENTE ȘI DISPOZITIVE DE ETANȘARE
TEMA LECȚIEI: ETANȘAREA LAGĂRELOR
TIPUL ACTIVITĂȚII: EXPUNEREA, EXERCIȚIUL PRACTIC

 Precizarea modului de clasificare al dispozitivelor de etanșare;
 Identificarea metodelor și a elemetelor de etanșare
DURATA: 50 minute
Fișa de documentare nr.5 – Elemente și dispozitive de etanșare;
Fișa de lucru 5.1. - Elemente și dispozitive de etanșare;
etanșare, despre modul de etanșare al rulmenților și consecințele negative ale neetanșării
acestora. Elevii identifică modul de alegere al soluțiilor de etanșare în funcție de diferiți
factori.
Profesorul prezintă STAS-ul conform căruia se face clasificarea dispozitivelor de etanșare
și prezintă elevilor criteriile de clasificare ale acestora. Formele constructive ale
diferitelor elemente de etanșare pentru lagăre, sunt schițate de profesor la tablă. Elevii
execută schițele pe caiet, identificând și tipul de etanșare care se realizează.

Profesorul solicită elevilor să rezolve sarcinile de lucru din Fișa de lucru 5.1. - Elemente
și dispozitive de etanșare, folosind Fișa de documentare nr.5. – Elemente și dispozitive
de etanșare.
elevilor.
233
ELEMENTE ȘI DISPOZITIVE DE ETANȘARE
3.1.3.3. ORGANE DE REZEMARE. ETANȘAREA LAGĂRELOR.
6.3.3. ELEMENTE ȘI DISPOZITIVE DE ETANȘARE
GENERALITĂȚI:
Etanșarea este operația care trebuie realizată pentru a evita pierderea de lubrifiant,
pentru a proteja atât cupla fus – cuzinet, cât și rulmentul, împotriva pătrunderii
impurităților, a umidității.
Elementele de etanșare reprezintă ansambluri de organe de mașini utilizate pentru

închiderea ermetică a unui spațiu, separarea a două sau mai multe spații, protecția unor
spații cu lubrefianți. Funcționarea corespunzătoare a dispozitivelor de etanșare
influențează fiabilitatea mecanismelor și mașinilor în care sunt montate. Etanșarea se
poate face cu sau fără garnituri. În cazul în care se folosesc garnituri, acestea pot fi din:
pâsla, azbest, cauciuc, cupru, clingherit.
CLASIFICAREA DISPOZITIVELOR DE ETANȘARE:

Se face conform STAS 6984 – 85 astfel:
1) dupa structură:
• etanșări cu contact direct;
• etanșări cu contact cu element intermediar;
• etanșări fără contact (cu joc garantat).
2) dupa cinematica îmbinării de etanșare:
• etanșări fixe;
• etanșări mobile.
3) după forma suprafețelor de etanșare:
• etanșări cu suprafețe de etanșare plane;
• etanșări cu suprafete de etansare cilindrice exterioare (tije, arbori) și interioare
(alezaje);
• etansari cu suprafete de etansare conice;
• etansari cu suprafete de etansare sferice.
4) după direcția deformării elementului de etanșare:
• etanșare radială;
• etanșare axială.
5) după materialul elementului de etanșare:
234
• etanșări cu elemente de etanșare metalice;
• etanșări cu elemente de etanșare nemetalice cu formă proprie și fără formă proprie;
• etansari cu elemente de etansare compusa.
6) după forma elementului de etanșare:
• etanșări cu elemente de etanșare plate;
• etanșări cu elemente de etanșare inelare;
• etanșări cu diafragme
Diferitele tipuri de dispozitive folosite pentru etanșarea lagărelor sunt în formele și
dimensiunile stabilite prin STAS 6984-71.
În figurile următoare sunt prezentate câteva tipuri de etanșări:
Etanșare cu contact direct (fig.1.):

Acest tip de etanșare se poate realiza atât între suprafețe plane cât și între suprafețe
conice sau cilindrice.
Fig.1.
Etanșare fixă cu contact cu element intermediar (fig.2):

În acest caz, etanșarea se realizează prin strângerea garniturii între suprafețele de
etanșare. Garniturile pot fi de forma rotunda – inele O (fig.2.a) sau inelară plată
(fig.2.b).
Fig.2
235
ETANȘAREA LAGĂRELOR CU ROSTOGOLIRE:
Dispozitivul de etanșare se alege în funcție de: felul lubrifiantului (unsoare consistentă sau
ulei
mineral); sistemul de ungere (cu baie de ulei proprie, cu circulație de ulei, prin stropire,
prin
picurare, cu ceață de ulei); condițiile de mediu (curat și uscat, impur și /sau umed);
viteza periferică a fusului arborelui (mică sau mare); temperatura de regim (normală sau
ridicată); construcția și poziția lagărului în cadrul ansamblului. Conform acestor cerințe,
se pot alege dispozitive de etanșare cu contact sau fără contact, iar în cazul în care
spațiul nu permite folosirea unuia din aceste dispozitive de etanșare, se folosesc rulmenți
autoetanșați – cu capace de protecție sau de etanșare.
Pentru etanșarea lagărelor, se folosesc etanșări mobile cu contact pentru mișcări de
rotație (fig.3.)
Inelul de pâsla (fig.3.b) se folosește pentru etanșarea lagărelor lubrifiate cu unsori, iar
etanșările sunt standardizate conform STAS 6577 – 70.
Manșeta de rotație (Simmering – fig..3.a) este folosită pentru etanșarea lagărelor
lubrifiate cu ulei, iar etanșările sunt standardizate conform STAS 7950/2 – 87.
a. b.
Fig. 3.
În desenele de execuție, elementele de etanşare sau de

protecţie se reprezintă cu linie continuă groasă aşa cum
este reprezentată şaiba de etanşare din fig.4.a. şi şaiba
de protecţie din figura 4.b.
Fig. 4.
236
FIȘA DE LUCRU 5.1.
ELEMENTE ȘI DISPOZITIVE DE ETANȘARE
Obiective vizate:
 Precizarea modului de clasificare al dispozitivelor de etanșare;

 Identificarea metodelor și a elemetelor de etanșare

de muncă;
Durata: 15 min
Tipul activităţii: fixarea cunoștințelor
Sarcina de lucru: Identificați tipurile de etanșări din fig.1,fig.2 și fig.3., după ce în

prealabil ați clasificat dispozitivele de etanșare în funcție de diferite criterii:
Fig. 1 Fig.2
Fig.3.
laborator, cataloage.
237
MODULUL III – ASAMBLĂRI MECANICE
CLASA X-a

6.1.2. ASAMBLĂRI NEDEMONTABILE 6.1.3. ASAMBLĂRI DEMONTABILE
6.1.2.2. Asamblări prin sudare 6.1.3.1.Asamblări filetate
6.1.2.3. Asamblări prin lipire

3.1.3.4. Organe pentru conducerea circulației fluidelor;
3.2.21. Alegerea sdv-urilor necesare asamblării conductelor;
3.2.22. Utilizarea SDV-urilor în vederea asamblării conductelor;
3.2.23. Asamblarea conductelor;
3.2.24. Verificarea asamblării țevilor și tuburilor;
CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII: ORGANE PENTRU CONDUCEREA CIRCULAȚIEI FLUIDELOR
TEMA LECȚIEI: ASAMBLAREA ELEMENTELOR PENTRU CIRCULAȚIA FLUIDELOR
TIPUL ACTIVITĂȚII: DEZBATEREA

 Identificarea organelor pentru conducerea fluidelor;
 Utilizarea organelor pentru conducerea fluidelor;
 Asamblarea elemetelor pentru circulația fluidelor;
DURATA: 50 minute
Fișa de documentare nr.1 – Organe pentru conducerea circulației fluidelor
Fișa de lucru 1.1. - Organe pentru conducerea circulației fluidelor;
elementele care alcătuiesc o instalație pentru circulația și transportul fluidelor. Elevii
identifică aceste elemente, caracteristicile lor și materialele din care sunt confecționate,
precizând și factorii care influențează siguranța în exploatare a unei astfel de instalații.
Profesorul prezintă posibilitățile de asamblare a acestor elemente: prin îmbinări
nedemontabile, respectiv prin sudare și lipire și prin îmbinări demontabile, respectiv prin
îmbinări filetate și îmbinări cu flanșe. Modalitățile de asamblare sunt reprezentate prin
desen la tablă, de către profesor. Elevii schițează pe caiet asamblarea elementelor
pentru circulația fluidelor.
Profesorul solicită elevilor să rezolve sarcinile de lucru din Fișa de lucru 1.1. - Organe
pentru conducerea circulației fluidelor folosind Fișa de documentare nr.1. – Organe
pentru conducerea circulației fluidelor.
elevilor.
238
3.4. ORGANE PENTRU CONDUCEREA CIRCULAȚIEI FLUIDELOR

3.1.3.4. ORGANE PENTRU CONDUCEREA CIRCULAȚIEI FLUIDELOR
Conținuturile învățării: CONDUCTE

(definire, părți componente, materiale de execuție,piese fasonate, compensatoare de
dilatare, asamblarea conductelor, SDV-uri necesare asamblării conductelor, controlul
asamblării țevilor și tuburilor, NSSM la asamblarea conductelor)
DEFINIȚIE:
Din categoria organelor pentru conducerea și circulația fluidelor fac parte:

1. Conductele
2. Țevile
3. Tuburile
Conducta este un ansamblu de elemente montate pe un traseu bine determinat prin care
se transportă și se distribuie materiale în stare fluidă sau fluidizată. Fluidul care se
transportă, poate fi:
- lichid (apă, uleiuri, benzine, produse chimice);
- gazos ( abur, aer comprimat, hidrogen, amoniac, etc.);
- corpuri solide aduse în stare fluidizată ( minereuri, pulberi, cereale);
Conductele pot avea lungimi de la câțiva centimetri sau metri (în cadrul agregatelor sau
al uzinelor) și până la sute sau mii de kilometri ( transportul între localități sau între țari).
Avantajul principal al acestei variante de transport este că, până la o anumită valoare a
cantității de fluid transportate, este cel mai ieftin. După destinație, conductele pot fi:
- conducte industriale ( tehnologice, de ventilație, de ungere);
- conducte civile ( de apă, canal, termoficare,etc.);
Materialele folosite pentru execuția conductelor și a elemetelor de legătură trebuie să
îndeplinească următoarele condiții:
- o bună rezistență mecanică, elastică și plastică;
- rezistență la presiunea, temperatura și acțiunea corozivă a mediului de lucru, a
mediului ambiant;
- prelucrabilitate bună;
- preț de cost optim față de cerințele impuse de exploatare;
Principalele materiale folosite pentru confecționarea conductelor sunt:
239
- oțelul;
- fonta;
- materiale neferoase: cupru, alamă, aluminiu,etc;
- materiale nemetalice: bazalt, gresie antiacidă, textolit, cauciuc,teflon, ebonită,
etc.
Conductele, împreună cu alte elemente constructive pentru conducerea, reținerea și
închiderea circulației fluidelor, alcătuiesc instalațiile pentru transportul fluidelor. O astfel
de instalație și elemetele ei, sunt prezentate în fig.1.:
1 – pompă, care are rolul de a imprima fluidului presiunea necesară pentru a putea fi
transportat;
2 – ramificație teu cu flanșe care solidarizează elementele învecinate;
3 – tub cu flanșe;
4 – cot cu flanșe;
5 – robinet cu sertar;
6 – robinet cu reglaj;
7 – element de reținere al fluidului;
Asamblarea între elemetele unei conducte se realizează de obicei prin flanșe, dar se poate
obține și prin sudare, lipire sau îmbinări filetate
Fig.1.- Instalație de transportat fluid
2.Țevile sunt produse tubulare cu pereți subțiri, care au lungimea mult mai mare decât
diametrul și care se execută prin procedee de laminare, tragere sau sudare din platbandă
sau tablă roluită.
Materialele folosite pentru confecționarea țevilor sunt oțeluri speciale (OLT35), materiale
neferoase (cupru, aluminiu, plumb) sau materiale nemetalice. Pentru medii de lucru
corozive, țevile se pot executa din oțeluri anticorozive înalt aliate. Țevile se pot proteja
la interior prinuciucare, emailare, placare.
3.Tuburile sunt elemente cu pereții mai groși, diametre foarte mari și lungime mult mai
mică decât țevile. Se pot execută din fontă turnată, oțel, beton sau materiale plastice.
240
Fitingurile sunt organe simple care fac legătura între țevi sau între tuburi și pot fi sub
formă de mufe, reducții, curbe, coturi, ramificații și racorduri olandeze. (fig.2 ).
Fig. 2. Fitinguri – diverse forme
Factorii care influențează siguranța în exploatare și etanșeitate a elemetelor de

conducere și circulație a fluidelor sunt:
- diametrele conductelor - diametrele nominale ale conductelor sunt standardizate
și trebuie să aibă valori apropiate de diametrul secțiunii de trecere a fluidului;
- diametrele fitingurilor – se vor alege la același diametru nominal, respectiv
presiune nominală ca și conducta;
- dilatarea conductelor: Când conducta este montată rigid la capete, temperatura
fluidului transportat poate provoca comprimări sau dilatări ale conductelor. Acest
fenomen poate fi diminuat sau evitat prin folosirea unor elemete flexibile numite
compensatoare de dilatații, ca cele din fig. 3. Rolul acestora este de a prelua
dilatația (respectiv comprimarea) conductei și de a o înmagazina în propria lor
deformație.
Fig.3. – Compensatoare de dilatație
ASAMBLAREA ELEMETELOR PENTRU CIRCULAȚIA FLUIDELOR:
Se poate realiza prin:

1. Îmbinări nedemontabile;
2. Îmbinări demontabile;
1.Îmbinările nedemontabile se pot realiza prin:

- sudarea cap la cap a țevilor din oțel (fig.4). Se evită sudura atunci când produsul
transportat corodează materialul de aport al sudurii, când se cere o demontare frecventa
241
sau când se află într-o zonă cu pericol de incendiu sau explozie de la lucrul cu flacară sau
scânteie.
Fig. 4 – Sudarea cap la cap a țevilor
- lipirea (la țevi din cupru, plumb) – fig. 5. Se aplica rar la tuburile de oțel. La tuburile
din PVC se recomandă utilizarea manșonului intermediar.
Fig. 5 – Lipirea țevilor
- asamblarea cu mufă dintr-o bucată cu corpul (fig.5).
Fig.5. – Asamblarea a două țevi prin mufă
2.Îmbinările demontabile pot fi:
a. îmbinări filetate, realizate fie prin asamblarea directă între țevi, fie cu elemete de
legătură – fitingurile ( mufe, reducții, curbe, coturi, ramificații). Asamblările filetate se
folosesc în general la conducte de joasă presiune pentru apă, abur sau aer comprimat,
acolo unde îmbinarea prin sudare este dificilă sau nerecomandabilă, la îmbinarea
elemetelor metalice cu cele nemetalice. În figura următoare este reprezentată
asamblarea a două țevi: fig.6.a – asamblarea prin cot; fig.6.b. –asamblarea prin reducție
Fig. 6 – Asamblarea a două țevi
242
b. îmbinări prin flanșe. La aceste tipuri de îmbinări, deși consumul de material și de
manoperă sunt mai ridicate, apar avantajele unui montaj mult mai ușor și al siguranței în
exploatare. Caracteristicile constructive ale flanșelor sunt standardiazate în funcție de
diametrul nominal Dn și presiunea nominală Pn al conductelor. Pentru a nu se pierde
etanșeitatea printre suprafețele flanșelor ce fac legătura între tronsoanele de conductă,
în aceste zone se vor interpune garnituri din materiale metalice, nemetalice sau
combinate. Acestea se deformează
elastic și plastic, obturând șănțulețele rămase libere între cele două flanșe și împiedicând
astfel scurgerea fluidului din conducte.
FIȘA DE LUCRU 1.1.
ORGANE PENTRU CONDUCEREA CIRCULAȚIEI FLUIDELOR
Obiective vizate:
 Identificarea organelor pentru conducerea fluidelor;

 Utilizarea organelor pentru conducerea fluidelor;

de muncă;
 alegerea SDV-urilor necesare asamblării conductelor;
 asamblarea conductelor;
Durata: 20 min
Tipul activităţii: fixarea cunoștințelor
243
Sarcina de lucru:
Realizați un eseu cu tema ”Asamblarea conductelor și a țevilor” pornind de la următorul
plan de idei:
1. Descrierea țevilor, conductelor, fitingurilor;
2. Materiale din care se confecționează;
3. Factorii care influențează siguranța în exploatare;
4. Modalități de asamblare.
5.
oricare alte surse: caiet de notițe, internet, reviste de specialiatate, documentație din

6.1.2. ASAMBLĂRI NEDEMONTABILE
6.1.2.2. Asamblări prin sudare
6.1.3. ASAMBLĂRI DEMONTABILE
6.1.3.1.Asamblări filetate

3.1.3.4.Organe pentru închiderea circulației fluidelor;
3.2.25. Alegerea SDV-urilor necesare montării organelor de închidere a circulației
fluidelor;
3.2.26. Utilizarea SDV-urilor în vederea montării organelor de închidere a circulației
fluidelor;
3.2.27. Montarea organelor de închidere a circulației fluidelor
CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII: ORGANE PENTRU ÎNCHIDEREA CIRCULAȚIEI FLUIDELOR
TEMA LECȚIEI: ROBINETE
TIPUL ACTIVITĂȚII: INVĂȚARE prin dezbatere, conversație
 Identificarea organelor pentru închiderea circulației fluidelor;
 Utilizarea organelor pentru închiderea circulației fluidelor;
DURATA: 50 minute
Fișa de documentare nr.2 – Organe pentru închiderea circulației fluidelor
Fișa de lucru 2.1. - Organe pentru închiderea circulației fluidelor;
244
elementele utilizate pentru închderea circulației fluidelor. Elevii identifică robinetele ca
făcând parte din această grupă și le definesc.
Profesorul precizeazî condițiile pe care trebuie să le îndeplinească robinetele din punct de
vedere constructiv și apoi prezintă elevilor modul de clasificare al acestora în funcție de
diferite criterii. Folosind desenul de execuție al unui robinet, profesorul identifică cu
elevii părțile componente ale acestuia și modul de asamblare.

Profesorul solicită elevilor să rezolve sarcinile de lucru din Fișa de lucru 2.1. - Organe
pentr închiderea circulației fluidelor folosind Fișa de documentare nr.2. – Organe
pentru închiderea circulației fluidelor.
elevilor.
245
3.4. ORGANE PENTRU ÎNCHIDEREA CIRCULAȚIEI FLUIDELOR

3.1.3.4. ORGANE PENTRU ÎNCHIDEREA CIRCULAȚIEI FLUIDELOR
Conținuturile învățării: ROBINETE

(ncondiții impuse acestor organe, tipuri constructive, montarea organelor de închidere a
circulației fluidelor, SDV-uri necesare la montarea organelor de închidere a circulației
fluidelor, NSSM la montarea organelor de închidere a circulației fluidelor)
DEFINIȚIE:
Robinetele sunt organe de mașini folosite pentru următoarele scopuri:
- închiderea (reținerea) și deschiderea circulației fluidelor;
- reglarea debitului de curgere al fluidelor;
- măsurarea și controlul unor paramatrii ( presiune, temperatură)
TIPURI DE ROBINETE:
În general, robinetele sunt tipizate și se aleg din catalog în funcție de condițiile de lucru.
Construcția robinetelor trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
- rezistență mecanică adecvată a elementelor componente;
- rezistență la mediile de lucru corozive;
- rezistența la temperatura de lucru;
- asigurarea unei bune etanșeități;
- operațiile de montaj, întreținere, înlocuire a pieselor să fie simple;
- respectarea standardelor în vigoare (diametre și presiuni nominale, cote de
legătură);
Robinetele se clasifică în funcție de următoarele criterii:

1. După modul de acționare, robinetele pot fi:
- acționate: manual, mecanic, hidraulic, pneumatic, electric;
2. După rolul lor, robinetele pot fi:

- robinete pentru închidere;
- robinete pentru distribuție;
- robinete pentru reținere;
- robinete pentru reglarea debitului sau a presiunii;
- robinete pentru siguranță;
- robinete pentru separare și condens;
- robinete pentru control și probe;
- robinete pentru semnalizare;
3. După forma suprafeței de etanșare, robinetele pot fi cu suprafață de etanșare:

plană, conică, cilindrică, sferică;
246
4. După tipul organului de închidere, robinetele pot fi:
- robinete cu ventil (supapă) – sunt utilizate ca organe de închidere în special la apa
caldă și abur sau în cazul în care se cere o etanșare deplină ( nu se folosesc la
lichide vâscoase);
- robinete cu sertar (vană), se folosesc pentru presiuni până la 100daN și diametre
de la 10 la 1200 mm fiind ușor de manevrat;
- robinete cu sferă, foosite pentru lichide și gaze la temperaturi joase având o
construcție simplă, iar întreținerea lor fiind ușoară;
- robinete cu cep ( fig.1);
Fig. 1 – Robinet cu cep

Părțile componente ale unui robinet cu cep sunt:
1 – corp robinet; 4 – arc;
2 – bucșă conică; 5 – capac;
3 – cep conic; 6 – fluture manetă;
247
FIȘA DE LUCRU 2.1.
ORGANE PENTRU ÎNCHIDEREA CIRCULAȚIEI FLUIDELOR
Obiective vizate:
 Identificarea organelor pentru închiderea circulației fluidelor;
 Utilizarea organelor pentru închiderea circulației fluidelor;

 colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de
muncă;
 alegerea SDV-urilor necesare montării organelor de închidere a circulației fluidelor;
Durata: 15 min
Sarcina de lucru:
Identificați tipurile de robinete aflate pe bancul de lucru, precizați modul lor de
clasificare în funcție de rolul lor și modalitățile de asamblare într-o instalație.
oricare alte surse: caiet de notițe, internet, reviste de specialiatate, documentație din
BIBLIOGRAFIE
1. CIOCÎRLEA – VASILESCU A., CONSTANTIN M. – Sisteme de transmitere a

mișcării, Manual pentru clasa a XI –a / a XII- a, Editura CD PRESS, 2007;
2. CRÎȘMARU I. – Fișe de documentare, Modulul 1 Sisteme de transmitere a mișcării,
clasa a XI-a / a XII –a, Tehnic, 2011;
3. HUSEIN GHE., TUDOSE M. – Desen tehnic de specialitate , Editura Diactică și
Pedagogică, R.A. – București, 1992;
4. MORARU I., BURDUȘEL D. – Documentația tehnică – Manual pentru Școala de
Arte și Meserii, clasa X-a, Editura Diactică și Pedagogică, R.A. – București, 2006;
5. MORARU I., BURDUȘEL D. – Organe de mașini - Manual pentru Școala de Arte și
Meserii, clasa X-a, Editura Diactică și Pedagogică, R.A. – București, 2006;
6. NOIA RUXANDRA, ȚENESCU L. – Organe de mașini și mecanisme, Manual pentru
clasa a XI –a, Editura Sigma, București, 2002;
248
EXEMPLUL 8
II. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul II APLICAȚII CAD, clasa a XI-a
modulul de clasa a XI-a analizat) analizat modulelor din clasa a XII-a sugestii metodologice/
RI doar din perioada COVID Conţinuturi corespunzătoare RI în care pot fi observații (după caz)
doar din perioada COVID preluate/integrate
conținuturile din coloana
2.
1 2 3 4
Modulul analizat: APLICAȚII CAD
9.1.7. Hașurarea desenelor 7. Hașurarea desenelor Conținuturile Planul de învățământ
9.2.13. Hașurarea suprafețelor corespunzătoare modului corespunzător clasei a XII –a
secționate alegând tipul, "APLICAȚII CAD" din clasa a cuprinde următoarele module:
orientarea și scara de XI-a nu pot fi MODUL I. Planificarea
reprezentare preluate/integrate în cadrul producției - rezultatele
9.3.4. Spirit de inițiativă și unui modul din clasa a XII-a învățării se referă la
responsabilitate în rezolvarea fără a prejudicia ţintele achiziționarea cunoștințelor și
problemelor pentru anul şcolar 2020- abilităților legate de analiza
9.3.5. Abilitatea de a tolera 2021. proceselor de producție,
schimbarea și buna adaptare la planificarea și organizarea
situații de criză și incertitudini acestora, în domeniul
9.3.6. Capacitatea de a învăţa specificat.
din experienţele anterioare şi MODUL II. Mașini, utilaje și
dorinţa de auto-depăşire instalații – rezultatele învățării
9.3.8. Interrelaţionarea în se referă la achiziționarea
timpul realizării desenelor cu cunoștințelor și abilităților
ajutorul programului AutoCAD legate de construcția,
9.3.9. Respectarea termenelor funcționarea și exploatarea
de realizare a sarcinilor ce le mașinilor, utilajelor și
revin în timpul realizării instalațiilor
desenelor cu ajutorul MODUL IV. Mentenanţa
249
programului AutoCAD maşinilor, utilajelor şi
instalaţiilor - rezultatele
9.1.8 Cotarea desenelor în plan 8. Cotarea desenelor în plan învățării se referă la
9.2.14. Înscrierea pe desen a achiziționarea cunoștințelor și
dimensiunilor formelor abilităților legate de lucrările
geometrice simple din care este de mentenanță ce se execută
alcătuită piesa mașinilor, utilajelor și
9.2.15. Înscrierea în desenul de insatalațiilor mecanice. Modulul
ansamblu a pozițiilor relative ale IV se parcurge numai în
pieselor componente săptămânile de practică
9.2.16. Realizarea cotării pieselor comasată.
9.3.4.; 9.3.5. ; 9.3.6. ; 9.3.8. ; Așa cum se observă, rezultatele
9.3.9. învățării pentru modulele
9.1.9 Comenzi și facilități 9. Comenzi și facilități aferente programei de clasa a
ajutătoare ajutătoare XII-a pentru calificarea
9.2.17. Utilizarea comenzilor şi 9.1. Facilități primare de Tehnician mecanic pentru
facilităţilor ajutătoare necesare vizualizare a desenului întreținere și reparații nu au
realizării desenelor 9.2. Comenzi: LIST, ID, DIST, legătură cu proiectarea asistată
9.2.18. Generarea în zona de AREA, DIVIDE, MEASURE, de calculator și cu utilizarea
comenzi ale detaliilor interne și STATUS, CAL, de corectare a softului AutoCAD pentru
externe ale obiectelor selectate greşelilor, pentru realizarea documentației
9.3.4.; 9.3.5. ; 9.3.6. ; 9.3.8. ; reîmprospătarea imaginii, tehnice.
9.3.9. pentru accesarea informaţiilor Conținuturile aferente
de asistenţă. modulului "APLICAȚII CAD"din
9.3. Blocuri și referințe externe clasa a XI-a, care nu au fost
9.4.Modificarea proprietăților parcurse în perioada 10 martie –
obiectelor 26 iunie 2020 (COVID), pot fi
9.1.10. Comanda TEXT 10. Comanda TEXT propuse a se studia, utilizând o
9.2.19. Realizarea unui stil de 10.1. Comenzi de scriere a parte din numărul total de ore,
text prin stabilirea desenului. la modulul III (CDL – din planul
caracteristicilor: font, stiluri, 10.2. Formatare şi stiluri de de învățământ pentru clasa a
înălțime, efecte, factor de scară, text. XII-a) pentru care, fiecare
înclinarea textului 10.3.Editarea textelor existente unitate școlară, elaborează o
9.2.20. Utilizarea vocabularului programă pe plan local.
de specialitate necesar realizării
250
desenelor cu ajutorul programului Dacă în programa CDL, care va
AutoCAD fi elaborată în colaborare cu
9.1.11 Proiectarea 11.Proiectarea tridimensională. agentul economic partener, nu
tridimensională. Modelarea 3D Modelarea 3D. se vor putea introduce
9.2.21. Realizarea desenelor 11.1.Vizualizarea obiectelor conținuturi din modulul
tridimensionale folosind modele tridimensionale (View) "APLICAȚII CAD", clasa a XI-a, o
de sîrmă, superficiale și solide 11.2. Tipuri de modele soluție pentru recuperarea
9.2.22. Modificarea desenelor tridimensionale. Umbrirea conținuturilor din perioada
tridimensionale folosind meniul suprafețelor COVID ar putea fi alocarea unui
MODIFY 11.3. Schimbarea sistemului de număr de ore din orele de
9.3.4.; 9.3.5. ; 9.3.6. ; 9.3.8. ; coordonate laborator tehnologic aferente
9.3.9. 11.4. Crearea suprafețelor fie modulului I. Planificarea
11.7. Editarea obiectelor solide producției fie modulului IV.
Mentenanţa maşinilor, utilajelor
11.5. Modele solide şi instalaţiilor din clasa a XII-a
11.6. Construirea obiectelor Modulul și numărul de ore vor
solide compuse fi stabilite în cadrul ședinței la
9.1.12.Tipărirea desenelor 12. Tipărirea desenelor nivelul catedrei Tehnologii și
9.2.23. Imprimarea pe hîrtie a aprobate în Consiliul de
desenului realizat în AutoCAD administrație.
folosind comanda PLOT
9.2.24. Utilizarea corectă a Numărul de ore alocat fiecărei
vocabularului comun şi a teme va fi la dispoziția cadrelor
limbajului tehnic de specialitate didactice care predau
în limba română și în limba conținutul modulului, în funcție
maternă de caracteristicile colectivului
9.2.26. Comunicarea/raportarea de elevi cu care lucrează.
rezultatelor activității Se recomandă abordarea
profesionale desfășurate îm limba învățării centrate pe elev prin
română și în limba maternă proiectarea instruirii
9.3.4.; 9.3.5. ; 9.3.6. ; 9.3.8. ; diferențiate în funcție de
9.3.9. nevoile elevilor
251
II. INSTRUMENT DE EVALUARE SUMATIVĂ

Anul de studiu: Clasa a XI-a
Modulul: Aplicații CAD
Modul de aplicare: la clasa/laborator tehnologic/
Modul de aplicare : online, prin generarea testului cu ajutorul aplicației Google Classroom
Resurse: desktop/ laptop cu soft AutoCAD, videoproiector, manual, auxiliare curriculare,
tutoriale online .
Cunoștințe:
9.1.6. Comenzi pentru editare
9.1.7. Hașurarea desenelor
9.1.8. Cotarea desenelor
9.1.9. Comenzi și facilități ajutătoare
9.1.10. Comanda TEXT
Abilități:
9.2.7. Desenarea folosind comezile din bara de desenare sau din meniul Draw
9.2.8. Desenarea folosind funcția Object Snap pentru cele 12 moduri de fixare pe obiect
9.2.9. Crearea straturilor și proprietățile acestora
9.2.10. Realizarea unui desen care poate avea elemente plasate în straturi diferite
9.2.11. Utilizarea comenzilor pentru editare
9.2.12. Modificarea obiectelor bidimensionale desenate în AutoCAD
9.2.13. Hașurarea suprafețelor secționate alegând tipul, orientarea și scara de
reprezentare
9.2.14. Înscrierea pe desen a dimensiunilor formelor geometrice simple din care este
alcătuită piesa
9.2.16.Realizarea cotării pieselor
9.2.17. Utilizarea comenzilor şi facilităţilor ajutătoare necesare realizării desenelor
9.2.20. Utilizarea vocabularului de specialitate necesar realizării desenelor cu ajutorul
programului AutoCAD
Atitudini
9.3.1. Asumarea responsabilităţii în ceea ce priveşte respectarea specificațiilor și
recomandărilor de lucru în programul AutoCAD
9.3.4. Spirit de inițiativă și responsabilitate în rezolvarea problemelor
9.3.5. Abilitatea de a tolera schimbarea și buna adaptare la situații de criză și
incertitudini
9.3.6. Capacitatea de a învăţa din experienţele anterioare şi dorinţa de auto-depăşire
9.3.7. Respectarea conduitei în timpul realizării desenelor cu ajutorul programului
AutoCAD;
9.3.9. Respectarea termenelor de realizare a sarcinilor ce le revin în timpul realizării
desenelor cu ajutorul programului AutoCAD
252

A. ........................................................................... 10 puncte (5x2 puncte)
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
1. Comanda Extend se folosește pentru a:

a) alungi linii și arce
b) șterge liniile
c) copia liniile
d) desena o elipsă
2. Introducerea în mediul de cotare se face cu comanda:
a) Dim
b) Dimensions
c) Hatch
d) Dhatch
3. Comanda Insert se utilizeaeză pentru inserarea :
a) bloc
b) bloc de referință externă
c) bloc cu atribute
d) grup
4. Desenează unobiect paralel, de același tip cu cel selectat, prin punctul sau la distanța
indicată de comandă:
a) Mirror
b) Offset
c) Scale
d) Mline
5. Comanda pentru crearea unui stil de text nou este :
a) rtext
b) dtext
c) style
d) textstyle
B........................................................................ 10 puncte (5x2 puncte)
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate comenzi AutoCAD, iar în coloana B
sunt enumerate efectele acestora
253
A. Comanda B. Efectul comenzii
1. Breack a. Șterge porțiuni ale obiectelor selectate
dincolo de o muchie tăietoare
2. Trim b. Se pot crea copii multiple ale unui obiect

într-o rețea rectangulară sau polară
3. Hatch c. Deformează obiectele
4. Fillet d. Hașurează un contur închis
5. Array e. Elimină o porțiune din obiectul selectat,

între două puncte
f. Realizează rotunjirea unui contur sau a

unui colț
C. ........................................................................... 10 puncte (5x2 puncte)

1. Meniul grafic Modify conține comenzile de desenare.
2. Multilinia nu poate fi tăiată cu comenzile Breack și Trim
3. Comenzile de cotare se află în meniuri distincte denumite Annotation, Dimension
sau Dimensions
4. Comanda Boundary crează un contur închis dacă obiectele componente se
intersectează.
5. Comanda AREA permite măsurarea suprafețelor delimitate de contururi închise

II. a). ........................................................................ 10 puncte (5x2 puncte)

1. Comanda pentru desenarea cu mâna liberă este......1).............
2. Caseta care conține lista cu modele de hașuri se deschide apăsând butonul .....2)..... al
comenzii Hatch.
3. Comanda .......3)...........se folosește pentru modificarea proprietăților obiectelor
existente.
4. Când un strat este ...............4).....toate obiectele din acest strat sunt invizibile pe
ecran.
5. Funcția ............5).......obligă cursorul să sară în punctul specificat.
254
II. b). ........................................................................................ 20 puncte
(5x4 puncte)
Comanda Layer deschide caseta Layer Properties Manager. Specificați următoarele:
1. Ce operație se realizează cu această comandă?
2. Ce reprezină notația 0 de la rubric Name?
3. Care este rolul căsuței New?
4. Ce proprietăți se pot stabili în cadrul casetei
5. Ce se realizează cu butoanene bec, soare, lacăt?
Realizați desenul din figura de mai jos respectând următoarele cerinte:
1. Formatul utilizat pentru întocmirea desenului va fi A4, portret

2. Creați straturile necesare (contur, axe, cote, hașura, traseu sectionare etc.)
3. Grosimea de 0,30 mm pentru liniile groase si 0.15mm pentru liniile subtiri
4. Hașurarea secțiunii
5. Cotarea desenului
255

A. 10 puncte
1 – a; 2 – b; 3 – a; 4 – b; 5 – c;
B. 10 puncte
1 – e; 2 – a; 3 – d; 4 – f; 5 – b ;
C. 10 puncte
1 – F ; 2 – A ; 3 – A ; 4 – F ; 5 – A;
a) 10 puncte
1). Sketch
2). Pattern
3). Ddmodify
4.) dezactivat( Off )
5). Object Snap
b) 20 puncte
1. Crearea straturilor pentru elemente plasate în diferite straturi.
2. Numele implicit al stratului inițial ( de bază), care nu sepoate șterge.
3. La apăsarea butonului New, în zona casetei apare un nou rând cu denumirea Layer 1,
strat care se va personaliza ulterior.
4. Propritățile care pot fi modificate sunt : culoarea, tipul de linie și grosimea liniei.
5. Controlează vizibilitatea straturilor. Becul activează/dezactivează, soarele –
înghețarea/ dezghețarea straturilor, lacătul – închiderea sau deschiderea straturilor.
256
1. Pentru stabilirea corectă a formatului și a unităților de măsură - 4 puncte

2. Pentru crearea straturilor necesare cu managerul de straturi (contur, axe,
cote, hasura, traseu sectionare etc.) – 4 puncte
3. Pentru desenarea piesei folosind comenzile din meniul Draw – 4 puncte
4. Pentru utilizarea, realizarea desenului a funcției Object Snap – 4 puncte
5. Pentru utilizarea corectă acomenzilor de editare - 4 puncte
6. Pentru hașurarea suprafețelor sectionate – 5 puncte
7. Pentru realizarea corectă a cotării piesei – 5 puncte
257
III. ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE INTEGRATĂ
Clasa: a XI-a
Modulul: Aplicații CAD
Tema: Cotarea desenelor

Obiective: Folosirea corectă a comenzilor de cotare.
Rezultate ale învățării:
Cunoştinţe
9.1.8. Cotarea desenelor în plan
Abilităţi
9.2.5. Stabilirea formatului și a unităților de măsură
9.2.9. Crearea straturilor și proprietățile acestora
9.2.10. Realizarea unui desen care poate avea elemente plasate în straturi diferite
9.2.13. Hașurarea suprafețelor secționate alegând tipul, orientarea și scara de
reprezentare
9.2.16. Realizarea cotării pieselor
Atitudini
9.3.2. Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme;
9.3.8. Respectarea conduitei în timpul realizării desenelor cu ajutorul programului
AutoCAD;
9.3.9. Interrelaţionarea în timpul realizării desenelor cu ajutorul programului AutoCAD;
Exerciții practice de cotare a desenelor în plan.

1. Să se stabilească dimensiunile paginii la formatul A3, peisaj şi să se stabilească
unitatea de măsură la milimetri.
2. Să se împartă formatul în 4 părți egale folosind 2 linii perpendilculare
3. Să se realizeze, în fiecare parte rezultată, câte una din figurile de mai jos (FIG 1-
4), utilizând comenzile de desenare învățate.
4. Să se creeze 3 straturi, pentru contur, pentru axe, respectiv pentru cote.
5. Pentru fiecare figură, se va realiza cotarea .
FIG. 1
258
FIG. 2
FIG. 3
FIG. 4
IV. EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE PREDARE – ÎNVĂȚARE- EVALUARE ONLINE
Activitatea cu tema Cotarea desenelor se poate desfășura în laboratorul de informatică,

în cadrul școlii, având la dispoziție resursele necesare (desktop/ laptop cu soft AutoCAD,
videoproiector, manual, auxiliare curriculare, tutoriale online), dar se poate desfășura și
online.
Dacă unitatea școlară deține o platformă educațională (precum ADSERVIO sau G SUITE) ,
atunci există posibilitatea interacțiunii cu elevii, atât sincron cât și asincron. Aceste
platform permit numeroase moduri de interacțiune ( întâlniri online, lecții interactive,
realizarea de teste , teme, etc)
Pentru modulul Aplicații CAD, de exemplu, folosind platforama G SUITE, se pot face
prezentări elevilor în cadrul unor ședințe Google Meet. Elevii pot urmări explicațiile și
prezentările profesorului privind utilizarea comenzilor.
259
Într-o ședință Google Meet, profesorul poate prezenta direct interfața AutoCAD și să
explice elevilor modul de lucru cu softul.
260
Există și posibilitatea folosirii unor tutoriale precum cele oferite pe diferite site-uri.
https://www.itlearning.ro/tutoriale-autocad-online-gratuite/
Elevii care nu dispun de softul AutoCAD urmări doar prezentările.

Elevii care dispun de softul AutoCAD pot lucra, în cadrul unei întâlniri Google Meet direct
cu comenzile, sub supravegherea și îndrumările profesorului.
261
EXEMPLUL 9
Calificarea profesională: 1. Tehnician mecatronist 2. Tehnician proiectant CAD 3. Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații 4.
Tehnician prelucrări mecanice 5. Tehnician transporturi 6. Tehnician prelucrări pe mașini cu comandă numerică 7. Tehnician construcții
navale 8. Tehnician prelucrări la cald
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul II LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ, clasa a IX-a
Rezultate ale învăţării (din Conţinuturi ale modului analizat Module și conţinuturi ale modulelor Justificare/ recomandări/
modulul de clasa a IX Conţinuturi corespunzătoare RI din clasa a X-a în care pot fi sugestii metodologice/
analizat) doar din perioada COVID preluate/integrate conținuturile din observații (după caz)
RI doar din perioada COVID coloana 2.
1 2 3 4
Modulul analizat: LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ
M3 ASAMBLĂRI MECANICE din clasa a
X-a
2.1.8. Pilirea metalelor 8. Pilirea metalelor 1.Noțiuni generale despre tehnologia Pilirea se poate utiliza și ca
(clasificarea pilelor, 8.1. Clasificarea pilelor; asamblării –operații pregătitoare operatie pregatitoate în
tehnologii de execuţie, 8.2. Tehnologia de execuţie a aplicate pieselor în vederea asamblării, vederea asamblării, astfel se
metode de control a operaţiei de pilire manuală a SDV-uri și utilaje necesare executării pot relua/integra/consolida RI
suprafeţelor prelucrate prin semifabricatelor; operațiilor pregătitoare, norme de aferente în conținutul operații
pilire, norme de securitate şi 8.3. Metode de pilire: protecție a mediului, NSSM specifice lor pregătitoare aplicate
sănătate în muncă) - după tipul mișcării (pilire operațiilor tehnologice pregătitoare pieselor în vederea
2.2.27 Pilirea manuală a transversală, longitudinală, executate în vederea asamblării. asamblării.
suprafeţelor circulară, în cruce);
2.2.28 Executarea - după tipul suprafeței (pilire Se va aloca un număr mai
controlului calităţii exterioară, interioară, convexă, mare de ore pentru
suprafeţelor prelucrate prin concavă); recuperarea conținuturilor și
pilire - după adaosul de prelucrare (pilire dobandirea rezultatelor
2.2.40 Utilizarea corectă a de degroșare, de finisare); învățării, fără a afecta
vocabularului comun şi a 8.4. Metode de control a parcurgerea conținuturilor
celui de specialitate suprafeţelor prelucrate prin pilire; aferente clasei a X-a.
2.2.41 Comunicarea/ 8.5. Norme de securitate şi
Raportarea rezultatelor sănătate în muncă specific
262
Activităţii profesionale operaţiei de pilire Sugestii metodologice:
desfăşurate - activităţi de documentare;
2.3.1- Respectarea - vizionări de materiale ;
cerințelor ergonomice la - problematizarea;
locul de muncă - demonstraţia;
2.3.2-Colaborarea cu - învăţarea prin
membrii echipei de lucru, în descoperire;
scopul îndeplinirii sarcinilor - activităţi practice;
de la locul de muncă - studii de caz;
2.3.3-Respectarea - activităţi bazate pe
prescripțiilor din desenul de comunicare şi relaţionare.
execuție la realizarea
pieselor prin operații de
lăcătușerie
2.3.4- Asumarea, în cadrul
echipei de la locul de muncă
a responsabilității pentru
2.3.5- Asumarea inițiativei
în rezolvarea unor probleme
2.3.6-Respectarea normelor
de securitate și sănătate în
muncă
M3 ASAMBLĂRI MECANICE din clasa X
2.1.9. Polizarea pieselor 9. Polizarea pieselor 1.Noțiuni generale despre tehnologia Polizarea este una din
(pietre de polizor, tipuri de 9.1. Lucrări care se execută prin asamblării –operații pregătitoare operațiile ce pot fi utilizate în
polizoare, metode de polizare; aplicate pieselor în vederea asamblării, vederea ajustării pieselor ce
verificare şi montare a 9.2. Polizoare: stabile şi portabile; SDV-uri și utilaje necesare executării urmează a fi asamblate,
pietrelor de polizor, 9.3. Metode de verificare şi operațiilor pregătitoare, norme de astfel se pot
tehnologia de execuţie, montare a pietrelor de polizor protecție a mediului, NSSM specifice relua/integra/consolida RI
norme de securitate şi 9.4. Tehnologia de execuţie a operațiilor tehnologice pregătitoare aferente în conținutul
sănătate în muncă) operaţiei de polizare; executate în vederea asamblării. operațiilor pregătitoare
2.2.29 Curăţarea de bavuri şi 9.5. Norme de securitate şi aplicate pieselor în vederea
impurităţi a suprafețelor și sănătate în muncă specific asamblării
muchiilor semiabricatelor operaţiei de polizare.
263
prin operația de polizare Se va aloca un număr mai
2.2.40 Utilizarea corectă a mare de ore pentru
vocabularului comun şi a recuperarea conținuturilor și
celui de specialitate dobandirea rezultatelor
2.2.41 Comunicarea/ învățării, fără a afecta
Raportarea rezultatelor parcurgerea conținuturilor
Activităţii profesionale aferente clasei a X-a.
desfăşurate
2.3.1- Respectarea Sugestii metodologice:
cerințelor ergonomice la - activităţi de documentare;
locul de muncă - vizionări de materiale ;
2.3.2-Colaborarea cu - problematizarea;
membrii echipei de lucru, în - demonstraţia;
scopul îndeplinirii sarcinilor - învăţarea prin
de la locul de muncă descoperire;
2.3.3-Respectarea - activităţi practice;
prescripțiilor din desenul de - studii de caz;
execuție la realizarea - activităţi bazate pe
pieselor prin operații de comunicare şi relaţionare.
lăcătușerie
muncă
M3 ASAMBLĂRI MECANICE din clasa X
2.1.10. Găurirea şi 10. Găurirea şi prelucrarea 1.Noțiuni generale despre tehnologia Găurirea se execută deseori în
prelucrarea găurilor găurilor asamblării –operații pregătitoare timpul asamblării, impusă
Găurirea (SDV – uri, maşini de 10.1. SDV – uri utilizate la găurire; aplicate pieselor în vederea asamblării, fiind de diferite situații: sunt
găurit, tehnologii de 10.2. Tipuri de maşini de găurit SDV-uri și utilaje necesare executării necesare găuri prin două sau
execuţie, metode de (stabile şi portabile); operațiilor pregătitoare, norme de mai multe piese ce au aceeași
264
control, cauzele apariţiei 10.3.Tehnologia de execuţie a protecție a mediului, NSSM specifice axa, sunt necesare găuri de
rebuturilor, norme de operaţiei de găurire; operațiilor tehnologice pregătitoare corecție. In această situație
securitate şi sănătate în 10.4. Prelucrarea găurilor prin: executate în vederea asamblării. se pot relua/integra/
muncă) teşire, lărgire, adâncire alezare consolida RI aferente în
Prelucrarea găurilor prin (SDV-uri, tehnologii de execuţie); conținutul operațiilor
alezare teşire, lărgire, 10.5. Metode de control a pregătitoare aplicate pieselor
adâncire (SDV – uri, alezajelor; în vederea asamblării
tehnologii de execuţie 10.6. Cauzele care conduc la
control, norme de securitate apariţia rebuturilor la operaţia de Se va aloca un număr mai
şi sănătate în muncă) găurire; mare de ore pentru
2.2.30- Executarea operaţiei 10.7. Norme de protecție a recuperarea conținuturilor și
de găurire a semifabricatelor mediului; dobandirea rezultatelor
2.2.31 Prelucrarea găurilor 10.8. Norme de securitate şi învățării, fără a afecta
prin alezare, teşire, lărgire, sănătate în muncă specifice parcurgerea conținuturilor
adâncire operaţiei de găurire. aferente clasei a X-a.
2.2.32 Controlul găurilor
metode de control, norme de Sugestii metodologice:
executare - activităţi de documentare;
2.2.33 Colectarea - vizionări de materiale ;
diferenţiată a deşeurilor - problematizarea;
rezultate în urma - demonstraţia;
prelucrărilor - învăţarea prin
2.2.40 Utilizarea corectă a descoperire;
vocabularului comun şi a - activităţi practice;
celui de specialitate - studii de caz;
2.2.41 Comunicarea/ - activităţi bazate pe
Raportarea rezultatelor comunicare şi relaţionare.
Activităţii profesionale
desfăşurate
2.3.1- Respectarea
cerințelor ergonomice la
locul de muncă
2.3.2-Colaborarea cu
membrii echipei de lucru, în
scopul îndeplinirii sarcinilor
265
de la locul de muncă
2.3.3-Respectarea
prescripțiilor din desenul de
lăcătușerie
muncă
2.3.7-Adoptarea unei
atitudini responsabile față de
protecția mediului.
M2- REPREZENTAREA ORGANELOR DE
MAȘINI din clasa X
2.1.11. Filetarea 11. Filetarea 2.Reprezentarea, cotarea și notarea Pentru reprezentarea,
- Elementele geometrice ale 11.1. Elementele geometrice ale filetelor și flanșelor cotarea și notarea filetelor
filetului, clasificarea filetelor filetului, clasificarea filetelor; 2.1. Reprezentarea și cotarea filetelor este necesară cunoașterea
2.1.1.Elementele caracteristice elementelor geometrice ale
ale filetelor; filetului și a tipurilor de
2.1.2. Reprezentarea filetelor; filete. Astfel se pot
2.1.3. Cotarea filetelor; relua/integra/consolida RI
2.1.4. Notarea filetelor. aferente în conținutul
elementelor caracteristice ale
filetelor.
Se va aloca un număr mai

mare de ore pentru
recuperarea conținuturilor și
dobandirea rezultatelor
266
învățării, fără a afecta
parcurgerea conținuturilor
aferente clasei a X-a.
Sugestii metodologice:
- activităţi de documentare;
- demonstraţia;
- studii de caz
- activităţi bazate pe
comunicare şi relaţionare;
M3- ASAMBLĂRI MECANICE din clasa X

2.1.11. Filetarea 11. Filetarea 1.Noțiuni generale despre tehnologia Filetarea manuală este o
-Filetarea manuală 11.2. Filetarea manuală exterioară asamblării –operații pregătitoare operație secundară intalnită
exterioară (SDV-uri, (SDV-uri, tehnologie de execuţie, aplicate pieselor în vederea asamblării, în procesul de asamblare,
tehnologie de execuţie, metode de control); SDV-uri și utilaje necesare executării ceea ce va permite
metode de control, norme 11.3. Filetarea manuală interioară operațiilor pregătitoare, norme de relua/integra/consolida RI
de securitate şi sănătate în (SDV-uri,tehnologie de execuţie, protecție a mediului, NSSM specifice aferente în conținutul
muncă) metode de control); operațiilor tehnologice pregătitoare operațiilor pregătitoare
- Filetarea manual interioară, 11.4. Norme de protecție a executate în vederea asamblării. aplicate pieselor în vederea
(SDV-uri, tehnologie de mediului; asamblării
execuţie, metode de control, 11.5. Norme de securitate şi
norme de securitate şi sănătate în muncă specifice
sănătate în muncă) operaţiei de filetare. Se va aloca un număr mai
2.2.34- Alegerea SDV-urilor mare de ore pentru
necesare filetării, în funcție recuperarea conținuturilor și
de elementele geometrice dobandirea rezultatelor
ale filetului învățării, fără a afecta
2.2.35 Executarea manuală a parcurgerea conținuturilor
filetelor exterioare aferente clasei a X-a.
2.2.36 Executarea
controlului calității filetelor Sugestii metodologice:
exterioare realizate - activităţi de documentare;
2.2.37 Executarea manuală - vizionări de materiale ;
a filetelor interioare - problematizarea;
2.2.38 Executarea - demonstraţia;
267
controlului calității filetelor - învăţarea prin
interioare realizate descoperire;
2.2.40 Utilizarea corectă a - activităţi practice;
vocabularului comun şi a - studii de caz;
celui de specialitate - activităţi bazate pe
2.2.41 Comunicarea/ comunicare şi relaţionare;
Activităţii profesionale
desfăşurate
2.3.1- Respectarea
cerințelor ergonomice la
locul de muncă
2.3.2-Colaborarea cu
membrii echipei de lucru, în
scopul îndeplinirii sarcinilor
de la locul de muncă
2.3.3-Respectarea
lăcătușerie
muncă
2.3.7-Adoptarea unei
atitudini responsabile față de
protecția mediului.
268
M3- ASAMBLĂRI MECANICE din clasa X
2.1.12 Documentația 12. Fișa tehnologică (întocmirea 1.Noțiuni generale despre tehnologia Fișa tehnologică se regăsește
tehnologică utilizată în fișei tehnologice după desenul de asamblării-documentația tehnologică în documentele de realizare a
atelierul de lăcătușerie( fișa execuție al piesei, informațiile necesară realizării operației de operaților de asamblare.
tehnologică) tehnologice la nivelul operației). asamblare. Astfel se pot
2.2.39 Utilizarea relua/integra/consolida RI
documentației aferente în conținutul
tehnice/tehnologice pentru documentației tehnologice
executarea operațiilor de necesare realizării operațiilor
lăcătușerie generală de asamblare.
2.2.40 Utilizarea corectă a
vocabularului comun şi a Se va aloca un număr mai
celui de specialitate mare de ore pentru
2.3.2-Colaborarea cu recuperarea conținuturilor și
membrii echipei de lucru, în dobandirea rezultatelor
scopul îndeplinirii sarcinilor învățării, fără a afecta
de la locul de muncă parcurgerea conținuturilor
2.3.3-Respectarea aferente clasei a X-a.
execuție la realizarea Sugestii metodologice:
pieselor prin operații de - activităţi de documentare;
lăcătușerie - demonstraţia;
- activităţi practice;
- studii de caz;
- activităţi bazate pe
comunicare şi relaţionare.
269
II INSTRUMENT DE EVALUARE SUMATIVĂ
În proiectarea testului se va avea în vedere adresarea nivelelor cognitive din taxonomia

Bloom-Anderson revizuită.
Domeniul de pregătire profesională: Mecanica

Calificarea profesională:Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații
Anul de studiu:clasa a IX-a
Modulul: Lăcătușerie generală
URÎ 2. Realizarea pieselor prin operaţii de lăcătușerie generală
Cunoștințe
2.1.8. Pilirea metalelor (clasificarea pilelor, tehnologii de execuţie, metode de control
a suprafeţelor prelucrate prin pilire, norme de securitate şi sănătate în muncă)
2.1.9. Polizarea pieselor (pietre de polizor, tipuri de polizoare, metode de verificare
şi montare a pietrelor de polizor, tehnologia de execuţie, norme de securitate şi
sănătate în muncă)
2.1.10. Găurirea şi prelucrarea găurilor
Găurirea (SDV – uri, maşini de găurit, tehnologii de execuţie, metode de control,
cauzele apariţiei rebuturilor, norme de securitate şi sănătate în muncă)
2.1.11. Filetarea
- Elementele geometrice ale filetului, clasificarea filetelor.
-Filetarea manuală exterioară (SDV-uri, tehnologie de execuţie, metode de control, norme
de securitate şi sănătate în muncă)
Abilități
2.2.27 Pilirea manualăa suprafețelor.
2.2.34 Alegerea SDV-urilor necesare filetării, în funcție de elementele geometrice ale
filetului.
2.2.35 Executarea filetelor exterioare.
2.2.39. Utilizarea documentației tehnice/tehnologice pentru executarea operațiilor de
lăcătușerie.
2.2.40.Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate.
Atitudini
2.3.5.Asumarea unor inițiative în rezolvarea unor probleme
2.3.6.Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă

1. elevul să interpreteze corect documentația tehnică.
2. elevul să utilizeze terminologie de specialitate.
3. elevul să utilizeze informațiile teoretice în vederea realizării unui produs.
4. elevul să identifice soluții practice specifice calificării.
270

A. 10 puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1-5) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
1. Pilirea de finisare se execută cu pile:

a) aspre ;
b) bastarde;
c) dublu fine ;
d) semifine.
2. Unghiul la vârf al burghiului, pentru gaurirea materialelor moi este

a) 80-900;
b) 116-1180 ;
c) 130-1400;
d) 140-1500.
3. Pentru filetarea exterioară se foloseste

a) burghiu;
b) filieră ;
c) pila;
d) tarod.
4. Piatra de polizor execută o mișcare

a) de apăsare ;
b) de rotație;
c) plan-paralela;
d) rectilinie.
5. . Fişa tehnologică este:

a) criteriu de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie
b) document utilizat la planificarea activităţilor specifice locului de muncă;
c) metodă de integrare sistemică a întreprinderii;
d) modalitate de planificare a necesarului de material.
B. 10 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate operații tehnologice de prelucrare, iar
în coloana B sunt enumerate scule aferente.
Scrieți, pe foaia cu răsunsuri, asocierile corecte dintre cifrele corespunzătoare operației
de prelucrare din coloana A şi literele corespunzătoare sculelor utilizate din coloana B.
271
A – Operații tehnologice de prelucrare B- scule utilizate
1. alezarea a. alezor
2. filetarea b. burghiu
3. gaurirea c. clește
4. pilirea d. daltă
5. polizarea e. filieră
f. piatră de polizor
g. pila
C. 10 puncte
12. Pilele cu dantură dublă servesc la pilirea metalelor cu duritate mare.
13. Între flanșa și piatra de polizor se vor așeza garnituri din otel.
14. Mașinile de găurit în coordonate sunt mașini portabile.
15. La operația de pilire, pila execută o mișcare plan-paralelă.
16. Filetul este un canal elicoidal dispus pe o suprafață cilindrică sau conică, interioară
sau exterioară.

.
8 puncte
1. Dispozitivele pentru prinderea burghielor cu coada conică în axul mașinii de găurit se
numesc reducții ___(1)____
2. Tarozii sunt scule așchietoare folosite la ______(2)____ interioara.
3. La polizoare există apărătoare. Acestea protejează _____(3)______.
4. Pilirea de degroșare este operația de îndepărtare a celei mai mari părți din
_____(4)______de prelucrare.
II.2. Având reprezentat următorul filet, specificați tipul filetului: 8 puncte
a. După sensul de înfășurare

b. După numărul de începuturi
c. După forma piesei
d. După poziția pe piesă
272
II.3 În figura de mai jos este reprezentat un burghiu elicoidal.
a) Precizați cum se numește dispozitivul de fixare a burghiului .Argumentează răspunsul

dat. 3 puncte
b) Indicați denumirea părților burghiului numerotate de la 1 la 5. 5 puncte
c) Specificați mișcările simultane pe care le execută burghiul ]n timpul operației de
găurire.
6 puncte
Realizați un eseu structurat în care să descrieți realizarea manuală a unui filet

exterior cu lungimea de 10 mm dintr-o bară de oțel OL 37, diametrul de 10 mm și
lungimea de 100 mm.
Veți avea în vedere următoarele cerințe
1. Indicați SDV-urile necesare.
2. Prezentați modul în care pregătiți piesa în vederea filetării.
3. Descrieți tehnologia manuală de realizare a filetului.
4. Indicați o metodă de control a filetului
5. Enumerați NSSM-uri ce trebuie respectate.
273

A. 10 puncte
1 – c; 2 – a; 3 – b; 4 – b; 5 - b.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte2. puncte.
B. 10 puncte
1 – a; 2 – e; 3 – b; 4- g; 5 – f.
C. 10 puncte
1 – A; 2 – F 3 – F; 4 – F; 5 - A.
II.1 8 puncte
1- conice ; 2-filetarea ;3-muncitorul; 4-adaosul.
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect
II.2 8 puncte
a-filet pe dreapta; b- doua inceputuri; c- suprafata cilindrica; d- filet exterior
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte2 puncte. Pentru răspuns incorect
II.3 14 puncte
a mandrina
Pentru răspuns corect și complet se acordă 3 puncte
b 1-varful burghiului; 2-partea utila; 3- corp; 4-antrenor; 5-coada
c mișcare de rotatie in jurul propriei axe si miscare de avans in lungul axei
274
1 5 puncte
Scule: filieră, pilă, ac de trasat, piatra de polizor, etc
Dispozitive: menghina, portfiliera
Verificatoare : subler, calibru inel
Pentru oricare răspuns corect se acordă câte.1punct.Pentru răspuns incorect sau lipsa
2. 5 puncte
-se teșește capătul tijei , se verifică diametrul, se trasează lungimea filetului de 10 mm .
Pentru răspuns corect și complet se acordă 5 puncte. Pentru răspuns incomplet se acordă
3puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
3. 8 puncte
- se fixează bara în menghina;
-se fixează filiera în portfilieră;
-se așează și se centrează filiera pe capătul tijei;
-se rotește și se apasă ușor filiera in sensul de așchiere 2-3 rotații, iar dupa urmează ½
rotație in sens invers pentru ruperea așchiilor.
4puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
4. 2 puncte
Verificarea se face cu calibre inel filetate.
Pentru răspuns corect și complet se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
răspunsului se acordă 0 puncte
5. 5 puncte
-așchiile se îndepărtează cu perii;
-sculele și pisele se ung și se răcesc;
-suporții de prindere trebuie să fie în perfectă stare de funcționare;
-sculele nu trebuie să fie suprasolicitate pentru a se evita distrugerea lor.
3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
Pentru utilizarea corectă a limbajului de specialitate se acordă 5 puncte
275
III. EXEMPLU DE ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE INTEGRATĂ
Rezultatele învățării din clasa a X-a vizate
6.1.1. Noțiuni generale despre tehnologia asamblării (structura procesului tehnologic

de asamblare, documentația tehnologică necesară realizării operației de asamblare,
metode de asamblare, precizia de prelucrare și asamblare, operații pregătitoare aplicate
pieselor în vederea asamblării, SDV-uri și utilaje necesare executării operațiilor
pregătitoare, norme de protecție a mediului, NSSM specifice operațiilor tehnologice
pregătitoare executate în vederea asamblării)
6.2.2. Alegerea SDV- urilor/utilajelor necesare executării operațiilor pregătitoare aplicate
pieselor în vederea asamblării
6.2.3. Utilizarea SDV- urilor/utilajelor în vederea executării operațiilor pregătitoare
aplicate pieselor în vederea asamblării
6.3.1 Colaborarea cu membrii echipei de lucru in scopul indeplinirii sarcinilor de la locul
de muncă
6.3.6 Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme
Rezultatele învățării din clasa a IX-a integrate
2.1.8 Pilirea metalelor (clasificarea pilelor, tehnologii de execuţie, metode de control

a suprafeţelor prelucrate prin pilire, norme de securitate şi sănătate în muncă);
2.2.27 Pilirea manuală a suprafetelor;
2.2.28 Executarea controlului calităţii suprafeţelor prelucrate prin pilire;
2.2.40 Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate ;
2.2.41 Comunicarea/Raportarea rezultatelor activităţii profesionale desfăşurate;
de muncă;
2.3.5 Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor problem.
Conținuturi
Operații pregătitoare aplicate pieselor în vederea asamblării, SDV-uri și utilaje

necesare executării operațiilor pregătitoare, norme de protecție a mediului, NSSM
specifice operațiilor tehnologice pregătitoare executate în vederea asamblării.
Pilirea
Tip de activitate: predare-învățare
Metoda: Exprimare grafică a conexiunilor de idei.
Metoda poate fi folosită pentru :
-activități de predare –învățare;
-activități de fixare a cunoștințelor;
-activități de evaluare.
Descrierea metodei
- In hexagonul central se indică tema studiată;
- In hexagoanele poziționate in jurul temei centrale sunt indicate ideile
principale care definesc tema centrală;
- Li se solicită elevilor dezvoltarea fiecărei idei , indicânduli-se sursele
bibliografice sau permitânduli-se accesul la Internet;
- După completarea fișei de lucru, se dezbate modul de realizare prin
conversații dirijate și li se solicită elevilor să facă eventuale completări.
276
Beneficii
Folosirea acestei metode va permite elevului să realizeze o grupare a
conținuturilor învățării într-o formă structurată care să conducă la dobândirea RI .
Stimulează participarea individuală activă a elevilor la propria lor formare, încurajează
documentarea, selectarea și gruparea informațiilor după niște criterii clare.
Desfășurarea activității
1.Profesorul anunța tema discutată;
2. Explică în ce constă această metodă;
3. Pune la dispoziția elevilor o fișă de lucru în care sunt evidențiate direcțiile principale
ale parcusului didactic și se solicită elevilor să dezvolte schema;
4. Elevii completează schema și o prezintă colegilor care intervin și propun îmbunătățiri;
5. Profesorul pune la dispoziția elevilor surse bibliografice (manual, fisă suport, acces la
internet).
FIȘĂ DE LUCRU
277
EXEMPLU DE ACTIVITATE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE ONLINE.
Rezultatele învățării din clasa a X-a vizate
6.1.1. Noțiuni generale despre tehnologia asamblării (structura procesului tehnologic

de asamblare, documentația tehnologică necesară realizării operației de asamblare,
metode de asamblare, precizia de prelucrare și asamblare, operații pregătitoare aplicate
pieselor în vederea asamblării, SDV-uri și utilaje necesare executării operațiilor
pregătitoare, norme de protecție a mediului, NSSM specifice operațiilor tehnologice
pregătitoare executate în vederea asamblării)
6.2.2. Alegerea SDV- urilor/utilajelor necesare executării operațiilor pregătitoare aplicate
pieselor în vederea asamblării
6.2.3. Utilizarea SDV- urilor/utilajelor în vederea executării operațiilor pregătitoare
aplicate pieselor în vederea asamblării
de muncă
Rezultatele învățării din clasa a IX-a integrate
2.1.8 Pilirea metalelor (clasificarea pilelor, tehnologii de execuţie, metode de control

a suprafeţelor prelucrate prin pilire, norme de securitate şi sănătate în muncă)
2.2.27 Pilirea manuală a suprafetelor
2.2.28 Executarea controlului calităţii suprafeţelor prelucrate prin pilire
2.2.40 Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate
2.2.41 Comunicarea/Raportarea rezultatelor activităţii profesionale desfăşurate
de muncă
Conținuturi
Operații pregătitoare aplicate aplicate pieselor în vederea asamblării, SDV-uri și

utilaje necesare executării operațiilor pregătitoare, norme de protecție a mediului, NSSM
specifice operațiilor tehnologice pregătitoareexecutate in vederea asamblării.
Pilirea
FIȘA DE LUCRU
Prin pilire se îndepărtează rupturile, bavurile și neregularitățile suprafețelor

pieselor ce urmează a fi asamblate.
In fișa de mai jos dezvoltați conținuturile, (după modelul de la clasificări)

utilizând manualul școlar sau prezentarea ce se deschide accesând link-ul
https://documente.net/document/0lectie-ael-pilirea-metalelor.html
Astfel :
-definiți operația de pilire;

-clasificați pilele după mai multe criterii, conform modelului indicat;
278
-indicați caracteristicile pilelor;
- descrieți tehnologia de realizare a pilirii manuale în care să evidențiati pregătirea,
execuția propriu-zisă și conrolul;
- indicați aspecte pe care le considerați relevante în ceea ce privește pilirea mecanică
(clasificarea mașinilor de pilit, mișcari executate în vederea pilirii suprafețelor, control,
etc);
-enumerați norme de sănătate și securitate în muncă specifice operației de pilire.
279
EXEMPLUL 10
Calificarea profesională: Mecanic auto
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul I MĂSURĂRI TEHNICE, clasa a X-a
Rezultate ale învăţării (din Conţinuturi ale modului analizat Module și conţinuturi ale Justificare/ recomandări/ sugestii
modulul de clasa a X analizat) Conţinuturi corespunzătoare RI modulelor din clasa a XI-a metodologice/ observații (după caz)
RI doar din perioada COVID doar din perioada COVID în care pot fi
preluate/integrate
2.
1 2 3 4
Modulul analizat Modulul I Măsurări tehnice clasa a X-a, învățământ profesional
M2-MENTENANTA
AUTOMOBILULUI clasa a
XI-a învățământ
profesional
Cunoștințe 3.8 Mijloace de măsurat și 2. Diagnosticarea Conţinuturile corespunzătoare RI
4.1.2 Mijloace de măsurare şi verificat mărimi electrice automobilelor: analizate din cls. a X-a pot fi
control utilizate pentru 3.8.1. Aparate analogice pentru 2.1.Sisteme de diagnoză integrate in modulul Mentenanța
realizarea pieselor conform măsurarea mărimilor electrice din construcția automobilului din clasa a XI-a, întrucât
documentației tehnice (principiul general de funcționare, automobilului în cadrul diagnosticării automobilelor
Abilități domenii de măsurare) 2.2.Mijloace utilizate la sunt vizați și parametri electrici. Astfel,
4.2.6.Selectarea mijloacelor 3.8.2. Aparate digitale pentru controlul tehnic si de deși sistemele și metodele pentru
de măsurare și control specifice măsurarea mărimilor electrice identificare a anomaliilor diagnosticarea automobilelor sunt
pentru fiecare din mărimile (tipuri constructive, domenii de in funcționarea specifice, se pot relua și consolida RI
tehnice măsurate măsurare) automobilelor specifice Mijloacelor de măsurat și
4.2.7. Utilizarea mijloacelor 3.8.3. Multimetre analogice si 2.3. Metode si proceduri verificat mărimi electrice din anul
de măsurare și control pentru numerice de testare a automobilului anterior.
mărimi electrice (intensitatea 3.8.4. Măsurarea intensității (in mers si in staționare) Exemple: la diagnosticarea instalației de
curentului electric, curentului electric : 2.4.Norme de sănătatea si pornire\alimentare cu energie electrică
tensiunea electrică, rezistența unități de măsură, aparate pentru securitatea muncii se pot relua noțiunile anterioare legate
280
electrică, puterea electrică, măsurarea intensității, : 2.5.Aplicații practice: de măsurarea curentului electric și a
energia electrică) ampermetre de curent continuu, -utilizarea sistemelor de tensiunii electrice. Aceste noțiuni pot fi
4.2.8. Corelarea aparatului de ampermetre de curent alternativ, diagnoză ale automobilului consolidate și la orele de instruire
măsură cu mărimea de măsurat multimetre analogice sau digitale, -lucrări practice de practică.
si cu domeniul de variație al montarea ampermetrelor in control, verificarea Se recomandă sistematizarea
mărimii de măsurat; circuit, extinderea domeniului de măsurarea și evaluarea conținuturilor, practicarea unor metode
4.2.9. Realizarea montajelor măsurare la ampermetre. stării tehnice a unui bazate pe cercetare și creativitate,
de măsurare; 3.8.5. Măsurarea tensiunii automobil conform urmărind
4.2.10. Efectuarea de măsurări electrice : schemelor de echilibrul între teorie (noțiuni/concepte
pentru mărimile electrice care unități de măsură; ; metode de diagnosticare și relevante) și practică
caracterizează un circuit măsurare, aparate pentru procedurilor specifice de (aplicații/rezultate),
electric: măsurarea tensiunii: voltmetre de testare; managementul eficient al timpului și al
măsurarea intensității tensiune continua, voltmetre de resurselor, alternarea activităților
curentului electric; tensiune alternativa, multimetre frontale cu cele individuale, atribuirea
măsurarea tensiunii electrice; analogice sau digitale, montarea unor sarcini de lucru bazate pe
Atitudini voltmetrelor in circuit, extinderea motivația elevilor,
4.3.3. Colaborarea cu membrii domeniului de măsurare la având caracter deschis, cu soluții
echipei de lucru, în scopul voltmetre. multiple.
îndeplinirii sarcinilor de la 3.8.6. Măsurarea rezistentei Privind evaluarea se recomandă metode
locul de muncă; electrice: unități de măsură, alternative de evaluare (de ex.
4.3.4. Asumarea inițiativei în metode de măsurare, aparate formulare online, fișe de autoevaluare și
rezolvarea unor probleme; pentru măsurarea rezistentei: alte materiale elaborate de elevi,
4.3.5. Asumarea, în cadrul ohmetre analogice sau digitale, inclusiv cu documentare de pe internet
echipei de la locul de muncă, a megaohmetre, multimetre și probe practice, în cadrul orelor de
responsabilității pentru sarcina analogice sau digitale. instruire practică).
de lucru primită;
4.3.6. Respectarea normelor 3.9. Norme de SSM, de protecția
de securitate la locul de mediului si PSI specifice operațiilor
muncă, precum și a normelor de măsurare si control
de prevenire și stingere a
incendiilor;
281
II INSTRUMENT DE EVALUARE INIȚIALĂ
II.a. -varianta la clasă, față în față

Anul de studiu: clasa a XI-a, învățământ profesional
Modulul: M2-Mentenanța automobilului
Modulul vizat de evaluarea inițială: Măsurări tehnice (M1, clasa a X-a)
Modalitatea de aplicare: la clasa (față în față)
Cunoștințe
documentației tehnice
Abilități
tehnice măsurate,
4.2.7. Utilizarea mijloacelor de măsurare și control pentru mărimi electrice (intensitatea
curentului electric, tensiunea electrică, rezistența electrică, puterea electrică, energia
electrică)
4.2.9. Corelarea aparatului de măsură cu mărimea de măsurat si cu domeniul de variație
al mărimii de măsurat; Verificarea stării de funcționare a aparatelor de măsură, în
conformitate cu cartea tehnică și normele de securitate a muncii;
mărimii măsurate și de domeniul de variație al acesteia;
4.2.11. Decodificarea simbolurilor folosite pentru marcarea aparatelor de măsurat;
4.2.12. Selectarea mijloacelor de măsurare și control pentru fiecare dintre mărimile
electrice care caracterizează un circuit electric;
4.2.13. Realizarea montajelor de măsurare;
4.2.14. Efectuarea de măsurări pentru mărimile electrice care caracterizează un circuit
electric: măsurarea intensității curentului electric, măsurarea tensiunii electrice,
măsurarea energiei electrice
 Identificarea nivelului achizițiilor inițiale ale elevilor în termeni de competențe, în
vederea asigurării demersului educativ pentru etapa următoare
 Crearea unei punți de legătură între starea actuală și cea viitoare în vederea
raportării performanțelor elevilor în termeni de progres
 Crearea premiselor pentru elaborarea planurilor remediale în vederea aplicării
acestora pentru susținerea învățării viitoare
282
A. 15 puncte (5*3puncte)
Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, litera corespunzătoare răspunsului corect :
1. Voltmetrul este un aparat electric ce măsoară:

a. intensitatea curentului electric
b. rezistența electrică
c. tensiunea electrică
d. energia electrică
2. Unitatea de măsură a energiei electrice se numește:

a. joule
b. Kwatt
c. watt
d. ohm
3. Ohmetrul se folosește pentru a măsura:

a. intensitatea curentului electric
b. rezistența electrică
c. tensiunea electrică
d. energia electrică
4. Pentru măsurarea curentului electric continuu de valori mici se folosesc:

a. milivoltmetrul
b. galvanometrul
c. wattmetrul
d. voltmetrul.
5. Rezistențele adiționale folosite la extinderea domeniilor de măsurare ale

aparatelor electrice sunt :
a. părți fixe ale aparatelor electrice
b. elemente auxiliare ale aparatelor electrice
c. părți mobile ale aparatelor electrice
d. elemente de suspensie ale aparatelor electrice
283
B. 15 puncte (5*3puncte)
Transcrieți, pe foaia cu răspunsuri, cifra corespunzătoare fiecărui enunț și notați în

dreptul acesteia A sau F după cum apreciați că enunțul este adevărat sau fals:
1. Ohmul este unitatea de măsură pentru rezistența electrică

2. Puterea electrică este energia primită sau cedată de un sistem electric în
unitatea de timp
3. Ohmul este unitate fundamentală în SI
4. Puntea Wheatstone e formată din două rezistențe electrice, o sursă de
curent și un galvanometru
5. La măsurarea rezistențelor electrice montajul amonte are voltmetrul legat
înaintea ampermetrului, iar montajul aval are voltmetrul legat în urma
ampermetrului
2. SUBIECTUL II 30 puncte
A 15 puncte (5*3puncte)
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate simboluri ale unor aparate electrice,
iar în coloana B tipurile de aparate electrice simbolizate astfel.
A. simboluri B. tip aparat
a. feromagnetic
1.
b. de inducție
2.
c. electrodinamic
3.
d. ferodinamic
4.
e. magnetoelectric
5.
f. electrostatic
B 15 puncte (10*1,5puncte)

a) Puterea ……………. se poate măsura direct cu aparate numite varmetre.
b) În curent alternativ wattmetrul măsoară puterea ……….
c) Rezistenţa proprie a unui ampermetru este foarte ……..
d) Aparatele …………. funcţionează numai în curent continuu.
e) Pentru a extinde de ….. ori limita de măsurare a unui ampermetru este necesar un ….
cu rezistenţa de 9 ori mai ……. decât rezistenţa aparatului.
f) Pentru ca precizia de măsurare a tensiunii să fie cât mai mare, rezistenţa internă a ……
trebuie să fie foarte ...........
g) Metoda ampermetrului şi voltmetrului este o metodă . ….…..de măsurare a rezistenţelor
electrice.
284
SUBIECTUL III 30 puncte (5*6puncte)
1. Definiți legea lui Ohm.

2. Cum se conectează în circuit voltmetrele
3. Enumerați avantajele aparatelor magnetoelectrice
4. Clasificați aparatele electrice după principiul lor de funcționare
5. Enumerați dezavantajele aparatelor feromagnetice
SUCCES!
285

A. 15 puncte
1 – c; 2 –a; 3 – b; 4- b; 5-b.
B. 15 punct e
Identificarea valorii de adevăr a afirmaţiilor: 1 – A; 2 – A; 3 – F; 4 - F; 5 - A.
A. 15 puncte
Asocierile corecte: 1 – c; 2 –e; 3 – a; 4- b; 5-d.
B. 15 puncte
Completare: a) reactivă; b) activă; c) mică; d) magnetoelectrice; e) 10; șunt; mică; f)
voltmetrului; mare; g) indirectă.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1,5 puncte.
1. Legea lui Ohm U=IR

2. Cum se conectează în circuit voltmetrele: în paralel
286
3. Avantajele aparatelor magnetoelectrice: sensibilitate mare, precizie mare, consum
propriu redus
4. Clasificare aparate electrice după principiul lor de funcționare: magnetoelectrice,
feromagnetice, ferodinamice, electrodinamice, de inducție
5. Dezavantajele aparatelor feromagnetice: consum propriu mare, scară gradată
neuniform, sensibilitate redusă, indicațiile depind de câmpurile magnetice
exterioare
parțial corect sau incomplet se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
287
II. b. -Instrument de evaluare inițială, varianta online
Anul de studiu: clasa a XI-a, învățământ profesional
Modulul: M2-Mentenanța automobilului
Modulul vizat de evaluarea inițială: Măsurări tehnice (M1, clasa a X-a)
Modalitatea de aplicare: test online
Cunoștințe

Abilități
tehnice măsurate,
4.2.8. Utilizarea mijloacelor de măsurare și control pentru mărimi electrice (intensitatea
electrică)
4.2.15. Corelarea aparatului de măsură cu mărimea de măsurat si cu domeniul de variație
al mărimii de măsurat; Verificarea stării de funcționare a aparatelor de măsură, în
conformitate cu cartea tehnică și normele de securitate a muncii;
mărimii măsurate și de domeniul de variație al acesteia;
4.2.17. Decodificarea simbolurilor folosite pentru marcarea aparatelor de măsurat;
4.2.18. Selectarea mijloacelor de măsurare și control pentru fiecare dintre mărimile
electrice care caracterizează un circuit electric;
4.2.19. Realizarea montajelor de măsurare;
electric: măsurarea intensității curentului electric, măsurarea tensiunii electrice,
măsurarea energiei electrice
 Identificarea nivelului achizițiilor inițiale ale elevilor în termeni de competențe, în

288
Modalitatea de aplicare și utilizare a testului:
În cadrul orei online, profesorul prezintă pe scurt elevilor testul inițial, explicându-le
importanța legăturilor între ceea ce cunosc deja și ceea ce vor învăța.
Profesorul precizează și modalitățile de a răspunde la întrebările din formular: toate

întrebările au cel puțin un răspuns corect, pot exista întrebări cu mai multe răspunsuri
corecte, există o întrebare de tip grilă, în care elevul trebuie să marcheze căsuțele cu
asocierile corecte, există întrebări la care elevii trebuie să completeze cuvântul care
lipsește sau să formuleze un răspuns scurt.
După finalizarea testului, elevul poate vedea răspunsurile corecte având astfel un
feedback imediat fără a fi nevoie de intervenția profesorului.
După finalizarea testului, profesorul poate, utilizând instrumentele googleforms, nu

doar să vizualizeze fiecare test, ci să vadă statisticile ce includ rata de răspuns corect la
fiecare întrebare. Astfel, profesorul va știi ce noțiuni nu au fost însușite de către elevi,
unde sunt necesare reluări sau aprofundări ale materiei.
Instrumentul de evaluare inițială on-line, realizat în platforma google classroom, poate

fi accesat cu link-ul:
https://forms.gle/erasar1wdPQiiPq98
În continuare este prezentat testul așa cum îl văd elevii, prin capturi de ecran.
289
290
291
292
293
Conținutul testului și baremul de evaluare şi notare:
1. Voltmetrul este un aparat electric ce măsoară:

a) intensitatea curentului electric
b) rezistența electrică
c) tensiunea electrică
d) energia electrică
2. Unitatea de măsură a energiei electrice se numește:

a) joule
b) Kwatt
c) watt
d) ohm
3. Ohmetrul se folosește pentru a măsura:

a) intensitatea curentului electric
b) rezistența electrică
c) tensiunea electrică
d) energia electrică
4. Pentru măsurarea curentului electric continuu de valori mici se folosesc:

a) milivoltmetrul
b) galvanometrul
c) wattmetrul
d) voltmetrul.
5. Rezistențele adiționale folosite la extinderea domeniilor de măsurare ale aparatelor

electrice sunt :
a) părți fixe ale aparatelor electrice
b) elemente auxiliare ale aparatelor electrice
c) părți mobile ale aparatelor electrice
d) elemente de suspensie ale aparatelor electrice
6. Ohmul este unitatea de măsură pentru rezistența electrică

1. A
2. F
7. Puterea electrică este energia primită sau cedată de un sistem electric în unitatea
de timp
1. A
2. F
8. Ohmul este unitate fundamentală în SI
1. A
2. F
294
9. Puntea Wheatstone e formată din două rezistențe electrice, o sursă de curent și un
galvanometru
1. A
2. F
10. La măsurarea rezistențelor electrice montajul amonte are voltmetrul legat

înaintea ampermetrului, iar montajul aval are voltmetrul legat în urma ampermetrului
1. A
2. F
11. Asociați corespunzător simbolurile unor aparate electrice cu tipurile de aparate

electrice simbolizate
A. simboluri B. tip aparat

a. feromagnetic
1.
b. de inducție
2.
c. electrodinamic
3.
d. ferodinamic
4.
e. magnetoelectric
5.
f. electrostatic
12. Puterea ……………. se poate măsura direct cu aparate numite varmetre.

13. În curent alternativ wattmetrul măsoară puterea ……….
14. Rezistenţa proprie a unui ampermetru este foarte ……..
15. Aparatele …………. funcţionează numai în curent continuu.
16. Pentru a extinde de ….. ori limita de măsurare a unui ampermetru este necesar un ….
cu rezistenţa de 9 ori mai ……. decât rezistenţa aparatului.
17. Pentru ca precizia de măsurare a tensiunii să fie cât mai mare, rezistenţa internă a
…… trebuie să fie foarte ...........
18. Metoda ampermetrului şi voltmetrului este o metodă . ….…..de măsurare a
rezistenţelor electrice.
19. Definiți legea lui Ohm
20. Cum se conectează în circuit voltmetrele
21. Enumerați avantajele aparatelor magnetoelectrice
22. Clasificați aparatele electrice după principiul lor de funcționare
23. Enumerați dezavantajele aparatelor feromagnetice
295
Se acordă 10 puncte din oficiu

1c ....3puncte
2a....3puncte
3b....3puncte
4b....3puncte
5b....3puncte
6A....3puncte
7A....3puncte
8F....3puncte
9F....3puncte
10A....3puncte
11. Asocierile corecte: 1 – c; 2 –e; 3 – a; 4- b; 5-d.
12....reactivă...1punct
13....activă...1punct
14...mică...1punct
15....magnetoelectrice....1punct
16...10...3puncte
....șunt..2puncte
...mică...2 puncte
17... voltmetrului... 1punct
...mare.....2puncte
18....indirectă...1punct
19.... U=I*R...6puncte
20....in paralel... 6puncte
21....Avantajele aparatelor magnetoelectrice: sensibilitate mare, precizie mare, consum
propriu redus .. 6puncte (câte două puncte pentru fiecare avantaj precizat)
22...Clasificare aparate electrice după principiul lor de funcționare: magnetoelectrice,
feromagnetice, ferodinamice, electrodinamice, de inducție 6puncte (câte două puncte
pentru fiecare tip precizat, maxim 6puncte)
23... Dezavantajele aparatelor feromagnetice: consum propriu mare, scară gradată
neuniform, sensibilitate redusă, indicațiile depind de câmpurile magnetice exterioare
6puncte (câte două puncte pentru fiecare tip precizat, maxim 6puncte)
TOTAL 90 puncte+10 puncte din oficiu =100 PUNCTE
296
III ACTIVITATE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE INTEGRATĂ
Exemplu activitate de predare-învăţare-evaluare
Metoda didactică utilizată: „Metoda grupurilor interdependente”
Tema: Diagnosticarea instalației de pornire – încercarea electromotorului
URI :Întreținerea și repararea autovehiculelor Conţinuturile învăţării

Rezultatele învățării din cls.a XI-a
8.1.4 8.2.7. Executarea 8.3.1. Asumarea și 2.2. Mijloace utilizate la
Mijloace operațiilor de control, menținerea unui controlul tehnic și de
utilizate la verificare și măsurare comportament identificare a
controlul conform schemelor de responsabil față de: anomaliilor în
tehnic și de diagnosticare și - îndeplinirea funcționarea
identificare a procedurilor specifice sarcinilor; automobilelor
anomaliilor în de testare a - utilizarea corectă a 2.5. Aplicații practice:
funcționarea automobilului mijloacelor de lucru; - lucrări practice de
automobilelor - respectarea normelor control, verificare,
de securitate / măsurare și
calitate evaluare a stării tehnice
- utilizarea rațională a a unui automobil,
resurselor. conform schemelor de
8.3.10. Abordarea diagnosticare și
soluțiilor tehnice noi procedurilor specifice de
testare;
8.3.11. Manifestarea
tactului, solicitudinii și
competenței
profesionale în relațiile
cu colegii de echipă,
șefii sau beneficiarii
8.3.12. Asumarea
inițiativei și
demonstrarea
responsabilității în
rezolvarea unor
probleme
URI: Măsurarea mărimilor tehnice specifice proceselor Conţinuturile învăţării

industriale
Rezultatele învățării din cls.a X-a integrate
4.1.2 4.2.6.Selectarea 3.8.4.Masurarea
Mijloace de mijloacelor de 4.3.7. Colaborarea cu intensității curentului
măsurare şi măsurare și control membrii echipei de electric :
control specifice pentru lucru, în scopul unități de măsură,
utilizate fiecare din mărimile îndeplinirii sarcinilor aparate pentru
pentru tehnice măsurate de la locul de muncă; măsurarea intensității:
realizarea 4.2.8. Utilizarea 4.3.8. Asumarea ampermetre și
pieselor mijloacelor inițiativei în rezolvarea multimetre analogice și
297
conform de măsurare și control unor probleme; digitale.
documentației pentru mărimi 4.3.9. Asumarea, în Ampermetre de curent
tehnice electrice (intensitatea cadrul echipei de la continuu, multimetre
Aparate curentului locul de muncă, a analogice sau digitale,
analogice și electric, tensiunea responsabilității pentru montarea
digitale electrică, rezistența sarcina de lucru ampermetrelor in
pentru electrică, puterea primită; circuit, extinderea
măsurarea electrică, energia 4.3.10. Respectarea domeniului de măsurare
mărimilor electrică) normelor de securitate la ampermetre.
electrice 4.2.8. Corelarea la locul de muncă,
aparatului de măsură precum și a normelor
cu mărimea de de prevenire și stingere
măsurat si cu a incendiilor;
domeniul de variație
al mărimii de măsurat;
4.2.11. Realizarea
montajelor de
măsurare;
4.2.12. Efectuarea de
măsurări pentru
mărimile electrice
care caracterizează un
circuit electric:
măsurarea intensității
curentului electric;
măsurarea tensiunii
electrice;
Principiul metodei grupurilor interdependente (numită și metoda mozaicului)
Structurile cooperative de tip mozaic presupun formarea unor grupuri cooperative, în

cadrul cărora fiecare membru al grupului devine expert în anumite probleme specifice
materialului propus spre învățare.
Schema specifică:
- grupuri cooperative (distribuirea materialelor):
-grupuri expert (învățare și pregătire):
-grupuri cooperative (predare și verificare).
Etapele metodei
Profesorul anunță tema: Diagnosticarea instalației de pornire- încercarea

electromotorului
1. Formarea grupurilor cooperative și distribuirea materialelor de lucru
Profesorul împarte tema de studiu în 4 subteme:
- Parametrii de diagnosticare ai electromotorului

- Măsurarea intensității curentului în sarcină
- Măsurarea intensității curentului în scurtcircuit
298
- Măsurarea căderilor de tensiune
Elevii sunt împărțiți în grupuri cooperative de câte 4 elevi
Fiecare membru al unui grup cooperativ primește o subtemă pe care trebuie să o studieze
din punctul de vedere propriu.
2. Formarea Grupurilor de experți și pregătirea prezentărilor
Elevii care au aceeași subtemă de abordat în grupuri de experți (numărul grupurilor de

experți va fi același cu numărul de subteme stabilite)/ Membrii grupului cooperative devin
experți pe acea subtemă pe care o studiază/ analizează/ prezintă. Fiecare grup de experți
ia cunpștință și se focalizează doar pe subtema care i-a fost atribuită de professor.
În timpul în care membrii unuia dintre grupurile de experți desfășoară un astfel de

process, membruu celorlalte grupuri de experți se afla într-un process similar, doar ca ei
trebuie să devină experți pe o alta subtemă.
3. Realizarea prezentărilor (predarea) și verificarea rezultatelor învățării
Fiecare grupă de experți își primește fișa de documentare pe care o studiază și o discută
în cadrul grupului, sub îndrumarea profesorului, care le clarifică eventualele nelămuriri.
Se refac apoi grupurile cooperative inițiale.
În această etapă, fiecare elev este ’’expert” în câte o subtemă, pe care o va prezenta
întregului grup; modalitatea de transmitere trebuie să fie concisă, stimulativă, atractivă.
Astfel, experții din grupa 2 vor vorbi despre intensitatea curentului electric, unitatea ei
de măsură și aparatul cu care se măsoară, prezentând și schema de montaj a acestuia,
precum și modalitatea practică de măsurarea curentului în sarcină. Experții din grupa 3
vor vorbi despre măsurarea intensității curentului în scurtcircuit, prezentând și șuntul
ampermetrului, iar cei din grupa 4 vor expune noțiuni legate de căderea de tensiune și
măsurarea acesteia. În final, experții din grupa 1 le vor prezenta colegilor parametrii de
diagnosticare a electromotorului și interpretarea valorilor obținute.
Este foarte important ca profesorul să monitorizeze predarea, pentru a fi sigur că
informația se transmite corect, complet, fără erori și că poate servi ca punct de plecare
pentru diverse întrebări; stimulează cooperarea, asigură implicarea și participarea tuturor
membrilor.
La finalul lecției elevii vor primi un test scurt (formularul google de mai jos), care să
reflecte măsura în care elevii au asimilat noțiunile predate.
299
Test de evaluare online –formular GOOGLE https://forms.gle/RuLxkJ1RFchac5kp8
Profesorul prezintă pe scurt elevilor testul, precizând și modalitățile de a răspunde la

întrebările din formular: toate întrebările au cel puțin un răspuns corect, pot exista
întrebări cu mai multe răspunsuri corecte, există și o întrebare de tip grilă, în care elevul
trebuie să marcheze căsuțele cu asocierile corecte.
După finalizarea testului, elevul poate vedea răspunsurile corecte având astfel un
Profesorul poate, utilizând instrumentele googleforms, nu doar să vizualizeze fiecare
test, ci să vadă statisticile ce includ rata de răspuns corect la fiecare întrebare. Astfel,
profesorul va afla imediat ce noțiuni nu au fost însușite de către elevi, unde sunt necesare
reluări sau aprofundări ale materiei.
300
301
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScyqyeHTr2j7PR3ogR4gNdiOICiq94Ep-
HlzfLwAbdVcocJwg/viewform
Bibliografie:
1. Cerasela_Gabriela Băltărețu -Diagnosticarea, întreținerea și repararea automobilului,

Editura Didactică și Pedagogică, București 2016
2. Curriculum pentru clasa a X-a, învățământ profesional, domeniul de pregătire

profesională Mecanică, Anexa nr.4 ,OMEN 3915,18.05.2017.
3. Curriculum pentru clasa a XI-a, învățământ profesional, domeniul de pregătire

profesională Mecanică, Anexa nr.4 ,OMEN 3915,18.05.2017.
4. Carmen Leonte – Măsurări tehnice, LVS Crepuscul, Ploiești 2005
302
EXEMPLUL 11
Calificarea profesională: Mecanic auto; Tinichigiu vopsitor auto
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul I REPREZENTAREA PIESELOR MECANICE, clasa a IX-a
modulul de clasa a IX Conţinuturi corespunzătoare RI doar modulelor din clasa a X-a în care sugestii metodologice/
1 2 3 4
Modulul analizat: M1- Reprezentarea pieselor mecanice,
clasa a IX-a, învățământ profesional
M2-Reprezentarea organelor de
maşini, clasa a X-a, învățământ
profesional, CRR cls.a X.a, Anexa
4,OMEN 3915,18.05.2017
1.1.3.Reguli de reprezenta- 3. Reguli de reprezentare în 6. Reprezentarea şi cotarea
re ȋn proiecṭie ortogonală a proiecție ortogonală a pieselor organelor de transmitere a mişcării Conţinuturile
pieselor 3.2. Reprezentarea în secţiune a de rotaṭie şi a puterii mecanice corespunzătoare RI analizate
Abilități: pieselor: 6.1.Reprezentarea şi cotarea din cls. a IX-a pot fi
1.2.4 Utilizarea regulilor de 3.2.1. Clasificarea secţiunilor; arborilor şi axelor integrate in conţinuturile
reprezentare ȋn proiecṭie 3.2.2. Haşurarea în desenul tehnic; 6.1.1. Reprezentarea şi cotarea corespunzătoare RI. din cls.
ortogonală a pieselor pentru 3.2.3. Traseul de secţionare; arborilor a X-a deoarece
ȋntocmirea schiṭei necesară 3.2.4. Vizualizarea secţiunii; 6.1.2. Reprezentarea şi cotarea elementele/noțiunile de bază
executării piesei mecanice 3.2.5. Reprezentarea rupturilor; axelor pentru reprezentarea și
1.2.5.Realizarea vederilor şi 3.2.6. Reguli de notare a secţiunilor şi 6.2 Reprezentarea asamblărilor prin cotarea pieselor mecanice
secṭiunilor piesei mecanice rupturilor. caneluri sunt aceleași ca pentru
necesară executării acesteia 6.2.1. Reguli de reprezentare şi organe de mașini, fiind vizate
Atitudini: cotare a arborilor şi butucilor abilități și atitudini
1.3.1 Asumarea răspunderii ȋn canelaṭi asemănătoare. Se recomandă
aplicarea normelor generale 6.2.2.Reprezentarea asamblărilor de sistematizarea conținuturilor,
303
de reprezentare a pieselor arbori şi butuci canelaṭi practicarea unor metode
1.3.2 Respectarea conduitei 6.3.Reprezentarea lagărelor bazate pe cercetare și
in timpul intocmirii schiṭei 6.3.1 Reprezentarea şi cotarea creativitate, urmărind
pentru realizarea pieselor lagărelor cu alunecare echilibrul între teorie
mecanice 6.3.2. Reprezentarea şi cotarea (noțiuni/concepte relevante)
1.3.3 Interrelaṭionarea in lagărelor cu rostogolire și practică
timpul intocmirii schiṭei 6.3.3.Elemente şi dispozitive de (aplicații/rezultate)
pentru realizarea pieselor ungere managementul eficient al
mecanice 6.3.4. Elemente şi dispozitive de timpului și al resurselor,
1.3.4. Asumarea rolurilor etanşare alternarea activităților
care ȋi revin in timpul 6.4.Reprezentarea roṭilor dinṭate şi frontale cu cele individuale,
intocmirii schiṭei pentru roṭilor pentru curea, cablu şi lanṭ atribuirea unor sarcini de
realizarea pieselor mecanice 6.4.1. Elemente fundamentale ale lucru bazate pe motivația
1.3.5 Colaborarea cu roṭilor dinṭate elevilor, având caracter
membrii echipei pentru 6.4.2.Reguli generale de deschis, cu soluții multiple.
indeplinirea riguroasă a reprezentare a roṭilor dinṭate Privind evaluarea se
sarcinilor ce le revin ȋn 6.4.3.Reprezentarea şi cotarea recomandă metode
timpul intocmirii schiṭei roṭilor dinṭate cilindrice alternative de evaluare (de
pentru realizarea pieselor 6.4.4. Reprezentarea şi cotarea ex. fișe de control, fișe de
mecanice roṭilor dinṭate conice autoevaluare și alte materiale
1.3.6 Respectarea 6.4.5.Reprezentarea roṭii melcate şi elaborate de elevi).
termenelor de realizare a a şurubului melc
sarcinilor ce le revin in 6.4.6.Reprezentarea roṭilor de
timpul intocmirii schiṭei transmisie cu elemente flexibile
pentru realizarea pieselor 6.5.Reprezentarea angrenajelor
mecanice 6.5.1 Reprezentarea angrenajelor
1.3.7 Asumarea iniṭiativei ȋn cilindrice
rezolvarea unor probleme 6.5.2 Reprezentarea angrenajelor
1.3.8 Asumarea conice şi melcate
responsabilităṭii ȋn ceea ca 6.5.3. Reprezentarea convenṭională
priveşte respectarea a angrenajelor
normelor generale utilizate 6.6. Reprezentarea transmisiilor cu
la ȋntocmirea schiṭei piesei elemente flexibile
mecanice 6.6.1.Transmisie prin curele plate
304
6.6.2 Transmisie prin curele
trapezoidale
6.6.3 Transmisie prin cablu
6.6.4. Transmisie prin lanṭ cu eclise
1.1.4.Principii şi metode de 4. Principii și metode de cotare a 2. Reprezentarea, cotarea şi
cotare a pieselor mecanice pieselor mecanice reprezentate notarea filetelor şi flanşelor
reprezentate 4.1. Elementele cotării; 2.1 Reprezentarea şi notarea
Abilități: 4.1.1. Cota; filetelor:
1.2.6 Utilizarea normelor şi a 4.1.2.Linia de cotă împreună cu 2.1.1.Elementele caracteristice ale
regulilor de cotare ṭn extremităţile sale; filetelor
vederea realizării schiṭei 4.1.3. Linia ajutătoare; 2.1.2.Reprezentarea filetelor
piesei mecanice necesară 4.1.4. Linia de indicaţie; 2.1.3.Cotarea filetelor
operaṭiilor de lăcătuşerie 4.2. Simboluri folosite la cotare; 2.1.4.Notarea filetelor
1.2.7. Identificarea 4.3. Cotarea elementelor specifice; 2.2.Reprezentarea şi cotarea
elementelor din geometria 4.4. Reguli de cotare; flanşelor:
plană necesare realizării 4.5. Exerciţii de înscriere a cotelor şi 2.2.1.Flanşa cilindrică
schiṭei piesei mecanice citire a unor desene simple cotate 2.2.2.Flanşa pătrată
1.2.8 Cotarea pieselor 2.2.3.Flanşa triunghiulară
mecanice reprezentate ȋn 2.2.4.Flanşa ovală
proiecṭie ortogonală
Atitudini:
1.3.1 Asumarea răspunderii ȋn
aplicarea normelor generale
de reprezentare a pieselor
1.3.2 Respectarea conduitei
in timpul intocmirii schiṭei
pentru realizarea pieselor
mecanice
1.3.3 Interrelaṭionarea in
timpul intocmirii schiṭei
mecanice
1.3.4. Asumarea rolurilor
care ȋi revin in timpul
305
intocmirii schiṭei pentru
1.3.5 Colaborarea cu
membrii echipei pentru
indeplinirea riguroasă a
sarcinilor ce le revin ȋn
mecanice
1.3.6 Respectarea
termenelor de realizare a
sarcinilor ce le revin in
mecanice
1.3.7 Asumarea iniṭiativei ȋn
rezolvarea unor probleme
1.3.8 Asumarea
responsabilităṭii ȋn ceea ca
priveşte respectarea
normelor generale utilizate
la ȋntocmirea schiṭei piesei
mecanice
1.1.5.Abateri de prelucrare 5. Abateri de prelucrare 1.Starea suprafeṭelor(rugozitatea)
Abilități: 5.1. Abateri dimensionale; pieselor tehnice
1.2.9 Ȋnscrierea abaterilor 5.1.1. Înscrierea pe desen a abaterilor 1.1.Notarea stării suprafeṭelor:
dimensionale, de formă şi de dimensiunilor liniare ale pieselor; 1.1.1.Indicaṭii generale privind
poziṭie pe schiṭa piesei 5.1.2. Înscrierea pe desen a alegerea şi prescrierea rugozităṭii;
mecanice necesară executării toleranţelor; 1.1.2. Simboluri pentru notarea
acesteia 5.2.Abateri de formă şi de poziţie suprafeṭei
1.2.10 Interpretarea 1.2. Ȋnscrierea datelor privind starea
abaterilor dimensionale, de suprafeṭelor:
frmă şi de poziṭie pentru 1.2.1.Indicarea parametrilor de
realizarea pieselor mecanice profil
306
prin operaṭii de lăcătuşerie 1.2.2.Indicarea altor date privind
Atitudini: starea suprafeṭei
1.3.1 Asumarea răspunderii ȋn 1.3.Reguli de ȋnscriere pe desen a
aplicarea normelor generale datelor privind starea suprafeṭelor
mecanice
mecanice
mecanice
1.3.6 Respectarea
mecanice
1.3.8 Asumarea
307
mecanice
1.1.6 Reguli de 6. Reguli de reprezentare a schiței 4. Precizarea regulilor de
reprezentare a schiṭei după după model reprezentare la scară a pieselor
model 6.1. Fazele premergătoare executării 4.1 Scări numerice de reprezentare
Abilități: schiţei; utilizate ȋn desenul tehnic
1.2.11 Identificarea 6.1.1. Identificarea piesei; 4.2 .Fazele alcătuirii desenului la
elementelor geometrice din 6.1.2. Analiza formei; scară
spaṭiu necesare realizării 6.1.3. Analiza tehnologică; 4.2.1.Alegerea scării
schiṭei piesei mecanice 6.1.4. Stabilirea poziţiei de 4.2.2.Determinarea formatului
1.2.12 Ȋntocmirea schiṭei reprezentare; 4.2.3.Desenarea proiecṭiilor
piesei mecanice ȋn vederea 6.2. Etapele de executare a schiţei; 4.3.Exerciṭii de ȋntocmire a
executării acesteia prin 6.3. Exerciţii de întocmire a schiţei desenului la scară
operaṭii de lăcătuşerie după model
1.2. 13 Interpretarea schiṭei
piesei mecanice ȋn vederea
executării ei
Atitudini:
1.3.1 Asumarea răspunderii ȋn
aplicarea normelor generale
mecanice
mecanice
308
mecanice
1.3.6 Respectarea
mecanice
1.3.8 Asumarea
mecanice
309
II.a.Varianta față în față

Anul de studiu:clasa a X-a, învățământ profesional
Modulul: M2-Reprezentarea organelor de mașini
Modulul vizat de evaluarea inițială: M1- Reprezentarea pieselor mecanice, clasa a IX-a,
învățământ profesional
Modalitatea de aplicare: la clasă (față în față)
1.1.3. Reguli de reprezentare ȋn proiecṭie ortogonală a pieselor
1.1.4.Principii şi metode de cotare a pieselor mecanice reprezentate
1.1.5.Abateri de prelucrare
1.1.6. Reguli de reprezentare a schiṭei după model
1.2.5.Realizarea vederilor şi secṭiunilor piesei mecanice necesară executării acesteia
1.2.6. Utilizarea normelor şi a regulilor de cotare în vederea realizării schiṭei piesei
mecanice necesară operaṭiilor de lăcătuşerie
1.2.9. Ȋnscrierea abaterilor dimensionale, de formă şi de poziṭie pe schiṭa piesei mecanice
necesară executării acesteia
1.2.10. Interpretarea abaterilor dimensionale, de formă şi de poziṭie pentru realizarea
pieselor mecanice prin operaṭii de lăcătuşerie
1.2.11. Identificarea elementelor geometrice din spaṭiu necesare realizării schiṭei piesei
mecanice
1.2.12 Ȋntocmirea schiṭei piesei mecanice ȋn vederea executării acesteia prin operaṭii de
lăcătuşerie
 Identificarea nivelului achizițiilor inițiale ale elevilor în termeni de abilități, în
310
A. 5 puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1–5) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
1. Pe desen cotele se înscriu:
a) deasupra axei de simetrie;
b) sub linia de cotă;
c) pe linia ajutătoare;
d) deasupra liniei de cotă.
2. Simbolul R pus inaintea unei cote indică:
a) diametrul unei sfere;
b) raza unei curburi;
c) teșitura;
d) lungimea cilindrului.
3. Dimensiunile liniare inscrise pe desen se exprima in:
a) centimetri;
b)decimetri;
c) milimetri;
d) metri.
4. Schița reprezintă desenul întocmit :
a) la scară;
b) cu ajutorul calculatorului;
c) după un model existent,întocmit cu aproximație vizuală;
d) în scopul prezentării și identificării obiectului reprezentat.
5. Linia de ruptură se trasează cu:
a) linie continuă subțire ondulată ;
b) linie în zigzag ;
c) linie întreruptă;
d) linie punct subțire.
B. 10 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate cote, iar în coloana B sunt enumerate
simboluri ale cotelor.
A.COTE B.SIMBOLURI
1.diametrul unui cerc a. =
2.latura unui patrat
3.raza unui cerc c. ф
4.cote egale d. 1x45ᵒ
5.tesitura unei gauri e.
f. R
311
C. 5 puncte
1. Traseul de secţionare se reprezintă cu linie continuă subţire.

2. Liniile de hasuri nu se intrerup in dreptul cotelor.
3. Haşurarea are ca scop punerea în evidenţă a secţiunilor obiectelor reprezentate pe
desen şi a categoriei de materiale din care este executată piesa respectivă.
4. Cotele se scriu deasupra liniei de cotă astfel încât să fie citite de jos şi din dreapta
desenului.

a) Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere:

6 puncte
1. Toleranţa IT (interval tolerat) este ................ între dimensiunea maximă şi cea
minimă.
2. Schiţa este desenul executat cu mâna liberă, în............păstrând proporţia
elementelor geometrice ale obiectului.
3. Părţile pline ale pieselor metalice secţionate se haşurează cu linii continue subţiri
paralele, înclinate la .........intr-un sens sau altul .
b) Calculați dimensiunile limită și toleranța înscrisă pe desenul de execuție

ф32(+0,041
+0,020
)mm. 9 puncte
c) În figura 1 este reprezentat un arbore.
1. Denumiți elementele cotării numerotate (1, 2 și 3). 6 puncte
2. Identificați simbolurile cunoscute utilizate la cotarea arborelui reprezentat și

explicați ce indică fiecare.
9 puncte
312
1. Precizați fazele premergătoare executării schiței după modelul din figura 1.

5 puncte
2. Enumerați etapele de executare a schiței. 10 puncte
3. Executați schița piesei simple prin două vederi . 25 puncte
Fig.1.
SUCCES!
313

A. 5 puncte
1 – d; 2 –b; 3 – c; 4- c; 5-a.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.
B. 10 puncte
1 – c; 2 – e; 3 –f.;4- a;5-d.
C. 5 puncte
Identificarea valorii de adevăr a afirmaţiilor.
1 – F; 2 – F; 3 – A;.4- A.
a) 1 - diferența; 2 - creion; 3 - 45ᵒ 6 puncte

Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte..
b) фmax=32,041mm; фmin=32,020mm; T=0,021mm 9 puncte

Pentru fiecare răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1punct.
c) 1. 1-linie ajutătoare; 2- linie de cotă; 3- cota. 6 puncte

2. 40 – pătrat cu latura de 40 mm 9 puncte

Ø60 – cerc cu diametrul de 60 mm
Ø40 – cerc cu diametrul de 40 mm
314
a) Fazele premergătoare executării schiței :
1. Identificarea piesei (denumire, rol functional);
2. Studiul tehnologic (procedeul de obtinere a piesei, materialul din care este
confectionat si prelucrarile la care a fost supusa);
3. Analiza formelor geometrice ale piesei ;
4. Stabilirea pozitiei de reprezentare astfel incat in proiectia principala sa apara cat mai
multe detalii de forma si dimensionale ;
5. Stabilirea numarului necesar de proiectii (vederi, sectiuni sau proiectii combinate).
5 puncte
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 1 punct. Pentru fiecare răspuns
parțial corect sau incomplet se acordă câte 0,5 puncte.Pentru răspuns incorect sau lipsa
b) Etapele de executare a schiței : 9 puncte
 Alegerea formatului de hartie, trasarea chenarului si a conturului indicatorului ;
 Stabilirea si trasarea dreptunghiurilor minime de incadrare ;
 Trasarea axelor de simetrie ale formelor geometrice componente ale piesei;
 Trasarea contururilor exterioare ale proiectiilor piesei ;
 Trasarea contururilor interioare ale proiectiilor prevazute cu sectiuni ;
 Trasarea liniilor de cota, masurarea pe piesa a dimensiunilor si inscrierea pe
desen a cotelor, simbolurilor si notarilor respective;
 Ingrosarea liniilor de contur si hasurarea suprafetelor sectionate;
 Inscrierea semnelor de rugozitate a suprafetelor si notarea rugozitatii si a altor
inscriptii privind starea suprafetelor piesei ;
 Completarea indicatorului cu toate datele necesare .
parțial corect sau incomplet se acordă câte 0,5 puncte.Pentru răspuns incorect sau lipsa
Pentru utilizarea corectă a limbajului de specialitate se acordă 1 punct.
c) 25 punct e
incomplet se acordă 10 puncte.Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0
puncte.
315
II.b. TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ, VARIANTA ONLINE

Modulul vizat de evaluarea inițială: M1- Reprezentarea pieselor mecanice, clasa a IX-a,
învățământ profesional
Modalitatea de aplicare: test online
1.1.3. Reguli de reprezentare ȋn proiecṭie ortogonală a pieselor
1.1.4. Principii şi metode de cotare a pieselor mecanice reprezentate
1.1.5. Abateri de prelucrare
1.1.6. Reguli de reprezentare a schiṭei după model
1.2.5. Realizarea vederilor şi secṭiunilor piesei mecanice necesară executării acesteia
1.2.6. Utilizarea normelor şi a regulilor de cotare în vederea realizării schiṭei piesei
mecanice necesară operaṭiilor de lăcătuşerie
1.2.9. Ȋnscrierea abaterilor dimensionale, de formă şi de poziṭie pe schiṭa piesei mecanice
necesară executării acesteia
1.2.10. Interpretarea abaterilor dimensionale, de formă şi de poziṭie pentru realizarea
pieselor mecanice prin operaṭii de lăcătuşerie
1.2.11. Identificarea elementelor geometrice din spaṭiu necesare realizării schiṭei piesei
mecanice
1.2.12. Ȋntocmirea schiṭei piesei mecanice ȋn vederea executării acesteia prin operaṭii de
lăcătuşerie
 Identificarea nivelului achizițiilor inițiale ale elevilor în termeni de abilități, în
316
Test de Evaluare Inițială
Se acordă 1 punct din oficiu.

Instrumentul de evaluare inițială on-line, realizat în platforma google classroom, poate fi
accesat cu link-ul:
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdM2YvJlBbR6Pd8wlV0pT0Wd5QzqEJqIav7y_q
YBRkd7GLt0Q/viewform?usp=sf_link
În cadrul orei online, profesorul prezintă pe scurt elevilor testul inițial și

precizează că toate întrebările au un singur răspuns corect.
După finalizarea testului, elevul poate vedea răspunsurile corecte ,având astfel un
Utilizând instrumente googleforms, profesorul poate să vizualizeze testul fiecărui
elev și statisticile ce includ rata de răspuns corect la fiecare întrebare. Astfel, profesorul
va ști ce noțiuni nu au fost însușite de către elevi, unde sunt necesare reluări sau
aprofundări ale materiei.
317
318
Conținutul testului online
1. Pe desen cotele se înscriu:

a) deasupra axei de simetrie;
b) sub linia de cotă;
c) pe linia ajutătoare;
d) deasupra liniei de cotă.
2. Simbolul R pus inaintea unei cote indică:
a) diametrul unei sfere;
b) raza unei curburi;
c) tesitura;
d) lungimea cilindrului.
3. Dimensiunile liniare inscrise pe desen se exprima in:
a) centimetri;
b) decimetri;
c) milimetri;
d) metri.
319
4. Schița reprezintă desenul întocmit :
a) la scară;
b) cu ajutorul calculatorului;
c) după un model existent,întocmit cu aproximație vizuală;
d) în scopul prezentării și identificării obiectului reprezentat.
5. Linia de ruptură se trasează cu:
a) linie continuă subțire ondulată ;
b) linie în zigzag ;
c) linie întreruptă;
d) linie punct subțire.
6. Traseul de secţionare se reprezintă cu linie continuă subţire.
a) Adevărat;
b) Fals.
7. Liniile de hasuri nu se intrerup in dreptul cotelor.
a) Adevărat;
b) Fals.
8. Haşurarea are ca scop punerea în evidenţă a secţiunilor obiectelor reprezentate pe
desen şi a categoriei de materiale din care este executată piesa respectivă.
a) Adevărat;
b) Fals.
9. Cotele se scriu deasupra liniei de cotă astfel încât să fie citite de jos şi din dreapta
desenului.
a) Adevărat;
b) Fals.

Nota finală se calculează prin adunarea punctelor obținute.
1 – d; 2 –b; 3 – c; 4- c; 5-a; 6- b; 7-b; 8-a; 9-a.
320
III. Activitate de predare-învățare-evaluare

Exemplu activitate de predare-învăţare-evaluare

Metoda didactică utilizată: „Matricea conceptuală”
Tema:Reprezentarea şi cotarea flanşelor cilindrice
URI:Realizarea desenului tehnic pentru organe de maşini Conţinuturile

Rezultatele învățării din cls.a X-a învăţării
5.1.2 5.2.2.Utilizarea 5.3.5.Colaborarea cu membrii echipei 2.2.1.Repreze
Reprezentar regulilor de pentru ȋndeplinrea riguroasă a sarcinilor ce ntarea şi
ea, cotarea reprezentare a le revin ȋn timpul ȋntocmirii desenului la cotarea
şi notarea filetelor şi a scară a organelor de maşini flanşelor
filetelor şi flanşelorpentru 5.3.6.Respectarea termenelor de realizare cilindrice
flanşelor ȋntocmirea desenului a sarcinilor ce le revin ȋn timpul ȋntocmirii
la scară desenului la scară a organelor de maşini
5.2.3. Utilizarea 5.3.7Asumarea iniṭiativei ȋn rezolvarea
regulilor de cotare a unor probleme
filetelor şi a flanşelor 5.3.8.Asumarea responsabilităṭii ȋn ceea ce
pentru ȋntocmirea priveşte respectarea normelor generale
desenului la scară utilizate la ȋntocmirea desenelor la scară
URI:Realizarea schiṭei piesei mecanice ȋn vederea realizării ei Conţinuturile

Rezultatele învățării din cls.a IX-a integrate învăţării
1.1.4 1.2.6. Utilizarea 1.3.5 Colaborarea cu membrii echipei 4.5. Exerciţii
Principii şi normelor şi a regulilor pentru indeplinirea riguroasă a sarcinilor de înscriere a
metode de de cotare în vederea ce le revin ȋn timpul intocmirii schiṭei cotelor şi
cotare a realizării schiṭei pentru realizarea pieselor mecanice citire a unor
pieselor piesei mecanice 1.3.6 Respectarea termenelor de realizare desene simple
mecanice necesară operaṭiilor a sarcinilor ce le revin in timpul intocmirii cotate.
reprezentate de lăcătuşerie schiṭei pentru realizarea pieselor mecanice
1.2.7. Identificarea 1.3.7 Asumarea iniṭiativei ȋn rezolvarea
elementelor din unor probleme
geometria plană 1.3.8 Asumarea responsabilităṭii ȋn ceea ca
necesare realizării priveşte respectarea normelor generale
schiṭei piesei utilizate la ȋntocmirea schiṭei piesei
mecanice mecanice
1.2.8. Cotarea
pieselor mecanice
reprezentare ȋn
proiecṭie ortogonală
321
Principiul metodei “Matricea conceptuală” : este o metodă care dezvoltă creativitatea
elevilor și se folosește pentru a reprezenta conținutul unui termen necunoscut .
Termenul necunoscut Exercițiu de utilizare corectă
a semnificației noului termen
într-un context
Explicația înțelesului acelui termen. Desen care să ilustreze sensul termenului
nou învățat
Structura unei astfel de matrici include termenul necunoscut,explicația înțelesului acelui

termen și un desen care să ilustreze sensul termenului nou învățat.
Matricea conceptuală este un instrument important pentru predarea, învăţarea şi
evaluarea la toate nivelurile şi toate disciplinele; este o modalitate de organizare logică şi
vizuală a informaţiilor, evidenţiind relaţiile dintre diverse concepte şi idei.
Avantajele utilizării ei sunt multiple: organizează cunoştinţele deja existente şi pregăteşte
elevii pentru asimilarea acestora; se bazează pe conceptul de învățare colectivă, dar este
eficientă și în aplicarea individuală; promovează învățarea conştientă şi activă, ordonând
informaţiile dobândite şi descoperind altele noi, prin efort propriu; dezvoltă creativitatea
şi spiritul inventiv.
Etapele metodei
1. Profesorul anunță tema „Reprezentarea şi cotarea flanşelor cilindrice”, prezintă

elevilor matricea conceptuală și transmite sarcinile de lucru.
2. Elevii sunt împărțiți în echipe de câte 2 iar profesorul distribuie Fișa de documentare
fiecărei echipe.
3. Fiecare echipă studiază Fișa de documentare sub îndrumarea profesorului, clarifică

eventualele nelămuriri și completează în mod individual, în cele trei cadrane ale matricei:
definiția flanșelor cilindrice, reguli de reprezentare și cotare, desenul unei flanșe
cilindrice.
4. Elevii reprezintă flanșa cilindrică din Fișa de documentare și exersează pe desenul

flanșei înscrierea cotelor și citirea desenului, utilizând cunoștințele acumulate anterior.
FLANȘĂ CILINDRICĂ Reguli de reprezentare și cotare:

 Reprezentarea se face în două proiecții
(o secțiune și o vedere)
 Cote: diametrul nominal, diametrul
cercului purtător, diametrul găurilor de
prindere, diametrul exterior al flanșei,
grosimea flanșei, raza de rotunjire a
colțurilor, unghiul poziției găurilor de
prindere.
322
Definiție: Flanșa este un element care
permite asamblarea demontabilă a două
tronsoane de conductă sau a două piese,
fiind prevăzută cu un număr par sau impar
de găuri de prindere, dispuse pe cercul
purtător al centrelor.
Profesorul monitorizează predarea, pentru ca informațiile să fie transmise corect,

complet, fără erori, stimulează cooperarea, asigură implicarea și participarea tuturor
elevilor.
5.Evaluarea - La finalul lecției, elevii vor primi un test scurt (formularul google de mai
jos)/ varianta față în față, care să reflecte măsura în care elevii au asimilat noțiunile
predate.

Profesorul prezintă pe scurt elevilor testul și precizează că toate întrebările au un singur
răspuns corect.
Testul de evaluare online –formular GOOGLE poate fi accesat cu link-ul
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfhcPd9eyrJCZCxaBfUG6i1y8HxmPpbQw_zRs
Ctlm9rM6dDWQ/viewform?usp=sf_link
După finalizarea testului, elevul poate vedea răspunsurile corecte ,având astfel un
Utilizând instrumente googleforms, profesorul poate să vizualizeze testul fiecărui elev și
statisticile ce includ rata de răspuns corect la fiecare întrebare. Astfel, profesorul va ști
ce noțiuni nu au fost însușite de către elevi, unde sunt necesare reluări sau aprofundări
ale materiei.
323
324
325
Test evaluare - varianta față în față

Nota finală se calculează prin adunarea punctelor obținute.
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1–5) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
1.În figura1 este reprezentată:

a) flanșă triunghiulară
b) flanșă cilindrică
c) roată dințată cilindrică
d) piesa de legatura
Fig.1.
2.Valoarea cotei pentru grosimea flanșei din fig.1 este :

a) Ø19
b) Ø49
c) 6
d) Ø11
3.Dimensiunile liniare inscrise pe desen se exprimă în:

a) centimetri
b) milimetri
c) metri
d) decimetri
4.Simbolul R pus înaintea unei cote indică:

a) raza unei curburi
b) teșitura
c) diametrul cilindrului
d) lungimea cilindrului
5.Pe desen cotele se înscriu:

a) deasupra axei de simetrie
b) sub linia de cotă
c) pe linia ajutătoare
d) deasupra liniei de cotă
326
6.Diametrul exterior al flanșei din figura 1 este Ø43.
a) Adevărat
b) Fals
7.Flanșa din figura 1 este prevazută cu 4 găuri de prindere .

a) Adevărat
b) Fals
8.Simbolul 2x45ᵒ reprezintă teșitura flanșei.

a) Adevărat
b) Fals
9.Reprezentarea flanșelor se face intr-o singură proiecție (vedere sau secțiune).

a) Adevărat
b) Fals
Bibliografie:
1. C.Dale,P.Precupețu - Desen tehnic industrial pentru construcții de mașini, Editura

Tehnică București 1990
2. Curriculum pentru clasa a X-a, învățământ profesional, domeniul de pregătire
profesională Mecanică, Anexa nr.4 OMEN 3915, 18.05.2017.
3. https://gdgi.utcluj.ro/scurtu/2018_2019_s2/dticj/flanse.pdf
4. Mariana Constantin,Aurel Ciocîrlea Vasilescu- Reprezentarea pieselor mecanice,
manual clasa a IX-a, Editura CD Press, 2019
327
EXEMPLUL 12
Calificarea profesională: Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații.
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul I - DESEN DE

ANSAMBLU, clasa a XI-a
a). Identificarea componentelor din programa școlară a unui modul parcurs în anul 2019-
2020
care pot fi preluate și integrate în cadrul unui alt modul, fără a prejudicia rezultatele
invățării urmărite pentru anul scolar 2020-2021.
Analiza s-a realizat conform CURRICULUM pentru clasa a XII-a CICLUL SUPERIOR AL
LICEULUI - FILIERA TEHNOLOGICĂ Calificarea profesională Calificarea profesională:
TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII, Domeniul de pregătire
profesională: Mecanică- Anexa nr.2 la OMEN nr. 3501 din 29.03.2018, CURRICULUM pentru
clasa a XI-a CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI - FILIERA TEHNOLOGICĂ Calificarea profesională
Calificarea profesională: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII,
Domeniul de pregătire profesională: Mecanică- Anexa nr. 1 la OMEN nr.3501 din
29.03.2018 și a STANDARDULUI DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ Calificarea profesională:
TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII, Domeniul de pregătire
profesională: Mecanică, Nivel 4- Anexa nr.4 la OMENCS nr. 4121 din 13.06.2016
 Clasa a XI-a liceu tehnologic

 Domeniul de pregătire profesională: mecanic
 Calificarea profesională Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații.
 Modul 1- Desen de ansamblu
 Unitarea de rezultate ale învăţării tehnice generale URÎ 8: REALIZAREA
DESENELOR DE ANSAMBLU
 Conținutul 8. Desene speciale - semestrul al II-lea al anului școlar 2019-2020
(perioada COVID)
Modul 1- Desen de ansamblu/ Unitatea de învăţare 8. Desene speciale

Unitarea de rezultate ale învăţării tehnice generale URÎ 8: REALIZAREA DESENELOR DE
ANSAMBLU
8.1.8.Desene speciale 8.2.26.Identificarea 8.3.2.Respectarea
simbolurilor utilizate la conduitei în timpul
8.1. Desene de construcţii
realizarea desenelor întocmirii desenelor de
metalice:
speciale ansamblu necesare
8.1.1. Reprezentarea şi notarea executării ansamblurilor
8.2.27.Utilizarea
328
pe desene a profilelor laminate; simbolurilor în vederea 8.3.7.Asumarea
realizării desenelor iniţiativei în rezolvarea
8.1.2. Executarea desenelor de
speciale unor probleme
construcţii metalice.
8.2.28. Citirea şi 8.3.8.Asumarea
8.2. Desene de operaţii:
interpretarea desenelor responsabilităţii în ceea
8.2.1. Desenul de semifabricat; speciale ce priveşte respectarea
8.2.2. Desenul de operaţii normelor generale
pentru prelucrări mecanice.
8.3. Scheme cinematice:
8.3.1. Întocmirea schemelor
cinematice;
8.3.2. Citirea schemelor
cinematice.
8.4. Desene de instalaţii
industriale:
8.4.1. Reprezentarea
instalaţiilor pentru fluide;
instalaţiilor electrice de
utilizare;
instalaţiilor termoenergetice;
8.4.4.Reprezentarea instalaţiilor
de automatizare.
 Clasa a XII-a liceu tehnologic

 Domeniul de pregătire profesională: mecanic
 Calificarea profesională Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații.
 Rezultatele învățării din clasa a XII-a vizate la modulele:
MODUL I. Planificarea producției

URÎ 7. Planificarea producției
Rezultate ale învățării (codificate conform SPP)
Cunoștinţe Atitudini Abilităţi
7.1.1 Procesul de 7.2.2 Identificarea componentelor 7.3.1 Asumarea
producţie unui proces de producţie specific responsabilităţii în
domeniului alegerea şi planificarea
7.1.2 Tipuri de producţie
unui proces de producţie
7.2.3 Corelarea
7.1.4 Programarea şi
intrărilor/resurselor procesului de 7.3.4 Asumarea deciziei
organizarea activităţii de
producţie şi a etapelor de realizare în legătură cu alegerea
producţie
a unui produs cu ieşirile/ unui anumit tip de
rezultatele aşteptate producţie pentru o
situaţie dată
7.2.4 Utilizarea corectă a
329
limbajului de specialitate pentru 7.3.5 Rezolvarea creativă
descrierea structurii uni proces de a problemelor privind
producţie sau a unor metode de metodele de organizare a
planificare a producţiei producţiei
7.2.10 Determinarea necesarului
de resurse materiale şi de personal
pentru o situaţie dată
7.2.13 Utilizarea şi/sau
completarea documentelor
necesare planificării, lansării în
fabricaţie şi urmăririi producţiei
MODUL II. Mașini, utilaje și instalații

URÎ 10: MONITORIZAREA EXPLOATĂRII MAȘINILOR,UTILAJELOR ȘI INSTALAȚIILOR
10.1.2. Construcţia şi 10.2.4. Utilizarea Internet-ului în 10.3.4. Colaborarea cu
funcţionarea maşinilor- culegerea şi selectarea informaţiilor operatorii pe maşini şi
unelte pentru prelucrări referitoare la caracteristicile utilaje, în scopul
prin aşchiere tehnice ale maşinilor-unelte pentru îndeplinirii sarcinilor de
prelucrări prin aşchiere la locul de muncă
10.2.5.Utilizarea datelor din 10.3.5. Asumarea
documentaţia necesară activităţii responsabilităţii pentru
de monitorizare a funcţionării calitatea lucrării
maşinilor-unelte pentru prelucrări executate
prin aşchiere
10.3.6.Preocuparea
10.2.6. Utilizarea schemelor pentru îmbunătăţirea
cinematice în vederea localizării calităţii lucrărilor
elementelor componente ale executate
maşinilor-unelte pentru prelucrări
10.3.7.Preocuparea
prin aşchiere
pentru perfecţionarea
10.2.8. Efectuarea operaţiilor propriei pregătiri
necesare evaluării stării tehnice a profesionale
maşinilor-unelte pentru prelucrări
10.3.8. Asumarea
prin aşchiere
iniţiativei în rezolvarea
10.1.3. Construcția și 10.2.13. Utilizarea Internet-ului în unor probleme
funcționarea mașinilor culegerea şi selectarea informaţiilor 10.3.5. Asumarea
pentru referitoare la caracteristicile responsabilităţii pentru
tehnice ale mașinilor pentru calitatea lucrării
prelucrări prin deformare
prelucrări prin deformare plastică
plastică executate
10.2.14. Utilizarea datelor din 10.3.6.Preocuparea
documentaţia necesară activităţii pentru îmbunătăţirea
de monitorizare a funcţionării calităţii lucrărilor
maşinilor pentru prelucrări prin executate
deformare plastică
10.3.7.Preocuparea
10.2.15. Utilizarea schemelor
330
cinematice în vederea localizării pentru perfecţionarea
elementelor componente ale propriei pregătiri
maşinilor pentru prelucrări prin profesionale
deformare plastică
10.3.8. Asumarea
10.2.18. Verificarea concordanţei iniţiativei în rezolvarea
între parametrii de lucru şi cerinţele unor probleme
funcţionale
10.2.30. Utilizarea
10.1.4. Construcția și corectă a vocabularului
funcționarea utilajelor comun şi a celui de
10.2.22. Utilizarea Internet-ului în
pentru specialitate
culegerea şi selectarea informaţiilor
vehicularea fluidelor referitoare la caracteristicile
tehnice ale utilajelor pentru
vehicularea fluidelor
10.2.23. Utilizarea datelor din
documentaţia necesară activităţii
de monitorizare a funcţionării
utilajelor pentru vehicularea
fluidelor
10.2.25. Verificarea stării de
funcţionare a utilajelor pentru
vehicularea fluidelor, conform
instrucţiunilor prevăzute în cărţile
tehnice ale acestora
MODUL IV. Mentenanţa maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor

URÎ 13. Coordonarea lucrărilor de intretinere si reparatii
13.1.4. Lucrări de mentenanţă 13.2.12.Coordonarea operaţiilor 13.3.6.Soluţionarea
la instalaţii hidraulice şi pregătitoare în vederea realizării problemelor
pneumatice ale maşinilor activităţilor de mentenanţa la identificate prin
utilajelor şi instalaţiilor, instalaţii hidraulice şi avansarea unor
pneumatice alternative eficiente
de rezolvare a
13.1.5. Lucrări de reparaţii la 13.2.14.Coordonarea operaţiilor
acestora
echipamente electrice şi de pregătitoare în vederea realizării
automatizare ale maşinilor activităţilor de mentenanţa la 13.3.7.Manifestarea
utilajelor şi instalaţiilor echipamente electrice şi de atitudinii pozitive
automatizare ale maşinilor faţă de idei noi
utilajelor şi instalaţiilor
13.3.9.Asumarea
13.1.7. Lucrări de reparaţii ale 13.2.16.Coordonarea reparaţiilor iniţiativei în
maşinilor şi utilajelor folosite maşinilor şi utilajelor folosite la rezolvarea unor
la prelucrarea prin deformare prelucrarea prin deformare probleme
plastică plastică, utilizarea 13.3.12. Respectarea
documentaţiei tehnice şi termenelor de
aplicarea normelor de protecţia realizare a sarcinilor
muncii şi protecţia mediului
specifice 13.3.13. Atitudine
331
13.1.8. Montarea, repararea şi 13.2.17.Coordonarea lucrărilor critică şi de reflectare
întreţinerea maşinilor unelte de montarea, repararea şi şi o folosire
pentru prelucrări prin aşchiere întreţinerea maşinilor unelte responsabilă a
pentru prelucrări prin aşchiere mijloacelor de
informare
13.2.18.Utilizarea documentatiei
tehnice pentru coordonarea
lucrărilor de mentenanţa
13.2.20.Utilizarea corectă a
vocabularului român şi a celui de
specialitate în definirea
indicatorilor de mentenanţă,
mentenabilitate şi
disponibilitate a unui produs
13.2.21.Comunicarea/Raportarea
rezultatelor activităţilor
profesionale
332
Rezultate ale învăţării (din Conţinuturi ale modului Module și conţinuturi ale modulelor Justificare/ recomandări/ sugestii
modulul de clasa a XI analizat din clasa a XII-a în care pot fi metodologice/ observații (după
analizat) Conţinuturi preluate/integrate conținuturile din caz)
RI doar din perioada COVID corespunzătoare RI doar coloana 2.
din perioada COVID
1 2 3 4
Modulul analizat M1 Desen de ansamblu/ URÎ 8: REALIZAREA DESENELOR DE ANSAMBLU
8.1.8.Desene speciale 8. Desene speciale M1 Planificarea productiei Pentru consolidare a conținuturilor
(desene de construcţii 8.1. Desene de construcţii Programarea şi organizarea activităţii de propuse și atingerea rezultatelor
metalice) metalice: producţie la nivelul unui agent învăţării, dezvoltarea
8.2.26 Identificarea economic competenţelor vizate de
8.1.1. Reprezentarea şi
parcurgerea modulului, pot fi
simbolurilor utilizate la notarea pe desene a
derulate următoarele activităţi de
realizarea desenelor speciale profilelor laminate; activităţii de producţie
învăţare:
8.2.27.Utilizarea simbolurilor 8.1.2. Executarea desenelor
Exerciții de identificare a
în vederea realizării de construcţii metalice lansare şi
simbolurilor utilizate la
desenelor speciale urmărire a producţiei reprezentarea şi notarea pe desene
8.2.28. Citirea şi a profilelor laminate
interpretarea desenelor materiale Exerciții de identificare a
speciale
- etapele planificării necesarului de elementelor componente ale
8.3.7.Asumarea iniţiativei în resurse material structurilor metalice, în vederea
• întocmirea listei de resurse materiale; stabilirii necesarului deresurse
8.3.8.Asumarea material
• determinarea normelor de consum;
responsabilităţii în ceea ce
priveşte respectarea • stabilirea propriu-zisă a necesarului de Studii de caz -Interpretarea
resurse materiale; documentației tehnice utilizate la
normelor generale
- aplicaţii practice de planificare a realizarea construcțiilor metalice
necesarului de resurse materiale pentru
o situaţie dată
8.1.8.Desene speciale 8.2. Desene de operaţii: M1 Planificarea producției Pentru consolidare a conținuturilor
(desene 8.2.26 Identificarea 8.2.1. Desenul de Procesul de producţie – concepte de propuse și atingerea rezultatelor
simbolurilor utilizate la învăţării, dezvoltarea
333
din perioada COVID
1 2 3 4
realizarea desenelor speciale semifabricat; bază: competenţelor vizate de
8.2.27.Utilizarea simbolurilor 8.2.2. Desenul de operaţii parcurgerea modulului, pot fi
în vederea realizării pentru prelucrări mecanice. de producţie derulate următoarele activităţi de
desenelor speciale învăţare:
8.2.28. Citirea şi tehnologice, procese naturale; Exerciții de citire şi/sau completare
interpretarea desenelor documentelor necesare planificării
speciale producției
producţie
8.3.7.Asumarea iniţiativei în Exerciții de analiză detaliată a unui
Componentele proceselor de producţie:
rezolvarea unor probleme proces tehnologic pentru un produs
- intrările • resurse materiale;
8.3.8.Asumarea Exerciții aplicative de identificare a
- prelucrarea intrărilor (procesul de componentelor unui proces de
producţie propriu-zis) producţie specific domeniului
normelor generale • etapele proceselor de producţie: de Studii de caz –Alegere un anumit tip
planificare, de prelucrare, de control, de producţie, realizare desen de
financiare, informaţionale semifabricat, plan de operații,
-elementele proceselor de producţie pentru o situaţie dată
propriu-zise: Metode de informare şi de
operaţii tehnologice; operaţii de documentare independentă (studiul
control; operaţii de transport şi individual, investigaţia ştiinţifică,
depozitare (caracteristici, exemple studiul de caz etc.), care oferă
specifice) deschiderea spre autoinstruire, spre
Tipuri de producţie: învăţare continuă (utilizarea
surselor de informare: ex.biblioteci,
dezavantaje specific tipurilor de internet, bibliotecă virtuală).
producţie:- producţia de masă;
- producţia în serie (mare,
334
din perioada COVID
1 2 3 4
mijlocie,mică);
- producţia individuală.
Programarea şi organizarea activităţii de
producţie la nivelul unui agent
economic
activităţii de producţie
lansare şi urmărire a producţiei

ea necesarului de resurse
materiale - etapele planificării
necesarului de resurse material
• întocmirea listei de resurse materiale;
• determinarea normelor de consum;
• stabilirea propriu-zisă a necesarului de
resurse materiale;- aplicaţii practice de
planificare a necesarului de resurse
materiale pentru o situaţie dată;
8.1.8.Desene speciale 8.3. Scheme cinematice: M II. Maşini, utilaje şi instalaţii Pentru consolidare a conținuturilor
(scheme cinematice) 8.3.1. Întocmirea schemelor 1. Exploatarea mașinilor, utilajelor și propuse și atingerea rezultatelor
8.2.26.Identificarea cinematice; instalațiilor învăţării, dezvoltarea
simbolurilor utilizate la competenţelor vizate de
8.3.2. Citirea schemelor 1.1. Noțiuni generale despre mașini,
realizarea desenelor speciale parcurgerea modulului, pot fi
cinematice. utilaje și instalații- structura generală a
8.2.27.Utilizarea simbolurilor mașinilor, utilajelor și instalațiilor
învăţare:
în vederea realizării
335
din perioada COVID
1 2 3 4
desenelor speciale 1.2. Documente utilizate în activitatea Exerciții de utilizare a schemelor
8.2.28. Citirea şi de monitorizare aexploatării mașinilor, cinematice în vederea localizării
interpretarea desenelor utilajelor și instalațiilor elementelor componente ale
speciale 2. Construcția și funcționarea mașinilor- mașinilor-unelte pentru prelucrări
unelte pentru prelucrări prin așchiere prin așchiere, ale mașinilor pentru
8.3.7.Asumarea iniţiativei în
prelucrări prin deformare plastic,
rezolvarea unor probleme 2.1. Strunguri strung normal, strung cu
ale utilajelor pentru vehicularea
8.3.8.Asumarea comandă numerică
fluidelor
responsabilităţii în ceea ce 2.2. Mașini de frezat: mașină de frezat
Exercitii de identificare a
priveşte respectarea universală, mașină de frezat cu
principalelor elemente tehnice
normelor generale comandă numerică
componente ale mașinilor si
2.3. Mașini de găurit explicarea principiului de
2.4. Mașini de găurit, alezat și frezat functionare a acestora; precizarea
2.5. Mașini de miscarilor ncesare prelucrării
2.6. Mașini de mortezat pieselor
(părți componente, documentația Exercitii de utilizare a Internet-ului
tehnică specifică,funcționare, în culegerea şi selectarea
disfuncționalități, principiu de lucru; , informaţiilor referitoare la
caracteristici tehnice,scheme caracteristicile tehnice ale
cinematice) mașinilor, utilajelor și instalațiilor
2.7. Mașini de rectificat: mașină de
rectificat plan, mașină de rectificat
rotund exterior, mașină de rectificat
rotund interior
(părți componente, documentația
tehnică specifică,funcționare,
336
din perioada COVID
1 2 3 4
disfuncționalități, principiu de lucru; ,
caracteristici tehnice,scheme
cinematice)
3. Construcția și funcționarea mașinilor
pentru prelucrări prin deformare
plastică
3.1. Mașini de ștanțat
3.2. Mașini pentru îndreptat table și
platbande
3.3. Prese pentru îndoirea tablelor
(prese mecanice, prese hidraulice)
3.4. Mașini pentru curbat table
părți componente, documentația
tehnică specifică, caracteristici tehnice,
posibilități de prelucrare,funcționare,
disfuncționalități, sisteme de ungere,
scheme cinematice)
4. Construcția și funcționarea utilajelor

pentru vehicularea fluidelor
4.1. Compresoare: compresor cu piston,
compressor centrifugal (părți
componente, documentația tehnică
specifică, aparate de distribuție,
funcționare, disfuncționalități,
337
din perioada COVID
1 2 3 4
caracteristici tehnico-funcționale
4.2. Pompe: pompă cu piston, pompă cu
roți dințate, pompa centrifugală (părți
specifică, funcționare,caracteristici
tehnico-funcționale
8.1.8.Desene speciale 8.3. Scheme cinematice: M IV Mentenanţa maşinilor, utilajelor Pentru consolidare a conținuturilor
(scheme cinematice) 8.3.1. Întocmirea schemelor şi instalaţiilor propuse și atingerea rezultatelor
8.2.26.Identificarea cinematice; 7. Lucrări de reparaţii ale maşinilor şi învăţării, dezvoltarea
simbolurilor utilizate la utilajelorfolosite la prelucrarea prin competenţelor vizate de
realizarea desenelor speciale deformare plastic parcurgerea modulului, pot fi
cinematice.
8.2.27.Utilizarea simbolurilor 8. Montarea, repararea şi întreţinerea
învăţare:
în vederea realizării maşinilor unelte pentru prelucrări prin
desenelor speciale aşchiere Exercitii aplicative de interpretare,
selectare și aplicare a prevederilor
8.2.28. Citirea şi
documentației tehnologice în
interpretarea desenelor
realizarea operațiilor de reparare a
speciale
mașinilor, instalațiilor și utilajelor
Documentaţie tehnică: cărţi
tehnice, scheme cinematice
8.3.8.Asumarea structurale ale mașinilor,
responsabilităţii în ceea ce instalațiilor și utilajelor, în special a
priveşte respectarea celor aflate în dotarea agentului
normelor generale economic
Exerciții de citire, interpretare a
338
din perioada COVID
1 2 3 4
schemelor cinematice în vederea
identificării elementului defect și
propunerea de soluții pentru
remedierea defecțiunii
Metode de informare şi de
documentare independentă care
oferă deschiderea spre
autoinstruire, spre învăţare continuă
(utilizarea surselor de informare)
8.1.8.Desene speciale 8.4. Desene de instalaţii M II. Maşini, utilaje şi instalaţii Pentru consolidare a conținuturilor
8.4.1. Reprezentarea industriale 4.Lucrări de mentenanţă la instalaţii propuse și atingerea rezultatelor
instalaţiilor pentru fluide 8.4.1. Reprezentarea hidraulice şi pneumatice ale maşinilor învăţării, dezvoltarea
instalaţiilor pentru fluide utilajelor şi instalaţiilor competenţelor vizate de
8.2.26.Identificarea
parcurgerea modulului, pot fi
simbolurilor utilizate la 4.1.Intreținerea agentului hidraulic
realizarea desenelor speciale 4.2.Intretinerea elementelor învăţare:
8.2.27.Utilizarea simbolurilor componente ale instalației:
Exerciții de citire a reprezentîrilor
în vederea realizării Instalaţiei de alimentare cu apa in convenționale a elementelor
desenelor speciale industrie generale ale instalațiilor
8.2.28. Citirea şi 4.3.Instalaţiei de gaze naturale hidropneumatice
interpretarea desenelor combustibile Exercitii de citire a schemelor
speciale
4.4. Instalaţiei de aer comprimat instalațiilor hidropneumatice și
8.3.7.Asumarea iniţiativei în identificarea elementelor necesare
rezolvarea unor probleme pentru completarea fișei de
8.3.8.Asumarea întreținere a instalațiilor
responsabilităţii în ceea ce hidropneumatice
339
din perioada COVID
1 2 3 4
priveşte respectarea Interpretarea schemelor instalațiilor
normelor generale hidropneumatice în vederea
înțelegerii funcționării acestora.
documentare independentă (studiul
individual, investigaţia ştiinţifică,
studiul de caz, metoda referatului,
metoda proiectului etc.), care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre
învăţare continuă (biblioteci,
internet,etc )
8.1.8.Desene speciale M IV Mentenanţa maşinilor, utilajelor Pentru consolidare a conținuturilor
8.2.26.Identificarea 8.4. Desene de instalaţii şi instalaţiilor propuse și atingerea rezultatelor
simbolurilor utilizate la industriale 5. Lucrări de reparaţii la echipamente învăţării, dezvoltarea
realizarea desenelor speciale electrice şi de automatizare ale competenţelor vizate de
8.2.27.Utilizarea simbolurilor maşinilor utilajelor şi instalaţiilor parcurgerea modulului, pot fi
instalaţiilor pentru fluide
în vederea realizării derulate următoarele activităţi de
5.1.Verificarea funcționarii mașinilor,
desenelor speciale învăţare:
utilajelor și instalațiilor cu ajutorul
8.2.28. Citirea şi cărții tehnice și a schemelor de Exerciții de interpretare a
interpretarea desenelor acționare și automatizare reprezentărilor convenționale ale
speciale echipamentelor hidropneumatice în
6. Utilizarea documentaţiei tehnice şi
vederea realizării asamblării și
8.3.7.Asumarea iniţiativei în aplicarea normelor de protecţia muncii
dezasamblării principalelor
rezolvarea unor probleme şi protecţia mediului specifice.
echipamente
8.3.8.Asumarea
Exerciții de analiză a schemelor
hidropneumatice în vederea
340
din perioada COVID
1 2 3 4
normelor generale identificării posibilelor tipuri
defecte ce pot apărea , completarea
fișei si schțtei de constatare a
defectelor
individual, investigaţia ştiinţifică,
studiul de caz etc.), care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre
învăţare continuă (utilizarea
surselor de informare: ex.biblioteci,
internet
341
din perioada COVID
1 2 3 4
8.1.8.Desene speciale 8.4.2. Reprezentarea M IV Mentenanţa maşinilor, utilajelor Pentru consolidare a conținuturilor
8.2.26.Identificarea instalaţiilor electrice de şi instalaţiilor propuse și atingerea rezultatelor
simbolurilor utilizate la utilizare; 5. Lucrări de reparaţii la echipamente învăţării, dezvoltarea
realizarea desenelor speciale 8.4.4.Reprezentarea electrice şi de automatizare ale competenţelor vizate de
instalaţiilor de maşinilor utilajelor şi instalaţiilor parcurgerea modulului, pot fi
8.2.27.Utilizarea simbolurilor
automatizare. derulate următoarele activităţi de
în vederea realizării 5.1.Verificarea funcționarii mașinilor,
învăţare:
desenelor speciale utilajelor și instalațiilor cu ajutorul
cărții tehnice și a schemelor de Exerciții de citire a reprezentîrilor
8.2.28. Citirea şi
acționare și automatizare convenționale a elementelor
generale ale instalațiilor
speciale
electrice/de automatizare
Exerciții de interpretare a
reprezentărilor convenționale ale
8.3.8.Asumarea echipamentelor electrice/de
responsabilităţii în ceea ce automatizare
în vederea realizării activităţilor de
normelor generale
mentenanţa la echipamente
electrice şi de automatizare ale
maşinilor utilajelor şi
instalaţiilor,soluţionarea
problemelor identificate prin
avansarea unor alternative eficiente
de rezolvare a acestora
individual, studiul de caz etc.), care
342
din perioada COVID
1 2 3 4
oferă deschiderea spre
autoinstruire, spre învăţare continuă
b). Identificarea componentelor din programa școlară a unui modul parcurs în anul 2019-2020 care nu pot fi preluate și integrate în
cadrul unui alt modul
- nu este cazul, componentele din programa școlară a modulului M1- Desen de ansamblu, clasa a XI-a parcurs în anul 2019-2020 pot fi
preluate și integrate în cadrul modulelor din clasa a XII-a: MI. Planificarea producției, M II. Maşini, utilaje şi instalaţii și M IV.Mentenanţa
maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor
343
II Instrumente de evaluare inițială
VARIANTA 1 - aplicare la clasă
I. ETAPE DE ELABORARE A TESTULUI DE EVALUARE

Scop
Instrumentul de evaluare inițială urmează a fi aplicat la începutul anului școlar 2020-
2021, oferind informaţii utile asupra nivelului de performanţă al elevilor în raport
rezultatele învăţării şi vizează gradul de formare/dezvoltare de cunoștințe, abilități și
atitudini specifice calificării profesionale, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în
practicarea acestei calificări. Rezultatele învățării vizate de evaluarea inițială sunt cele
dobândite în perioada CODIV 19.
Acest tip de evaluare oferă elevului şi profesorului o reprezentare a potenţialului de
învăţare, dar şi a eventualelor lacune ce trebuie completate ori a unor aspecte ce
necesită corectare sau îmbunătăţire.
Reprezintă un instrument de diagnoză pentru orientarea acţiunilor ulterioare ale
cadrului didactic, prin adecvarea la nevoile reale ale celui ce învaţă.
Testul se poate aplica elevilor din clasa a XI-a liceu tehnologic, domeniul de pregătire
profesională: mecanică, calificarea profesională Tehnician mecanic pentru întreținere și
reparații.
Conform planificării calendaristice la modulul Modulul „Desen de ansamblu”
rezultatele învățării vizate de evaluarea inițială se referă la conținutul de învățare 8.
Desene speciale (desene de construcţii metalice, desene de operaţii, scheme cinematice)
Evaluarea inițială își propune să stabilească nivelul la care au fost dobândite
cunoștințe, abilități și atitudini specifice domeniului mecanic, prevăzute în standardul de
pregătire profesională, aferente unităţi de rezultate ale învăţării tehnice generale URÎ 8:
REALIZAREA DESENELOR DE ANSAMBLU, conform tabelului de mai jos:

8.1.8.Desene speciale 8.2.26.Identificarea 8.3.1.Asumarea
8. Desene speciale simbolurilor utilizate răspunderii în
8.1. Desene de construcţii metalice: la realizarea aplicarea regulilor de
8.1.1. Reprezentarea şi notarea pe desenelor speciale reprezentare pentru
desene a profilelor laminate; 8.2.27.Utilizarea desenele de ansamblu
8.1.2. Executarea desenelor de simbolurilor în 8.3.2.Respectarea
construcţii metalice. vederea realizării conduitei în timpul
344
8.2. Desene de operaţii: desenelor speciale întocmirii desenelor
8.2.1. Desenul de semifabricat; 8.2.28. Citirea şi de ansamblu necesare
8.2.2. Desenul de operaţii pentru interpretarea executării
prelucrări mecanice. desenelor speciale ansamblurilor
8.3. Scheme cinematice: 8.3.7.Asumarea
8.3.1. Întocmirea schemelor iniţiativei în
cinematice; rezolvarea unor
8.3.2. Citirea schemelor cinematice. probleme
8.4. Desene de instalaţii industriale: 8.3.8.Asumarea
8.4.1. Reprezentarea instalaţiilor responsabilităţii în
pentru fluide; ceea ce priveşte
8.4.2. Reprezentarea instalaţiilor respectarea normelor
electrice de utilizare; generale
8.4.3. Reprezentarea instalaţiilor
termoenergetice;
8.4.4.Reprezentarea instalaţiilor de
automatizare.
Obiectivele testului
 Identificarea nivelului achiziţiilor elevilor în termeni de
cunoştinţe/abilităţi/atitudini anterioare ale elevilor care marchează punctul de
plecare.
 Detectarea deficiențele, lacunele sau erorile care pot împiedica realizarea
obiective stabilite.
 Proiectarea activităţilor didactice şi iniţierea programelor de învăţare remedială
sau de dezvoltare individuale și pentru adaptarea strategiei de învățare la
cerințele indentificate ale elevilor.
Conținuturilor care vor fi supuse evaluării
8. Desene speciale
8.1. Desene de construcţii metalice:
 8.2.1. Desenul de semifabricat;
 8.2.2. Desenul de operaţii pentru prelucrări mecanice.
8.4. Desene de instalaţii industriale:
 8.4.1. Reprezentarea instalaţiilor pentru fluide;
345
 8.4.2. Reprezentarea instalaţiilor electrice de utilizare;
 8.4.3. Reprezentarea instalaţiilor termoenergetice;
 8.4.4.Reprezentarea instalaţiilor de automatizare.
Tipuri de itemi
Elaborarea itemilor s-a realizat astfel încât testul să măsoare în mod valid
și fidel cunoștințele și abilitățile elevilor
În alocarea procentelor în celulele matricei de specificaţii, am ţinut seama de
faptul că, în cadrul acestei unităţi de învăţare, ponderea mai mare revine conţinuturilor
referitoare Desene de constucții metalice, Desene de operații, Scheme cinematice. Drept
urmare, acestor conţinuturi le-am alocat mai mulţi itemi semiobiectivi şi subiectivi .
În alocarea procentelor din celulele matricei de specificaţii, am ţinut seama de
condiţiile concrete ale instruirii şi anume de faptul că nivelul colectivului de elevi testaţi
este mediu, puţini elevi fiind capabili să rezolve itemi cu grad mare de dificultate: pentru
aceştia din urmă, instrumentul de evaluare conţine itemi de nivel cognitiv ridicat.
În proiectarea testului se va avea în vedere adresarea nivelelor cognitive din
taxonomia Bloom-Anderson revizuită.
Niveluri cognitive Nr Punctaj

a-şi a a a a a itemi/
Conţinuturi aminti înţelege aplica analiza evalua creea Pondere
%
Desene de constucții I.2.1 II.1.1 II.4 3 14
metalice 6p 2p 6p 17%
Desene de operații I.1.1 7
1p II.1.2
I.1.2 I.3.1 1p 6
1p 1p II.2.1 33%
I.3.2 2p
1p
Scheme cinematice I.3.4 II.2.2 III.1 3 41
1p 10p 30p 17%
Desene de instalații I.1.3 28
industriale 1p
I.2.2 I.3.3 II.1.3 II.3 6
6p 1p 2p 12p 33%
I.2.3
6p
Numar itemi 5 5 5 1 1 1
100% --
Pondere % 27% 27% 27% 6,33% 6,33% 6,33%
Punctaj 20 5 17 12 6 30 -- 90
346
Test de evaluare

I.1. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 – 3) scrieţi litera corespunzătoare
răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns. 3 puncte
1. Pe desenul de operații se reprezintă suprafețele piesei care se prelucrează cu linie
groasă, iar restul muchiilor piesei se trasează cu:
a) linie subțire;
b) linie subțire ondulată;
c) linie groasă;
d) linie subțire întreruptă.
2. Care din următoarele simboluri ale elementelor de orientare și prindere a piesei pe mașina
unealtă utilizate în cazul unui desen de operații reprezintă prismă:
a) ;
b) ;
c) ;
d) .
3. Schema alăturată reprezintă e o schemă electrică:

a) de comandă
b) de forță
c) auxiliară
d) de conexiuni
347
I.2. Scrieți asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din
coloana B 18 puncte
1.
Coloana A -Denumirea profilelor laminate Coloana B- Reprezentarea profilelor
1. 1. profil laminat U
a.
2. 2. profil laminat I
b.
3. 3. profil laminat T
c.
4. 4. cornier cu aripi neegale
d.
5. 5. cornier cu aripi egale
e.
6. 6. profil laminat H
f.
2.
Coloana A- Componente hidraulice Coloana B- Simbol convențional utilizat pentru
reprezentarea schemelor hidraulice
1. 1. robinet
a.
2. 2. pompă
b.
3. 3. filtru de apă
c.
4. 4. manometru
d.
5. 5. compensator
e.
6. 6. rezervor colector f
348
3.
Coloana A- Semnificație/denumire aparat Coloana B- Simbol convențional utilizat
electric pentru reprezentarea schemelor electrice
1. 1. motor de curent asincron trifazat
a.
2. 2. contact normal deschis
b.
3. 3. contor energie
c.
4. 4. siguranță fuzibilă
d.
5. 5. priză simplă
e.
6. 6. contacte de forță releu termic
f.
I.3. Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 4. Pentru

fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 4, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şi notaţi în
dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este adevărată, sau litera F, dacă
apreciați că afirmația este falsă.
4 puncte
1. Desenul semifabricatului turnat se execută plecând de la desenul piesei finite și
trebuie să conțină date suplimentare- clasa de precizie în care se execută
turnarea, evidențierea suprafeței de separație a formei și diverse cerințe
tehnologice.
2. Pe desenul de operații se înscriu toate cotele, rugozitățile care se referă la piesa
finită și care sunt înscrise și pe desenul de execeție al piesei.
3. Scheme electrică de comandă conțin simbolurile aparatelor și traseele pe care
energia circulă de la sursă la consumator
4. Schema cinematică a unei masini-unelte este o reprezentare grafică simplificata
a tuturor lanțurilor cinematice și a tuturor mecanismelor ce le compun, a
legăturilor dintre ele, astfel încât să rezulte cât mai clar, modul de transmitere
a mișcării de la elementul de intrare până la cel de ieșire.
349
II.1
Scrieţi informaţia corectă care completează spaţiile libere: 5 puncte
1. Semifabricatele laminate se obțin din bare de diverse .. (a).., care sunt în majoritatea
lor ... (b)...
2. Pe desenul de semifabricat se reprezintă și piesa finită, cu linie.. (c).....
3. Schema electrică este un desen care cuprinde elementele unei instalații electrice și
... (d)... dintre aceste elemente reprezentate prin simboluri .. (e)...
II.2 12 puncte
1. Precizați tipul de semifabricat laminat care are urmatoarea notatie LL 100X75X5
2 puncte
2. Precizați denumirea fiecărui semn convențional reprezentat.
10 puncte
a)
b)
c)
d)
e)
II.3 12 puncte
În modelul structural al unui sistem de reglare automată (SRA) prezentat în figura de mai
jos sunt marcate elementele componente ale sistemului şi mărimile fizice care intervin în
funcţionarea sistemului.
350
E.C. P
ε Xc Xm Y
U + R.A. E.E. I.T.
Yr -
Tr
-
a) Identificaţi elementele schemei 5 puncte

b) Identificaţi mărimile care intervin în funcţionarea sistemului 7 puncte
II.4, Având schema de axe a unei grinzi cu zăbrele stabiliți lungimea totală a grinzii.
Justificați răspunsul dat. 6 puncte
III.1.
a) Precizați tipul reductorului reprezentat în figura alăturată
b) Identificați elementele numerotate de la 1 la 6
c) Întocmiți schema cinematică a reductorului utilizând simbolurile convenționale
351

1. 3 puncte
1 –a; 2 – c; 3 – a
2. 18 puncte
1. 1 – b; 2 – a; 3 – c; 4-f; 5- e, 6- d.
2. 1 – b; 2 – a; 3 – d; 4-c; 5- f, 6- e
3. 1 – b; 2 – a; 3 – c; 4-f; 5- e, 6- f
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1punte.
3. 4 puncte
1 – A; 2 - F; 3 – F; 4- A.
1. 5 puncte
a- profile, b- standardizate, c-linie pinct groasă, d- legăturile, e- grafice.
parțial corect sau incomplet se acordă câte 0 puncte.
2.
1. LL 100X75X5 - bară din oțel cornier cu aripi inegale cu lungimea aripilor de 100,
respectiv 75 mm, grosimea 5mm.
sau incomplet se acordă câte 1 punct.
352
2. a-cuplaj cu gheare cu cuplare în ambele sensuri, b- transmisie cu curea lată, c-
lagăr cu rostogolire, d-mecanism cu șurub și piuliță, e-angrenaj melcat roată
melcată
parțial corect sau incomplet se acordă câte 1punct.
II.3 12 puncte
a) E.C. – element de comparaţie; R.A. – regulator automat; E.E. – element de execuţie;
I.T. – instalaţie tehnologică; Tr - traductor
b) U – mărime de intrare a sistemului; ε – semnalul de eroare; Yr – mărime de reacţie;
Xc – mărimea de ieşire a regulatorului automat; Xm– mărime de intrare a instalaţiei
tehnologice; Y – mărime de ieşire a sistemului (a instalaţiei tehnologice); P –
perturbări.
parțial corect sau incomplet se acordă câte 0punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa
II.4 6 puncte
L= 2400 mm
Justificarea răspunsului dat- Sub schema de axe, pe prima linie se înscriu distanțele
dintre noduri, iar pe a doua linie lungimea totală a grinzii. Dacî structura este simetrică,
schema de axe se poate reprezenta pe jumatate din lungimea ei, utilizând semnul grafic
de simetrie, plasat deasupra desenului pe linia axului din mijloc
a) 4 puncte
Reductor conico- cilindric cu două trepte
353
b) 14 puncte
1-roată dințată conică cu dinți înclinați, 2- roată dințată conică cu dinți înclinați, 3- roată
dințată cilindrică cu dinți înclinați, 4- roată dințată cilindrică cu dinți înclinați, 5- axa
reductorului, 6- carcasa.
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte Pentru fiecare răspuns
parțial corect sau incomplet se acordă câ 1 punct.Pentru răspuns incorect sau lipsa
c) reprezentarea corecta si completă 12 puncte

Pentru fiecare element component corect si complet reprezentat se acordă 2 puncte.
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct.
354
VARIANTA 2 - TESTULUI DE EVALUARE ONLINE
I. Etape de elaborare a testului de evaluare online

Scop
Instrumentul de evaluare inițială urmează a fi aplicat la începutul anului școlar 2020-
2021, oferind informaţii utile asupra nivelului de performanţă al elevilor în raport
rezultatele învăţării şi vizează gradul de formare/dezvoltare de cunoștințe, abilități și
atitudini specifice calificării profesionale, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în
practicarea acestei calificări. Rezultatele învățării vizate de evaluarea inițială sunt cele
dobândite în perioada CODIV 19.
Acest tip de evaluare oferă elevului şi profesorului o reprezentare a potenţialului de
învăţare, dar şi a eventualelor lacune ce trebuie completate ori a unor aspecte ce
necesită corectare sau îmbunătăţire.
Testul se poate aplica elevilor din clasa a XI-a liceu tehnologic, domeniul de pregătire
profesională: mecanică, calificarea profesională tehnician mecanic pentru întreținere și
reparații.
Conform planificării calendaristice la modulul Modulul „Desen de ansamblu”
rezultatele învățării vizate de evaluarea inițială se referă la conținutul 8. Desene speciale
(desene de construcţii metalice, desene de operaţii, scheme cinematice)
Evaluarea inițială își propune să stabilească nivelul la care au fost dobândite
cunoștințe, abilități și atitudini specifice domeniului mecanic, prevăzute în standardul de
pregătire profesională, aferente unităţi de rezultate ale învăţării tehnice generale URÎ 8:
REALIZAREA DESENELOR DE ANSAMBLU, conform tabelului de mai jos:

8.1.8.Desene speciale 8.2.26.Identificarea 8.3.1.Asumarea
8. Desene speciale simbolurilor utilizate răspunderii în
la realizarea aplicarea regulilor de
desenelor speciale reprezentare pentru
8.1.1. Reprezentarea şi notarea pe desene a desenele de ansamblu
8.2.27.Utilizarea
profilelor laminate;
simbolurilor în 8.3.2.Respectarea
8.1.2. Executarea desenelor de construcţii vederea realizării conduitei în timpul
metalice. desenelor speciale întocmirii desenelor
8.2. Desene de operaţii: 8.2.28. Citirea şi de ansamblu necesare
8.2.1. Desenul de semifabricat; interpretarea executării
8.2.2. Desenul de operaţii pentru prelucrări desenelor speciale ansamblurilor
mecanice. 8.3.7.Asumarea
8.3. Scheme cinematice: iniţiativei în
rezolvarea unor
8.3.1. Întocmirea schemelor cinematice; probleme
355
8.3.2. Citirea schemelor cinematice. 8.3.8.Asumarea
8.4. Desene de instalaţii industriale: responsabilităţii în
ceea ce priveşte
8.4.1. Reprezentarea instalaţiilor pentru
respectarea normelor
fluide;
generale
8.4.2. Reprezentarea instalaţiilor electrice de
utilizare;
8.4.3.Reprezentarea instalaţiilor
termoenergetice
8.4.4.Reprezentarea instalaţiilor de
automatizare.
Obiectivele testului
 Identificarea nivelului achiziţiilor elevilor în termeni de
cunoştinţe/abilităţi/atitudini anterioare ale elevilor care marchează punctul de
plecare.
 Detectarea deficiențele, lacunele sau erorile care pot împiedica realizarea
obiective stabilite.
 Proiectarea activităţilor didactice şi iniţierea programelor de învăţare remedială
sau de dezvoltare individuale și pentru adaptarea strategiei de învățare la
cerințele indentificate ale elevilor.
Descriere
Propun un test de evaluare realizat cu aplicația online, Kahoot!
Avantajul folosirii ei constă în faptul că mobilizează şi dinamizează clasa,
prezentând chestionarul alcătuit ca pe un joc, în care rapiditatea răspunsului determină
acumularea unui punctaj superior şi, implicit, posibilitatea de a se situa pe un loc fruntaş
- chiar dacă elevul are acelaşi număr de răspunsuri corecte ca şi un alt elev participant la
test.
În plus, profesorul şi elevii pot vizualiza rezultatele „jocului” într-un fişier Excel
în care pot fi consultate deosebite aspecte legate de rezultat, în general sau pentru
fiecare item în parte. Acest lucru face aplicaţia deosebit de utilă atât în evaluarea
elevilor, cât şi în iniţierea unor măsuri de remediere, pornind de la feed-back-ul oferit.
356
Ce fac profesorii?
 Crează cont pe platforma kahoot.com, ca profesor
 Logarea în contul creat

 Caută ( Discover)testul propus de mine , testul a fost creat având opțiunea pentru
vizibilitate EVERYONE-adică să fie vizibil pentru toată lumea
357
 Lansează Kahoot pe tabla interactivă dând Play pe testul ales.
 Pe tabla interactivă, pe ecranul videoproiectorului, pe monitoarele

calculatoarelor elevilor dacă aveți programare întâlnire pe platform video- ex.
Zoom, Teams, etc, apare un cod PIN pe care elevii îl indroduc pe
telefoanele/tabletele lor.
 Odată testul pornit pe tabla interactivă/ ecran monitor calculator apar
întrebările, fiecare răspuns având o anumită culoare
Ce fac elevii?
 Elevii nu au nevoie de cont pentru a rezolva testul propus de profesor. Este
suficient să acceseze aplicația și să se conecteze la clasa profesorului (room), pe
baza codului transmis de acesta.
 Acum se solicită elevilor să intre fie cu calculatorul, fie cu telefonul mobil pe
kahoot.it unde, în caseta corespunzătoare, vor completa PIN-ul jocului, după care
vor apăsa Enter.
 Se solicită elevilor să completeze numele în caseta corespunzătoare, după care să
selecteze Ok, go! pentru a intra în joc.
 În fereastră, apar numele elevilor participanţi la joc.
 Profesorul selectează butonul Start.
 Se lansează prima întrebare. Elevii participanţi aleg
răspunsul corect pe dispozitivele lor (telefon mobil, laptop
sau calculator). Apar 4 culori cu 4 forme geometrice, elevii
în timpul stability trebuie să atingă culoarea al cărui răspuns îl consider corect
358
 Este prezentat scorul fiecărui participant pentru primul item. Scorul depinde atât
de corectitudinea răspunsului, cât şi de rapiditatea lui.
 Profesorul trimite următoarea întrebare, apăsând butonul Next.
 În continuare, se procedează în mod analog
 Selectând butonul Get Results, în aplicaţie apare o fereastră din care profesorul
poate alege butonul Save Results.
Conținuturilor supuse evaluării

 Domeniul de pregătire profesională: Mecanică
 Calificarea profesională: Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații
 Anul de studiu: clasa a XI-a, liceu tehnologic
 Modulul: Desenul de ansamblu
 Unitatea de rezultate ale învățării tehnice generale 8: REALIZAREA DESENELOR DE
ANSAMBLU
 Unitatea de învățare- Desene speciale (desene de construcţii metalice, desene de
operaţii, scheme cinematice)
 Conținituri
8. Desene speciale
 8.2.1. Desenul de semifabricat;
 8.2.2. Desenul de operaţii pentru prelucrări mecanice.
8.4. Desene de instalaţii industriale:
 8.4.1. Reprezentarea instalaţiilor pentru fluide;
 8.4.2. Reprezentarea instalaţiilor electrice de utilizare;
 8.4.3. Reprezentarea instalaţiilor termoenergetice;
 8.4.4.Reprezentarea instalaţiilor de automatizare.
Tipuri de itemi
Aplicația permite crearea de teste cu 2 tipuri de itemi: alegere multiplă, alegere
duală (adevărat / fals) gratuit.
Itemi Nr.întrebări/
alegere
alegere duală Pondere
multiplă
Conţinuturi %
Desene de constucții metalice 3
1 2
17%
359
Desene de operații 6
3 3
33%
Scheme cinematice 5
3 2
28%
Desene de instalații industriale 4
3 1
22%
Nr.întrebări 10 8 18
Pondere % 56% 44% 100%
Proiectarea sarcinilor, ținând seama de restricția impusă de platformă de a crea

diferite tipuri de itemi, s-a realizat pe nivelurile inferioare (cunoștințe, aplicarea) și
analizare.
Imposibilitatea construirii anumitor categorii de itemi în evaluarea didactică fără
costuri (de exemplu, proiectarea unor itemi cu răspuns scurt, itemi de completare sau
întrebări structurate, abordarea unei probe cu caracter practic, elaborarea unui eseu
structurat, elaborarea unui eseu nestructurat), nu se va avea în vedere adresarea nivelelor
cognitive corespunzători nivelului superior- a evalua, a crea.
Niveluri cognitive Nr
a-şi a a a itemi/
Conţinuturi aminti înţelege aplica analiza Pondere
%
Desene de constucții metalice 3
1 5 18
17%
Desene de operații 6
4,7 2,6 3,12
33%
Scheme cinematice 5
9 10 14,15 13
28%
Desene de instalații industriale 4
8 4 16,17
22%
Numar itemi 5 4 7 2 18
Pondere % 28% 22% 39% 11% 100%

8.1.8.Desene speciale 8.2.26.Identificarea 8.3.1.Asumarea răspunderii
8. Desene speciale simbolurilor utilizate la în aplicarea regulilor de
8.1. Desene de construcţii metalice: realizarea desenelor reprezentare pentru
8.2. Desene de operaţii: speciale desenele de ansamblu
8.2.1. Desenul de semifabricat; 8.2.27.Utilizarea 8.3.2.Respectarea
8.2.2. Desenul de operaţii pentru simbolurilor în vederea conduitei în timpul
prelucrări mecanice. realizării desenelor întocmirii desenelor de
8.3. Scheme cinematice: speciale ansamblu necesare
360
8.4. Desene de instalaţii industriale: 8.2.28. Citirea şi executării ansamblurilor
8.4.1. Reprezentarea instalaţiilor interpretarea desenelor 8.3.7.Asumarea iniţiativei
pentru fluide; speciale în rezolvarea unor
8.4.2. Reprezentarea instalaţiilor probleme
electrice de utilizare; 8.3.8.Asumarea
8.4.3. Reprezentarea instalaţiilor responsabilităţii în ceea ce
termoenergetice; priveşte respectarea
8.4.4. Reprezentarea instalaţiilor de normelor generale
automatizare.
1. Identificarea simbolurilor conventionale utilizate la realizarea desenelor speciale
2. Precizarea particularităților de reprezentare în cazul desenelor speciale
3. Utilizarea simbolurilor convenționale în vederea realizării schemelor
4. Citirea şi interpretarea desenelor speciale
361
Test de evaluare online
Se acord 10 puncte din oficiu.
1. Profilul laminat reprezentat este
a) Profil cornier cu aripi egale

b) Profil cornier cu arpiri inegale
c) Profil I
d) Profil U
2. Pe desenul de operații se reprezintă suprafețele piesei care se prelucrează cu
linie groasă, iar restul muchiilor piesei se trasează cu:
a) linie subțire;
b) linie subțire ondulată;
c) linie groasă;
d) linie subțire întreruptă.
3. Care din următoarele simboluri ale elementelor de orientare și prindere a piesei pe
mașina unealtă utilizate în cazul unui desen de operații reprezintă prismă:
a) ;
b) ;
c) ;
d) .
4. Planul de operaţii este întocmit la producţia de serie şi de masă.
5. Nodurile barelor, la reprezentarea stucturilor metalice se numerotează cu
litere.
6. Desenul semifabricatului turnat se execută plecând de la desenul piesei finite și
trebuie să conțină date suplimentare- clasa de precizie în care se execută turnarea,
evidențierea suprafeței de separație a formei și diverse cerințe tehnologice.
362
7. Pe desenul de operații se înscriu toate cotele, rugozitățile care se referă la
piesa finită și care sunt înscrise și pe desenul de execuție al piesei.
8.Scheme electrică de comandă conțin simbolurile aparatelor și traseele pe care
energia circulă de la sursă la consumator
9. Schema cinematică a unei masini-unelte este o reprezentare grafică
simplificata a tuturor lanțurilor cinematice și a tuturor mecanismelor ce le compun, a
legăturilor dintre ele.
10. În afară de urmărirea modului de funcționare a mașinilor, schemele
cinematice mai folosesc la efectuarea calculelor pentru vitezele și accelerațiile unor
piese în mișcare
11. În figura alăturată este reprezentată schema electrică de pornire reversibilă a
unui motor asincron trifazat. Circuitul de forță este reprezentat la punctul
a) a,
b) b,
c) în nici o reprezentare,
d) în ambele reprezentări
12. Reprezentarea convențională a elementului de strângere( fixare) a piesei este
a) Centrare și strângere ( fixare ) a piesei din două direcții cu două puncte de sprijin
b) Centrare și strângere ( fixare ) a piesei din trei direcții cu patru puncte de sprijin
c) Centrare și strângere ( fixare ) a piesei din două direcții cu patru puncte de sprijin
d) Centrare și strângere ( fixare ) a piesei din patru direcții cu patru puncte de sprijin
13. Precizați tipul reductorului reprezentat în schema cinematică alăturată
363
a) Reductoare cu o treaptă cu roţi dinţate cilindrice
b) Reductor cu două trepte, ambele cu roţi dinţate cilindrice
c) Reductor cu două trepte, o treaptă cu roţi cilindrice şi una cu roţi dinţate conice
d) Reductor cu două trepte, o treaptă melcată şi una cu roţi cilindrice
14 Semnului convențional reprezentat, utilizat la realizarea

schemelor cinematice este
a) cuplaj cu gheare cu cuplare în ambele sensuri,
b) transmisie cu curea lată,
c) mecanism cu șurub și piuliță,
d) angrenaj melcat –roată melcată
15 Semnului convențional reprezentat, utilizat la realizarea

schemelor cinematice este
a) cuplaj cu gheare cu cuplare în ambele sensuri,
b) transmisie cu curea lată,
c) mecanism cu șurub și piuliță,
d) angrenaj melcat –roată melcată
16 Simbol convențional utilizat pentru reprezentarea schemelor electrice

reprezintă
a) motor de curent asincron trifazat
b) contact normal deschis
364
c) contor energie
d) siguranță fuzibilă
17. Simbol convențional utilizat pentru reprezrentarea în schemele hidraulice a
pompei este
a) b) c) d)
18. Seminificația notației LL 80X50X8
- bară din oțel cornier cu aripi inegale cu lungimea aripilor de 100, respectiv 75
mm, grosimea 5mm

365
1 –a; 2 – a; 3 – c, 4- A , 5- F, 6- A, 7- F, 8- A, 9- A, 10- A, 11- a, 12- b, 13- d, 14 - d, 15-
a, 16- d, 17- a, 18- A
În caseta Award points, se adăugă punctajul pe care dorim să-l acordăm pentru
rezolvarea corectă a itemului. Am ales să nu fac acest lucru, deoarece se generează
automat un anumit număr de puncte, mai mare sau mai mic, în funcţie de rapiditatea cu
care elevii răspund.
Prezentând testul alcătuit ca pe un joc, în care rapiditatea răspunsului determină
acumularea unui punctaj superior şi, implicit, posibilitatea de a se situa pe un loc fruntaş -
chiar dacă elevul are acelaşi număr de răspunsuri corecte ca şi un alt elev participant la
test
În cazul în care se aplică testul în mod clasic se utilizează barem de corectare
prezentat mai sus.
366
III. Activități predare-învăţare-evaluare integrate
III.1.
URÎ 10: MONITORIZAREA EXPLOATĂRII MAȘINILOR,UTILAJELOR ȘIINSTALAȚIILOR

10.1.2. Construcţia 10.2.6. Utilizarea 10.3.4. Colaborarea cu operatorii pe
şi funcţionarea schemelor cinematice maşini şi utilaje, în scopul îndeplinirii
maşinilor-unelte în vederea localizării sarcinilor de la locul de muncă
pentru prelucrări elementelor 10.3.5. Asumarea responsabilităţii pentru
prin aşchiere- componente ale calitatea lucrării executate
strunguri maşinilor-unelte
10.3.6.Preocuparea pentru îmbunătăţirea
pentru prelucrări
calităţii lucrărilor executate
prin aşchiere
10.3.7.Preocuparea pentru perfecţionarea
propriei pregătiri profesionale
10.3.8. Asumarea iniţiativei în rezolvarea
unor probleme
URÎ 8 – REALIZAREA DESENELOR DE ANSAMBLU

Rezultate ale învăţării (codificate Conţinuturile învăţării conform SPP)
8.3. Scheme cinematice: 8.2.26.Identificarea 8.3.7.Asumarea iniţiativei
8.3.1. Întocmirea schemelor simbolurilor utilizate la în rezolvarea unor probleme
cinematice; realizarea desenelor 8.3.8.Asumarea
speciale responsabilităţii în ceea ce
cinematice. 8.2.27.Utilizarea priveşte respectarea
simbolurilor în vederea normelor generale utilizate
realizării desenelor speciale la întocmirea desenelor
8.2.28. Citirea şi
speciale
Conținuturile aferente
Tema lecției:
 Strung normal- schema cinematică
Metode si procedee didactice Exerciții de utilizare a schemelor cinematice în vederea
localizării elementelor componente ale mașinilor-unelte pentru prelucrări prin așchiere-
strung
367
Timp de lucru: 30 de minute
Fișa de lucru
În figură este prezentată schema cinematică structurală a strungului normal. în
care sunt redate principalele elemente constructive şi funcţionale.
Sarcina de lucru:
- Precizați semnificațiile notaţiilor 1…..11, ME, CV , CAF , SCL , SCT, BA, CR , RM,
de pe figură.
368
III.2
URÎ 10: MONITORIZAREA EXPLOATĂRII MAȘINILOR, UTILAJELOR ȘI

INSTALAȚIILOR
10.1.4. Construcţia 10.2.23. Utilizarea datelor 10.3.5. Asumarea responsabilităţii
şi funcţionarea din documentaţia necesară pentru calitatea lucrării executate
utilajelor pentru activităţii de monitorizare 10.3.6.Preocuparea pentru
vehicularea a funcţionării utilajelor îmbunătăţirea calităţii lucrărilor
fluidelor: pompe pentru vehicularea executate
fluidelor
10.3.7.Preocuparea pentru
10.2.25. Verificarea stării perfecţionarea propriei pregătiri
de funcţionare a utilajelor profesionale
pentru vehicularea
fluidelor, conform
instrucţiunilor prevăzute în
cărţile tehnice ale acestora 10.2.30. Utilizarea corectă a
vocabularului comun şi a celui de
specialitate
URÎ 8 – REALIZAREA
DESENELOR DE ANSAMBLU
8.4. Desene de instalaţii 8.2.26.Identificarea 8.3.7.Asumarea iniţiativei
industriale: simbolurilor utilizate la în rezolvarea unor
8.4.1. Reprezentarea realizarea desenelor probleme
instalaţiilor pentru fluide; speciale 8.3.8.Asumarea
8.2.27.Utilizarea responsabilităţii în ceea ce
simbolurilor în vederea priveşte respectarea
realizării desenelor speciale normelor generale utilizate
8.2.28. Citirea şi la întocmirea desenelor
speciale
 Pompe: părți componente, documentația tehnică specifică, funcționare,
clasificare
Metode și procedee didactice - Metoda ”Gândiţi - Lucraţi în prechi – Comunicaţi„ este o
modalitate simplă şi rapidă de a învăţa prin cooperare, cu trei etape de acţiune, în care
elevii vorbesc despre conţinut şi discută idei înainte de a le împărtăşi cu întregul grup.
Metoda introduce elementele de „timp de gândire” şi interacţiune „cu colegul”, acestea
fiind două caracetristici importante ale învăţării prin cooperare. Scopul metodei ”Gândiţi
369
– Lucraţi în perechi – Comunicaţi” este de a-i ajuta pe elevi să proceseze informaţii şi să
le dezvolte competenţele de comunicare şi procesele de gândire.
Timp de lucru: 30 de minute

Fișa de lucru
Sarcini de lucru:
I. Completați spațiile libere din următoarele enunțuri:
1. Pompele cu piston sunt mașini ..........................
2. Un ciclu de funcționare este format din .............. faze.
3. Funcționarea pompei cu piston se bazează pe modificarea ciclică a ....................de
lucru.
4. La o pompă cu roţi dinţate, aspiraţia se crează la:
a. intrarea dinţilor în angranare;
b. ieşirea dinţilor din angrenare;
c. depinde de tipul angrenării (exterioară sau interioară);
d. depinde de profilul danturii.
5. Una din urmatoarele pompe nu este volumică:
a. pompa cu şurub;
b. pompa cu membrană;
c. pompa cu roti dinţate;
d. pompa axială
6. Din punct de vedere al pulsaţiei debitului:
a. sunt mai convenabile pompele cu număr par de pistoane;
b. sunt mai convenabile pompele cu număr impar de pistoane;
c. nu are importanţă numărul de pistoane;
d. sunt mai convenabile pompele cu pistoane axiale decât cele cu pistoane radiale
7. Identificați simbolul corespunzator fiecarui tip de pompă:
Denumire element Simbol
1. Pompă reglabilă cu un sens de refulare
A
2. Pompă nereglabilă cu un sens de refulare
370
3. Pompă reglabilă cu două sensuri de refulare
C
4. Pompă nereglabilă cu două sensuri de refulare
III.3
URÎ 7 – PLANIFICAREA PRODUCȚIEI

7.1.1 Procesul de 7.2.2 Identificarea 7.3.1 Asumarea
producţie componentelor unui proces de responsabilităţii în alegerea
7.1.2 Tipuri de producţie specific domeniului şi planificarea unui proces
producţie 7.2.4 Utilizarea corectă a de producţie
(caracteristici, limbajului de specialitate 7.3.4 Asumarea deciziei în
avantaje, dezavantaje) pentru descrierea structurii uni legătură cu alegerea unui
7.1.4 Programarea şi proces de producţie sau a unor anumit tip de producţie
organizarea activităţii metode de planificare a pentru o situaţie dată
de producţie producţiei 7.3.5 Rezolvarea creativă a
7.2.13 Utilizarea şi/sau problemelor privind
completarea documentelor metodele de organizare a
necesare planificării, lansării în producţiei
fabricaţie şi urmăririi
producţiei pentru o situaţie
dată

8.2. Desene de operaţii: 8.2.26.Identificarea 8.3.7.Asumarea iniţiativei
8.2.2. Desenul de operaţii simbolurilor utilizate la în rezolvarea unor probleme
pentru prelucrări mecanice. realizarea desenelor 8.3.8.Asumarea
8.2.27.Utilizarea priveşte respectarea
8.2.28. Citirea şi
speciale
371
 Planificarea activităţilor specifice locului de muncă
Metode si procedee didactice- Eseu structurat
Sarcini de lucru
Realizați un eseu cu tema „ Planificarea activităţilor specifice locului de muncă”,
având următoarea structură de idei
a) Documente utilizate la planificarea activităţilor specifice locului de muncă
b) Elementele necesare pentru programarea activităţilor specifice locului de
muncă
c) Planul de operații și cărui tip de producției îi este caracteristic
d) Ce informații se extrag din planul de operații
e) Particularitățile desenelor de operații față de reprezentările convenționale
utilizate în desenul tehnic.
III.4.

producţie unui proces de producţie specific responsabilităţii în alegerea
7.1.2 Tipuri de domeniului şi planificarea unui proces
producţie 7.2.4 Utilizarea corectă a de producţie
(caracteristici, limbajului de specialitate pentru 7.3.4 Asumarea deciziei în
avantaje, descrierea structurii uni proces de legătură cu alegerea unui
dezavantaje) producţie sau a unor metode de anumit tip de producţie
7.1.4 Programarea şi planificare a producţiei pentru o situaţie dată
organizarea 7.2.13 Utilizarea şi/sau 7.3.5 Rezolvarea creativă a
activităţii de completarea documentelor problemelor privind
producţie necesare planificării, lansării în metodele de organizare a
fabricaţie şi urmăririi producţiei producţiei

8.2. Desene de 8.2.26.Identificarea simbolurilor 8.3.7.Asumarea iniţiativei
operaţii: utilizate la realizarea desenelor în rezolvarea unor probleme
8.2.2. Desenul de speciale 8.3.8.Asumarea
372
semifabricat. 8.2.27.Utilizarea simbolurilor în responsabilităţii în ceea ce
vederea realizării desenelor priveşte respectarea
speciale normelor generale utilizate
8.2.28. Citirea şi interpretarea la întocmirea desenelor
desenelor speciale
 Planificarea unui proces tehnologic
Metode si procedee didactice- Studiu de caz
Sarcini de lucru
Analiza detaliată a procesului tehnologic de realizare a piesei din figură in
condițiile fabricării unui numar de 100 bucăți/ an
Desen de execuţie - Ax de antrenare

Cerințe:
 Stabilirea rolului funcţional al piesei
 Alegerea materialului
 Alegerea semifabricatului, reprezentarea desenului de semifabricat. Justificarea
alegerii tipului de semifabricat
 Succesiunea logică a operaţiilor de prelucrare prin aşchiere în vederea obţinerii
piesei finite
 Stabilirea tipului de producţie. Argumentarea alegerii făcute
III.5.

7.1.1 Procesul de 7.2.2 Identificarea componentelor unui 7.3.1 Asumarea
producţie proces de producţie specific responsabilităţii în alegerea
373
7.1.2 Tipuri de domeniului şi planificarea unui proces
producţie 7.1.4 7.2.4 Utilizarea corectă a limbajului de producţie
Programarea şi de specialitate pentru descrierea 7.3.4 Asumarea deciziei în
organizarea structurii uni proces de producţie sau a legătură cu alegerea unui
activităţii de unor metode de planificare a anumit tip de producţie
producţie producţiei pentru o situaţie dată
7.2.13 Utilizarea şi/sau completarea 7.3.5 Rezolvarea creativă a
documentelor necesare planificării, problemelor privind
lansării în fabricaţie şi urmăririi metodele de organizare a
producţiei pentru o situaţie dată producţiei

8.2.28. Citirea şi
speciale
Sarcini de lucru
Fișa de lucru
1. Identificaţi :
a. formularul de mai jos
b. scopul întocmirii acestuia
c. tipul de producţie în cazul căreia se aplică
2. Completaţi spaţiile notate cu....1, 2, 3, 4, 5, 6........
374
III.6.

producţie unui proces de producţie specific responsabilităţii în alegerea şi
7.1.2 Tipuri de domeniului planificarea unui proces de
producţie 7.2.4 Utilizarea corectă a limbajului producţie
(caracteristici, de specialitate pentru descrierea 7.3.4 Asumarea deciziei în
avantaje, structurii uni proces de producţie legătură cu alegerea unui
dezavantaje) sau a unor metode de planificare a anumit tip de producţie pentru
7.1.4 producţiei o situaţie dată
Programarea şi 7.2.13 Utilizarea şi/sau completarea 7.3.5 Rezolvarea creativă a
organizarea documentelor necesare planificării, problemelor privind metodele
activităţii de lansării în fabricaţie şi urmăririi de organizare a producţiei
producţie producţiei pentru o situaţie dată

realizarea desenelor
375
pentru prelucrări mecanice. speciale 8.3.8.Asumarea
8.2.27.Utilizarea responsabilităţii în ceea ce
simbolurilor în vederea priveşte respectarea
la întocmirea desenelor
8.2.28. Citirea şi
speciale
Metode si procedee didactice -Problematizare, exercitiu
Sarcini de lucru
Fișa de lucru
Planul de operaţii este sinteza unui proces tehnologic, detaliat în cele mai mici
amănunte, şi este specific producţiilor de serie mijlocie, mare sau de masă. Are scopul de
a pune la îndemâna muncitorilor un proces de prelucrare, astfel stabilit încât succesiunea
operaţiilor şi fazelor de lucru să fie univoc şi complet determinate, scutind muncitorul
sau maistrul de a adopta soluţii de moment.
Sarcina de lucru
Completați planul de operații cu toate datele necesare, pentru operația - strunjirea
longitudinală de degroşare a unui ştift cilindric, reprezentat în figura de mai jos:
Date iniţiale:
- maşina-unealtă: strung SN 400
- semifabricat: bară (rotundă) trasă ø 12,5 x 70 mm
- material: OLC 45 (STAS 880 - 80) cu бr = 65 daN/ mm2
- volumul de producţie: 1 000 bucăţi
- lungimea de strunjire: l = 50 mm
- adâncimea de aşchiere: - la degroşare: t = 2 mm
- nr. treceri: i = 2
- cuţit de strunjit cu plăcuţe din carburi metalice (P 20), hxb=20 x 20 mm, χ= 700
- regim de așchiere s = 1,2 mm/rot, v = 80 m/min, n = 1500 rot/min
- normarea tehnica timpul de bază Tb=0,08 min, timpul ajutător Ta = 1,62min
376
III.7.
Unitatea de rezultate ale învăţării tehnice specializate 13:

COORDONAREA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII
13.1.5. Lucrări de 13.2.14.Coordonarea operaţiilor 13.3.9.Asumarea
reparaţii la echipamente pregătitoare în vederea realizării iniţiativei în rezolvarea
electrice şi de activităţilor de mentenanţa la unor probleme
automatizare ale echipamente electrice şi de 13.3.10..Adaptarea la
maşinilor utilajelor şi automatizare ale maşinilor cerinţele şi la dinamica
instalaţiilor utilajelor şi instalaţiilor evoluţiei tehnologice
13.1.6. Utilizarea 13.2.13.Executarea lucrărilor de 13.3.13. .Atitudine
documentaţiei tehnice şi mentenanţa conform critică şi de reflectare
aplicarea normelor de documentaţiilor tehnice cu şi o folosire
protecţia muncii şi aplicarea normelor de protecţia responsabilă a
protecţia mediului muncii şi protecţia mediului mijloacelor de
specifice. specifice informare
13.3.12..Respectarea
termenelor de realizare
a sarcinilor

8.4.2. Reprezentarea 8.2.26.Identificarea 8.3.7.Asumarea iniţiativei
instalaţiilor electrice de simbolurilor utilizate la în rezolvarea unor
utilizare; realizarea desenelor probleme
8.4.3. Reprezentarea speciale 8.3.8.Asumarea
instalaţiilor 8.2.27.Utilizarea responsabilităţii în ceea ce
termoenergetice; simbolurilor în vederea priveşte respectarea
8.4.4.Reprezentarea realizării desenelor speciale normelor generale utilizate
instalaţiilor de 8.2.28. Citirea şi la întocmirea desenelor
automatizare. interpretarea desenelor
speciale
 Schema electrică a unui strung.
 Fişa tehnologică de reparaţii a unei instalaţii electrice a unui strung
Metode si procedee didactice –studiu de caz
377
Sarcini de lucru
Completaţi Fişa tehnologică de reparaţii a unei instalaţii electrice a unui strung SNA
710
Pentru aceasta aveţi la dispoziţie schema electrică desfăşurată.
1. Identificaţi elementele de execuţie din schema electrică asociată pentru funcţionarea
normală a strungului
2. Completaţi formularul de mai jos:
Denumirea utilajului: SNA 710 Secţia beneficiară: Prelucrări mecanice
Nr. Metodă de localizare a
Defect constatat Componentă defectă
crt. defectului
1. Motorul de acţionare
principală nu porneşte
2. Motorul de avans nu
funcţionează pe unul din
sensuri
3. 3Pompa de răcire nu
funcţionează
corespunzător
4. Iluminatul local nu
funcţionează
378
IV. Exemple de activităţi de predare-învăţare-evaluare posibil a se desfăşura în online
Materialele prezentate la punctual III) pot fi adăugate pe diferite platforme

educaționale- 24edu.ro, Microsoft Teams, Zoom, Google Classroom, etc., la care
profesorul și elevii au create conturi.
Pentru realizarea materialelor necesare activităților de predare- învîțare-evaluare
posibil a se desfăşura în online am utilizat platforma LearningApps.
Tipuri de exerciții create- ordonare pe grupe, text spații goale, potrivire de
imagini, răspuns liber, puzzle.
Linku-uri corespunzîtoare exercițiilor create-
- https://learningapps.org/13571293
Acestea pot fi folosite în diferite secvențe ale lecțiilor:

 asigurarea retenţiei şi a transferului și/sau formularea temei pentru acasă în cadrul
lecţiilor de predare-învăţare (de asimilare de noi cunoştinţe)
 în cadrul lecţiilor de sistematizare, consolidare, fixare a cunoştinţelor
 în cadrul lecţiilor de evaluare a cunoştinţelor elevilor
LearningApps este un site util, care permite profesorilor să desfășoare activități,
aplicații pentru elevi (întrebări cu opțiuni multiple, cuvinte încrucișate, memorie, texte
cu spații goale, clasificare pe o axă, imagine, hartă etc). Oferă un spațiu de clasă care vă
permite să gestionați clasele și să alegeți „Aplicații” care vor fi distribuite diferitelor
clase, sau linkul fiecarei activitati poate fi expediat prin email sau în cadrul platformelor
de învățare amintite mai sus.
IV.1
7.1.1 Procesul de 7.2.2 Identificarea 7.3.1 Asumarea
producţie componentelor unui proces de responsabilităţii în
7.1.2 Tipuri de producţie producţie specific domeniului alegerea şi planificarea
(caracteristici, avantaje, 7.2.4 Utilizarea corectă a unui proces de producţie
dezavantaje) limbajului de specialitate 7.3.4 Asumarea deciziei în
7.1.4 Programarea şi pentru descrierea structurii uni legătură cu alegerea unui
organizarea activităţii de proces de producţie sau a unor anumit tip de producţie
producţie metode de planificare a pentru o situaţie dată
producţiei 7.3.5 Rezolvarea creativă
7.2.13 Utilizarea şi/sau a problemelor privind
completarea documentelor metodele de organizare a
necesare planificării, lansării în producţiei
fabricaţie şi urmăririi producţiei
379
8.2.28. Citirea şi
speciale
 Planificarea activităţilor specifice locului de muncă- desenul din cadrul planului
de operații la prelucrări mecanice
Link web - https://learningapps.org/13571293
Tip de exercițiu creat – potrivirea informației corecte la notațiile de pe reprezentare
Cerințe
Identificarea principalelor caracteristice ale desenul din cadrul planului de operații la
prelucrări mecanice- operația - strunjirea longitudinală de degroşare a unui ştift cilindric
380
IV.2
10.1.2. Construcţia şi 10.2.6. Utilizarea 10.3.5. Asumarea responsabilităţii
funcţionarea maşinilor- schemelor cinematice pentru calitatea lucrării executate
unelte pentru prelucrări în vederea localizării 10.3.6.Preocuparea pentru
prin aşchiere- strunguri elementelor îmbunătăţirea calităţii lucrărilor
componente ale executate
maşinilor-unelte
pentru prelucrări
perfecţionarea propriei pregătiri
prin aşchiere
profesionale

8.3.1. Întocmirea schemelor simbolurilor utilizate la în rezolvarea unor probleme
cinematice; realizarea desenelor 8.3.8.Asumarea
cinematice. 8.2.27.Utilizarea priveşte respectarea
8.2.28. Citirea şi
speciale
 Strung normal- schema cinematică structurală
Link web- https://learningapps.org/13544119
Tip de exercițiu creat - puzzle
Cerințe
Dacă veți răspunde correct cerințelor veți descoperii - Schema cinematică a
strungului normal.
Mişcările efectuate de maşina-unealtă în timpul lucrului- Mişcarea principală de
aşchiere, Deplasarea longitudinală de avans, Avansul transversal, Retragere sau apropiere
rapidă
Identifică lanțurile cinematice corespunzătoare fiecărei categorii de mișcări
Asociază fiecărei mișcări caracteristicile (mecanisme, lanțuri cinematice)
 Mişcarea principală de aşchiere v1
381
 Deplasarea longitudinală de avans f
 Avansul transversal ft
 Retragere sau apropiere rapidă
382
IV.3
URÎ 10: MONITORIZAREA EXPLOATĂRII MAȘINILOR,UTILAJELOR ȘII NSTALAȚIILOR
10.1.4. Construcţia 10.2.23. Utilizarea datelor 10.3.5. Asumarea responsabilităţii
şi funcţionarea din documentaţia necesară pentru calitatea lucrării executate
utilajelor pentru activităţii de monitorizare 10.3.6.Preocuparea pentru
vehicularea a funcţionării utilajelor îmbunătăţirea calităţii lucrărilor
fluidelor: pentru vehicularea executate
compresoare fluidelor
10.2.25. Verificarea stării perfecţionarea propriei pregătiri
de funcţionare a utilajelor profesionale
pentru vehicularea
fluidelor, conform
instrucţiunilor prevăzute în
cărţile tehnice ale acestora 10.2.30. Utilizarea corectă a
specialitate

8.4.3. Reprezentarea 8.2.26.Identificarea 8.3.7.Asumarea iniţiativei
instalaţiilor simbolurilor utilizate la în rezolvarea unor
termoenergetice; realizarea desenelor probleme
8.4.4. Reprezentarea speciale 8.3.8.Asumarea
instalaţiilor de 8.2.27.Utilizarea responsabilităţii în ceea ce
automatizare. simbolurilor în vederea priveşte respectarea
8.2.28. Citirea şi la întocmirea desenelor
speciale
Structura unui sistem pneumatic de acţionare
Link web https://learningapps.org/13571376
Tip de exercițiu creat – text lacunar
Cerințe
Structura unui sistem pneumatic de acţionare
 Identificarea grupelor de elementele componente ale unei acţionări
pneumatice
 Precizarea rolului compresorului în cadrul unui sistem pneumatic de
acţionare
 Stabilirea operațiilor de întreținere în cazul compresoarelor cu piston
383
IV.5
10.1.2. Construcţia 10.2.6. Utilizarea 10.3.4. Colaborarea cu operatorii pe
şi funcţionarea schemelor cinematice maşini şi utilaje, în scopul îndeplinirii
maşinilor-unelte în vederea localizării sarcinilor de la locul de muncă
pentru prelucrări elementelor 10.3.5. Asumarea responsabilităţii pentru
prin aşchiere- componente ale calitatea lucrării executate
strunguri maşinilor-unelte
10.3.6.Preocuparea pentru îmbunătăţirea
pentru prelucrări
calităţii lucrărilor executate
prin aşchiere
10.3.7.Preocuparea pentru perfecţionarea
propriei pregătiri profesionale
10.3.8. Asumarea iniţiativei în rezolvarea
unor probleme

8.3.1. Întocmirea schemelor simbolurilor utilizate la în rezolvarea unor
cinematice; realizarea desenelor speciale probleme
8.3.2. Citirea schemelor 8.2.27.Utilizarea simbolurilor 8.3.8.Asumarea
în vederea realizării desenelor responsabilităţii în ceea
384
cinematice. speciale ce priveşte respectarea
8.2.28. Citirea şi normelor generale
interpretarea desenelor utilizate la întocmirea
speciale desenelor
Identificarea elementelor componente ale schemei cinematice pentru un strung revolver
Tip de exercițiu creat – răspuns liber
Cerințe
Desenul alăturat reprezintă o parte a unei scheme cinematice pentru un strung revolver .
 Identificați elementele reprezentate prin semne conventionale în schema de mai
jos .
385
IV.6
13.1.5. Lucrări de 13.2.15.Executarea 13.3.4.Manifestarea interesului pentru
reparaţii la lucrărilor de depistarea cauzelor care produc
echipamente mentenanţa la disfuncţiuni în funcţionarea maşinilor,
electrice şi de echipamente utilajelor şi instalaţiilor în vederea evitării
automatizare ale electrice ale avarierierii şi distrugerii lor
maşinilor utilajelor masinilor utilajelor si 13.3.9.Asumarea iniţiativei în rezolvarea
şi instalaţiilor instalatiilor conform unor probleme
documentaţiei
13.3.12..Respectarea termenelor de
tehnice, cu aplicarea
realizare a sarcinilor
normelor de protecţia
muncii şi protecţia 13.3.13. .Atitudine critică şi de reflectare
mediului specifice şi o folosire responsabilă a mijloacelor de
informare

8.4.2. Reprezentarea 8.2.26.Identificarea simbolurilor 8.3.7.Asumarea iniţiativei
instalaţiilor electrice utilizate la realizarea desenelor în rezolvarea unor
de utilizare; speciale probleme
8.2.27.Utilizarea simbolurilor în 8.3.8.Asumarea
386
vederea realizării desenelor responsabilităţii în ceea ce
speciale priveşte respectarea
8.2.28. Citirea şi interpretarea normelor generale
desenelor speciale utilizate la întocmirea
desenelor
Conținuturi
Întreţinerea şi repararea motoarelor electrice
Tip de exercițiu creat – ordonare pe grupe
Cerințe
 Stabilirea operațiilor care se execută în cadrul reviziilor tehnice
 Stabilirea operațiilor care se execută în cadrul reparaţiilor curente la
o Subansamblul motor
o Contactele de la bornele motorului
 Exemple de simboluri electrice
o Motor asincron trifazat cu rotorul în scurt circuit
o Motor asincron trifazat cu rotorul bobinat
387
Bibliografie
 Ciocîrlea-Vasilescu A., Constantin M., Asamblarea, întreţinerea şi repararea

maşinilor şi instalaţiilor, manual pentru clasa a XII-a,Editura ALL EDUCATIONAL, 2002;
 Gheorghe, I., Mașini și utilaje industrial, manual licee industriale cls. xi-a și xii-a,
Editura Didactică și Pedagogică , 1988;
 Husein Gh., Tudose M., Desen tehnic de specialitate. Manual pentru licee
industriale, clasele a X-a și școli profesionale, anii I si II, Editura Didactică și Pedagogică,
1995;
 Husein Gh., TudoseM., Desen tehnic de specialitate. Manual pentru licee
industriale, clasele a XI-a si a XII-a și școli profesionale , anul III, Editura Didactică și
Pedagogică, 1995;
 Moraru I., Tehnologia elaborării și prelucrării semifabricatelor, Manual pentru
licee tehnologice, clasa a XII-a, Editura Sigma, 2002;
 Precupetu, P., Dale C., Nitulescu T., Desen tehnic industrial pentru construcții
de mașini, Editura Tehnica, 1990;
 Stan, F., Planificarea şi organizarea producţiei, Manual pentru clasa a XII-a,
ruta direct și clasa a XIII-a, ruta progresivă, Editura CD Press, 2008;
*** CURRICULUM pentru clasa a XII-a CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI - FILIERA
TEHNOLOGICĂ Calificarea profesională Calificarea profesională: TEHNICIAN MECANIC
PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII, Domeniul de pregătire profesională: Mecanică- Anexa
nr.2 la OMEN nr. 3501 din 29.03.2018;
*** CURRICULUM pentru clasa a XI-a CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI - FILIERA
TEHNOLOGICĂ Calificarea profesională Calificarea profesională: TEHNICIAN MECANIC
PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII, Domeniul de pregătire profesională: Mecanică- Anexa
nr.1 la OMEN nr. 3501 din 29.03.2018;
*** STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ Calificarea profesională: TEHNICIAN MECANIC
PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII, Domeniul de pregătire profesională: Mecanică, Nivel
4- Anexa nr.4 la OMENCS nr. 4121 din 13.06.2016
*** Site- uri web: http://www.moeller.net/binary/schabu/wiring_man_ro.pdf,
https://www.ro-electrice.ro/ , https://airo-pneumatics.ro/, https://kahoot.it/,
https://kahoot.com/, https://learningapps.org/
388
EXEMPLUL 13
Calificarea profesională: Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații.
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul I - MĂSURARI TEHNICE, clasa a X-a
modulul de clasa a X analizat) analizat modulelor din clasa a XI-a în care metodologice/ observații (după caz)
RI doar din perioada COVID Conţinuturi corespunzătoare pot fi preluate/integrate
1 2 3 4
Modulul analizat: M1 – Măsurări tehnice clasa a X-a
M3 – Detectarea defectelor din
clasa a XI-a
4.1.2. Mijloace de măsurare şi 3.7. Măsurarea şi controlul 1. Metode de control al Se pot integra conținuturilor
control utilizate pentru roţilor dinţate. semifabricatelor, pieselor, specificate și se pot consolida prin
realizarea pieselor conform 3.7.1. Metode de verificare a sistemelor tehnice: lucrări practice/de laborator.
documentaţiei tehnice roţilor dinţate. 1.3. Metode de control cu Fiecare cadru didactic va integra
(principii de funcţionare şi instrumente şi dispozitive cunoștințe, abilități, atitudini
3.7.2. Măsurarea şi controlul
caracteristici tehnice): speciale (pentru determinarea aferente mijloacelor de măsurare la
roţilor dinţate cilindrice:
- Mijloace de măsurare şi micrometrul de roţi dinţate, uzurii roților dințate, rulmenților, prezentarea metodelor de control
control pentru roţi dinţate; şublerul de roţi dinţate, a elasticității arcurilor, specifice pentru determinarea uzurii
4.2.6.Selectarea mijloacelor de şabloane de roţi dinţate. segmenților); roților dințate.
măsurare şi control specifice Înainte de a se efectua verificarea și
pentru fiecare din mărimile controlul, se vor relua aspecte
tehnice măsurate. referitoare la instrumentele utilizate
4.2.7. Utilizarea mijloacelor de și modul de măsurare.
măsurare şi control pentru roţi Metodele folosite trebuie să aibă în
dinţate. vedere formarea şi dezvoltarea
4.2.8. Corelarea aparatului de abilităţilor elevilor de a desfăşura o
389
măsură cu mărimea de măsurat activitate independentă organizată,
si cu domeniul de variaţie al cu partea aplicativă încadrată în
mărimii de măsurat. normele de calitate şi timp.
4.2.9. Verificarea stării de Alegerea mijloacelor didactice se va
funcţionare a aparatelor de realiza în strânsă corelaţie cu
măsură, în conformitate cu metodele didactice şi cu conţinutul
cartea tehnică şi normele de ştiinţific al lecţiei. Se vor folosi
securitate a muncii. mijloace didactice specifice
4.2.10. Efectuarea reglajelor laboratorului de metrologie. Se
iniţiale ale aparatelor de recomandă şi utilizarea:
măsură în funcţie de natura  îndrumătoarelor de laborator;
mărimii măsurate şi de  fişelor de lucru;
domeniul de variaţie al
acesteia.  suporturilor de curs/ aplicative
audio-video sau/şi multimedia;
4.2.11. Decodificarea
simbolurilor folosite pentru  softurilor educaţionale specifice.
marcarea aparatelor de Se recomandă desfăşurarea
măsurat. procesului instructiv-formativ
4.2.22. Utilizarea corectă a conform strategiilor moderne de
vocabularului comun şi a celui învăţare, poate chiar integrate într-
de specialitate. un sistem multimedia, astfel încât să
fie menţinut şi stimulat interesul
4.2.23. Comunicarea/
elevilor pe tot parcursul lecţiilor şi
activităţilor aplicative realizate şi să
activităţii profesionale
fie realizat impactul dorit prin
desfăşurate.
studierea acestei discipline.
4.3.1. Respectarea normelor
Întreg demersul trebuie să fie unul
ergonomice la locul de muncă
practic aplicativ, astfel încât elevul,
4.3.2.Respectarea procedurilor să utilizeze implicit mijloacele de
390
de lucru. măsurare specifice.
4.3.3. Colaborarea cu membrii Evaluarea este implicită demersului
echipei de lucru, în scopul pedagogic curent, permiţând atât
îndeplinirii sarcinilor de la profesorului, cât şi elevului să
locul de muncă. cunoască nivelul de achiziţionare a
4.3.4. Asumarea iniţiativei în competenţelor şi a cunoștințelor, să
rezolvarea unor probleme. identifice lacunele şi cauzele lor şi să
realizeze corecţiile care se impun, în
vederea reglării procesului de predare
– învăţare.
de lucru primită.
securitate la locul de muncă,
precum și normelor de
prevenire și stingere a
incendiilor.
4.3.7. Purtarea permanentă și
cu responsabilitate a
scopul prevenirii accidentelor
de muncă și a bolilor
profesionale.
colectare selectivă a
deșeurilor.
391
4.1.2. Mijloace de măsurare şi 3.8. Mijloace de măsurat şi 1.4. Metode de control Se pot integra conținuturilor
control utilizate pentru verificat mărimi electrice defectoscopic nedistructiv: specificate și se pot relua prin lucrări
realizarea pieselor conform 3.8.1. Aparate analogice 1.4.1. Metode de control cu practice/de laborator.
documentaţiei tehnice pentru măsurarea mărimilor radiații penetrante (materiale Fiecare cadru didactic va integra
(principii de funcţionare şi electrice (principiul general necesare, echipamente de mijloacele de măsurare precizate la
caracteristici tehnice): de funcționare, schema bloc, control cu radiații penetrante, metodele de control specifice,
- Aparate analogice şi digitale tipuri constructive, simboluri proceduri de lucru, tehnici de respectiv aparate analogice şi digitale
pentru măsurarea mărimilor folosite pentru marcare, expunere, normative aplicabile in pentru măsurarea mărimilor electrice
electrice din circuitele de c.c. caracteristici tehnice și vigoare); din circuitele de c.c. şi c.a..
şi c.a. (tipuri constructive, metrologice, domenii de 1.4.2. Metode de control cu Metodele folosite trebuie să aibă în
simboluri folosite pentru măsurare); ultrasunete (cerințe standard vedere formarea şi dezvoltarea
marcare, caracteristici tehnice 3.8.2. Aparate digitale pentru privind calibrarea, proceduri de abilităţilor elevilor de a desfăşura o
şi metrologice, domenii de măsurarea mărimilor electrice lucru, caracteristici tehnice ale activitate independentă organizată,
măsurare, scheme de montaj). (principiul general de defectoscoapelor ultrasonice); cu partea aplicativă încadrată în
4.2.6.Selectarea mijloacelor de funcţionare, schema bloc, 1.4.3. Metode de control cu normele de calitate şi timp.
măsurare şi control specifice tipuri constructive, simboluri lichide penetrante (metode de Alegerea mijloacelor didactice se va
pentru fiecare din mărimile folosite pentru marcare, examinare, echipamente si realiza în strânsă corelaţie cu
tehnice măsurate. caracteristici tehnice și accesorii); metodele didactice şi cu conţinutul
4.2.7. Utilizarea mijloacelor de metrologice, domenii de ştiinţific al lecţiei. Se vor folosi
1.4.4. Metode de control cu
măsurare şi control pentru măsurare); mijloace didactice specifice
particule magnetice (metode de
mărimi electrice (intensitatea 3.8.3. Multimetre analogice şi examinare, tipuri de particule laboratorului de metrologie. Se
curentului electric, tensiunea numerice; magnetice, echipamente de recomandă şi utilizarea:
electrică, rezistența electrică, 3.8.4. Măsurarea intensităţii examinare cu particule  îndrumătoarelor de laborator;
puterea electrică, energia curentului electric: unităţi de magnetice);
electrică).  fişelor de lucru;
măsură, metode de măsurare 1.4.5. Metode de control cu
4.2.8. Corelarea aparatului de directe şi indirecte, aparate  suporturilor de curs/ aplicative
curenți turbionari (metode de audio-video sau/şi multimedia;
măsură cu mărimea de măsurat pentru măsurarea intensităţii: examinare, echipamente de
si cu domeniul de variaţie al ampermetre de curent control cu curenți turbionari).  softurilor educaţionale specifice.
continuu, ampermetre de
392
mărimii de măsurat. curent alternativ, multimetre Se recomandă desfăşurarea
4.2.9. Verificarea stării de analogice sau digitale, procesului instructiv-formativ
funcţionare a aparatelor de montarea ampermetrelor în conform strategiilor moderne de
măsură, în conformitate cu circuit, extinderea domeniului învăţare, poate chiar integrate într-
cartea tehnică şi normele de de măsurare la ampermetre. un sistem multimedia, astfel încât să
securitate a muncii. 3.8.5. Măsurarea tensiunii fie menţinut şi stimulat interesul
electrice: unităţi de măsură, elevilor pe tot parcursul lecţiilor şi
4.2.10. Efectuarea reglajelor
metode de măsurare, aparate activităţilor aplicative realizate şi să
iniţiale ale aparatelor de
pentru măsurarea tensiunii: fie realizat impactul dorit prin
măsură în funcţie de natura
voltmetre de tensiune studierea acestei discipline.
mărimii măsurate şi de
domeniul de variaţie al continuă, voltmetre de Întreg demersul trebuie să fir unul
acesteia. tensiune alternativă, practic aplicativ, astfel încât elevul,
multimetre analogice sau să utilizeze implicit mijloacele de
4.2.11. Decodificarea
digitale, montarea măsurare specifice.
simbolurilor folosite pentru
voltmetrelor în circuit, Evaluarea este implicită demersului
marcarea aparatelor de
extinderea domeniului de pedagogic curent, permiţând atât
măsurat.
măsurare la voltmetre. profesorului, cât şi elevului să
4.2.12. Selectarea mijloacelor
3.8.6. Măsurarea rezistenţei cunoască nivelul de achiziţionare a
de măsurare şi control pentru
electrice: unităţi de măsură, competenţelor şi a cunoștințelor, să
fiecare dintre mărimile
metode de măsurare: directă, identifice lacunele şi cauzele lor şi să
electrice care caracterizează
indirectă, de comparaţie, realizeze corecţiile care se impun, în
un circuit electric.
aparate pentru măsurarea vederea reglării procesului de predare
4.2.13. Realizarea montajelor rezistenţei: ohmetre analogice – învăţare.
de măsurare. sau digitale, megaohmetre,
4.2.14. Efectuarea de măsurări multimetre analogice și
pentru mărimile electrice care digitale.
caracterizează un circuit 3.8.7. Măsurarea puterii
electric: electrice: unităţi de măsură,
- măsurarea intensităţii metode de măsurare, aparate
393
curentului electric, pentru măsurarea puterii
- măsurarea tensiunii electrice, electrice: wattmetre
electrodinamice, wattmetre
- măsurarea rezistenţei
de inducție.
electrice,
3.8.8. Măsurarea energiei
- măsurarea puterii electrice,
active: unităţi de măsură,
- măsurarea energiei electrice. metode de măsurare, aparate
4.2.22. Utilizarea corectă a pentru măsurarea energiei:
vocabularului comun şi a celui contoare de energie electrică.
de specialitate. 3.9. Norme de SSM, de
4.2.23. Comunicarea/ protecția mediului și PSI
Raportarea rezultatelor specifice operațiilor de
activităţii profesionale măsurare și control utilizate
desfăşurate. pentru realizarea pieselor
4.3.1. Respectarea normelor conform documentației
ergonomice la locul de muncă. tehnice.
4.3.2.Respectarea procedurilor
de lucru.
îndeplinirii sarcinilor de la
locul de muncă.
rezolvarea unor probleme.
de lucru primită.
394
securitate la locul de muncă,
precum și normelor de
prevenire și stingere a
incendiilor.
4.3.7. Purtarea permanentă și
cu responsabilitate a
scopul prevenirii accidentelor
de muncă și a bolilor
profesionale.
colectare selectivă a
deșeurilor.
395
Modulul I Măsurări tehnice, Clasa a X-a

Rezultatele învățării vizate: Cunoștințe:
documentaţiei tehnice (principii de funcţionare şi caracteristici tehnice): Aparate
metrologice, domenii de măsurare, scheme de montaj).
Abilități:
tehnice măsurate.
4.2.7. Utilizarea mijloacelor de măsurare şi control pentru mărimi electrice (intensitatea
electrică).
4.2.8. Corelarea aparatului de măsură cu mărimea de măsurat si cu domeniul de variaţie
al mărimii de măsurat.
4.2.9. Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de măsură, în conformitate cu cartea
tehnică şi normele de securitate a muncii.
4.2.10. Efectuarea reglajelor iniţiale ale aparatelor de măsură în funcţie de natura
mărimii măsurate şi de domeniul de variaţie al acesteia.
4.2.11. Decodificarea simbolurilor folosite pentru marcarea aparatelor de măsurat.
4.2.12. Selectarea mijloacelor de măsurare şi control pentru fiecare dîntre mărimile
electrice care caracterizează un circuit electric.
electric:
- măsurarea intensităţii curentului electric,
- măsurarea tensiunii electrice,
- măsurarea rezistenţei electrice,
4.2.22. Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate.
4.2.23. Comunicarea/ Raportarea rezultatelor activităţii profesionale desfăşurate.
Atitudini:
4.3.1. Respectarea normelor ergonomice la locul de muncă.
4.3.2.Respectarea procedurilor de lucru.
4.3.3. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul
de muncă.
4.3.4. Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme.
de lucru primită.
4.3.6. Respectarea normelor de securitate la locul de muncă, precum și normelor de
4.3.7. Purtarea permanentă și cu responsabilitate a echipamentului de protecție în scopul
prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.
4.3.8. Respectarea normelor de protecţie a mediului și de colectare selectivă a
deșeurilor.
Modalitatea de aplicare: la clasă (față în față)
396
 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (20 puncte)

I.A. Pentru fiecare dintre enunţurile următoare, încercuiţi litera corespunzătoare
răspunsului corect. (10p)
1. Elementul utilizat pentru extinderea domeniului de măsurare al ampermetrului se
numeşte: 2,5p
a. rezistenţă adiţională
b. şunt
c. amortizor
d. rezistor
e. condensator
2. Pentru varianta aval intensitatea curentului măsurat de ampermetru în comparaţie cu
intensitatea curentului ce străbate consumatorul este:
2,5p
a. mai mică
b. aceeaşi
c. mai mare
d. nulă
e. variabilă
3. Eroarea de măsurare ce apare în mod repetabil, în condiţii identice de măsurare, ce
poate fi evaluată şi al cărei efect asupra măsurării poate fi diminuat prin aplicarea
unei corecţii este: 2,5p
a. eroarea aleatorie
b. eroarea sistematică
c. eroarea grosolană
d. eroarea de fidelitate
e. eroarea instrumentală
4. Termobimetalele sunt făcute din doua metale:
2,5p
a. cu coeficient de dilatare mult diferit
b. cu același coeficient de dilatare
c. cu lungimi diferite
d. cu conductivitate mult diferita
e. cu rezistivitate mare
I.B. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii alegând, prin încercuire,

litera „A” dacă veţi considera afirmaţia adevărată, respectiv „F” dacă veţi considera
afirmaţia falsă. (10p)
1. Mijloacele de măsurare reprezintă succesiunea logică a operaţiilor utilizate în
efectuarea măsurătorilor.
A F 2,5p
397
2. Valoarea diviziunii, în cazul riglei gradate, corespunde cu lungimea diviziunii.
A F 2,5p
3. Domeniul de măsurare al unui aparat analogic de măsurat, este exprimat în unităţi
de măsură ce corespund cu unităţile marcate pe dispozitivul de afişare şi
reprezintă diferenţa dintre limita superioară şi cea inferioară marcate pe scara
gradată a aparatului.
A F 2,5p
4. Rezistenţa electrică este o mărime fizică prin care se exprimă proprietatea unui
material de a se opune trecerii curentului electric.
A F 2,5p
SUBIECTUL II (30 puncte)
II.A. Scrieți pe foaia de concurs asocierile dintre fiecare cifra din colana A unde sunt
enumerate mărimi măsurabile ale mașinilor electrice si litera corespunzătoare
răspunsului corect din coloana B unde sunt enumerate unități de măsură ale acestora.
(10p)
A B
Mărimi electrice Unități de măsură
1. tensiunea nominală a. hertz
2. frecvența b. amper
3. puterea nominală c. volt
4. turația nominală d. rot./minut
e. watt
II.B. Se consideră un circuit electric format dintr-o sursă de tensiune E = 3 V şi un rezistor

de rezistenţă R = 6 Ω. În circuit se montează un ampermetru având rezistenţa internă r a =
1 Ω cu scopul de a măsura intensitatea curentului prin rezistor.
(20p)
a. Reprezentaţi pe foaia de concurs circuitul.
b. Determinaţi intensitatea curentului prin circuit înainte şi după montarea
ampermetrului.
c. Calculaţi eroarea absolută şi eroarea relativă în procente la măsurarea
intensităţii curentului electric, datorate rezistenţei interne a aparatului.
SUBIECTUL III (40 puncte)

III.A. (16p)
Se da circuitul din figura,in care E = 100 V,r = 25Ω, R1 =R2=R3 =50 Ω, rezistenta interna a
voltmetrului
Rv = 75Ω.
398
Se cere să calculați:
a. Rezistenta echivalenta a circuitului:
b. Intensitatea curentului ce străbate voltmetrul:
c. Puterea consumata in circuit:
d. Energia consumata și transformată în căldură timp de o oră în voltmetru,exprimata
în Kwh.
III.B.
(24p)
Un voltmetru magnetoelectric are tensiunea nominal Uv =5V si rezistenta interna Rv =10
kΩ.
a. Exprimați rezistenta în ohmi pe volt a aparatului;
b. Calculați rezistenta adiționala necesara extinderii domeniului de măsură a
voltmetrului de la 5V la 50V;
c. Precizați cum se montează rezistenta adițională ce extinde domeniul de măsură în
raport cu voltmetru.
399
 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Se acordă 10 puncte din oficiu.
SUBIECTUL I. (20
puncte)
a. (2,5p X
4=10p)
1. b 2. c 3. e 4. a
b. (2,5p X
4=10p)
1. F 2. A 3. A 4. A
SUBIECTUL II (20 puncte)

a. (10 p)
1. - c.
2. - a.
3. - e.
4. - d.
Pentru fiecare asociere corectă, se acorda 2,5 puncte.
b. (20 p)
A
I
ra
+
E
-- R
a. Se acordă 7 puncte pentru reprezentarea corectă a schemei. Se acordă 0 puncte

pentru reprezentarea greşită a schemei sau lipsa acesteia.
b. Curentul înainte de montarea ampermetrului:
I0 = E/R = 3/6 = 0,5 A (3,5p)
Curentul după montarea ampermetrului:
I0 = E/(R + ra) = 3/(6 + 1) = 0,43 A (3,5p)
Eroarea absolută: ε = Im – I0 = 0,43 – 0,5 = – 0,07 A (3p)
Eroarea relativă: εr =│ ε │/ I0 = 0,07/0,5=0,14=14% (3p)
Se acordă câte 1puncte pentru scrierea corectă a formulei, câte 1 punct pentru
calcul numeric corect şi câte 1 punct pentru specificarea unităţii de măsură. La eroarea
relativă în locul unităţii de măsură se punctează specificarea valorii procentuale.
400
SUBIECTUL III (40 puncte)
III.A. (16p)
a. R1 si R2 sunt conectate în paralel ; Rep1 = R1R2/(R1 + R2)= 50.50/(50 +50) = 25Ω ; atunci
rezistența
echivalenta a rezistoarelor de rezistență R1,R2,R3 este ; Re1 = Rep1 + R3 =25 + 50 =75Ω.
In final există circuitul paralel format din Re1,Rv,r ce dă rezistența echivalentă: 1/Re
=1/Re1 + 1/Rv + 1/r; după înlocuirea datelor numerice se obține: Re = 15Ω
Se acorda 4 puncte pentru identificarea montajului, scrierea corecta a relațiilor și a
calcului corect;
Pentru relații greșite, sau lipsa acestora, se acorda 0 puncte.
b. Se aplica intr-un circuit paralel cu 2 noduri si 2 ochiuri teoremele lui Kirchhoff - este
o variantă de rezolvare;
Notam I - curentul debitat de sursa, Iv - curentul ce străbate voltmetrul, I1- ce
străbate Re1. Cu sensurile de parcurgere a ochiurilor, a curenților alese arbitrar,se
pot scrie relațiile:
(A). I = I1 + Iv ; (O1). 0 = I1Re1 – IvRv ; calculele conduc:I1 = Iv; I = 2Iv : (O2). E = Ir + IvRv;
după calcule simple se obține: Iv = 100/125 = 0,8 A .
Se acorda 5 puncte pentru scrierea corecta a relațiilor si a calcului corect;
c. Puterea consumata (disipata) Pc =Re I2 = 15.(2.0,8)2 = 38,4 W; Pc = 38,4 W.
Se acorda 4 puncte pentru scrierea corecta a relațiilor și a calcului efectuat corect;
d. Energia, căldura: Wv = Qv = RvIv2.t = 75(0,8)2.3600 = 172800 J = 0,048 Kwh; Wv = Qv =
0,048 Kwh.
Nota: S-a ținut cont ca 1Kwh = 3,6.106 J.
Se acorda 3 puncte pentru scrierea corecta a relațiilor si a calcului efectuat corect;
Nota: Se acorda punctaj parțial în funcție de corectitudinea relațiilor si a calculelor
efectuate.
III.B. 24 puncte
a. Rezistenta in Ω/V este: R[Ω/V] = 1/Ia =Rv/Uv =10.103/5 = 2 kΩ/V
Se acorda 8 puncte după cum urmează: 4 puncte pentru formula corectă, 4 puncte
pentru înlocuirea mărimilor, calcul, unitate de măsură.
Pentru rezultat greșit sau lipsa acestuia, se acorda 0 puncte.
b. Rezistenta adițională Rad = Rv(n-1); n – factor de multiplicare - n =Umas/Un=50/5 =10,
atunci
Rad = Rv(n-1) = 10.103(10-1) = 90.103 90 kΩ, sau Rad = R[Ω/V].Uad= R[Ω/V](U – Uv) =2
kΩ/V.45 V =90kΩ. Se acorda 12 puncte dup cum urmează: 4 puncte pentru formula
corecta, 2 puncte pentru relație factor de multiplicare; 6 puncte pentru înlocuirea
mărimilor, calcul, unitate de măsură.
Pentru rezultat greșit sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte.
c. Rezistenta adițională se montează în serie cu voltmetru.
Se acorda 4 puncte pentru răspuns corect.
Pentru răspuns greșit sau lipsă, se acorda 0 puncte.
401
III. ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
MĂSURAREA REZISTENŢEI ELECTRICE
Disciplina: MODUL I. MĂSURĂRI TEHNICE

Domeniul: Mecanic
Clasa: a X-a
Plan de învăţământ aprobat prin Ordinul M.E.C.T.S.: O.M.E.C.I. 3423/18.03.2009
Programa aprobata prin Ordinul M.E.C.T.S.: O.M.E.C.T. 1847/29.08.2007
Unitatea de învăţare: Măsurarea mărimilor electrice
Tema: MĂSURAREA REZISTENŢEI ELECTRICE
Durata: 50 min

Cunoștințe:
Abilități:
tehnice măsurate.
electrică).
electric:
- măsurarea tensiunii electrice,
- măsurarea rezistenţei electrice,
Atitudini:
402
de muncă.
de lucru primită.
deșeurilor.
RESURSE:
 Resurse procedurale:
- problematizarea
- conversația euristică
- demonstraţia
- exerciţiul
 Resurse materiale:
- fişe de lucru
- aplicaţia Electronics Workbench
- laptopuri
- foi flipchart, markere
 Forme de organizare:
- frontal
- individual
- pe grupe de elevi
 Forma de evaluare:
- chestionarea frontală
- fişe de lucru.
Elevii vor utiliza fișa de documentare pentru noțiunile noi, vor identifica metodele
de măsurare și apoi cu ajutorul fișelor de lucru vor lucra pe grupe și vor face măsurătorile
cu ajutorul schemei electrice realizată în aplicația Electronics Workbench și calculele
necesare și vor completa tabelele din fișă.
Această temă cu resursele prezentate se poate realiza atât cu elevii față-în-față
cât și on-line.
Pentru activitățile online, elevii pot primi fisele în format electronic, pot deschide
aplicația prin intermediul linkului transmis de către profesor și pot realiza montajul și
efectua măsurătorile, cu coordonarea profesorului.
Se poate descărca aplicația Electronics Workbench, foarte simplu și liber, de la

adresa:
https://drive.google.com/file/d/0B2lEeKCIXCxCX2NQWHpBX09WUDQ/view
403
MĂSURAREA REZISTENŢEI ELECTRICE (1)
Fişă de documentare
I. Definiţie: Rezistenţa electrică este o mărime fizică prin care se exprimă

proprietatea unui material de a se opune trecerii curentului electric.
Rezistenţa electrică este o mărime egală cu raportul între tensiunea electrică aplicată
între capetele unui conductor şi intensitatea curentului produs de aceasta tensiune în
conductorul respectiv.
Legea lui Ohm: I = U/R
II. Unitatea de măsură pentru rezistenţa electrică în sistemul SI este ohmul [Ω].
II. Metode pentru măsurarea rezistenţelor:

Există trei metode de măsurat a rezistenţei:
1. metoda indirectă a ampermetrului şi voltmetrului (voltampermetrică);
2. metode de comparaţie;
3. metoda citiri directe, folosind ohmmetre şi megohmetre.
II.1. Metoda ampermetrului şi voltmetrului

Deoarece se folosesc două aparate de măsurat se pune problema poziţionării lor
reciproce existând doua variante: varianta aval şi varianta amonte (Fig.1).
Fig.1. Măsurarea rezistenţei cu montajul aval (a) şi montajul amonte (b)
Dacă se aplică relaţia aproximativă de calcul:
(1)
unde U, I sunt indicaţiile voltmetrului respectiv ampermetrului, atunci se comite o eroare
sistematică de metodă.
Notând cu RA şi cu RV rezistenţele interioare ale ampermetrului respectiv voltmetrului,
atunci relaţia exactă de calcul a rezistenţei măsurate este:
a) pentru montajul aval:
(2)
Eroarea sistematică de metodă comisă în acest caz este:
εr=(Rm-R)/R *100 (3)
404
Pentru ca eroarea de măsurare să fie cât mai mică, rezistenţa măsurată trebuie să fie
mult mai mică decât rezistenţa voltmetrului şi deci montajul aval este folosit pentru
măsurarea rezistenţelor mici.
b) pentru montajul amonte:
(4)
iar eroarea sistematică comisă:
εr=rA/R *100 (5)
Pentru ca eroarea de măsurare să fie cât mai mică, rezistenţa măsurată trebuie să fie
mult mai mare decât rezistenţa ampermetrului şi deci montajul amonte este folosit
pentru măsurarea rezistenţelor mari.
APLICAȚIA Electronics Workbench
Electronic WorkBench (EWB) este o aplicație, un pachet de simulare, pentru

circuite electronice. Vă permite să proiectați și să analizați circuitele fără a utiliza
panouri, componente reale sau instrumente reale. Operațiunile click-and-drag ale EWB
fac ca editarea unui circuit să fie rapidă și ușoară. Puteți schimba parametrii și
componentele circuitului, care fac analiza „ce se întâmplă dacă” direct.
Ajută foarte mult înțelegerea elevilor pentru că utilizează EWB într-o manieră
interactivă: puteți să modificați versiunea circuitele la care lucrați, observați efectele pe
care le au aceste modificări, și încercați să le înțelegeți.
Tipărirea directă a schemelor și graficelor EWB nu produce de obicei rezultate
satisfăcătoare și conduce la o pierdere extraordinară de hârtie. De aceea este mai bine să
încorporați rezultatele EWB copiindu-le în clipboard folosind copia ca comandă bitmap,
apoi lipind acest lucru într-un document word.
Pentru a deschide EWB faceți clic pe pictograma sa. Initial veti vedea fereastra
circuitului goală și două bare de instrumente, bara de instrumente a circuitului cu fișierul
comun și instrumente de gestionare, editare și grafică și o bara de instrumente Piese de
schimb din care puteți selecta o gamă largă de elemente de circuit și instrumente.
Se poate descărca această aplicație, foarte simplu și liber, de la adresa:

https://drive.google.com/file/d/0B2lEeKCIXCxCX2NQWHpBX09WUDQ/view
405
FIŞA DE LUCRU NR. 1
Pornind de la schema electrică din figura 1., realizaţi montajul din figura 2. utilizând
aplicaţia Electronics Workbench şi completaţi tabelul de mai jos:
Fig. 1 Fig. 2
Măsurarea rezistenţei cu metoda indirectă cu ampermetru şi voltmetru - Aval
Completaţi tabelul cu valorile obţinute prin schema de montaj realizată. Citirea se

realizează acţionând butonul ON.
I (mA) U (V) rv (Ω) Rm (Ω) R (Ω) εr=(Rm-R)/R *100 (%)
10000 0,999 1
10000 99,67 100
10000 247,95 250
10000 909,9 900
Pornind de la schema electrică din figura 1., realizaţi montajul din figura 2. utilizând
aplicaţia Electronics Workbench şi completaţi tabelul de mai jos:
Fig. 1 Fig. 2
406
Măsurarea rezistenţei cu metoda indirectă cu ampermetru şi voltmetru - Amonte
Completaţi tabelul cu valorile obţinute prin schema de montaj realizată. Citirea se

realizează acţionând butonul ON.
I (A) U (V) ra (Ω) Rm (Ω) R (Ω) εr=ra/R *100 (%)
2 12 10
2 103 100
2 1003 1000
2 20069 20000
Completaţi tabelul de mai jos, cu valorile obţinute prin calcul, utilizând legea lui Ohm:
I=U/R.
I (mA) U (V) R (Ω)

10 15
40 12
240 25
45 6
MĂSURAREA REZISTENŢEI ELECTRICE – SUPORT DE CURS
Există trei metode de măsurare a rezistenţei:

- metoda indirectă a ampermetrului şi voltmetrului;
- metode de comparaţie;
- metoda citiri directe, folosind ohmmetre și megohmetre.
1. Metoda ampermetrului si voltmetrului
Deoarece se folosesc două aparate de măsurat se pune problema poziționării lor
reciproce existând două variante: varianta aval şi varianta amonte (Fig.1).
Fig.1. Măsurarea rezistenței cu montajul aval (a) si montajul amonte (b)
407
Dacă se aplica relația aproximativa de calcul:
(1)
unde U, I sunt indicațiile voltmetrului respectiv ampermetrului, atunci se comite o eroare
sistematică de metodă. Notând cu RA și cu RV rezistențele interioare ale ampermetrului
respectiv voltmetrului, atunci relația exactă de calcul a rezistenței măsurate este:
a) pentru montajul aval
(2)
Eroarea sistematica de metodă comisă în acest caz este:
(3)
Pentru ca eroarea de măsurare să fie cât mai mică, rezistența măsurată trebuie să
fie mult mai mică decât rezistența voltmetrului și deci montajul aval este folosit pentru
măsurarea rezistențelor mici.
b) pentru montajul amonte
(4)
iar eroarea sistematică comisă:
(5)
Pentru ca eroarea de măsurare să fie cât mai mică, rezistența măsurată trebuie să
fie mult mai mare decât rezistența ampermetrului și deci montajul amonte este folosit
pentru măsurarea rezistențelor mari.
2. Metode de comparație
În acest caz, rezistența de măsurat se compară cu o rezistența de valoare cunoscută.
Există mai multe metode de comparație cele mai importante fiind:
- metoda substituției;
- metoda comparării tensiunilor;
- metoda de punte
În Fig.2 este prezentata o schema de măsurare ce utilizează metoda substituției.
E – sursa de tensiune continua

R0 – rezistența etalon variabila
K – comutator cu doua poziții
A – ampermetru
Fig.2. Măsurarea rezistenței prin metoda substituției
Cu comutatorul K pe poziția 1 se măsoară curentul prin circuit I=E/Rx. Se trece K pe

poziția 2 si se reglează R0 pana când curentul prin acest circuit este egal cu curentul prin
circuitul anterior, astfel încât:
si deci Rx=R0 (6)
408
Precizia acestei metode depinde de precizia rezistenței etalon si de precizia
ampermetrului.
O alta metodă de comparație este metoda de punte. Puntea este un circuit ce
conține 4 elemente (brațe) dispuse într-o schemă sub forma unui patrulater. Circuitul se
alimentează pe una dîntre diagonalele patrulaterului, iar în cealaltă diagonala se
montează un indicator de nul. Când indicatorul de nul indica zero, între cele patru
elemente ce formează puntea există o relație bine determinată, din care, cunoscând
valorile a trei elemente ale punții se deduce valoarea celui de-al patrulea.
Se închide K și se reglează din R3 până când indicatorul de nul IN arată zero. În acest
caz punctele A și B vor fi la același potențial prin IN ne circulând curent. Se pot scrie
relațiile:
Fig.3. Puntea Wheatstone (7)
Aceasta metoda are avantajul unei sensibilități și precizii ridicate, domeniu larg de
utilizare și o manevrare ușoară.
3. Ohmmetre si megohmmetre
Sunt aparate cu citire directă folosite la măsurarea rezistențelor electrice. După
modul de conectare al sursei de tensiune, al ampermetrului și al rezistenței necunoscute,
ohmmetrele pot fi: serie sau paralel.
În Fig.4 sunt prezentate schema de principiu a unui ohmmetru serie și a unui
ohmmetru paralel (derivație).
Fig.4. Ohmmetru: a) - serie; b) – derivație
Funcționarea ohmmetrului serie: după închiderea comutatorului k, legând

rezistența de măsurat Rx între bornele A B, intensitatea curentului in circuitul
ohmmetrului va fi:
(8)
Pentru Rx=0 (bornele AB scurtcircuitate):
409
I=Imax= (9)
Pentru Rx=∞ (bornele AB in gol):
I=Imin= (10)
Deci, pentru valori ale lui Rx cuprinse între 0 si ∞, intensitatea curentului prin circuit
variază între Imax și 0, scara gradata fiind inversă și puternic neliniară. Acest ohmmetru se
folosește pentru măsurarea rezistențelor mari, comparabile cu suma R+Rh obținându-se o
precizie buna in intervalul:
0,1(R+Rh)<Rx<10( R+Rh) (11)
Înainte de utilizare este necesar să se regleze indicația corespunzătoare pentru Rx=0,
făcând scurtcircuit între bornele A si B. Daca acul indicator nu indica maxim (0Ω) se va
regla din Rh pana când deviația acului indicator va fi maxima.
Funcționarea ohmmetrului derivație: după închiderea comutatorului k, legând
rezistența de măsurat Rx între bornele A B, curentul debitat de sursa E se distribuie prin
ampermetru si prin Rx, cu valori invers proporționale cu rezistențele R0 si Rx.
Pentru Rx=0 (bornele AB scurtcircuitate):
I=Imin=0 (12)
Pentru Rx=∞ (bornele AB in gol):
I=Imax= (13)
Deci, pentru valori ale lui Rx cuprinse între 0 si ∞, intensitatea curentului prin circuit
variază între 0 și Imax, scara gradata ne mai fiind inversă, dar rămânând foarte
neuniformă.
Megohmmetrele sunt aparate cu citire directă destinate măsurării rezistențelor
foarte mari. Ele funcționează pe același principiu ca ohmmetrele, cu deosebirea că sunt
alimentate de tensiuni mult mai mari, de ordinul sutelor sau miilor de volți.
IV ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ONLINE
Tema lecției: Măsurarea intensităţii curentului electric în curent continuu

Metoda: Demonstraţiei
Se poate utiliza pentru desfășurarea activității on-line Google meet sau Zoom.

Cunoștințe:
Abilități:
tehnice măsurate.
410
electrică).
electric:
Atitudini:
de muncă.
de lucru primită.
deșeurilor.
3.8.4. Măsurarea intensităţii curentului electric: unităţi de măsură, metode de
măsurare directe şi indirecte, aparate pentru măsurarea intensităţii:
ampermetre de curent continuu, ampermetre de curent alternativ, multimetre
analogice sau digitale, montarea ampermetrelor în circuit, extinderea
domeniului de măsurare la ampermetre.
Descrierea aplicării metodei pe tema lecției:

Elevii ştiu că intensitatea curentului electric se măsoară cu aparatul numit
ampermetru.
Se prezintă schemele de montaj aval și amonte:
411
După se vede în schemele de mai sus, ampermetrul se leagă tot timpul în serie,
NU se montează în paralel.
Apoi se trece la demonstraţia cu (obiecte) componente electrice. Pentru a realiza

montajul sunt necesare: o sursă de tensiune continuă (o celulă fotovoltaică, un reflector
cu halogen care are un tub de halogen de 230W) , un multimetru (ampermetru) şi un
luxmetru.
Montajul electric pentru a efectua măsurătorile se realizează ca în imaginea de

mai sus.
Se setează diferite intensităţi de iluminare cu luxmetrul.
Nivelul de iluminare se variază prin modificarea distanţei dintre reflector şi celula
solară.
Măsurăm curentul: (domeniul de măsurare: 10A/c.c)
Elevii completează măsurătorile următoare:
Int. lm [lx] 0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000

I măs [mA] 0 120 250 370 490 600 720 840
Cu cât rezistenţa ampermetrului este mai mică faţă de rezistenţa circuitului, cu

atât erorile datorate acestei rezistenţe sunt mai mici, deci calitatea măsurării este mai
bună.
ra<<R
Important! La montarea greşită a ampermetrului, în paralel pe circuit, datorită
rezistenţei foarte mici a acestuia, prin aparat va trece un curent cu o intensitate foarte
mare.
412
Bibliografie:
1. Măsurări tehnice, Manual pentru clasa a IX – a, Editura CD Press, 2011.
2. Măsurări tehnice, Manual pentru clasa a X – a, Editura ARAMIS, 2002.
3. E. Isac „Măsurări electrice si electronice” - manual pentru clasele a-X-a, a-XI-a, a-
XII-a, EDP, București, 1991.
4. Trifu, R. Seefeld, M. Wardalla, „Electronică, automatică, informatică tehnologică
industrială” - anul I - șc. prof. - Ed. Tehnică, București, 2000.
5. Iliescu C., s.a. „Măsurări electrice și electronice”, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1984.
6. Manolescu P. s.a., „Măsurări electrice și electronice”, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1980.
7. Bărbulescu D., Mărcuța C., „Măsurări electrice și electronice. Îndrumar de
laborator”, Institutul Politehnic Iași, 1986.
8. Bogoevici N., „Electrotehnică și măsurări electrice”, Editura Didactica și Pedagogică,
București, 1979.
413
EXEMPLUL 14
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul IV - AUTOMOBILE, clasa a X-a
modulul de clasa a X analizat modulelor din clasa a XI-a în metodologice/ observații (după caz)
analizat) Conţinuturi corespunzătoare care pot fi preluate/integrate
RI doar din perioada COVID RI doar din perioada COVID conținuturile din coloana 2.
1 2 3 4
Modulul analizat Modulul IV - AUTOMOBILE
Modulul I - Pregătirea
automobilului pentru
exploatare, clasa a XI a
7.1.6. Organele de susţinere şi 5. Componentele de susținere 3. Operații și mijloace de lucru Operațiile pentru mentenanța de
propulsie și propulsie utilizate pentru mentenanța de bază (preventivă) a automobilelor
7.2.1. Localizarea pe 5.2.Sistemul de propulsie bază (preventivă) a includ înlocuirea pneurilor și
automobil a componentelor şi automobilelor echilibrarea roților ocazie cu care
identificarea legăturilor 3.1. Operații și mijloace de pot fi readuse în atenția elevului
funcţionale cu alte lucru utilizate pentru componentele sistemului de
componente mentenanța de bază a propulsie.
7.2.2. Compararea diferitelor automobilelor: Se recomandă folosirea fișelor de
variante constructive ale - înlocuirea pneurilor documentare, a fişelor de observaţie
componentelor auto din punct și a fișelor de lucru care să
- echilibrarea roților
de vedere, funcţional, al evidențieze componentele sistemului
performanţelor, avantajelor, de propulsie și totodată să prezinte
dezavantajelor şi domeniilor etapele de lucru pentru înlocuirea
de utilizare pneurilor și echilibrarea lor.
414
7.3.2. Manifestarea De asemenea se recomandă
interesului față de evoluţiile utilizarea unor filme didactice care
tehnologice din domeniul să prezinte procedura de lucru,
construcţiei şi funcţionării mijloacele necesare, succesiunea
automobilului , inclusiv prin etapelor și regulile de protecție a
identificarea unor repere muncii.
istorice Operațiunea de montare este actul
de a pune anvelopele pe roți, apoi de
a instala roțile pe osiile vehiculului.
Echilibrarea este o procedura ceva
mai complicată. O roată este în
echilibru atunci când centrul de
greutate este identic cu axa de
rotație . Prin realizarea acestor
operații la diferite automobile elevul
are posibilitatea studiului comparativ
al componentelor sistemului de
rulare din punct de vedere
constructiv și funcțional.
Se pot vizualiza filme care să
evidențieze procedura de executare,
ordinea operațiilor, mijloace
specifice, norme de securitate a
muncii, etc
Se recomandă studiul revistelor de
specialitate, cataloage de piese și
componente auto, materiale de
documentare, filme sugestive, etc.
din care elevul să obțină informații
interesante pe care le poate apoi
materializa într-un proiect sau
portofoliu, studii comparative, etc.
415
MII Mentenanța automobilului
din clasa a XI a
7.1.5. Sistemele de conducere 4.Sistemele de conducere ale 4.Lucrări de reparații simple -Efectuarea intervențiilor necesare
7.2.1. Localizarea pe automobilelor ale vehiculelor rutiere asupra unui vehicul rutier presupune
automobil a componentelor şi 4.1. Sistemul de direcţie 4.3. Aplicații practice privind lucrări de montare-demontare a
identificarea legăturilor intervențiile necesare asupra componentelor automobilului
4.2. Sistemul de frânare
funcţionale cu alte unui vehicul rutier, pe baza utilizând mijloacele de lucru
componente evaluării stării tehnice: necesare, reguli şi proceduri
corespunzătoare.
- demontarea componentelor;
- Se recomandă utilizarea
7.2.2. Compararea diferitelor - înlocuirea/repararea pieselor
documentaţiei tehnice specifice
variante constructive ale defecte;
lucrărilor de asamblare a
componentelor auto din punct - remontarea componentelor; componentelor automobilului:
de vedere, funcţional, al - realizarea reglajelor; planuri de operaţii, proceduri, fișe
performanţelor, avantajelor, de documentare, caietul de
dezavantajelor şi domeniilor - verificarea stării tehnice a
automobilului în urma practică,fişe de observaţie, fişe de
de utilizare
intervențiilor; lucru, studii de caz, fişe
- montarea și instalarea tehnologice,cărţi tehnice ale
7.3.2. Manifestarea accesoriilor; automobilelor furnizate de
interesului față de evoluţiile producător, cataloage de
tehnologice din domeniul componente, manuale de întreţinere
construcţiei şi funcţionării 1.Evaluarea preliminară a şi reparaţii, proceduri, reviste de
automobilului , inclusiv prin stării tehnice ale specialitate.
identificarea unor repere automobilului
istorice 1.1. Documentația tehnică Prin studiul documentației specifice
utilizată pentru evaluarea corelate cu lucrările practice
sumară a defectelor efectuate elevul stabileşte
succesiunea operaţiilor de montare /
2.Diagnosticarea demontare a componentelor
automobilelor automobilului, identifică piesele
pereche şi legăturilor funcţionale
2.5. Aplicații practice:
cu alte componente având
- utilizarea sistemelor de posibilitatea studiului comparativ pe
416
diagnoză ale automobilului tipuri de automobile, pe ansambluri
- lucrări practice de control, și subansambluri ale acestuia,
verificare și măsurare și mecanisme, sisteme, instalații.
evaluare a stării tehnice a unui Parametrii investigaţi la
automobil conform schemelor diagnosticarea motorului/
de diagnosticare și a automobilului sunt în strânsă
procedurilor specifice de legătură cu anumite
testare ansambluri/subansambluri
componente.
Aplicațiile practice cu privire la
utilizarea sistemelor de diagnoză ale
motorului/automobilului stârnesc
interesul elevilor,ei fiind nevoiţi să
rezolve sarcini, împreună cu colegii
sau individual, să caute informaţii
din surse diverse, să folosească
aceste informaţii cât mai creativ și în
același timp cât mai corect şi să-și
asume răspunderea pentru
interpretarea corectă a simptomelor
și a codurilor de eroare. Toate
aceste activități au ca rezultat
cunoașterea în profunzime a
structurii și componentelor
automobilului, a funcționării lui în
diferite regimuri.
Activităţi de învăţare recomandate:
simulare, studii de caz, luarea
deciziilor, rezolvarea problemelor.
7.1.6. Organele de susţinere şi 5. Componentele de 4.Lucrări de reparații simple -Pentru a putea efectua intervenții
propulsive susținere și propulsie ale vehiculelor rutiere asupra automobilului elevul trebuie
5.1.Cadrul și caroseria 4.3. Aplicații practice privind să localizeze componentele acestuia
intervențiile necesare asupra și să identifice legăturile dintre ele.
5.3.Suspensia automobilului
417
unui vehicul rutier, pe baza -Lucrările practice efectuate pe
7.2.1. Localizarea pe evaluării stării tehnice: diferite tipuri de automobile îi dau
automobil a componentelor şi - demontarea componentelor; elevului posibilitatea studiului
identificarea legăturilor comparativ , pe ansambluri și
- înlocuirea/repararea pieselor
funcţionale cu alte subansambluri ale automobilului,
defecte;
componente mecanisme, sisteme, instalații.
- remontarea componentelor;
- Se recomandă utilizarea
- realizarea reglajelor; documentaţiei tehnice specifice
7.2.2. Compararea diferitelor - verificarea stării tehnice a lucrărilor de asamblare a
variante constructive ale automobilului în urma componentelor automobilului:
componentelor auto din punct intervențiilor; planuri de operaţii, proceduri, fișe
de vedere, funcţional, al de documentare, caietul de
- montarea și instalarea
performanţelor, avantajelor, practică,fişe de observaţie, fişe de
accesoriilor;
dezavantajelor şi domeniilor lucru, studii de caz, fişe
de utilizare 1.Evaluarea preliminară a
stării tehnice ale tehnologice,cărţi tehnice ale
automobilului automobilelor furnizate de
7.3.2. Manifestarea producător, cataloage de
1.1. Documentația tehnică componente, manuale de întreţinere
interesului față de evoluţiile utilizată pentru evaluarea
tehnologice din domeniul şi reparaţii, proceduri, reviste de
sumară a defectelor specialitate.
construcţiei şi funcţionării
automobilului , inclusiv prin 2.Diagnosticarea Parametrii ce caracterizează starea
identificarea unor repere automobilelor generală a suspensiei - zgomote,
istorice 2.5. Aplicații practice: şocuri, oscilaţii ale roţilor - au
- utilizarea sistemelor de legături multiple şi cu alte părţi ale
diagnoză ale automobilului autovehiculului nefiind caracteristice
- lucrări practice de control, doar suspensiei. De aceea
verificare și măsurare și diagnosticarea suspensiei se face pe
evaluare a stării tehnice a unui elemente, ceea ce presupune
automobil conform schemelor identificarea și cunoașterea părților
de diagnosticare și a componente ale suspensiei, a
procedurilor specifice de legăturilor lor cu alte piese/
testare subansambluri, stârnind interesul și
curiozitatea celui care investighează
sau participă la identificarea
418
defectelor în exploatare și cauzelor
acestora.
Activităţi de învăţare recomandate:
studii de caz, investigații/asumarea
răspunderii, luarea deciziilor,
rezolvarea problemelor.
7.1.7. Echipamentul electric 6. Echipamentul electric al 4.Lucrări de reparații simple - Lucrările de reparații simple ale
automobilului ale vehiculelor rutiere vehiculelor rutiere efectuate de
6.1.Instalațiile de iluminare și 4.3. Aplicații practice privind către elevi presupun localizarea
7.2.1. Localizarea pe
de semnalizare intervențiile necesare asupra componentelor,
automobil a componentelor şi
unui vehicul rutier, pe baza montarea/demontarea acestora,
identificarea legăturilor 6.3.Instalațiile electrice
evaluării stării tehnice: identificarea legăturilor cu alte piese
funcţionale cu alte auxiliare (climatizare și
stabilirea operaţiilor de montare /
componente confort, recepție radio-tv, - demontarea componentelor;
demontare a componentelor
siguranța circulației, antifurt) - înlocuirea/repararea pieselor automobilului, identificând astfel
7.2.2. Compararea diferitelor defecte; piesele pereche utilizând mijloacele
variante constructive ale - remontarea componentelor; de lucru necesare.
componentelor auto din punct - realizarea reglajelor; - Se recomandă utilizarea
de vedere, funcţional, al - verificarea stării tehnice a documentaţie tehnice specifice
performanţelor, avantajelor, automobilului în urma lucrărilor de asamblare a
dezavantajelor şi domeniilor intervențiilor; componentelor automobilului:
de utilizare planuri de operaţii, proceduri, fișe
- montarea și instalarea
accesoriilor; de documentare, caietul de
practică,fişe de observaţie, fişe de
7.3.2. Manifestarea 1.Evaluarea preliminară a lucru, studii de caz, fişe
interesului față de evoluţiile stării tehnice ale tehnologice,cărţi tehnice ale
tehnologice din domeniul automobilului automobilelor furnizate de
construcţiei şi funcţionării
1.1. Documentația tehnică producător, cataloage de
automobilului , inclusiv prin
utilizată pentru evaluarea componente, manuale de întreţinere
identificarea unor repere sumară a defectelor şi reparaţii, proceduri, reviste de
istorice
2.Diagnosticarea specialitate.
automobilelor
2.5. Aplicații practice: Aplicațiile practice cu privire
419
- utilizarea sistemelor de utilizarea sistemelor de diagnoză ale
diagnoză ale automobilului echipamentului electric stârnesc
- lucrări practice de control, interesul elevilor, cu atât mai mult
verificare și măsurare și cu cât se știe că volumul lucrarilor
evaluare a stării tehnice a unui de intretinere si reparare a
automobil conform schemelor echipamentului electric reprezinta
de diagnosticare și a circa 20 % din volumul total al
procedurilor specifice de lucrarilor asociate procesului de
testare exploatare a automobilului. Elevii
trebuie să asocieze manifestările
defectelor cu cauzele posibile și cu
componentele defecte. Astfel sunt
nevoiți să se informeze, să
investigheze, să consulte
documentația de specialitate, să
colaboreze cu colegii în vederea
soluționării problemelor, să-și
assume responsabilități etc.
7.1.7. Echipamentul electric 6. Echipamentul electric al 1.Evaluarea preliminară a Instrumentația de bord informează
automobilului stării tehnice ale conducătorul auto despre principalii
6.2.Sistemele de automobilului parametri specifici automobilului și
7.2.1. Localizarea pe deplasării, funcționarea motorului,
automobil a componentelor şi masurare,informare și 1.2. Simptome de funcționare
semnalizare de la bordul defectuoasă a automobilului și starea automobilui. Aparatura de
identificarea legăturilor
automobilelor cauze posibile. bord poate evidenția simptome de
funcţionale cu alte
funcționare defectuoasă a
componente 2. Diagnosticarea
automobilului. Prin analiza
automobilelor
simpomelor de funcționare elevul
7.2.2. Compararea diferitelor 2.5. Aplicații practice: localizează aparatele de bord, citesc
variante constructive ale - utilizarea sistemelor de indicațiile acestora, compara cu
componentelor auto din punct diagnoză ale automobilului parametri normali din documentaţia
de vedere, funcţional, al - lucrări practice de control, tehnică în diferite regimuri
performanţelor, avantajelor, verificare și măsurare și (optimale, limită, de avarie).
dezavantajelor şi domeniilor evaluare a stării tehnice a unui Se recomandă studii de caz care să
de utilizare automobil conform schemelor evidențieze funcționarea motorului,
420
de diagnosticare și a simptomele acestuia pentru indicații
7.3.2. Manifestarea procedurilor specifice de diferite ale aparatelor de bord
interesului față de evoluţiile testare specifice.
tehnologice din domeniul Se pot realiza studii comparative ale
construcţiei şi funcţionării aparatelor de bord la automobile de
automobilului , inclusiv prin diferite mărci și avînd în vedere
identificarea unor repere următoarele: rolul dispozitivelor
istorice (semnalizare, avertizare,
măsurare),modul de indicație
(analogice, digitale,etc), numărul de
mărimi afișate, etc
Diagnoza computerizată implică
cunoașterea semnificației aprinderii
în bord a martorilor, așa cum sunt
numiți ei care apar atunci când o
anumită funcție este activată sau
atunci când apare o defecțiune la
mașină.Variind de la automobil la
automobil, martorii de bord pot fi
găsiți sub un număr destul de
considerabil pe bordul mașinii,
studiul semnificației acestora de
către elevi constituie informații utile
pentru pregătirea lor ca viitori
mecanici auto. Se recomandă
utilizarea manualelor de
diagnosticare (de reparaţie),
elaborate de constructor; studiul
procedurile şi normele interne;
cataloagele de componente;
instrucţiunile şi normele de
exploatare a mijloacelor şi
echipamentelor utilizate.
421
OBSERVAȚII:
-Preluarea /integrarea conținuturilor
Modulului de Automobile studiat în
clasa a X a, în perioada Covid, în
modulele MI- Pregătirea
automobilului pentru exploatare și
MII-Mentenanța automobilului din
clasa a XI a este valabilă atât pentru
situația în care cursurile se
desfășoară normal cât și pentru
varianta online.
-În varianta desfășurării normale a
cursurilor accentul se pune pe
activități practice, centrate pe elevi,
desfășurate preponderent în
laboratoare și ateliere de
specialitate cât și la agentul
economic. Elevii au posibilitatea
învățării prin descoperire,
efectuează studii de caz, execută
operații practice de identificare a
componentelor automobilului,
operații de intervenție asupra
automobilului, utilizează cărţi
tehnice ale automobilelor furnizate
de producător, reviste de
specialitate, cataloage de
componente, manuale de întreţinere
şi reparaţii, proceduri şi normele
interne, manualele de diagnosticare
(de reparaţie), subansambluri şi
ansambluri, machete funcţionale ale
unor mecanisme şi instalaţii ale
422
automobilului ceea ce facilitează o
bună pregătire și o largă cunoaștere
în domeniu.
-În varianta desfășurării online a
cursurilor activitățile practice sunt
suplinite prin vizionare de filme
sugestive, suport de curs /aplicații
(audio-video), softuri educaţionale
(în măsura în care sunt disponibile),
fișe de documentare, fişe de
observaţie, fişe de lucru, studii de
caz, proiecte, portofolii, reviste de
specialitate.
-Nu au fost identificate conținuturi
ale modului analizat, Automobile,
care să nu poată fi preluate/
integrate în cadrul modulelor din
clasa a XI-a.
423
Calificarea profesională: MECANIC AUTO

Modulul: AUTOMOBILE

7.1.5. Sistemele de conducere
7.1.6. Organele de susţinere şi propulsive
7.1.7. Echipamentul electric
7.2.1. Localizarea pe automobil a componentelor şi identificarea legăturilor funcţionale
cu alte componente
7.2.2. Compararea diferitelor variante constructive ale componentelor auto din punct de
vedere, funcţional, al performanţelor, avantajelor, dezavantajelor şi domeniilor de
utilizare
7.3.2. Manifestarea interesului față de evoluţiile tehnologice din domeniul construcţiei şi
funcţionării automobilului , inclusiv prin identificarea unor repere istorice
1. Identificarea componentelor sistemelor de conducere, organelor de susținere și
propulsie, echipamentului electric, sistemelor de masurare,informare și semnalizare de la
bordul automobilelor
2. Precizarea rolului funcţional al direcției, frânelor, suspensiei, organelor de rulare
3. Explicarea principiului de funcţionare pentru direcție, frâne, suspensie
4. Analizarea anvelopelor și interpretarea corectă a marcajelor de pe flancurile lor
NOTĂ:
1.Testul se poate utiliza atât în varianta desfășurării normale a cursurilor cât și în
varianta desfășurării online.
În varianta desfășurării online a cursurilor testul poate fi aplicat de ex. pe Google
Classroom unde copilul primeste testul, are un termen până la care trebuie să-l rezolve.
După ce rezolvă și predă testul profesorul îl corectează, acordă punctajul și returnează
testul cu comentariile aferente. Pentru discutarea răspunsurilor corecte sau pentru alte
întrebări ale copiilor, se poate iniția o întâlnire pe Google Meet. În urma evaluării și
discuțiilor cu copiii profesorul observă unde aceștia au neclarități sau nelămuriri și se
reiau sau se aprofundează conținuturile respective. Testul cuprinde întrebari/subiecte
din toate conținuturile predate în perioada Covid.
2. În situația desfășurării normale a cursurilor o parte din subiecte se pot evalua ca probe
practice. Se exemplifică în document o variantă de probă practică care poate înlocui
subiectul III.3.
424

Timp de lucru: 80 minute (timp de lucru efectiv - 80 min, 20 min pentru discutarea
raspunsurilor corecte)
SUBIECTUL I 16.5 puncte

A. 4 puncte
1. Una din condiţiile impuse sistemului de frânare este:

a) să fie capabil de anumite deceleraţii impuse;
b) frânarea să fie bruscă;
c) forţa de frânare să acţioneze numai la sensul de mers înainte al automobilului;
d) să înmagazineze căldura rezultată în timpul frânării.
2. Care dintre unghiurile directiei face ca, dupa virare, rotile directoare sa revina in
pozitia initiala?
a). unghiul de cădere;
b). unghiul de fugă;
c). unghiul de convergenta;
d). unghiul de cădere și cel de fugă.
3. Suspensia este alcatuită din:
a) roți, punți, arcuri;
b) arcuri, amortizoare, stabilizatoare;
c) arcuri, fuzete și punți;
d) anvelopa, volan și amortizoare.
4. Alternatorul are următorul rol:
a). asigură încărcarea bateriei de acumulatori și alimentează cu energie electrică
consumatorii;
b).alimenteaza cu energie electrica farurile;
c). alimenteaza consumatorii electrici, cand motorul este oprit;
d). alimenteaza consumatorii electrici, cand motorul este pornit.
B. 5 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate repere (componente constructive din
structura automobilului), iar în coloana B sunt enumerate sistemele/ echipamentele din
care fac parte.
Coloana A Coloana B
1.pivot a.sistem de direcție
425
2.releu de tensiune b.aparatură de bord
3.compresor c.sistemul de rulare
4.butuc d.sistem de frânare
5.turometru e.echipament electric
f.suspensia automobilului
C. 7,5 puncte
1. Pentru a se putea lua corect un viraj, roata din interiorul virajului trebuie să
vireze mai mult decât cea din exterior (deci roţile nu sunt paralele în viraj).
2. Aparatura de bord cuprinde indicatoare care definesc funcționarea motorului și
starea automobilului.
3. Cadrul automobilului nu este dependent de felul suspensiei.
4. Caroseria unui automobil trebuie să aibe o formă cât mai aerodinamică.
5. Turometrul aflat la bordul unui automobil indica viteza de deplasare a acestuia.

SUBIECTUL II 33,5 puncte
7,5 puncte
1.Instalația de iluminare cuprinde iluminatul .......................și cel........................
2. La autocamioane, autobuze şi unele autoturisme, direcţia este cu acţionare
......................, pentru ......................... efortului şoferului.
3. Frâna de serviciu (de picior) are rolul de reducere a vitezei sau chiar de
......................... a autovehiculului.
4. Roțile motoare îndeplinesc funcția de element .................................și de
element ............................
5. Suspensia cu roți .................................. se întâlnește în cazul punților rigide.
II.2. Marcajele de pe flancurile pneurilor indică toate caracteristicile şi condiţiile de

utilizare ale acestora. Analizând imaginea de mai jos și exemplul următor citiți indicațiile
date:
Exemplu: 8 puncte
215/45R 16 84V
426
II.3 În figura alăturată este reprezentată
schema sistemului de direcție.
a) Precizați componentele care alcătuiesc

trapezul direcției.
6 puncte
b) Denumiţi părțile componente numerotate de

la 1 la 12. 12 puncte
III.1. – 20 puncte
Un tip se suspensie de automobil, specifică pentru un anumit tip de punte, este
reprezentat în figura de mai jos. După studierea cu atenţie a figurii va rog să rezolvaţi
următoarele cerinţe:
a. Ce tip de punte se prezintă în figură? (5p)

b. Cu ce tip de suspensie este echipată puntea din figură? (5p)
427
c. Numiţi elementul notat cu a. (3p)
d. Precizaţi două defecte în exploatare care pot fi întâlnite la tipurile de suspensie din
figură. (7p)
În figura alăturată este prezentată schema de principiu a unei
componente a suspensiei analizate. Indicați denumirea
acesteia și elementele componente.
III.3. - 9 puncte
În figura de mai jos este reprezentat un tip de frână. Denumiți ansamblul din figură și
identificați părțile componente.
428

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin
barem.
SUBIECTUL I 16,5 puncte

A. 4
puncte
1 – a; 2 – b; 3 – b; 4-a
B.
5 puncte
1 – a; 2 – e; 3 –d; 4-c; 5-b
C.
7,5 puncte
1 – A; 2 – A; 3 – F; 4-A; 5-F
SUBIECTUL II 33,5puncte
II.1 7,5 puncte
1. exterior , interior.
2. hidraulică, uşurarea.
3. oprire.
4. susținere, motor.
5. dependente.
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 1,5 puncte. Pentru fiecare
răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 0,5 puncte.
II.2. 8 puncte
1. 215 - lăţimea totală a pneului, în milimetri, din flanc în flanc (S);
2. 45 - raportul H/S între înălţimea flancului şi lăţimea pneului;
3. R - indică structura radială;
4. 16 - diametrul interior al pneului;
429
5. 84 - sarcina maximă admisibilă pe un pneu la viteza maximă ;
6. V - indicele de viteză ;
7. X - marca inregistrată;
8. indicatorul de uzură al pneului;
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 1 puncte. Pentru răspuns
II.3 18 puncte
a) Trapezul direcției este alcătuit din: puntea prpriu-zisă 12, levierele fuzetelor 8 și 14, și
bara transversală de direcție 7. 6 puncte
b) 1-volan,2 –ax, 3- melc, 4-sector dintat, 5- levier de directie( comanda), 6- bara
longitudinală de directive (de comandă), 7- bara transversala de directie, 8 și 14 levierele
fuzetelor, 9 și 13 fuzete, 10-pivot, 11- bratul fuzetei,12- puntea propriu zisă. 12 puncte

III.1. 20 puncte
a. punte articulată, de direcţie şi motoare (5p)

b. suspensie MacPherson (5p)
c. bară stabilizatoare (stabilizator) (3p)
d. (3,5p x 2 = 7p)
- ruperea sau slăbirea arcurilor elicoidale
- defectarea amortizoarelor
- suspensia vibrează sau face zgomot
Amortizor telescopic, monotubular (3,5 p)
Părți componente (1,25p x 6 = 7,5 p)
A- tija amortizorului; B – pistonul principal; D – lichid special pentru amortizoare; F – gaz;
E– piston flotant; C – tubul rezervor.
III.3. – 9 puncte
Frănă simplex cu saboți articulați-2 puncte
Părți componente: (1 p x 7=7 p)
1 , 2- saboți
3-reazeme
4,5- excentrice
6-tambur
7-cilindru
430
III.3. Probă practică - 9 puncte
Înlocuiește saboţii la una dintre roțile spate ale autoturismului pus la dispoziție,
prevăzut cu frână tambur, în condiții optime de muncă și de securitate. Verifică
etanșeitatea cilindrului receptor și remediază problemele de etanșeitate, dacă este
cazul.
Sarcini de lucru:
1. Alegerea materialelor și mijloacelor de lucru necesare
2. Suspendarea automobilului și demontarea roţii spate
3. Demontarea tamburului de pe fuzeta roţii
4. Demontarea saboților
5. Verificarea etanșeității cilindrului receptor
6. Dacă este cazul, demontarea cilindrului receptor de pe platoul frânei, dezmembrarea
în piesele componente, înlocuirea garniturilor de etanșare, reasamblarea și montarea pe
platoul frânei
7. Montarea saboţilor în contact cu pistonaşele cilindrului receptor
8. Montarea tamburului şi a roţii
9. Utilizarea echipamentului de protecție și respectarea normelor privind securitatea și
sănătatea la locul de muncă, prevenirea și stingerea incendiilor.
Timp de lucru: 1 oră
Toate sarcinile de lucru sunt obligatorii

PROBA PRACTICĂ
Nr. Criterii de evaluare a elevului Indicatori de realizare Punctaj Punctaj

crt. la proba practică maxim acordat
pe
indicator
1. Primirea sarcinilor de lucru și Alegerea materialelor necesare 1 punct
organizarea locului de muncă pentru executarea lucrării
(max. 2,5 p)
Alegerea S.D.V.- urilor necesare 1 punct
pentru executarea lucrării
Organizarea ergonomică a locului 0,5
de muncă puncte
2. Realizarea sarcinii de lucru Respectarea succesiunii logice a 5 puncte
(max. 6,5 p) operațiilor și realizarea corectă a
acestora: suspendarea
automobilului, demontarea roţii
spate, demontarea tamburului de
pe fuzeta roţii, demontarea
saboţilor, verificarea etanșeității
cilindrului receptor, dacă este
cazul, demontarea cilindrului
receptor de pe platoul frânei,
dezmembrarea în piesele
componente, înlocuirea garniturilor
431
de etanșare, reasamblarea și
montarea pe platoul frânei,
montarea saboţilor în contact cu
pistonaşele cilindrului receptor,
montarea tamburului şi a roţii
Utilizarea corespunzătoare a 1 punct
mijloacelor de lucru și materialelor
necesare executării lucrării
Aplicarea reglementărilor privind 0,5
S.S.M. și P.S.I. la locul de muncă. puncte
Activități de predare-învățare-evaluare integrate

Exemplul 1
Metoda Frisco (adaptabilă și pentru online): are la bază braistormingul-ul regizat
și solicită din partea elevilor capacități empatice, spirit critic, punând accentul pe
stimularea gândirii, a imaginației sau a creativității.
Etapele metodei:
1. Etapa punerii problemei : profesorul sau elevii sesizează o situație- problemă
sau o controversă și o propune spre analiză.
2. Etapa organizării colectivului: se stabilesc rolurile, rolul conservatoristului,
rolul exuberantului, rolul optimistului, rolul pesimistului și cine le joacă, rolul poate fi
individual sau poate fi distribuit pe echipe în cazul colectivelor mai mari.
3. Etapa dezbaterii colective: fiecare interpretează rolul ales și își susține punctul
de vedere în conformitate cu rolul.
4. Etapa sistematizării ideilor emise și a concluzionării asupra ideilor găsite.
De exemplu, la tema ”Diagnosticarea sistemelor de frânare” se propune o
discuție ”pro sau contra” despre soluțiile practice de verificare și testare a sistemelor de
frânare care utilizează mijloace tehnice clasice și mijloace tehnice moderne (ex.
decelerometre).
Cel care are rolul conservatorului trebuie să aprecieze metodele clasice de
diagnosticare prin analizarea comportării sistemului de frânare, a simptomelor şi
manifestărilor funcţionale în ansamblu, pronunțându-se pentru menținerea lor dar poate
admite anumite îmbunătățiri.
Exuberantul privește în viitor susținând metodele și mijloacele moderne de
diagnosticare. Pesimistul este cel care nu este de acord cu ceea ce se discută cenzurând
ideile și soluțiile inițiale propuse. El relevă aspectele nefaste ale oricăror îmbunătățiri.
Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist, îndemnând participanții să
privească lucrurile dintr-o perspectivă reală, concretă, realizabilă. El găsește
fundamentări realiste și posibilități de realizare a soluțiilor propuse de exuberant,
stimulând participanții să gândească pozitiv. Fiecare interpretează rolul ales și-și susține
punctul de vedere în acord cu rolul primit.
Urmează ultima etapă în care sunt sistematizate ideile emise după care se ajunge
la concluzionări ale soluțiilor găsite.
Conținuturi vizate:
Clasa a XI a
2.5. Aplicații practice: - utilizarea sistemelor de diagnoză ale automobilului - lucrări
practice de control, verificare, măsurare și evaluare a stării tehnice a unui automobil,
conform schemelor de diagnosticare și procedurilor specifice de testare;
432
Conținuturi integrate:
Clasa a X a 4.2. Sistemul de frânare
Clasa a XI a
8.1.2. Sisteme de diagnoză din construcţia automobilului.
8.1.4. Mijloace utilizate la controlul tehnic şi de identificare a anomaliilor în funcționarea
automobilelor.
8.1.5. Metode şi proceduri de testare a automobilului (în mers şi în staţionare).
8.2.4. Utilizarea sistemelor de diagnoză ale automobilului
8.2.6. Utilizarea corectă a mijloacelor tehnice pentru controlul stării tehnice a
automobilelor
8.2.7. Executarea operaţiilor de control, verificare şi măsurare conform schemelor de
diagnosticare și procedurilor specifice de testare a automobilului
Rezultate ale învățării clasa a X a
cu alte componente
funcţionării automobilului
Exemplul 2
Problematizarea este o metodă care se bazează pe crearea unor situaţii problemă
a căror rezolvare solicită un efort autentic de investigare în vederea găsirii soluţiilor,
ceea ce duce la îmbogăţirea orizontului cognitiv. Noţinea de situaţie – problemă
desemnează o stare contradictorie, conflictuală, ce rezultă din trăirea a două realităţi de
cunoaştere şi motivaţionale diferite: experienţa anterioară de care dispune elevul şi
elementul de noutate şi surpriză cu care este confruntat. Această confruntare generează
o stare de curiozitate, de uimire, incită la investigaţii, formulare de ipoteze, soluţii.
Se prezintă, în continuare, un exemplu de situaţie problemă:

În timpul orelor de instruire practică, elevii sunt puşi în situaţia să realizeze
aplicații practice de intervenție la sistemul de direcție, utilizând cunoștințele acumulate
la teorie, pe baza evaluării stării tehnice: demontarea componentelor;
înlocuirea/repararea pieselor defecte; remontarea componentelor; realizarea
reglajelor; verificarea stării tehnice a automobilului în urma intervențiilor.
În cazul desfășurării orelor online activitatea constă în studiul documentaţiei
tehnice specifice lucrărilor de asamblare a componentelor automobilului: planuri de
operaţii, proceduri, fișe de documentare, fişe de observaţie, studii de caz, fişe
tehnologice, cataloage de componente, manuale de întreţinere şi reparaţii, reviste de
specialitate, vizualizare de filme sugestive.
Finalitatea activității se materializează prin rezolvarea unei fișe de lucru ce are ca
cerințe următoarele:
-Identificarea SDV-urilor necesare
-Respectarea succesiunii logice a operațiilor/ Descrierea modului de lucru
-Realizarea (descrierea) corectă a operațiilor
-Identificarea corectă a mijloacelor de lucru și materialelor necesare executării lucrării
-Identificarea unor indici de calitate a lucrării
-Precizarea NTSM, PSI și a normelor de protecție a mediului
433
-Utilizarea limbajului tehnic.
Clasa a XI a
4.Lucrări de reparații simple ale vehiculelor rutiere
4.3. Aplicații practice privind intervențiile necesare asupra unui vehicul rutier, pe baza
evaluării stării tehnice:
- demontarea componentelor;
- înlocuirea/repararea pieselor defecte;
- remontarea componentelor;
- realizarea reglajelor;
- verificarea stării tehnice a automobilului în urma intervențiilor;
- montarea și instalarea accesoriilor;
Conținuturi integrate:
Clasa a X a
4.1. Sistemul de direcţie

Clasa a XI a
8.1.7. Lucrări de reparaţii simple ale vehiculelor rutiere: - demontarea componentelor; -
înlocuirea / repararea pieselor defecte; - remontarea componentelor; - realizarea
reglajelor; - verificarea stării tehnice a automobilului în urma intervenţiilor - montarea și
instalarea accesoriilor;
8.2.10. Efectuarea intervenţiilor necesre asupra unui vehicul rutier, pe baza evaluării
inițiale: - demontarea componentelor; - înlocuirea / repararea pieselor defecte; -
remontarea componentelor; - realizarea reglajelor;
8.3.7. Respectarea cerințelor producătorilor cu privire la organizarea atelierelor de
reparații auto
8.3.8. Respectarea procedurilor interne cu privire la intervenţiile realizate
8.3.9. Respectarea normelor de timp pentru operaţiile effectuate la locul de muncă
Rezultate ale învățării clasa a X a

cu alte componente
funcţionării automobilului
Pe măsură ce elevii se obișnuiesc cu sistemul de lucru problematizat, se poate

aborda și desfășurare preponderentă a activității didactice prin problematizare pe baza
activității independente a elevilor (individualizarea învățării) folosind fișe de lucru.
Aceste fișe pot fi :
1. Fișe de instruire – problematizată – care mobilizează activitatea de autoinstruire în
dobândirea și însușirea de cunoștințe noi;
2. Fișe de dezvoltare – destinate elevilor cu aptitudini speciale;
434
3. Fișe de exerciții/aplicații – care cuprind părți ale materiei din programa școlară,
abordate teoretic sau practic, având ca scop fixarea, verificarea cunoștințelor,
formarea deprinderilor de muncă intelectuală sau practică;
4. Fișe de completare a cunoștințelor – care urmăresc combaterea rămânerii în urmă
la învățătură a unor elevi.
BIBLIOGRAFIE
1. Cerghit, I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., București, 1983;

2. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1998
3. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995
4. Jinga, I., Negreţ, I., Învăţarea eficientă, EDITIS, București, 1994
5. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, EDP, București, 1998
6. Popovici, M., Îndrumări metodice pentru disciplina mecanică, E.D.P.,Bucureşti, 1993;
7. Moise Constantin , Seghedin Elena Metodele de învățământ., Psihopedagogie pentru
examenele de definitivare și grade didactice , Polirom 2009.
9. STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ Calificarea profesională: MECANIC AUTO Nivel
3 Domeniul de pregătire profesională: Mecanică,Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 4121 din
13.06.2016
7. *** CURRICULUM pentru clasa a XI-a ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL Calificarea profesională
MECANIC AUTO Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ 2018 Anexa nr. 3 la OMEN
nr. 3501 din 29.03.2018
8.*** CURRICULUM pentru clasa a X-a ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL Calificarea profesională
MECANIC AUTO Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ Anexa nr. 4 la OMEN nr.
3915 din 18.05.2017.
9. https://edu.ro;
10. www.tvet.ro;
11. http://www.alegetidrumul.ro
12. Frățilă, M. Frățilă, St. Samoilă, Automobile, Construcție, Întreținere și reparare,
Ediție revizuită, E.D.P. București, 2011
13.Cerasela-Grațiela Băltărețu, Diagnosticarea ,întreținerea și repararea
automobilului,Editura Didactică și Pedagogică,București,2016.
14. https://www.e-automobile.ro/
15. https://www.wikipedia.org/
435
EXEMPLUL 15
Calificarea profesională: Tehnician Proiectant CAD
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul 2 – APLICAȚII CAD, clasa a XI-a
Varianta 1
1 2 3 4
Modulul analizat M2 APLICATII CAD
Modulul II PROGRAMAREA
MAȘINILOR-UNELTE CU
COMANDĂ NUMERICĂ
9.1.7. Hașurarea desenelor Conţinutul 7. Hașurarea 1. Ciclul de lucru pentru Noțiunile teoretice și
9.2.13 Hașurarea suprafețelor desenelor mașini-unelte cu comandă aplicațiile practice de la
secționate alegând tipul, numerică (MUCN): Aplicații CAD vor fi incluse
orientarea și scara de 1.1.Documentaţia tehnică în cadrul orelor de laborator
reprezentare specifică tipului de MUCN și/sau orelor de instruire
9.3.1. Asumarea - Interpretarea documentației de practică de la Programarea
responsabilităţii în ceea ce lucru (informații legate mașinilor-unelte cu
priveşte respectarea de sculele folosite pentru comandă numerică.
specificațiilor și recomandărilor prelucrare, geometria și Numărul de ore alocat
de lucru în programul AutoCAD materialul piesei, lista cu acestei teme rămâne la
9.3.2. Respectarea măsurilor operațiile de prelucrare, info latitudinea cadrului didactic
pentru protecţia împotriva privind sistemul de coordonate și care predă
electrocutării fixarea piesei pe masa modul, în funcţie de nivelul
9.3.3. Colaborarea cu membrii mașinii (dispozitive), parametrii de cunoştinţe anterioare ale
echipei pentru îndeplinirea de prelucrare. colectivului cu care
riguroasă a sarcinilor ce le revin - Interpretarea documentaţiei lucrează, de complexitatea
în timpul realizării desenelor cu tehnice specifice tipului de materialului didactic
ajutorul programului AutoCAD MUCN. Intelegerea limbajului de implicat în strategia
436
9.3.4. Spirit de inițiativă și programare al mașinii. didactică şi de ritmul de
responsabilitate în rezolvarea Familiarizarea cu direcțiile (axe) asimilare a cunoştinţelor de
problemelor de mișcare a mașinii. către colectivul instruit.
9.3.5. Abilitatea de a tolera Deplasare absolută și Orele de la modulul
schimbarea și buna adaptare la incrementală. Programarea mașinilor-
situații de criză și incertitudini 1.2.Programul de execuţie din unelte cu comandă
9.3.6. Capacitatea de a învăţa biblioteca de date numerică se recomandă a se
din experienţele anterioare şi - Standardul EIA de structurare a desfăşura în laboratore
dorinţa de auto-depăşire limbajului de interfață sau/şi în cabinete de
9.3.7. Respectarea conduitei în operator- mașina specialitate din unitatea de
timpul realizării desenelor cu -Biblioteca de date învăţământ dotate cu
ajutorul programului AutoCAD; -Calculatorul MUCN calculatoare pe care să
9.3.8. Interrelaţionarea în -Etape de punere in funcţiune ruleze programun AutoCAD.
timpul realizării desenelor cu -Viabilitatea programului prin
ajutorul programului AutoCAD simularea programului pe ecran
9.3.9. Respectarea termenelor sau mers in gol
de realizare a sarcinilor ce le
revin în timpul realizării
desenelor cu ajutorul
programului AutoCAD
9.1.8. Cotarea desenelor în plan Conţinutul 8 Cotarea desenelor 1. Ciclul de lucru pentru Numărul de ore alocat
9.2.14. Înscrierea pe desen a în plan mașini-unelte cu comandă acestei teme rămâne la
dimensiunilor formelor numerică (MUCN): latitudinea cadrului didactic
geometrice simple din care este 1.1.Documentaţia tehnică care predă
alcătuitaă piesa specifică tipului de MUCN modul, în funcţie de nivelul
9.2.15. Înscrierea în desenul de - Interpretarea documentației de de cunoştinţe anterioare ale
ansamblu a pozițiilor relative ale lucru (informații legate colectivului cu care
pieselor componente de sculele folosite pentru lucrează, de complexitatea
9.2.16. Realizarea cotării prelucrare, geometria și materialului didactic
pieselor materialul piesei, lista cu implicat în strategia
esponsabilităţii în ceea ce operațiile de prelucrare, info didactică şi de ritmul de
priveşte respectarea privind sistemul de coordonate și asimilare a cunoştinţelor de
specificațiilor și recomandărilor fixarea piesei pe masa către colectivul instruit.
de lucru în programul AutoCAD mașinii (dispozitive), parametrii
437
9.3.2. Respectarea măsurilor de prelucrare.
pentru protecţia împotriva - Interpretarea documentaţiei
electrocutării tehnice specifice tipului de
9.3.3. Colaborarea cu membrii MUCN. Intelegerea limbajului de
echipei pentru îndeplinirea programare al mașinii.
riguroasă a sarcinilor ce le revin Familiarizarea cu direcțiile (axe)
în timpul realizării desenelor cu de mișcare a mașinii.
ajutorul programului AutoCAD Deplasare absolută și
9.3.4. Spirit de inițiativă și incrementală.
responsabilitate în rezolvarea 1.2.Programul de execuţie din
problemelor biblioteca de date
9.3.5. Abilitatea de a tolera - Standardul EIA de structurare a
schimbarea și buna adaptare la limbajului de interfață
situații de criză și incertitudini operator- mașina
9.3.6. Capacitatea de a învăţa -Biblioteca de date
din experienţele anterioare şi -Calculatorul MUCN
dorinţa de auto-depăşire -Etape de punere in funcţiune
9.3.7. Respectarea conduitei în -Viabilitatea programului prin
timpul realizării desenelor cu simularea programului pe
ajutorul programului AutoCAD; ecran sau mers in gol
9.3.8. Interrelaţionarea în
timpul realizării desenelor cu
ajutorul programului AutoCAD
9.3.9. Respectarea termenelor
programului AutoCAD
9.1.9. Comenzi și facilități Conţinutul 9 Comenzi și facilități 1. Ciclul de lucru pentru Numărul de ore de la
ajutătoare ajutătoare mașini-unelte cu comandă modulul Programarea
9.2.17.Utilizarea comenzilor și 9.1 Facilități primare de numerică (MUCN): mașinilor-unelte cu
facilităților ajutătoare necesare vizualizare a desenului 1.1.Documentaţia tehnică comandă numerică se
realizării desenelor 9.2 Comenzi: LIST, ID, DIST, specifică tipului de MUCN recomandă a fi împărțite
9.2.18. Generarea în zona de AREA, DIVIDE, MEASURE, - Interpretarea documentației de astfel încât să se poată
438
comenzi ale detaliilor interne și STATUS, CAL, de corectare a lucru (informații legate desfăşura în orele de
externe ale obiectelor selectate greşelilor, pentru de sculele folosite pentru laborator/instruire practică
esponsabilităţii în ceea ce reîmprospătarea imaginii, prelucrare, geometria și și această temă de la
priveşte respectarea pentru accesarea informaţiilor materialul piesei, lista cu Aplicații CAD din clasa a XI-
specificațiilor și recomandărilor de asistenţă. operațiile de prelucrare, info a.
de lucru în programul AutoCAD privind sistemul de coordonate și
9.3.2. Respectarea măsurilor 9.3 Blocuri și referințe externe fixarea piesei pe masa
pentru protecţia împotriva Modificarea proprietăților mașinii (dispozitive), parametrii
electrocutării obiectelor de prelucrare.
9.3.3. Colaborarea cu membrii - Interpretarea documentaţiei
echipei pentru îndeplinirea tehnice specifice tipului de
riguroasă a sarcinilor ce le revin MUCN. Intelegerea limbajului de
în timpul realizării desenelor cu programare al mașinii.
ajutorul programului AutoCAD Familiarizarea cu direcțiile (axe)
9.3.4. Spirit de inițiativă și de mișcare a mașinii.
responsabilitate în rezolvarea Deplasare absolută și
problemelor incrementală.
9.3.5. Abilitatea de a tolera 1.2.Programul de execuţie din
schimbarea și buna adaptare la biblioteca de date
situații de criză și incertitudini - Standardul EIA de structurare a
9.3.6. Capacitatea de a învăţa limbajului de interfață
din experienţele anterioare şi operator- mașina
dorinţa de auto-depăşire -Biblioteca de date
9.3.7. Respectarea conduitei în -Calculatorul MUCN
timpul realizării desenelor cu -Etape de punere in funcţiune
ajutorul programului AutoCAD; -Viabilitatea programului prin
9.3.8. Interrelaţionarea în simularea programului pe
timpul realizării desenelor cu ecran sau mers in gol
programului AutoCAD
439
9.1.10. Comanda TEXT Conţinutul 10. Comanda TEXT 1. Ciclul de lucru pentru
9.2.19. Realizarea unui stil de 10.1 Comenzi de scriere a mașini-unelte cu comandă Numărul de ore alocat
text prin stabilirea desenului. numerică (MUCN): acestei teme rămâne la
caracteristicilor: font, stiluri, 10.2 Formatare şi stiluri de 1.1.Documentaţia tehnică latitudinea cadrului didactic
înălțime, efecte, factor de text. specifică tipului de MUCN care predă
scară, înclinarea textului Editarea textelor existente. - Interpretarea documentației de modul, în funcţie de nivelul
9.2.20. Utilizarea vocabularului lucru (informații legate de cunoştinţe anterioare ale
de specialitate necesar realizării de sculele folosite pentru colectivului cu care
desenelor cu ajutorul prelucrare, geometria și lucrează, de complexitatea
programului AutoCAD materialul piesei, lista cu materialului didactic
esponsabilităţii în ceea ce operațiile de prelucrare, info implicat în strategia
priveşte respectarea privind sistemul de coordonate și didactică şi de ritmul de
specificațiilor și recomandărilor fixarea piesei pe masa asimilare a cunoştinţelor de
de lucru în programul AutoCAD mașinii (dispozitive), parametrii către colectivul instruit.
9.3.2. Respectarea măsurilor de prelucrare. Orele de la modulul
pentru protecţia împotriva - Interpretarea documentaţiei Programarea mașinilor-
electrocutării tehnice specifice tipului de unelte cu comandă
9.3.3. Colaborarea cu membrii MUCN. Intelegerea limbajului de numerică se recomandă a se
echipei pentru îndeplinirea programare al mașinii. desfăşura în laboratore
riguroasă a sarcinilor ce le revin Familiarizarea cu direcțiile (axe) sau/şi în cabinete de
în timpul realizării desenelor cu de mișcare a mașinii. specialitate din unitatea de
ajutorul programului AutoCAD Deplasare absolută și învăţământ dotate cu
9.3.4. Spirit de inițiativă și incrementală. calculatoare pe care să
responsabilitate în rezolvarea 1.2.Programul de execuţie din ruleze programun AutoCAD.
problemelor biblioteca de date
9.3.5. Abilitatea de a tolera - Standardul EIA de structurare a
schimbarea și buna adaptare la limbajului de interfață
situații de criză și incertitudini operator- mașina
9.3.6. Capacitatea de a învăţa -Biblioteca de date
din experienţele anterioare şi -Calculatorul MUCN
dorinţa de auto-depăşire -Etape de punere in funcţiune
9.3.7. Respectarea conduitei în -Viabilitatea programului prin
timpul realizării desenelor cu simularea programului pe
ajutorul programului AutoCAD; ecran sau mers in gol
440
9.3.8. Interrelaţionarea în
programului AutoCAD
9.1.11. Proiectarea Conţinutul 11. Proiectarea 2.Program piesă Numărul de ore alocat
tridimensională. Modelarea 3D tridimensională. Modelarea 3D. 2.1.Setul de instrucțiuni acestei teme rămâne la
9.2.21. Realizarea desenelor 11.1.Vizualizarea obiectelor -Adrese, date, linie de program, latitudinea cadrului didactic
tridimensionale folosind modele tridimensionale (View) comenzi, funcții, care predă
de sîrmă, superficiale și solide 11.2.Tipuri de modele interpretate de comanda modul, în funcţie de nivelul
9.2.22. Modificarea desenelor tridimesionale. Umbrirea numerică pentru a controla de cunoştinţe anterioare ale
tridimensionale folosind meniul suprafețelor operarea pe CNC colectivului cu care
MODIFY 11.3.Schimbarea sistemului de -Termeni lucrează, de complexitatea
esponsabilităţii în ceea ce coordonate fundamentali(interpolare, funcții materialului didactic
priveşte respectarea 11.4.Crearea suprafețelor pregătitoare, implicat în strategia
specificațiilor și recomandărilor 11.5.Modele solide funcții modale, funcții diverse, didactică şi de ritmul de
de lucru în programul AutoCAD 11.6.Construirea obiectelor sistem de coordonate, asimilare a cunoştinţelor de
9.3.2. Respectarea măsurilor solide compuse specificarea coordonatei către colectivul instruit.
pentru protecţia împotriva 11.7.Editarea obiectelor solide absolute, specificarea Orele de la modulul
electrocutării coordonatei incrementale) Programarea mașinilor-
9.3.3. Colaborarea cu membrii 2.2.Programul CNC și structura unelte cu comandă
echipei pentru îndeplinirea frazei de lucru (bloc numerică se recomandă a se
riguroasă a sarcinilor ce le revin liniar de date). Cuvintele ce desfăşura în laboratore
în timpul realizării desenelor cu compun fraza și semnificația sau/şi în cabinete de
ajutorul programului AutoCAD lor. Cuvintele “modale” și specialitate din unitatea de
9.3.4. Spirit de inițiativă și semnificația lor învăţământ dotate cu
responsabilitate în rezolvarea - Funcţii/cuvinte de bază intr-un calculatoare pe care să
problemelor program (fișier) și ruleze programun AutoCAD.
9.3.5. Abilitatea de a tolera specifice comenzii numerice:
schimbarea și buna adaptare la 1. Funcții “G” (G00-rapid, G01-
situații de criză și incertitudini interpolare liniară, G02-
441
9.3.6. Capacitatea de a învăţa G03-interpolare circulară (sens
din experienţele anterioare şi orar- sens invers orar),
dorinţa de auto-depăşire G04, G17-G19 alegerea planului
9.3.7. Respectarea conduitei în de lucru, altele
timpul realizării desenelor cu 2. Funcții “M” auxiliare (M00-
ajutorul programului AutoCAD; oprire program, M01-
9.3.8. Interrelaţionarea în oprire opțională, altele).
timpul realizării desenelor cu 3. Viteza de avans “F” (feed):
ajutorul programului AutoCAD independența de turația
9.3.9. Respectarea termenelor arborelui principal, avans pe
de realizare a sarcinilor ce le tura ori deplasare rapidă)
revin în timpul realizării 4. Viteza de așchiere/rotație “S”
desenelor cu ajutorul 5. Schimbarea sculei ( “T”)
programului AutoCAD
9.1.12. Tipărirea desenelor Conţinutul 12 Tipărirea 2.Program piesă Numărul de ore alocat
9.2.23 Imprimarea pe hârtie a desenelor 2.1.Setul de instrucțiuni acestei teme rămâne la
desenului realizat în AutoCAD -Adrese, date, linie de program, latitudinea cadrului didactic
folosind comanda PLOT comenzi, funcții, care predă
esponsabilităţii în ceea ce interpretate de comanda modul, în funcţie de nivelul
priveşte respectarea numerică pentru a controla de cunoştinţe anterioare ale
specificațiilor și recomandărilor operarea pe CNC colectivului cu care
de lucru în programul AutoCAD -Termeni lucrează, de complexitatea
9.3.2. Respectarea măsurilor fundamentali(interpolare, funcții materialului didactic
pentru protecţia împotriva pregătitoare, implicat în strategia
electrocutării funcții modale, funcții diverse, didactică şi de ritmul de
9.3.3. Colaborarea cu membrii sistem de coordonate, asimilare a cunoştinţelor de
echipei pentru îndeplinirea specificarea coordonatei către colectivul instruit.
riguroasă a sarcinilor ce le revin absolute, specificarea Orele de la modulul
în timpul realizării desenelor cu coordonatei incrementale) Programarea mașinilor-
ajutorul programului AutoCAD 2.2.Programul CNC și structura unelte cu comandă
9.3.4. Spirit de inițiativă și frazei de lucru (bloc numerică se recomandă a se
responsabilitate în rezolvarea liniar de date). Cuvintele ce desfăşura în laboratore
problemelor compun fraza și semnificația sau/şi în cabinete de
9.3.5. Abilitatea de a tolera lor. Cuvintele “modale” și specialitate din unitatea de
442
schimbarea și buna adaptare la semnificația lor învăţământ dotate cu
situații de criză și incertitudini - Funcţii/cuvinte de bază intr-un calculatoare pe care să
9.3.6. Capacitatea de a învăţa program (fișier) și ruleze programun AutoCAD.
din experienţele anterioare şi specifice comenzii numerice:
dorinţa de auto-depăşire 1. Funcții “G” (G00-rapid, G01-
9.3.7. Respectarea conduitei în interpolare liniară, G02-
timpul realizării desenelor cu G03-interpolare circulară (sens
ajutorul programului AutoCAD; orar- sens invers orar),
9.3.8. Interrelaţionarea în G04, G17-G19 alegerea planului
timpul realizării desenelor cu de lucru, altele
ajutorul programului AutoCAD 2. Funcții “M” auxiliare (M00-
9.3.9. Respectarea termenelor oprire program, M01-
de realizare a sarcinilor ce le oprire opțională, altele).
revin în timpul realizării 3. Viteza de avans “F” (feed):
desenelor cu ajutorul independența de turația
programului AutoCAD arborelui principal, avans pe
tura ori deplasare rapidă)
4. Viteza de așchiere/rotație “S”
5. Schimbarea sculei ( “T”)
443
Varianta 2 – Integrare în CDL
1 2 3 4
Modulul analizat M2 APLICATII CAD
Modulul CDL - MODELARE 3D Modulul CDL M4/ M5 pentru
CAD calificările Tehnician
prelucrari pe mașini cu
comandă numerică/
Tehnician mecatronist din
clasa XII
9.1.7. Hașurarea desenelor Conţinutul 7. Hașurarea Proprietăţi simbologice şi de Noțiunile teoretice și
9.2.13 Hașurarea suprafețelor desenelor emfază 3D. aplicațiile practice de la
secționate alegând tipul, 1. Culoarea obiectelor. Aplicații CAD vor fi incluse în
orientarea și scara de 2. Tipuri de linie. cadrul orelor de la Modulul
reprezentare 3. Grosimi de linei. CDL.
9.3.1. Asumarea responsabilităţii Numărul de ore alocat
în ceea ce priveşte respectarea 4. Elevaţia şi grosimea pe acestei teme rămâne la
specificațiilor și recomandărilor verticală. latitudinea cadrului didactic
de lucru în programul AutoCAD 5. Modificarea proprietăţilor care predă
9.3.2. Respectarea măsurilor de obiecte. modul, în funcţie de nivelul
pentru protecţia împotriva de cunoştinţe anterioare ale
electrocutării colectivului cu care lucrează,
9.3.3. Colaborarea cu membrii de complexitatea
echipei pentru îndeplinirea materialului didactic implicat
riguroasă a sarcinilor ce le revin în strategia didactică şi de
în timpul realizării desenelor cu ritmul de asimilare a
ajutorul programului AutoCAD cunoştinţelor de către
9.3.4. Spirit de inițiativă și colectivul instruit.
responsabilitate în rezolvarea Orele se recomandă a se
problemelor desfăşura în laboratore
444
9.3.5. Abilitatea de a tolera sau/şi cabinete de
schimbarea și buna adaptare la specialitate din unitatea de
situații de criză și incertitudini învăţământ dotate cu
9.3.6. Capacitatea de a învăţa calculatoare pe care să
din experienţele anterioare şi ruleze programun AutoCAD.
dorinţa de auto-depăşire
9.3.7. Respectarea conduitei în
ajutorul programului AutoCAD;
9.3.8. Interrelaţionarea în timpul
realizării desenelor cu ajutorul
programului AutoCAD
desenelor cu ajutorul programului
AutoCAD
9.1.8. Cotarea desenelor în plan Conţinutul 8 Cotarea desenelor Cotarea desenelor în spatiu Numărul de ore alocat
9.2.14. Înscrierea pe desen a în plan acestei teme rămâne la
dimensiunilor formelor latitudinea cadrului didactic
geometrice simple din care este care predă
alcătuitaă piesa modul, în funcţie de nivelul
9.2.15. Înscrierea în desenul de de cunoştinţe anterioare ale
ansamblu a pozițiilor relative ale colectivului cu care lucrează,
pieselor componente de complexitatea
9.2.16. Realizarea cotării materialului didactic implicat
pieselor în strategia didactică şi de
esponsabilităţii în ceea ce ritmul de asimilare a
priveşte respectarea cunoştinţelor de către
specificațiilor și recomandărilor colectivul instruit.
de lucru în programul AutoCAD
9.3.2. Respectarea măsurilor
pentru protecţia împotriva
electrocutării
445
echipei pentru îndeplinirea
riguroasă a sarcinilor ce le revin
în timpul realizării desenelor cu
9.3.4. Spirit de inițiativă și
responsabilitate în rezolvarea
problemelor
9.3.5. Abilitatea de a tolera
schimbarea și buna adaptare la
situații de criză și incertitudini
9.3.6. Capacitatea de a învăţa
din experienţele anterioare şi
programului AutoCAD
AutoCAD
9.1.9. Comenzi și facilități Conţinutul 9 Comenzi și facilități Proprietăţi simbologice şi de Numărul de ore alocat
ajutătoare ajutătoare emfază 3D. acestei teme rămâne la
9.2.17.Utilizarea comenzilor și 9.4 Facilități primare de 1. Culoarea obiectelor. latitudinea cadrului didactic
facilităților ajutătoare necesare vizualizare a desenului 2. Tipuri de linie. care predă
realizării desenelor 9.5 Comenzi: LIST, ID, DIST, 3. Grosimi de linei. modul, în funcţie de nivelul
9.2.18. Generarea în zona de AREA, DIVIDE, MEASURE, 4. Elevaţia şi grosimea pe de cunoştinţe anterioare ale
comenzi ale detaliilor interne și STATUS, CAL, de corectare a verticală. colectivului cu care lucrează,
externe ale obiectelor selectate greşelilor, pentru 5. Modificarea proprietăţilor de complexitatea
esponsabilităţii în ceea ce reîmprospătarea imaginii, de obiecte. materialului didactic implicat
446
priveşte respectarea pentru accesarea informaţiilor în strategia didactică şi de
specificațiilor și recomandărilor de asistenţă. ritmul de asimilare a
de lucru în programul AutoCAD 9.6 Blocuri și referințe externe cunoştinţelor de către
9.3.2. Respectarea măsurilor Modificarea proprietăților colectivul instruit.
pentru protecţia împotriva obiectelor
electrocutării
problemelor
programului AutoCAD
AutoCAD
9.1.10. Comanda TEXT Conţinutul 10. Comanda TEXT Proprietăţi simbologice şi de
9.2.19. Realizarea unui stil de 10.2 Comenzi de scriere a emfază 3D. Numărul de ore alocat
text prin stabilirea desenului. 1. Culoarea obiectelor. acestei teme rămâne la
447
caracteristicilor: font, stiluri, 10.2 Formatare şi stiluri de 2. Tipuri de linie. latitudinea cadrului didactic
înălțime, efecte, factor de scară, text. 3. Grosimi de linei. care predă
înclinarea textului Editarea textelor existente. 4. Elevaţia şi grosimea pe modul, în funcţie de nivelul
9.2.20. Utilizarea vocabularului verticală. de cunoştinţe anterioare ale
de specialitate necesar realizării 5. Modificarea proprietăţilor de colectivului cu care lucrează,
desenelor cu ajutorul programului obiecte. de complexitatea
AutoCAD materialului didactic implicat
esponsabilităţii în ceea ce în strategia didactică şi de
priveşte respectarea ritmul de asimilare a
specificațiilor și recomandărilor cunoştinţelor de către
de lucru în programul AutoCAD colectivul instruit.
9.3.2. Respectarea măsurilor
pentru protecţia împotriva
electrocutării
problemelor
programului AutoCAD
448
AutoCAD
9.1.11. Proiectarea Conţinutul 11. Proiectarea Desenarea în trei dimensiuni Numărul de ore alocat
tridimensională. Modelarea 3D tridimensională. Modelarea 3D. 1. Vizualizarea reprezentărilor acestei teme rămâne la
9.2.21. Realizarea desenelor 11.1.Vizualizarea obiectelor tridimensionale latitudinea cadrului didactic
tridimensionale folosind modele tridimensionale (View) 2. Desenarea în trei dimensiuni care predă
de sîrmă, superficiale și solide 11.2.Tipuri de modele 3. Editarea desenelor modul, în funcţie de nivelul
9.2.22. Modificarea desenelor tridimesionale. Umbrirea tridimensionale de cunoştinţe anterioare ale
tridimensionale folosind meniul suprafețelor Obținerea modelelor solide în colectivului cu care lucrează,
MODIFY 11.3.Schimbarea sistemului de AutoCAD de complexitatea
esponsabilităţii în ceea ce coordonate 1. Realizarea modelelor plane materialului didactic implicat
priveşte respectarea 11.4.Crearea suprafețelor 2. Realizarea modelelor solide în strategia didactică şi de
specificațiilor și recomandărilor 11.5.Modele solide tridimensionale. ritmul de asimilare a
de lucru în programul AutoCAD 11.6.Construirea obiectelor cunoştinţelor de către
3. Conceperea tridimensională
9.3.2. Respectarea măsurilor solide compuse colectivul instruit.
a proiectelor. Vizualizare
pentru protecţia împotriva 11.7.Editarea obiectelor solide
3D.
electrocutării
4. Desenarea în 3D a obiectelor
ordinare. UCS şi WCS.
riguroasă a sarcinilor ce le revin 5. Vizualizarea “umbrită” a
în timpul realizării desenelor cu proiectelor 3D.
problemelor
449
programului AutoCAD
AutoCAD
9.1.12. Tipărirea desenelor Conţinutul 12 Tipărirea 12. Tipărirea desenelor Numărul de ore alocat
9.2.23 Imprimarea pe hârtie a desenelor acestei teme rămâne la
desenului realizat în AutoCAD latitudinea cadrului didactic
folosind comanda PLOT care predă
esponsabilităţii în ceea ce modul, în funcţie de nivelul
priveşte respectarea de cunoştinţe anterioare ale
specificațiilor și recomandărilor colectivului cu care lucrează,
de lucru în programul AutoCAD de complexitatea
9.3.2. Respectarea măsurilor materialului didactic implicat
pentru protecţia împotriva în strategia didactică şi de
electrocutării ritmul de asimilare a
9.3.3. Colaborarea cu membrii cunoştinţelor de către
echipei pentru îndeplinirea colectivul instruit.
problemelor
450
programului AutoCAD
AutoCAD
451
Recomandări privind elaborarea instrumentului de evaluare sumativă

Pentru elaborarea unui test de evaluare sumativă este necesară stabilirea clară a:
- scopului pentru care se proiectează testul și obiectivele cărora testul este
proiectat să răspundă;
- conținuturilor care vor fi supuse evaluării;
- tipurilor de itemi care trebuie elaborați astfel încât testul să măsoare în
mod valid și fidel cunoștințele și abilitățile elevilor;
- numărului de itemi, din fiecare categorie, care vor compune testul;
- timpului alocat pentru rezolvare;
- baremului de evaluare și notare.
În proiectarea testului se va avea în vedere adresarea nivelelor cognitive din
taxonomia Bloom-Anderson revizuită.

Modulul: APLICAȚII CAD
Modalitatea de aplicare a testului: în clasă sau online:
https://docs.google.com/forms/d/1g_PFlO43ujz3k2QJIcE_5SfvqeEOGjOCE0L4sQ2CfuM/edit

Cunoștințe:
Abilități:
alcătuită piesa
9.2.17.Utilizarea comenzilor și facilităților ajutătoare necesare realizării desenelor
9.2.18. Generarea în zona de comenzi ale detaliilor interne și externe ale obiectelor
selectate
9.2.19. Realizarea unui stil de text prin stabilirea caracteristicilor: font, stiluri, înălțime,
efecte, factor de scară, înclinarea textului
programului AutoCAD
Atitudini:
incertitudini

1. Identificarea comenzilor studiate
2. Precizarea rolului funcţional al comenzilor studiate
3. Explicarea principiului de modificare a unor comenzi
4. Analizarea comenzilor studiate
452

A. 10 puncte
1. Punctele de referință sunt elemente caracteristice elementelor cotării și indică:

a) poziționarea dimensiunii cotei;
b) puncte reprezentate în desen;
c) începutul și finalul distanței care se cotează;
d) diverse indicaţii ce însoţesc cotarea.
2. Comanda AREA poate:
a) determina perimetrul unor spații deschise;

b) calcula ariile si perimetrele unor spatii inchise;
c) măsura un unghi închis între laturi;
d) multiplică mai multe entitățti selectate.
3. ANGULAR DIMENSION este comanda folosită pentru marcarea pe desen a:

a) dimensiunii arcelor de cerc;
b) dimensiunii unui unghi;
c) dimensiunii razei de cerc;
d) dimensiunii unui segment.
4. Pentru a trasa o linie de cotă, ce grosime de linie se alege:
a) Grosimea de 0,40 mm;

b) Grosimea de 0,30 mm;
c) Grosimea de 0,20 mm;
d) Grosimea de 0,15 mm.
5. Stilurile de scriere implicite de care dispune programul AutoCAD sunt:
a) 2;
b) 3;
c) 4;
d) 5.
453
B. 10 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate comenzile utilizate la cotare, iar în
coloana B sunt enumerate semnificațiile comenzilor de cotare.
Coloana A - Comenzi Coloana B – Semnificația

1. Linear Dimension a. Cotează raze de cerc atunci când centrul
cercului se află în afara zonei de lucru şi nu
poate fi pus în evidenţă
2. Jogged Dimension b. Introduce toleranţe geometrice
3. Quick Dimension c. Măsoară lungimea unui arc de cerc
4. Tolerance d. Realizează cotarea liniară
e. Cotează rapid obiecte
C. 10 puncte
1. Comanda Dimension Edit este comanda care editează textul unei cote.
2. Quick Leader este folosită pentru marcarea pe desene a diferite indicaţii asupra
obiectelor spre care indică
3. Comanda Hatch, realizeaza hasurarea unui contur care nu e necesar să fie inchis.
4. Cotarea unui element dintr-un desen reprezintă marcarea grafică a dimensiunilor
sale.
5. Comanda List extrage din baza de date informatiile despre obiectele desenate, si
le afiseaza pe ecran.

II.1 10 puncte
a) Toleranţele sunt folosite în desenele mecanice pentru a indica .......(1).......
acceptată a dimensiunilor de la valoarea exactă.
b) Comanda ......(2)....... începe orice sesiune de cotare.
c) RADIUS DIMENSION este folosită pentru dimensionarea arcelor de cerc și se referă fie
la cotarea ........(3)......... de cerc (DIMRADIUS), fie la cotarea ........(4)......... de cerc
(DIMDIAMETER).
d) Comanda HATCH se poate scrie ca atare pe prompt-ul .............(5).......... si se

apasa Enter sau Space.
II.2. 10 puncte
a. Să se enumere elementele caracteristice cotelor. 7 puncte
454
b. Să se descrie trei dintre elementele enumerate la punctul a. 3 puncte
II.3. 20 puncte
După lansarea în execuție a comenzii DIM AutoCAD-ul inițiază următorul dialog:
Select objects or specify first extension line origin or [Angular / Baseline / Continue /
Ordinate / aliGn / Distribute / Layer / Undo]
a) Indicați rolul comenzii DIM; 5 puncte
b) Precizați numărul de obțiuni pe care îl are comanda. 3 puncte
c) Descrieți obțiunile Angular, Baseline, Continue precizate în cerință. 12 puncte
1. Să se răspundă la următoarele întrebări legate de comanda HATCH.

a) Care este rolul comenzii HATCH?
b) Cum se poate activa comanda HATCH?
c) Cum se poate face modificarea unei hașuri?
455

A. 10 puncte
1 –c; 2 – b; 3 – b; 4 – c; 5 – a.
B. 10 puncte
1 – d; 2 – a; 3 – e; 4 – b.
C. 10 puncte
1 –F; 2 – A; 3 – F; 4 – A; 5 – F.
II.1.
1 – deviația; 2 – DIM; 3 – razelor; 4 – diametrelor; 5 – Command:. 10 puncte
II.2. 10 puncte
a) Elementele caracteristice cotelor sunt: punctele de referinţă, liniile ajutătoare
(Extension Lines), săgeţile, liniile de cotă, cota, marcajul pentru centru, linia
de indicaţie (Leader) 7
puncte
parțial corect sau incomplet se acordă câte 0,5 puncte.
b) 3 puncte
Punctele de referinţă - indică de unde începe şi unde se termină dimensiunea care se
cotează;
Liniile ajutătoare (Extension Lines) - se trasează între punctele de referinţă şi linia de
cotă;
Săgeţile - sunt poziţionate la capătul liniei de cotă;
Liniile de cotă - se sprijină pe liniile ajutătoare şi deasupra lor se plasează textul cotei;
Cota - text care conţine distanţe sau unghiuri;
456
Marcajul pentru centru - se utilizează pentru evidenţierea centrelor cercurilor;
Linia de indicaţie (Leader) - utilizată pentru diverse indicaţii ce însoţesc cotarea.
II.3. 20 puncte
a. Rolul comenzii DIM este de a asigura intrarea în modul de cotare, în care se pot
apela subcomenzile de cotare. 5 puncte
sau incomplet se acordă câte 2 puncte.
b. 10 3 puncte
c. 12 puncte
ANGULAR - comandă folosită pentru marcarea pe desene a măsurilor unghiurilor.
BASELINE - comandă care continuă cotarea liniara de la prima linie de extensie a cotei
precedente.
CONTINUE - comandă care continuă o cotare liniara de la a doua linie de extensie a
cotei precedente.
a) 5 puncte
Comanda HATCH permite hașurarea suprafețelor.
b) 5 puncte
Comanda Hatch se poate activa prin scrierea ei la prompt-ul Command: si se
apasa Enter sau Space sau prin apasarea butonului aflat în meniul Home, Panel-ul Draw.
c) 10 puncte
Modificarea unei hașuri se face prin seletarea ei, ceea ce duce la schimbarea barei
de instrumente rapide, acesta conținând aceleași opțiunile ca și în cazul comenzii Hatch,
in Tab-ul Hatch Editor.
457
De asemenea, avem la dispoziție și comanda Hatch Edit, care va deschide
fereastra Hatch Edit, unde avem, într-un alt aranjament, toate opțiunile și
caracteristicile hașurii. Aici se pot face aceleași modificări ca și în Tab-ul Hatch Editor.
Comanda Hatch Edit poate fi accesată prin apăsarea butonului aflat în
meniul Home, Panel-ul Modify, în partea ascunsă a acestuia sau alegerea ei din meniul
shortcut după selectarea hașurii.
Exemplu de test cu probă practică inclusă:

Modulul: APLICAȚII CAD
Modalitatea de aplicare a testului/recomandari: laborator tehnologic
Cunoștințe:
Abilități:
alcătuită piesa
9.2.17. Utilizarea comenzilor și facilităților ajutătoare necesare realizării desenelor
9.2.18. Generarea în zona de comenzi ale detaliilor interne și externe ale obiectelor
selectate
9.2.19. Realizarea unui stil de text prin stabilirea caracteristicilor: font, stiluri, înălțime,
efecte, factor de scară, înclinarea textului
programului AutoCAD
Atitudini:
incertitudini
1. Identificarea comenzilor studiate
2. Precizarea rolului funcţional al comenzilor studiate
3. Explicarea principiului de modificare a unor comenzi
4. Analizarea comenzilor studiate
5. Reprezentarea piesei date
458

A. 10 puncte
1. Punctele de referință sunt elemente caracteristice elementelor cotării și indică:
a) poziționarea dimensiunii cotei;
b) puncte reprezentate în desen;
c) începutul și finalul distanței care se cotează;
d) diverse indicaţii ce însoţesc cotarea.
2. Comanda AREA poate:
determina perimetrul unor spații deschise;
calcula ariile si perimetrele unor spatii inchise;
măsura un unghi închis între laturi;
multiplică mai multe entitățti selectate.
3. ANGULAR DIMENSION este comanda folosită pentru marcarea pe desen a:
a) dimensiunii arcelor de cerc;
b) dimensiunii unui unghi;
c) dimensiunii razei de cerc;
d) dimensiunii unui segment.
4. Pentru a trasa o linie de cotă, ce grosime de linie se alege:
Grosimea de 0,40 mm;
Grosimea de 0,15 mm.
5. Stilurile de scriere implicite de care dispune programul AutoCAD sunt:
2;
3;
4;
5.
B. 10 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate comenzile utilizate la cotare, iar în
coloana B sunt enumerate semnificațiile comenzilor de cotare.
NOTĂ:
În coloana B veți avea cel puțin un element mai mult decât în coloana A
459
Coloana A - Comenzi Coloana B – Semnificația
1. Linear Dimension a. Cotează raze de cerc atunci când centrul
cercului se află în afara zonei de lucru şi nu
poate fi pus în evidenţă
2. Jogged Dimension b. Introduce toleranţe geometrice
3. Quick Dimension c. Măsoară lungimea unui arc de cerc
4. Tolerance d. Realizează cotarea liniară
e. Cotează rapid obiecte
C. 10 puncte
1. Comanda Dimension Edit este comanda care editează textul unei cote.
2. Quick Leader este folosită pentru marcarea pe desene a diferite indicaţii asupra
obiectelor spre care indică
3. Comanda Hatch, realizeaza hasurarea unui contur care nu e necesar să fie inchis.
4. Cotarea unui element dintr-un desen reprezintă marcarea grafică a dimensiunilor
sale.
5. Comanda List extrage din baza de date informatiile despre obiectele desenate, si
le afiseaza pe ecran.

II.1 10 puncte
a) Toleranţele sunt folosite în desenele mecanice pentru a indica .......(1).......
acceptată a dimensiunilor de la valoarea exactă.
b) Comanda ......(2)....... începe orice sesiune de cotare.
c) RADIUS DIMENSION este folosită pentru dimensionarea arcelor de cerc și se referă fie
la cotarea ........(3)......... de cerc (DIMRADIUS), fie la cotarea ........(4)......... de cerc
(DIMDIAMETER).
d) Comanda HATCH se poate scrie ca atare pe prompt-ul .............(5).......... si se
apasa Enter sau Space.
460
II.2. 10 puncte
a. Să se enumere elementele caracteristice cotelor. 7 puncte
b. Să se descrie trei dintre elementele enumerate la punctul a. 3 puncte
II.3. 20 puncte
După lansarea în execuție a comenzii DIM AutoCAD-ul inițiază următorul dialog:
Select objects or specify first extension line origin or [Angular / Baseline / Continue /
Ordinate / aliGn / Distribute / Layer / Undo]
a) Indicați rolul comenzii DIM; 5 puncte
b) Precizați numărul de obțiuni pe care îl are comanda. 3 puncte
c) Descrieți obțiunile Angular, Baseline, Continue precizate în cerință. 12 puncte
1. Se consideră piesa din figura de mai jos:

a. Să se realizeze reprezentarea şi să se coteze piesa;
b. Să se salveze desenul cu denumirea PIESĂ 2D.dwg într-un folder cu numele vostru creat
pe desktop;
c. Să se treacă în modul text pentru vizualizarea comenzilor folosite şi să se salveze
acestea prin copiere într-un fişier numit COMENZI.txt în folder-ul mai sus creat.
Cerinţe:
1. Alegerea unităţilor de măsură şi a preciziei de lucru;
2. Formatul de lucru este A4 (210, 297), se va așeza landscape;
3. Chenarul se va reprezenta la o distanţă de 10 mm faţă de margini;
4. Contururile vizibile, muchiile fictive, axele, haşurile şi liniile de cotă vor fi plasate pe
straturi de diferite culori şi cu tipuri de linii adecvate;
5. Haşurile – linie ANSI 31, cu distanţa între linii de 3mm;
6. Stilul de cotare (lungimea săgeţilor-3mm, prelungirea liniilor ajutătoare în afara
intervalului dintre linia de cotă şi elementul cotat-2mm, înălţimea textului-3.5mm,
distanţa de la linia de cotă la textul cotei-1mm).
461

A. 10 puncte
1 –c; 2 – b; 3 – b; 4 – c; 5 – a.
B. 10 puncte
1 – d; 2 – a; 3 – e; 4 – b.
C. 10 puncte
1 –F; 2 – A; 3 – F; 4 – A; 5 – F.
II.1.
1 – deviația; 2 – DIM; 3 – razelor; 4 – diametrelor; 5 – Command:. 10 puncte
II.2. 10 puncte
c) Elementele caracteristice cotelor sunt: punctele de referinţă, liniile ajutătoare
(Extension Lines), săgeţile, liniile de cotă, cota, marcajul pentru centru, linia
de indicaţie (Leader) 7
puncte
d) 3 puncte
Punctele de referinţă - indică de unde începe şi unde se termină dimensiunea care se
cotează;
Liniile ajutătoare (Extension Lines) - se trasează între punctele de referinţă şi linia de
cotă;
Săgeţile - sunt poziţionate la capătul liniei de cotă;
462
Liniile de cotă - se sprijină pe liniile ajutătoare şi deasupra lor se plasează textul cotei;
Cota - text care conţine distanţe sau unghiuri;
Marcajul pentru centru - se utilizează pentru evidenţierea centrelor cercurilor;
Linia de indicaţie (Leader) - utilizată pentru diverse indicaţii ce însoţesc cotarea.
II.3. 20 puncte
d. Rolul comenzii DIM este de a asigura intrarea în modul de cotare, în care se pot
apela subcomenzile de cotare. 5 puncte
e. 10 3 puncte
f. 12 puncte
ANGULAR - comandă folosită pentru marcarea pe desene a măsurilor unghiurilor.
BASELINE - comandă care continuă cotarea liniara de la prima linie de extensie a cotei
precedente.
CONTINUE - comandă care continuă o cotare liniara de la a doua linie de extensie a
cotei precedente.
Criterii de apreciere:
Nr. Obiectivul evaluării Punctaj
a. Stabilirea unităţilor de măsură şi a preciziei de lucru (Units) 0,5 p

Setarea spaţiului de lucru (Limits) 0,5 p
Trasarea chenarului (Rectang) 0,5 p
Creare straturi – denumiri, atribute, utilizare (Layer) 1px4straturi=8 p
Realizarea desenului 2p
Acuratețea desenului (calculul poziționării desenului în formatul 2p
ales)
Cotarea 0,3px12 cote=4,5p
b. Crearea folder-ului pe desktop cu numele elevului 0,5p
Salvarea desenului cu denumirea PIESĂ 2D.dwg 0,5 p
c. Salvarea textului cu denumirea COMENZI.txt 1p
Total 20p
463
EXEMPLUL 16
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul 1 – DESEN DE ANSAMBLU, clasa a XI-a
Rezultate ale învăţării Conţinuturi ale modului analizat Module și conţinuturi ale Justificare / recomandări /
modulelor din clasa a XII-a în care sugestii metodologice /
pot fi preluate / integrate observații (după caz)
1 2 3 4
Modulul analizat: Modulul I – Desen de ansamblu
Modulul V - Mașini, utilaje și
instalații
Unitatea de rezultate ale 8. Desene speciale 2. Construcția și funcționarea Conținuturile modulului I din
învățării tehnice generale 8: 8.2. Desene de operaţii: mașinilor-unelte pentru prelucrări clasa a XI-a, prezentate în
REALIZAREA DESENELOR DE 8.2.1. Desenul de semifabricat; prin așchiere coloana 2 pot fi preluate în
ANSAMBLU 8.2.2. Desenul de operaţii pentru 2.1. Strunguri: strung normal, strung conținuturile modulului V din
Cunoștințe prelucrări mecanice. cu comandă numerică (părți clasa a XII, prezentate în
8.1.8. Desene speciale 8.3. Scheme cinematice: componente, documentația tehnică coloana 3 având în vedere că
(desene de construcţii 8.3.1. Întocmirea schemelor specifică, funcționare, pentru mașinile unelte pentru
metalice, desene de operaţii, cinematice; disfuncționalități, principiu de prelucrări prin așchiere și
scheme cinematice) 8.3.2. Citirea schemelor cinematice. lucru, posibilități de prelucrare, pentru mașinile pentru
Abilități 8.4. Desene de instalaţii industriale: caracteristici tehnice, scheme prelucrări prin deformare
8.2.26.Identificarea 8.4.1. Reprezentarea instalaţiilor cinematice, regim de așchiere, plastică, SPP prevede
simbolurilor utilizate la pentru fluide; sisteme de ungere, reglarea asimilarea cunoștințelor,
realizarea desenelor speciale 8.4.2. Reprezentarea instalaţiilor strungurilor, reguli de exploatare, abilităților și atitudinilor
8.2.27.Utilizarea simbolurilor electrice de utilizare; instrumente și aparate de măsură și privind părţi componente,
în vederea realizării control utilizate în activitatea de caracteristici tehnice,
desenelor speciale monitorizare a exploatării posibilităţi de prelucrare,
8.2.28. Citirea şi strungurilor, norme de securitate și funcţionare, scheme
interpretarea desenelor sănătate în muncă la exploatarea cinematice etc.
speciale strungurilor) Pentru fiecare mașină-unealtă
Atitudini 2.2. Mașini de frezat: mașină de pentru prelucrări mecanice
464
8.3.1.Asumarea răspunderii frezat universală, mașină de frezat pot fi studiate planuri de
în aplicarea regulilor de cu comandă numerică (părți operații, în vederea citirii,
reprezentare pentru componente, documentația tehnică interpretării și realizării
desenele de ansamblu specifică, funcționare, desenelor de operații. De
8.3.2.Respectarea conduitei disfuncționalități, principiu de asemenea, pentru mașinile-
în timpul întocmirii desenelor lucru, posibilități de prelucrare, unelte studiate, pot fi
de ansamblu necesare caracteristici tehnice, scheme analizate instalațiile
executării ansamblurilor cinematice, regim de așchiere, electrice ale acestora, ca
8.3.3.Interrelaționarea în sisteme de ungere, reglarea părți componente în vederea
timpul întocmirii desenelor mașinilor de frezat, reguli de citirii, interpretării și
de ansamblu exploatare, instrumente și aparate reprezentării acestora.
necesare executării de măsură și control utilizate în
ansamblurilor activitatea de monitorizare a
8.3.4.Asumarea rolurilor care exploatării mașinilor de frezat,
îi revin în timpul întocmirii norme de securitate și sănătate în
desenelor de ansamblu muncă la exploatarea mașinilor de
necesare executării frezat);
ansamblurilor 2.3. Mașini de găurit (părți
8.3.5.Colaborarea cu componente, documentația tehnică
membrii echipei pentru specifică, funcționare,
îndeplinirea riguroasă a disfuncționalități, principiu de
sarcinilor ce le revin în lucru, posibilități de prelucrare,
timpul întocmirii desenelor caracteristici tehnice, scheme
de ansamblu cinematice, regim de așchiere,
8.3.6.Respectarea sisteme de ungere, reglarea
termenelor de realizare a mașinilor de găurit, reguli de
sarcinilor ce le revin în exploatare, instrumente și aparate
timpul întocmirii desenelor de măsură și control utilizate în
de ansamblu activitatea de
necesare executării monitorizare a exploatării mașinilor
465
ansamblurilor de găurit, norme de securitate și
8.3.7.Asumarea iniţiativei în sănătate în muncă la exploatarea
rezolvarea unor probleme mașinilor de găurit);
8.3.8.Asumarea 2.4. Mașini de găurit, alezat și frezat
responsabilităţii în ceea ce (părți componente, documentația
priveşte respectarea tehnică specifică, funcționare,
normelor generale utilizate disfuncționalități, principiu de
la întocmirea desenelor de lucru, posibilități de prelucrare,
ansamblu caracteristici tehnice, scheme
cinematice, regim de așchiere,
sisteme de ungere, reglarea
mașinilor de găurit, alezat și frezat,
reguli de exploatare, instrumente și
aparate de
măsură și control utilizate în
activitatea de monitorizare a
exploatării mașinilor de găurit,
alezat și frezat, norme de securitate
și sănătate în muncă la exploatarea
mașinilor de găurit, alezat și frezat);
2.5. Mașini de rabotat (variante
constructive, părți componente,
funcționare, documentația tehnică
specifică, disfuncționalități,
principiu de lucru, posibilități de
prelucrare, caracteristici tehnice,
scheme cinematice, regim de
așchiere, sisteme de ungere,
reglarea mașinilor de rabotat, reguli
de exploatare, instrumente și
466
aparate de măsură și
control utilizate în activitatea de
monitorizare a exploatării mașinilor
de rabotat, norme de securitate și
sănătate în muncă la exploatarea
mașinilor de rabotat);
2.6. Mașini de mortezat (părți
componente, documentația
tehnică specifică, funcționare,
disfuncționalități, principiu de
lucru, posibilități de prelucrare,
caracteristici tehnice, scheme
cinematice, regim de așchiere,
sisteme de ungere, reglarea
mașinilor de mortezat, reguli de
exploatare, instrumente și aparate
de măsură și control utilizate în
exploatării mașinilor de mortezat,
norme de securitate și sănătate în
muncă la exploatarea mașinilor de
mortezat);
2.7. Mașini de rectificat: mașină de
rotund exterior, mașină de rectificat
rotund interior (părți componente,
documentația tehnică specifică,
principiu de lucru, posibilități de
467
reglarea mașinilor de rectificat,
reguli de exploatare, instrumente și
aparate de
măsură și control utilizate în
exploatării mașinilor de rectificat,
rectificat);
3. Construcția și funcționarea
mașinilor pentru prelucrări prin
deformare plastică
3.1. Mașini de ștanțat (mașină de
ștanțat cu comandă numerică, părți
specifică, caracteristici tehnice,
posibilități de prelucrare,
funcționare,
disfuncționalități, sisteme de
ungere, scheme cinematice,
instrumente și aparate de măsură și
monitorizare a exploatării mașinilor
de ștanțat, norme de securitate și
mașinilor de ștanțat);
platbande (variante constructive,
468
tehnică specifică, caracteristici
tehnice, posibilități de prelucrare,
sisteme de ungere, scheme
cinematice, instrumente și aparate
exploatării mașinilor pentru
îndreptat table și platbande, norme
de securitate și sănătate în muncă la
exploatarea mașinilor pentru
îndreptat table și platbande);
3.4. Mașini pentru curbat table
(prese mecanice, prese hidraulice,
tehnice, posibilități de prelucrare,
funcționare,
disfuncționalități, sisteme de
ungere, scheme cinematice,
monitorizare a exploatării preselor
pentru îndoirea tablelor, norme de
securitate și în muncă la
exploatarea preselor pentru îndoirea
tablelor);
4. Construcția și funcționarea Utilajele pentru vehicularea
utilajelor pentru vehicularea fluidelor pot fi studiate ca
469
fluidelor părți componente ale
4.1. Compresoare compresor cu instalațiilor pentru fluide,
piston, compresor pentru care fie analizate
centrifugal (părți componente, regulile de reprezentare.
documentația tehnică specifică,
aparate de distribuție, funcționare,
disfuncționalități, caracteristici
tehnico-funcționale, randament,
monitorizare a exploatării
compresoarelor, norme de
securitate și sănătate în muncă la
exploatarea compresoarelor);
4.2. Pompe pompă cu piston, pompă
cu roți dințate, pompa centrifugală
(părți componente, documentația
tehnică specifică, aparate de
distribuție, funcționare,
disfuncționalități, caracteristici
pompelor,
muncă la exploatarea pompelor).
Modulul analizat: Modulul I – Desen de ansamblu
Modulul III – Prezentări multimedia
Unitatea de rezultate ale 8. Desene speciale 1. Lucrul cu alte aplicaţii Conținuturile modulului I din
470
învățării tehnice generale 8: 8.1. Desene de construcţii metalice: 1.2. Exportul fişierelor AUTOCAD clasa a XI-a, prezentate în
REALIZAREA DESENELOR DE 8.1.1. Reprezentarea şi notarea pe 1.3. Lucrul cu imagini (inserare, coloana 2 pot fi integrate în
ANSAMBLU desene a profilelor laminate; control, afişare). Lipire, legare şi conținuturile modulului III din
Cunoștințe 8.1.2. Executarea desenelor de inserare de obiecte. clasa a XII, prezentate în
8.1.8. Desene speciale construcţii metalice. 2. Lucrul cu Internetul coloana 3 prin:
(desene de construcţii 8.4. Desene de instalaţii industriale 2.1. Deschiderea desenelor de pe - Lucrul cu internetul, pentru
metalice, desene de operaţii, 8.4.3. Reprezentarea instalaţiilor Web însușirea noțiunilor teoretice
scheme cinematice) termoenergetice; 2.2. Crearea legăturilor privind executarea desenelor
Abilități 8.4.4. Reprezentarea instalaţiilor de 2.3. Publicarea desenelor pe un site speciale;
8.2.26.Identificarea automatizare. www - Reprezentarea desenelor
simbolurilor utilizate la 4. Realizarea animaţiilor în PPT speciale în AutoCad, utilizând
realizarea desenelor speciale 4.3. Formatare text şi imagini. comenzile pentru desenare și
8.2.27.Utilizarea simbolurilor 4.4. Grafice, diagrame şi desenarea comenzile pentru editare
în vederea realizării obiectelor. învățate în clasa a XI-a la
desenelor speciale 4.4.1. Utilizarea graficelor şi Modulul II – Aplicații CAD și
8.2.28. Citirea şi diagramelor. exportul fișierelor realizare în
interpretarea desenelor 4.4.2. Scheme organizatorice prezentări multimedia.
speciale (organigrame). - Realizarea unor prezentări
Atitudini PPT cu teme specifice
8.3.1.Asumarea răspunderii desenelor speciale, utilizând
în aplicarea regulilor de desenele realizate în Autocad,
reprezentare pentru text, imagini etc.
desenele de ansamblu
8.3.2.Respectarea conduitei
în timpul întocmirii desenelor
de ansamblu necesare
executării ansamblurilor
8.3.3.Interrelaționarea în
timpul întocmirii desenelor
de ansamblu
471
necesare executării
ansamblurilor
8.3.4.Asumarea rolurilor care
îi revin în timpul întocmirii
desenelor de ansamblu
ansamblurilor
8.3.5.Colaborarea cu
îndeplinirea riguroasă a
sarcinilor ce le revin în
de ansamblu
8.3.6.Respectarea
sarcinilor ce le revin în
de ansamblu
ansamblurilor
8.3.8.Asumarea
la întocmirea desenelor de
ansamblu
472
II. Elaborarea unui instrument de evaluare aplicabil la clasă / online
Testul de evaluare inițială propus poate fi aplicat, în funcție de posibilități,

atât la clasă cât și online.
Exemple de aplicare online a testului de evaluare inițială:
Exemplul 1 – Google Classroom. Pentru desfășurarea activității, profesorul și

elevii trebuie să aibă un cont activ pe platforma Google Classrom. Profesorul le trimite
elevilor codul cursului, pe grupul de WhatsApp sau prin orice alt mijloc de comunicare,
pentru ca aceștia să se înscrie la curs.
Profesorul le trimite elevilor mesajul: Deschideți materialul Test de evaluare
inițială_Desene speciale, postat în cursul cu denumirea Desen de ansamblu, creat
astfel încât să puteți edita fișierul, prin deschiderea acestuia cu Documente Google
(Google Docs). Imediat după expirarea timpului de lucru, trimiteți testul pentru a fi
evaluat.
După primirea tuturor lucrărilor va li postat materialul Barem de corectare și
evaluare, care vă va ajuta să vă autoevaluați.
Fiecare dintre voi va primi o notificare cu nota primită și comentariile privind
eventualele greșeli în rezolvarea testului.
Exemplul 2 – WhatsApp
Profesorul le trimite elevilor testul în format Word, Pdf sau sub formă de imagini
pe grupul de WhatsApp al clasei. Elevii vor rezolva testul pe coli, pe care le vor trimite
profesorului sub formă de imagini, imediat după expirarea timpului de lucru. După
primirea tuturor lucrărilor, profesorul le va trimite elevilor baremul de corectare și
notare în vederea autoevaluării. Profesorul va trimite fiecărui elev lucrarea corectată și
notată și va oferi explicații acolo unde este necesar.
Scopul pentru care a fost proiectat testul: Verificarea rezultatelor învățării

dobândite în perioada CODIV 19, în anul școlar 2020-2021
Obiectivele cărora testul este proiectat să răspundă:
 Recunoașterea simbolurilor utilizate la reprezentarea diferitelor tipuri de desene
speciale;
 Reprezentarea diferitelor tipuri de desene speciale folosind simbolurile și regulile
de reprezentare corespunzătoare;
 Analiza și interpretarea diferitelor tipuri de desene speciale.
Conținuturile supuse evaluării: Desene speciale

Tipurile de itemi și numărul acestora din fiecare categorie
a) Itemi obiectivi
- itemi cu alegere duală: 5
- itemi de tip pereche: 5
- itemi cu alegere multiplă: 5
b) Itemi semiobiectivi
- întrebări structurate: 1
c) Itemi subiectivi
- rezolvarea de probleme: 3
473
Calificarea profesională: Tehnician proiectant CAD
Modulul: MI – Desen de ansamblu
Timpul alocat pentru rezolvare: 50 min.

URI 8: REALIZAREA DESENELOR DE ANSAMBLU
Cunoștințe
8.1.8. Desene speciale (desene de construcţii metalice, desene de operaţii, scheme
cinematice)
Abilități
8.2.26.Identificarea simbolurilor utilizate la realizarea desenelor speciale
8.2.27.Utilizarea simbolurilor în vederea realizării desenelor speciale
8.2.28. Citirea şi interpretarea desenelor speciale
Atitudini
8.3.1. Asumarea răspunderii în aplicarea regulilor de reprezentare pentru desenele de
ansamblu
8.3.2. Respectarea conduitei în timpul întocmirii desenelor de ansamblu necesare
8.3.3. Interrelaționarea în timpul întocmirii desenelor de ansamblu
necesare executării ansamblurilor
8.3.4. Asumarea rolurilor care îi revin în timpul întocmirii desenelor de ansamblu
8.3.5.Colaborarea cu membrii echipei pentru îndeplinirea riguroasă a sarcinilor ce le
revin în timpul întocmirii desenelor de ansamblu
8.3.6.Respectarea termenelor de realizare a sarcinilor ce le revin în timpul întocmirii
8.3.8.Asumarea responsabilităţii în ceea ce priveşte respectarea normelor generale
utilizate la întocmirea desenelor de ansamblu
speciale;
474
Test de evaluare initială
A. 10 puncte
1. Simbolul alăturat este folosit, în desenul tehnic, pentru reprezentarea schematică a

unui:
a) profil laminat I;
b) cornier cu aripi egale
c) cornier cu aripi inegale;
d) profil laminat U.
2. Pe desenul de semifabricat, conturul formei finite a piesei se reprezintă cu:

a) linie-punct subțire;
b) linie-punct groasă;
c) linie continuă subțire;
d) linie continuă groasă.
3. Pe desenul de operație, conturul suprafeței de prelucrat se reprezintă cu:

a) linie-punct subțire;
b) linie-punct groasă;
c) linie continuă subțire;
d) linie continuă groasă.
4. Schema cinematică are rolul de a:

a) urmări modul de funcționarea a unei mașini;
b) stabili forma pieselor componente ale unei mașini;
c) stabili dimensiunile pieselor componente ale unei mașini;
d) stabili ordinea montării pieselor componente într-un ansamblu
5. În categoria armăturilor din componența instalațiilor pentru fluide intră:

a) robinetele;
b) țevile;
c) tuburile;
d) reducțiile
475
B.
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt prezentate simboluri grafice utilizate în
schemele electrice, iar în coloana B sunt enumerate denumirile elementelor
reprezentate, în desenul tehnic, prin aceste simboluri. Scrieți, pe foaia cu
răspunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare
din coloana B.
10 puncte
Coloana A - Simboluri grafice utilizate în Coloana B – Denumirile elementelor
schemele electrice reprezentate, în desenul tehnic, prin
aceste simboluri.
a. Doză de ramificație
1.
b. Lampă electrică cu incandescență
2.
c. Cutie de distribuție
3.
d. Sonerie electrică
4.
e. Lampă electrică de semnalizare
5.
f. Siguranță fuzibilă
C. Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 5.

10 puncte
1. Desenele de construcții metalice fac parte din categoria desenelor cu destinație
specială
2. Desenul de operație se referă la toate operațiile de prelucrare mecanică necesare
pentru realizarea unui produs
3. Schemele cinematice se reprezintă pe baza unor norme stabilite prin standarde
corespunzătoare fiecărui tip de schemă
4. Pe un desen de semifabricat, cotele subliniate reprezintă dimensiunile finale ale
părților de piesă la care se referă.
5. Pentru întocmirea schemei unei instalații electrice, conductoarele de alimentare
ale instalației se reprezintă cu linie întreruptă subțire

corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația
476
II.1. Analizați figura de mai jos, în care este reprezentat, cotat și notat un profil
laminat. 10 puncte
Cerințe:
a. Precizați denumirea profilului laminat reprezentat
b. Indicați lungimea semifabricatului
c. Prezentați 3 utilizări ale tipului de profil laminat denumit anterior
II.2. În figura de mai jos este reprezentat desenul de semifabricat al unui teu cu
flanșe. 8 puncte
Cunoscând că adaosul de prelucrare pe diametrul flanșelor este de 10 mm și adaosul

de prelucrare pe grosimea flanșelor este de 5 mm, calculați:
a. Diametrul final al flanșei 1
477
b. Grosimea finală a flanșei 1
c. Diametrul final al flanșei 2
d. Grosimea finală a flanșei 2
II.3. În figura de mai jos este dată schema cinematică a unui reductor de turație în
reprezentare axonometrică.
12 puncte
Analizați cu atenție schema reductorului.
Desenați semnele convenționale folosite pentru reprezentarea tipurilor de angrenaje

din componența reductorului și scrieți, în dreptul fiecăruia, denumirea angrenajului.
În figura de mai jos este reprezentata schița unei părți o dintr-o instalație pentru
transportul apei potabile. Reprezentați instalația respectivă sub formă de schemă și
precizați denumirile a cinci elemente numerotate pe desen cu cifre.
478

I.A. – 10 puncte (5 x 2p)

1 - c; 2 - b; 3 - d; 4 – a; 5 – a

Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.
I.B. – 10 puncte (5 x 2p)

1 – f; 2 – e; 3 – a; 4 – b; 5 – d

I. C. – 10 puncte (5 x 2p)
1 – A; 2 – F; 3 – A; 4 – F; 5 – F

II.1. – 10 puncte
a. cornier cu laturi inegale
b. 1390 mm
c. ferme metalice, hale metalice, poduri, cadre pentru instalații de ridicat etc.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Se punctează maxim 3 răspunsuri
corecte.
II.2. – 8 puncte
a. 120 mm
b. 28 mm
479
c. 140 mm
d. 30 mm
II.3. – 12 puncte
- angrenaj paralel cilindric exterior
- angrenaj conic
Pentru reprezentarea corectă și completă a fiecărui semn convențional se acordă câte 4

puncte. Pentru reprezentarea incompletă sau parțial corectă se acordă câte 2 puncte.
Pentru reprezentare incorectă sau lipsa acestei se acordă 0 puncte
Pentru denumirea corectă și completă a fiecărui tip de angrenaj se acordă 2 puncte.
Pentru denumirea incorectă sau lipsa acesteia se acordă 0 puncte

Reprezentarea schematică a instalației: - 20 puncte
Pentru reprezentarea schematică corectă și completă a instalației se acordă 20 puncte.

Pentru reprezentare incompletă sau parțial corectă se acordă 10 puncte.
Pentru reprezentare schematică incorectă sau lipsa acesteia se acordă 0 puncte.
480
Elemente componente – 10 puncte (5 x 2p)
1. pompă
2. ramificație teu cu flanșe
3. tub cu flanșe
4. cot cu flanșe
5. robinet cu sertar
6. robinet de reglaj
7. hidrofor
Pentru fiecare răspuns corect dintre se acordă câte 2 puncte. Se punctează maxim 5
răspunsuri corecte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.
Elaborarea unui instrument de evaluare aplicabil online


speciale;
Conținuturile supuse evaluării: Desene speciale

a) Itemi obiectivi
- itemi cu răspuns scurt: 3
c) Itemi subiectivi
- rezolvarea de probleme: 2

481
URI 8: REALIZAREA DESENELOR DE ANSAMBLU
Cunoștințe
8.1.8. Desene speciale (desene de construcţii metalice, desene de operaţii, scheme
cinematice)
Abilități
Atitudini
8.3.1. Asumarea răspunderii în aplicarea regulilor de reprezentare pentru desenele de
ansamblu
8.3.2. Respectarea conduitei în timpul întocmirii desenelor de ansamblu necesare
8.3.3. Interrelaționarea în timpul întocmirii desenelor de ansamblu necesare executării
ansamblurilor
8.3.4. Asumarea rolurilor care îi revin în timpul întocmirii desenelor de ansamblu
desenelor de ansamblu necesare executării ansamblurilor
speciale;
Testul se deschide accesând link-ul de mai jos sau copiind link-ul în Google
Chrome.
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdrv88D3wDHBCrSPPmBbKo7yGwjRB
KKpFb6IxF7S7MiuE09Eg/viewform
Modul de desfășurare a activității:

Profesorul le trimite elevilor, pe grupul de WhatsApp sau prin orice alt mijloc de
comunicare, următorul mesaj: .
Pentru evaluarea inițială a cunoștințelor privind Desenele speciale aveți de
rezolvat un test online. Pentru aceasta, accesați linkul:
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdrv88D3wDHBCrSPPmBbKo7yGwjRB
KKpFb6IxF7S7MiuE09Eg/viewform
Dacă întâmpinați probleme la deschiderea formularului, copiați link-ul în Google
Chrome.
După rezolvarea testului, apăsați butonul TRIMITERE
482
După afișarea mesajului „RĂSPUNSUL DUMNEAVOASTRĂ A FOST ÎNREGISTRAT”,
apăsați butonul AFIȘAȚI PUNCTAJUL. În acest fel vi se va returna punctajul obținut și
formularul completat și corectat.
Copiați link-ul la care se găsește formularul completat și trimiteți-l profesorului
pentru centralizarea rezultatelor.
Timpul de lucru este de 30 minute
Nota se va calcula prin împărțirea punctajului obținut la 10.
III. Exemple de activități de învățare integrate
În demersul didactic se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin

proiectarea unor activităţi de învăţare variate, ţinând cont de stilurile individuale de
învăţare ale fiecărui elev. În acest sens se pot folosi, de exemplu:
A. Activităţi de învăţare bazate pe rezolvare de probleme
A.1. Harta conceptuală
A.2. Harta tip traseu
A.3. Problematizarea
A.4. Învăţarea prin categorisire
A.5. Concasarea
B. Activităţi de învăţare bazate pe comunicare
B.1. Expansiune
B.2. Rezumare
B.3. Metoda grupurilor de experţi (peer learning)
C. Activităţi de învăţare bazate pe experienţă (reală sau simulată)
C.1. Observarea sistematică şi independentă
C.2. Studiul de caz
C.3. Proiectul
Exemplu 1. Activitate de învățare folosind metoda hărții conceptuale sub forma

pânzei de păianjen

Clasa a XII-a
Modulul V - Mașini, utilaje și instalații
Tema: Mașini de găurit. Scheme cinematice
Clasa a XI-a
8.1.8. Desene speciale. 8.2.26. Identificarea 8.3.1. Asumarea răspunderii
Scheme cinematice simbolurilor utilizate la în aplicarea regulilor de
realizarea desenelor reprezentare pentru
speciale desenele de ansamblu
8.2.27. Utilizarea 8.3.5. Colaborarea cu
simbolurilor în vederea membrii echipei pentru
îndeplinirea riguroasă a
483
realizării desenelor speciale sarcinilor ce le revin în
8.2.28. Citirea şi timpul întocmirii desenelor
interpretarea desenelor de ansamblu
speciale 8.3.7. Asumarea iniţiativei
8.3.8. Asumarea
ansamblu
Clasa a XII-a
10.1.2. Construcţia şi 10.2.6. Utilizarea schemelor 10.3.7. Preocuparea pentru
funcţionarea maşinilor- cinematice în vederea perfecţionarea propriei
unelte pentru prelucrări localizării elementelor pregătiri profesionale
prin aşchiere. Mașini de componente ale maşinilor-
găurit unelte pentru prelucrări
10.3.8. Asumarea iniţiativei
prin aşchiere.
FIȘĂ DE LUCRU
Sarcina de lucru:
Pasul I. Analizați cutia de viteze a unei mașini de găurit, prezentată în imaginea de mai
jos.
484
Pasul II. Folosind surse diferite (internet, reviste de specialitate, caiet de notiţe etc.)
obţineţi informaţiile necesare pentru reprezentarea schemei cinematice a cutiei de
viteze din imagine și organizaţi informaţiile după modelul următor:
1. Ce este ? 2. Ce rol are?
Schema
cinematică
6. Care sunt simbolurile 3. Cum se poate

corespunzătoare reprezenta?
elementelor identificate
anterior?
5.Care sunt elementele 4. Cine stabilește modul

identificate în figură dată? de reprezentare?
Pasul III. Utilizați informațiile obținute și reprezentați schema cinematică a cutiei de

viteze din figură.
485
Exemplu 2. Activitate de învățare integrată
Clasa a XII-a
Modulul III – Prezentări multimedia
Tema: Realizarea unei prezentări PowerPoint cu tema: Reprezentarea şi notarea pe

desene a profilelor laminate utilizate la executarea construcțiilor metalice

Clasa a XI-a

8.1.8. Desene speciale. 8.2.26.Identificarea 8.3.1.Asumarea răspunderii
Desene de construcţii simbolurilor utilizate la în aplicarea regulilor de
metalice. realizarea desenelor reprezentare pentru
speciale desenele de ansamblu
8.2.27.Utilizarea 8.3.5.Colaborarea cu
simbolurilor în vederea membrii echipei pentru
realizării desenelor speciale îndeplinirea riguroasă a
8.2.28. Citirea şi sarcinilor ce le revin în
interpretarea desenelor timpul întocmirii desenelor
speciale de ansamblu
8.3.8.Asumarea
ansamblu
Clasa a XII-a
14.1.2. Lucrul cu Internetul 14.2.5. Utilizarea 14.3.2. Respectarea
comenzilor pentru specificaţiilor aplicației
deschiderea, trimiterea și Power-Point
crearea legăturilor pentru 14.3.4. Asumarea, în cadrul
desene echipei la locul de muncă, a
14.1.4. Realizarea 14.2.11. Realizarea unei responsabilităţii pentru
animaţiilor în PowerPoint prezentări multimedia sarcina de lucru primită
folosind aplicația 14.3.6. Colaborarea cu
PowerPoint membrii echipei în scopul
14.2.12. Executarea realizării unei prezentări
formatării paginilor și a multimedia
desenelor 14.3.7. Spirit de iniţiativă şi
14.2.13. Inserarea responsabilitate în
graficelor, diagramelor, rezolvarea problemelor
organigramelor și a 14.3.10. Respectarea
obiectelor în diapozitive termenelor de realizare a
486
14.2.14. Aplicarea efectelor sarcinilor
asupra diapozitivelor 14.3.11. Asumarea
14.2.16. Utilizarea corectă iniţiativei în rezolvarea unor
a vocabularului comun și a probleme
celui de specialitate
14.2.18.Comunicarea /
raportarea rezultatelor
realizării unei prezentări
multimedia
Termen de predare: o săptămână

Sarcina de lucru:
Folosind surse diferite de informare (internet, manuale de specialitate, fişe de
documentare) despre Reprezentarea şi notarea pe desene a profilelor laminate
utilizate la executarea construcțiilor metalice întocmiţi, pe baza documentărilor
făcute, o prezentare PPT după următoarea structură:
1. Definirea construcțiilor metalice. Exemple de construcții metalice.
2. Semifabricate folosite în construcțiilor metalice.
3. Reguli de reprezentare a și notare a profilelor laminate folosite în construcții metalice.
4. Simbolizarea laminatelor de oțel utilizate în construcții metalice
5. Executarea la scară convenabilă a desenului de mai jos, utilizând programul AutoCad și
importul desenului executat în prezentare sau executarea desenului pe format A4 și
inserarea acestuia în prezentare sub formă de imagine.
6. Bibliografie
Nod sudat dintr-o grinda cu zabrele, intr-un desen de detaliu
487
IV. Exemple de activităţi de predare-învăţare-evaluare online
Propunem un exemplu de activitate posibil a se desfășurare online, utilizând

platforma Google Classroom.

Pentru desfășurarea activității, profesorul și elevii trebuie să aibă un cont activ pe
platforma Google Classrom. Profesorul le trimite elevilor codul cursului, pe grupul de
WhatsApp sau prin orice alt mijloc de comunicare, pentru ca aceștia să se înscrie la curs.
Profesorul le trimite elevilor mesajul: „Citiți materialul Fișa de
documentare_Desenul de operație, postat în cursul cu denumirea Desen de ansamblu.
După parcurgerea, cu atenție, a fișei de documentare, deschideți materialul Fișă de
lucru_Desenul de operație, creat astfel încât să puteți edita fișierul, prin deschiderea
acestuia cu Documente Google (Google Docs). După rezolvare, trimiteți fișa pentru a fi
evaluată.
Fiecare dintre voi va primi o notificare cu nota primită și comentariile privind
eventualele greșeli în rezolvarea fișei de lucru.„
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
Clasa a XI-a
Tema: Desenul de operație
Cunoștințe
8.1.8. Desene speciale. Desene de operaţii
Abilități
Atitudini
8.3.1.Asumarea răspunderii în aplicarea regulilor de reprezentare pentru desenele de
ansamblu
8.3.2.Respectarea conduitei în timpul întocmirii desenelor de ansamblu necesare
8.3.3.Interrelaționarea în timpul întocmirii desenelor de ansamblu
8.3.4.Asumarea rolurilor care îi revin în timpul întocmirii desenelor de ansamblu necesare
utilizate la întocmirea desenelor de ansamblu.
488
Desenul de operație este acel desen care conține datele necesare executării unei
singure operații. Toate desenele de operații necesare pentru executarea unei piese sunt
reprezentate în documentul numit plan de operații, care face parte din dosarul
documentației tehnologice pentru executarea piesei .
Planul de operații conține un număr de fișe corespunzător numărului de operații necesare
unei piese, de la starea de semifabricat la starea finită, aceste fișe cuprid, pe lângă
datele tehnologice, și câte un desen de oprerație corespunzător unei singure operații.
Desenele de operații se execută fie pe fișele respective, fie pe foi separate, ca orice
desen la scară, respectând următoarele reguli:
- contururile interior și exterioare ale formei constructive se trasează cu linie
continuă subțire;
- conturul suprafeței de prelucrat se trasează cu linie continuă groasă;
- cotese pe desenul de operație se referă numai la operația respectivă;
- suprafețele de așezare (bazare) a piesei pe mașina-unealtă respectivă se indică
conform așezărilor reprezentate din tabelul 1 iar direcția de strângere, conform
reprezentărilor convenționale din tabelul 2.
Tabelul 1
489
Tabelul 2
490
FIȘĂ DE LUCRU
Clasa a XI-a
Tema: Desenul de operație

Cunoștințe
8.1.8. Desene speciale. Desene de operaţii
Abilități
Atitudini
8.3.1.Asumarea răspunderii în aplicarea regulilor de reprezentare pentru desenele de
ansamblu
8.3.2.Respectarea conduitei în timpul întocmirii desenelor de ansamblu necesare
8.3.3.Interrelaționarea în timpul întocmirii desenelor de ansamblu
8.3.4.Asumarea rolurilor care îi revin în timpul întocmirii desenelor de ansamblu necesare
491
În figura 1 este prezentat desenul de semifabricat al unui teu cu flanșe iar în
figura 2 desenul de execuție al acestuia.
Figura 1
Figura 2
În continuare este prezentată fișa din planul de operații corespunzătoare primei

operații de prelucrare și anume: strunjirea exterioară a flanșelor laterale realizarea
rilurilor (șanțurilor) de etanșare și teșirea conică (interioară și exterioară) a flanșelor.
492
493
Sarcina de lucru:
Realizați, utilizând programul AutoCad sau orice alt soft de desenare, desenul
pentru cea de-a doua operație de prelucrare și anume: strunijirea exterioară a flanșei
superioare, în aceleași condiții ca flanșele laterale.
Importați desenul în aceast document și trimiteți fișa rezolvată.
SAU:
Realizați desenul pe format A4, la scară convenabilă, inserați fofografia desenului
în acest document și trimiteți fișa rezolvată.
Bibliografie
1. Husein Gheorghe, Tudose Mihail, Desen tehnic de specialitate. Manual pentru licee
industriale, clasele a XI-a și a XII-a și școli profesionale, anul III, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1993.
2. Lichiardopol Gabriela, ș.a., Desen tehnic. Manual pentru clasa a 10-a, Editura ALL
Educațional, București, 2000.
3. Nițucă Costică, Stanciu Tudor, Didactica disciplinelor tehnice, Editura
Performantica, Iași, 2006.
4. Tănăsescu Mariana, Gheorghe Maria, Desen Tehnic. Manual pentru clasa a IX-a,
liceu, filiera tehnologică, profil tehnic, Editura Aramis, București, 2004.
5. Țurcanu Aureliu, ș.a., Desen tehnic. Manual pentru clasa a IX-a, Filiera
tehnologică, Editura Economică Preuniversitaria, București, 2004
6. Roşca Angela Doina, Activităţi de învăţare moderne folosite în predarea
disciplinelor tehnice, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Augustin Maior”, Cluj – Napoca,
Material disponibil la adresa:
http://www.ccdcluj.ro/vechi/Preuniversitaria/v2,nr1/Articole%20Preuniversitaria%20onli
ne/4.Creativitate%20didactica/Rosca%20Angela.pdf
7. Guțu Vladimir, Kandov Pinhas, evaluarea rezultatelor academice: proiectarea
matricei de specificații și schemei de notare,USM , Israel, Material disponibil la adresa:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/43_51_Evaluarea%20rezultatelor%20aca
demice_proiectarea%20matricei%20de%20specificatii%20si%20schemei%20de%20notare.pdf
8. Bălășoiu Tatiana, Portofoliu realizat în cadrul Proiectului POSDRU/57/1.3/5/30678
- Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competențelor profesionale, Material
disponibil la adresa:
http://evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/Portofolii_model_program_C/Balasoiu%20Tati
ana.pdf
494
EXEMPLUL 17
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul V – TRANSMISII MECANICE ȘI MECANISME, clasa a XI-a
1 2 3 4
Modulul analizat: Modulul V – Transmisii mecanice și mecanisme
URÎ 11. Montarea sistemelor mecanice pentru transmiterea şi
transformarea mişcării
Modulul V - Mașini, utilaje și
instalații
URÎ 10: monitorizarea exploatării
mașinilor, utilajelor și instalațiilor
Cunoștințe 2. Construcția și funcționarea Conținuturile modulului V din
11.1.6. Mecanisme: Mecanisme: mașinilor-unelte pentru prelucrări clasa a XI-a, prezentate în
prin așchiere coloana 2 pot fi integrate în
(definiţie, elemente componente (definiţie, elemente componente
2.1. Strunguri: strung normal, conținuturile modulului V din
ale unui mecanism, clasificarea ale unui mecanism, clasificarea
strung cu comandă numerică (părți clasa a XII, prezentate în
mecanismelor, elemente mecanismelor, elemente
componente, documentația tehnică coloana 3, având în vedere că
cinematice, lanţuri cinematice); cinematice, lanţuri cinematice);
specifică, funcționare, pentru mașinile și utilajele
Abilități
disfuncționalități, principiu de studiate, SPP prevede
11.2.18. Identificarea elementelor asimilarea cunoștințelor,
lucru, posibilități de prelucrare,
componente ale unui mecanism abilităților și atitudinilor
caracteristici tehnice, scheme
11.2.19. Selectarea simbolurilor în cinematice, regim de așchiere, privind părți componente,
vederea alcătuirii unei scheme funcționare, scheme
495
cinematice. sisteme de ungere, reglarea cinematice etc.
Atitudini strungurilor, reguli de exploatare, Mecanismele pot fi privite ca
instrumente și aparate de măsură și părți componente ale mașinilor
control utilizate în activitatea de și utilajelor și studiate în mod
documentare folosind tehnologia
monitorizare a exploatării detaliat odată cu mașinile /
informaţiei
strungurilor, norme de securitate și utilajele din care fac parte.
11.3.2. Colaborarea cu membrii sănătate în muncă la exploatarea
echipei de lucru, în scopul Se recomandă ca profesorul să
strungurilor)
îndeplinirii sarcinilor de la locul de stabilească la studiul cărui tip
2.2. Mașini de frezat: mașină de de mașină / utilaj pot fi
muncă
frezat universală, mașină de frezat introduse noțiuni legate de un
11.3.3. Autoevaluarea activităţii cu comandă numerică (părți anumit tip mecanism.
desfăşurate componente, documentația tehnică
Exemple:
11.3.4. Manifestarea preocupării de specifică, funcționare,
îmbunătăţire a propriei sale disfuncționalități, principiu de 1. Mecanismul șurub-piuliță
activităţi lucru, posibilități de prelucrare, poate fi studiat detaliat ca
caracteristici tehnice, scheme parte componentă a mașinii de
11.3.5. Asumarea, în cadrul echipei
cinematice, regim de așchiere, frezat
de la locul de muncă, a
responsabilităţii pentru sarcina de sisteme de ungere, reglarea 2. Mecanismul pinion-
lucru primită mașinilor de frezat, reguli de cremalieră poate fi studiat
exploatare, instrumente și aparate detaliat ca parte componentă
11.3.6. Asumarea inițiativei în
de măsură și control utilizate în a strungului normal, la
rezolvarea problemelor specifice
activitatea de monitorizare a strunjirea cu avans
locului de muncă
exploatării mașinilor de frezat, longitudinal.
11.3.7. Adoptarea unei atitudini norme de securitate și sănătate în 3. Mecanismul bielă - manivelă
responsabile faţă de protecţia muncă la exploatarea mașinilor de poate fi studiat detaliat ca
mediului; frezat); parte componentă a
11.3.8. Preocuparea pentru 2.3. Mașini de găurit (părți compresorului cu piston
colectarea şi transmiterea componente, documentația tehnică 4. Mecanismul cu culisă poate
informaţiilor relevante cu privire la specifică, funcționare, fi studiat detaliat ca parte
construcţia şi funcţionarea
496
echipamentelor de lucru utilizat, disfuncționalități, principiu de componentă a mașinii de
folosind tehnologia informației lucru, posibilități de prelucrare, rabotat transversal (Şeping)
11.3.9. Asumarea răspunderii caracteristici tehnice, scheme 5. Mecanismul cu clichet și
pentru prevenirea şi reducerea cinematice, regim de așchiere, mecanismul cu cruce de Malta
impactului negativ al activităţii sisteme de ungere, reglarea pot fi studiate detaliat ca părți
proprii asupra mediului mașinilor de găurit, reguli de componente ale mașinii de
exploatare, instrumente și aparate mortezat
11.3.10. Respectarea termenelor /
timpului de realizare a sarcinilor 6. Mecanismul cu came și
activitatea de
11.3.11. Respectarea normelor de mecanismul patrulater pot fi
monitorizare a exploatării mașinilor studiate detaliat ca părți
SSM, de protecția mediului și PSI Mecanisme pentru de găurit, norme de securitate și componente ale presei cu
specifice transformarea mişcării de sănătate în muncă la exploatarea genunchi
Cunoștințe rotaţie în mişcare rectilinie mașinilor de găurit);
11.1.7. Mecanisme pentru continuă:
2.4. Mașini de găurit, alezat și
transformarea mişcării de rotaţie în  Mecanismul şurub- frezat (părți componente,
mişcare rectilinie continuă: piuliţă: documentația tehnică specifică,
11.1.7.1. Mecanismul şurub-piuliţă: - elemente componente, funcționare, disfuncționalități,
- elemente componente, materiale materiale utilizate; principiu de lucru, posibilități de
utilizate; - avantajele utilizării acestui prelucrare, caracteristici tehnice,
- avantajele utilizării acestui mecanism, schema de funcţionare scheme cinematice, regim de
mecanism, schema de funcţionare a a mecanismelor şurub-piuliţă, așchiere, sisteme de ungere,
mecanismelor şurub-piuliţă, clasificare; reglarea mașinilor de găurit, alezat
clasificare; - exemple de utilizare a și frezat, reguli de exploatare,
mecanismelor şurub-piuliţă: instrumente și aparate de măsură și
- exemple de utilizare a control utilizate în activitatea de
mecanismelor şurub-piuliţă: cricul, cricul, presa manuală pentru
îndreptat bare şi profile, monitorizare a exploatării mașinilor
presa manuală pentru îndreptat de găurit, alezat și frezat, norme
bare şi profile, micrometrul; micrometrul;
de securitate și sănătate în muncă
- montarea şi demontarea - montarea şi demontarea la exploatarea mașinilor de găurit,
mecanismelor şurub-piuliţă, mecanismelor şurub-piuliţă,
497
verificarea montajului, recomandări verificarea montajului, alezat și frezat);
de exploatare. recomandări de exploatare. 2.5. Mașini de rabotat (variante
Abilități constructive, părți componente,
11.2.20. Identificarea elementelor funcționare, documentația tehnică
componente ale mecanismului specifică, disfuncționalități,
şurub-piuliţă principiu de lucru, posibilități de
11.2.21. Selectarea tipului de
mecanism şurub-piuliţă în funcţie
de domeniul de utilizare
reglarea mașinilor de rabotat, reguli
11.2.22. Executarea operaţiilor de de exploatare, instrumente și
montare şi demontare a aparate de măsură și control
mecanismelor şurub-piuliţă utilizate în activitatea de
11.2.23. Verificarea funcţionării monitorizare a exploatării mașinilor
mecanismului şurub-piuliţă. de rabotat, norme de securitate și
Atitudini sănătate în muncă la exploatarea
11.3.1……11.3.11. mașinilor de rabotat);
 Mecanismul pinion- 2.6. Mașini de mortezat (părți
Cunoștințe cremalieră: componente, documentația tehnică
11.2.24. Identificarea elementelor - elemente componente, specifică, funcționare,
componente ale mecanismului materiale utilizate; disfuncționalități, principiu de
pinion-cremalieră lucru, posibilități de prelucrare,
- domenii de utilizare.
11.2.25. Alegerea tipului de caracteristici tehnice, scheme
mecanism în funcţie de domeniul
mecanismelor pinion - cremalieră, cinematice, regim de așchiere,
de utilizare sisteme de ungere, reglarea
verificarea montajului,
11.2.26. Executarea operaţiilor de recomandări de mașinilor de mortezat, reguli de
montare şi demontare a exploatare, instrumente și aparate
exploatare. de măsură și control utilizate în
mecanismelor pinion-cremalieră
11.2.27. Verificarea funcţionării activitatea de monitorizare a
498
mecanismului pinion - cremalieră. exploatării mașinilor de mortezat,
Abilități norme de securitate și sănătate în
11.2.24. Identificarea elementelor
mortezat);
componente ale mecanismului
pinion-cremalieră 2.7. Mașini de rectificat: mașină de
11.2.25. Alegerea tipului de
rotund exterior, mașină de
mecanism în funcţie de domeniul
rectificat rotund interior (părți
de utilizare
11.2.26. Executarea operaţiilor de specifică, funcționare,
montare şi demontare a disfuncționalități, principiu de
mecanismelor pinion-cremalieră lucru, posibilități de prelucrare,
11.2.27. Verificarea funcţionării caracteristici tehnice, scheme
mecanismului pinion-cremalieră. cinematice, regim de așchiere,
Atitudini sisteme de ungere, reglarea
mașinilor de rectificat, reguli de
11.3.1……11.3.11. exploatare, instrumente și aparate
Cunoștințe Mecanisme pentru de măsură și control utilizate în
11.1.8. Mecanisme pentru transformarea mişcării de activitatea de monitorizare a
transformarea mişcării de rotaţie în rotaţie în mişcare rectilinie exploatării mașinilor de rectificat,
mişcare rectilinie alternativă: alternativă: norme de securitate și sănătate în
11.1.8.1. Mecanismul bielă-  Mecanismul bielă- muncă la exploatarea mașinilor de
manivelă: manivelă: rectificat);
- schema mecanismului bielă- - schema mecanismului bielă- 3. Construcția și funcționarea
manivelă, elemente componente, manivelă, elemente componente, mașinilor pentru prelucrări prin
roluri funcţionale; roluri funcţionale; deformare plastică
- domenii de utilizare; - domenii de utilizare; 3.1. Mașini de ștanțat (mașină de
ștanțat cu comandă numerică, părți
- montarea şi demontarea - montarea şi demontarea componente, documentația tehnică
mecanismelor bielă-manivelă mecanismelor bielă-manivelă
499
(montarea pistoanelor, montarea (montarea pistoanelor, montarea specifică, caracteristici tehnice,
bielei, montarea arborelui, bielei, montarea arborelui, posibilități de prelucrare,
montarea volanţilor), verificarea montarea volanţilor), verificarea funcționare,
montajului, recomandări de montajului, recomandări de disfuncționalități, sisteme de
exploatare. exploatare. ungere, scheme cinematice,
Abilități instrumente și aparate de măsură și
11.2.28. Identificarea elementelor control utilizate în activitatea de
componente ale mecanismului monitorizare a exploatării mașinilor
bielă-manivelă. de ștanțat, norme de securitate și
11.2.29. Citirea schemei
mașinilor de ștanțat);
mecanismului bielă-manivelă
11.2.30. Alegerea variantei
platbande (variante constructive,
constructive optime în funcţie de
domeniul de utilizare
11.2.31. Executarea operaţiilor de tehnice, posibilități de prelucrare,
montare şi demontare a funcționare, disfuncționalități,
mecanismelor bielă-manivelă sisteme de ungere, scheme
11.2.32. Verificarea funcţionării cinematice, instrumente și aparate
mecanismului bielă-manivelă. de măsură și control utilizate în
Atitudini activitatea de monitorizare a
11.3.1……11.3.11. exploatării mașinilor pentru
îndreptat table și platbande, norme
Cunoștințe de securitate și sănătate în muncă
11.1.8.2. Mecanismul cu culisă la exploatarea mașinilor pentru
 Mecanismul cu culisă îndreptat table și platbande);
- tipuri de mecanisme cu culisă: cu
culisă oscilantă, cu culisă rotativă, - elemente componente; 3.3. Prese pentru îndoirea tablelor
cu culisă de translaţie; - tipuri de mecanisme cu culisă: (prese mecanice, prese hidraulice,
- domenii de utilizare; cu culisă oscilantă, cu culisă părți componente, documentația
500
- montarea şi demontarea rotativă, cu culisă de translaţie; tehnică specifică, caracteristici
mecanismelor cu culisă, verificarea - domenii de utilizare; tehnice, posibilități de prelucrare,
montajului, recomandări de funcționare,
exploatare. disfuncționalități, sisteme de
mecanismelor cu culisă,
Abilități verificarea montajului, ungere, scheme cinematice,
11.2.33. Identificarea elementelor recomandări de exploatare. instrumente și aparate de măsură și
componente ale mecanismelor cu control utilizate în
culisă activitatea de monitorizare a
11.2.34. Selectarea tipului de exploatării preselor pentru îndoirea
mecanism cu culisă în funcţie de tablelor, norme de securitate și
domeniul de utilizare sănătate în muncă la
11.2.35. Executarea operaţiilor de exploatarea preselor pentru
montare şi demontare a îndoirea tablelor);
mecanismelor cu culisă 3.4. Mașini pentru curbat table
11.2.36. Verificarea funcţionării (prese mecanice, prese hidraulice,
mecanismului cu culisă.
Atitudini tehnice, posibilități de prelucrare,
11.3.1……11.3.11. funcționare,
Cunoștințe disfuncționalități, sisteme de
11.1.9. Mecanisme de transformare ungere, scheme cinematice,
a mişcării de rotaţie continuă în instrumente și aparate de măsură și
Mecanisme de transformare a control utilizate în activitatea de
mişcare de rotaţie intermitentă: mişcării de rotaţie continuă în
11.1.9.1. Mecanismul cu clichet monitorizare a exploatării preselor
mişcare de rotaţie intermitentă: pentru îndoirea tablelor, norme de
- schema mecanismului cu clichet, securitate și în muncă la
elemente componente, materiale exploatarea preselor pentru
 Mecanismul cu clichet
utilizate; îndoirea tablelor);
- schema mecanismului cu
- tipuri de mecanisme cu clichet; 4. Construcția și funcționarea
501
- domenii de utilizare; clichet, elemente componente, utilajelor pentru vehicularea
- montarea şi demontarea materiale utilizate; fluidelor
mecanismelor cu - tipuri de mecanisme cu clichet; 4.1. Compresoare compresor cu
clichet, verificarea montajului, - domenii de utilizare; piston, compresor centrifugal (părți
recomandări de exploatare. componente, documentația tehnică
specifică, aparate de distribuție,
Abilități mecanismelor cu clichet,
11.2.37. Identificarea elementelor verificarea montajului,
caracteristici tehnico-funcționale,
componente ale mecanismului cu recomandări de exploatare.
randament, instrumente și aparate
clichet de măsură și control utilizate în
11.2.38. Citirea schemei activitatea de monitorizare a
mecanismului cu clichet exploatării compresoarelor, norme
11.2.39. Selectarea tipului de de securitate și sănătate în muncă
mecanism cu clichet în funcţie de la exploatarea compresoarelor);
domeniul de utilizare 4.2. Pompe pompă cu piston,
11.2.40. Executarea operaţiilor de pompă cu roți dințate, pompa
montare şi demontare a centrifugală (părți componente,
mecanismelor cu clichet documentația tehnică specifică,
11.2.41. Verificarea funcţionării aparate de distribuție, funcționare,
mecanismului cu clichet. disfuncționalități, caracteristici
Atitudini instrumente și aparate de măsură și
11.3.1……11.3.11. control utilizate în activitatea de
Cunoștințe pompelor,
11.1.9.2. Mecanismul cu cruce de norme de securitate și sănătate în
 Mecanismul cu cruce de muncă la exploatarea pompelor).
Malta Malta
- schema mecanismului cu cruce de - schema mecanismului cu cruce
Malta, elemente componente,
502
materiale utilizate; de Malta, elemente componente,
- tipuri de mecanisme cu cruce de materiale utilizate;
Malta; - tipuri de mecanisme cu cruce de
- domenii de utilizare; Malta;
- montarea şi demontarea - domenii de utilizare;
mecanismelor cu cruce de Malta, - montarea şi demontarea
verificarea montajului, recomandări mecanismelor cu cruce de Malta,
de exploatare. verificarea montajului,
Abilități recomandări de exploatare.
componente ale mecanismului cu
cruce de Malta
11.2.43. Citirea schemei
mecanismului cu cruce de Malta
mecanism cu cruce de Malta în
funcţie de domeniul de utilizare
11.2.45. Executarea operaţiilor de
montare şi demontare a
mecanismelor cu cruce de Malta
11.2.46. Verificarea funcţionării
mecanismului cu cruce de Malta.
Atitudini
11.3.1……11.3.11.
Cunoștințe
11.1.10. Mecanisme diverse
503
11.1.10.1.Mecanisme cu came Mecanisme diverse:
- variante constructive, avantajele  Mecanisme cu came
şi dezavantajele mecanismelor cu - variante constructive,
came, elemente componente, avantajele şi dezavantajele
materiale utilizate; mecanismelor cu came, elemente
- montarea şi demontarea componente, materiale utilizate;
mecanismelor cu came, verificarea - montarea şi demontarea
montajului, recomandări de mecanismelor cu came,
exploatare. verificarea montajului,
componente ale mecanismului cu
came
mecanism cu came în funcţie de
domeniul de utilizare
mecanismelor cu came
mecanismului cu came.
Atitudini
11.3.1……11.3.11.
Cunoștințe
11.1.10.2. Mecanisme patrulatere
 Mecanisme patrulatere
- variante constructive, avantajele
- variante constructive,
şi dezavantajele mecanismelor
avantajele şi dezavantajele
504
patrulatere, elemente componente, mecanismelor patrulatere,
materiale utilizate; elemente componente, materiale
- montarea şi demontarea utilizate;
mecanismelor patrulatere, - montarea şi demontarea
verificarea montajului, recomandări mecanismelor patrulatere,
de exploatare. verificarea montajului,
componente ale mecanismului Prevederi legale referitoare la
patrulater 11.2.52. Selectarea SSM, PSI și protecția mediului
variantei constructive de mecanism specifice
patrulater
mecanismului patrulater
mecanismului patrulater.
11.2.55. Aplicarea normelor de
specifice.
11.2.56. Utilizarea corectă a
specialitate
11.2.57. Comunicarea/Raportarea
profesionale desfăşurate
Atitudini
505
11.3.1……11.3.11.
506
II. Elaborarea unui instrument de evaluare aplicabil la clasă / online
Testul de evaluare inițială propus poate fi aplicat, în funcție de posibilități,

atât la clasă cât și online.
Exemple de aplicare online a testului de evaluare inițială:
Exemplul 1 – Google Classroom

Profesorul le trimite elevilor mesajul: Deschideți materialul Test de evaluare
inițială_Mecanisme, postat în cursul cu denumirea Transmisii mecanice și mecanisme,
creat astfel încât să puteți edita fișierul, prin deschiderea acestuia cu Documente
Google (Google Docs). Imediat după expirarea timpului de lucru, trimiteți testul pentru
a fi evaluat.
După primirea tuturor lucrărilor va fi postat materialul Barem de corectare și
evaluare, care vă va ajuta să vă autoevaluați.
Fiecare dintre voi va primi feedback pentru activitatea desfășurată.
Exemplul 2 – WhatsApp
Profesorul le trimite elevilor testul în format Word, Pdf sau sub formă de imagini
pe grupul de WhatsApp al clasei. Elevii vor rezolva testul pe coli, pe care le vor trimite
profesorului sub formă de imagini, imediat după expirarea timpului de lucru. După
primirea tuturor lucrărilor, profesorul le va trimite elevilor baremul de corectare și
notare în vederea autoevaluării. Profesorul va oferi, fiecărui elev, feedback pentru
activitatea desfășurată.


 Cunoașterea particularităților constructive ale mecanismelor
 Înțelegerea funcționării diferitelor tipuri de mecanisme
 Întocmirea și să interpretarea schemelor diferitelor tipuri de mecanisme
 Alegerea tipului de mecanism în funcție de domeniul de utilizare
 Cunoașterea operațiilor de montare, demontare și de verificare a funcționării
diferitelor tipuri de mecanisme
Conținuturile supuse evaluării:

 Mecanisme. Noțiuni generale
 Mecanismul şurub-piuliţă:
 Mecanismul pinion-cremalieră:
 Mecanismul bielă-manivelă
 Mecanismul cu culisă
 Mecanismul cu clichet
 Mecanismul cu cruce de Malta
 Mecanisme cu came
507
 Mecanisme patrulatere
 Prevederi legale referitoare la SSM, PSI și protecția mediului specifice
a) Itemi obiectivi
- întrebări structurate: 1 (3 cerințe)
- întrebări cu răspuns scurt / de completare: 5
c) Itemi subiectivi
- rezolvarea de probleme: 1 (2 cerințe)
- itemi de tip eseu structurat: 1 (3 cerințe)
Adresarea nivelelor cognitive din taxonomia Bloom-Anderson revizuită: (nr.

itemi / pondere)
Niveluri Pondere
cognitive a-şi a a a %
a aplica a crea
aminti înţelege analiza evalua
Conţinuturi
11.1.6. 1 1 2 4
Mecanisme.
Noțiuni generale 3,5% 3,5% 7% 14%
11.1.7.1. 2 1 1 4
Mecanismul
şurub-piuliţă: 7% 3,5% 3,5% 14 %
11.1.7.2.
Mecanismul 1 1 2
pinion- 3,5% 3,5% 7%
cremalieră
11.1.8.1. 2 1 3
Mecanismul
bielă-manivelă 7% 3,5% 11%
11.1.8.2. 2 2
Mecanismul cu
culisă 7% 7%
11.1.9.1. 1 1 2
Mecanismul cu
clichet 3,5% 3,5% 7%
11.1.9.2. 1 1 2
Mecanismul cu 3,5% 3,5% 7%
508
cruce de Malta
11.1.10.1. 1 1 3 5
Mecanisme cu
came 3,5% 3,5% 10,5% 18%
11.1.10.2. 1 2 3
Mecanisme
patrulatere 3,5% 7% 11%
11.1.11.
Prevederi legale
referitoare la 1 1
SSM, PSI și
protecția 3,5% 4%
mediului
specifice
7 10 5 6 28
Pondere %
25% 36% 18% 21% 100%

URÎ 11. Montarea sistemelor mecanice pentru transmiterea și transformarea mișcării
Conținuturi:
 Mecanisme.
 Cunoașterea particularităților constructive ale mecanismelor;
 Înțelegerea funcționării diferitelor tipuri de mecanisme;
 Întocmirea și să interpretarea schemelor diferitelor tipuri de mecanisme;
 Alegerea tipului de mecanism în funcție de domeniul de utilizare;
 Descrierea operațiilor de montare, demontare și de verificare a funcționării
diferitelor tipuri de mecanisme.
509

A. 10 puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 – 5) scrieţi, pe foaia cu
răspunsuri, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă
de răspuns.
1. Din categoria mecanismelor pentru transformarea mișcării de rotație în mișcare
rectilinie alternativă fac parte:
a) mecanismele bielă-manivelă;
b) mecanismele șurub-piuliță;
c) mecanismele cu clichet;
d) cu cruce de Malta.
2. Una dintre piesele aflate în mișcare de translație din componența mecanismului bielă-
manivelă-piston este:
a) manivela;
b) biela;
c) pistonul;
d) arborele cotit.
3. Pentru confecționarea componentelor mecanismelor cu clichet puternic solicitate, se
folosesc următoarele tipuri de materiale:
a) oțeluri carbon obișnuite;
b) oțeluri carbon de calitate;
c) oțeluri aliate;
d) oțeluri pentru arc.
4. Cricul manual face parte din categoria mecanismelor:
a) cu came;
b) cu șurub și piuliță;
c) bielă - manivelă;
d) cu culisă oscilantă.
5. Mecanismele cu came prezintă următoarele dezavantaje la utilizare:
a) construcție complicată a mecanismului;
b) uzura mare la contactul camă - tachet;
c) nu poate fi reprodusă orice lege de mişcare prin profilarea camei;
d) gabarit mare.
510
B.
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt prezentate diferite tipuri de
mecanisme iar în coloana B sunt reprezentate schemele cinematice ale mecanismelor.
Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi
10 puncte
B – Schemele cinematice ale
A – Tipuri constructive de mecanisme
mecanismelor
a.
1.
2.
b.
3.
c.
4. d.
511
B – Schemele cinematice ale
A – Tipuri constructive de mecanisme
mecanismelor
e.
5.
f.
C. Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 5.

10 puncte
1. Bolţul de pe roata conducătoare a mecanismului cu cruce de Malta se montează prin
caneluri.
2. Camele care nu necesită reglarea unghiului de montare se fixează pe ax cu ajutorul
arcurilor.
3. După montarea mecanismului pinion-cremalieră se verifică angrenarea, la fel ca în
cazul angrenajelor, cu ajutorul șublerului.
4. Mecanismul patrulater face parte din categoria mecanismelor cu bare articulate.
5. Orice echipament individual de protecție trebuie să ia în considerare cerinţele
ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrieţi, pe foaia cu răspunsuri,

cifra corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că
afirmația este adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.
II.A. Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile

libere:
10 puncte
1. Elementul conducător al mecanismului cu cruce de Malta este prevăzut la
extremitatea braţului cu un ...(a).... care ţine loc de dinte, numit şi antrenor.
2. Mecanismul cu clichet este utilizat pentru a ….(b)… mişcarea într-un sens a
elementului condus.
3. Mecanismul pinion-cremalieră este compus dintr-o …(c)… cilindrică si o bara sau rigla
danturata, numită cremalieră.
512
4. După forma profilului camei, mecanismele cu came se pot fi cu came plane, sau cu
came …(d)…
5. Mecanismul este un sistem tehnic format din elemente cinematice legate între ele prin
…(e)…la care mişcarea imprimată unuia dintre elemente este transmisă celorlalte
elemente.
II.B. În figura de mai jos este reprezentată schema constructivă a unui mijloc pentru
măsurat lungimi.
8 puncte
Cerințe:
a. Identificați și scrieți denumirea mijlocului de măsurare
b. Precizați tipul de mecanism care stă la baza funcționării instrumentului identificat
c. Explicați, pe scurt, principul de funcționarea a mijlocului de măsurare
II.C. În figura de mai jos este reprezentată schema cinematică a unui mecanism
patrulater articulat înseriat cu un mecanism bielă - manivelă - piston, aflate în
mişcarea plană.
12 puncte
a. Reproduceți, pe foaia cu răspunsuri, schema cinematică a mecanismului, păstrând

dimensiunile din figura dată.
513
b. Desenați schema mecanismului, peste desenul executat la punctul a, folosind linie
întreruptă, în poziția în care elementul cinematic 2 formează un unghi de 1800 cu
direcția pozitivă a axei X (X+).
Alcătuiți un eseu cu titlul „Mecanisme cu came” după următoarea structură de idei:

1. Utilizări
2. Avantaje și dezavantaje
3. Clasificare

I.A. – 10 puncte (5 x 2p)

1 - a; 2 - c; 3 - c; 4 – b; 5 – b
I.B. – 10 puncte (5 x 2p)

1 – b; 2 – f; 3 – e; 4 – c; 5 – a
I. C. – 10 puncte (5 x 2p)
1 – F; 2 – F; 3 – F; 4 – A; 5 – A
II.A. – 10 puncte
a. bolț
b. împiedica
c. roată dințată
d. spațiale
e. cuple
514
II.B. – 8 puncte
a. micrometru de exterior
b. mecanism șurub-piuliță

c. Principiul de funcționare se bazează pe transformarea mișcării de rotație a unui șurub

micrometric în mișcare de translație.
Pentru răspuns complet și corect se acordă 4 puncte;

Pentru răspuns incomplet sau parțial corect se acordă 2 puncte;
II.C. – 12 puncte
a – reproducerea schemei mecanismului
Pentru reprezentarea corectă și completă a schemei mecanismului se acordă 4 puncte.

Pentru reprezentarea incompletă sau parțial corectă se acordă 2 puncte.
Pentru reprezentarea incorectă sau lipsa acesteia se acordă 0 puncte
515
b. – reprezentarea schemei mecanismului în poziția cerută
Pentru reprezentarea corectă și completă a schemei mecanismului se acordă 8 puncte.

Pentru reprezentarea incompletă sau parțial corectă se acordă 4 puncte.
Pentru reprezentarea incorectă sau lipsa acesteia se acordă 0 puncte
Mecanisme cu came
1. Utilizări
Mecanismele cu camă sunt utilizate în construcţia mecanismelor de mecanică fină, în
sistemele automate de comandă şi control, cât şi în construcţia maşinilor-unelte.

Pentru răspuns incomplet sau parțial corect se acordă 1 punct;
Avantajele utilizării unor astfel de mecanisme sunt următoarele:
• posibilitatea obţinerii unor mişcări foarte variate ale tachetului;
• orice lege de mişcare poate fi reprodusă prin profilarea camei;
• simplitatea constructivă a mecanismului;
• gabarit redus.
Dezavantajele sunt următoarele:
• uzura mare în punctul de contact camă-tachet, ceea ce duce la modificarea legii de
mişcare;
• dificultăţi în prelucrarea cu precizie a profilului camelor;
• necesită elemente elastice pentru crearea presiunii tachet-camă.

3. Clasificare
516
Mecanismele cu came se pot clasifica după mai multe criterii:
a) după forma profilului camei
- came plane, când curba profilului se află în planul mişcării;
- came spaţiale, când curba profilului nu se află în planul mişcării; camele spaţiale pot fi:
cilindrice, tronconice şi hiperboloidale;

b) după poziţia de amplasare a profilului camei pot fi:

- exterioare (la care profilul de lucru se află la exteriorul camei)
- interioare (la care profilul de lucru se află la interiorul camei sub formă de caneluri);

c) după felul mişcării camele plane se împart în:

- came rotative;
- came oscilante;
- came translante;
- came de rototranslaţie.

d) după felul mişcării tachetului există

- tacheţi translanţi;
- tacheţi oscilanţi;
- tacheţi rototranslanţi;

e) după forma tacheţilor se deosebesc:

- tacheţi cu vârf la care contactul camă tachet este într-un punct;
- tacheţi cu rolă (galet) la care contactul camă - tachet este o linie (rola este element
cinematic pasiv);
- tacheţi cu disc (taler): plan sau curb;
517
f) după poziţia tachetului faţă de camă pot fi:

- mecanisme cu tachet axial (centric);
- mecanisme cu tachet dezaxat (excentric);

g) după modul de asigurare a contactului camă-tachet, acesta se realizează prin:

- forţă (propria greutate, cu ajutorul unui arc, sau fluid sub presiune);
- ghidare cu contact interior;
- profiluri conjugate prin contact dublu exterior.

Pentru utilizarea limbajului de specialitate (vocabular potrivit temei, claritate a

enunţului) se acordă 2 puncte.
Pentru vocabular restrâns, enunțuri neclare se acordă 1 punct
Elaborarea unui instrument de evaluare online

 Întocmirea și interpretarea schemelor diferitelor tipuri de mecanisme;
Conținuturile supuse evaluării:
 Mecanisme.
518
a) Itemi obiectivi
- itemi cu răspuns scurt: 7
Adresarea nivelelor cognitive din taxonomia Bloom-Anderson revizuită (nr.
itemi / pondere)
Niveluri Pondere
cognitive a-şi a a a a %
a crea
aminti înţelege aplica analiza evalua
Conţinuturi
11.1.6. 1 1 2
Mecanisme 4,5% 4,5% 9%
11.1.7.1. 1 2 3
Mecanismul
şurub-piuliţă: 4,5% 9% 14%
11.1.7.2.
Mecanismul 1 1 2
pinion- 4,5% 4,5% 9%
cremalieră
11.1.8.1. 2 1 3
Mecanismul
bielă-manivelă 9% 4,5% 13%
11.1.8.2. 2 2
Mecanismul cu
culisă 9% 9%
11.1.9.1. 1 1 2
Mecanismul cu
clichet 4,5% 4,5% 9%
11.1.9.2. 1 1 2
Mecanismul cu
cruce de Malta 4,5% 4,5% 9%
11.1.10.1. 1 1 2
Mecanisme cu
came 4,5% 4,5% 9%
11.1.10.2. 1 2 3
Mecanisme
patrulatere 4,5% 9% 14%
11.1.11.
Prevederi legale 1 1
referitoare la
4,5% 5%
SSM, PSI și
protecția
519
mediului
specifice
5 10 7 22
Pondere %
23% 45% 32% 100%

Modulul: MV – Transmisii mecanice și mecanisme
URÎ 11. Montarea sistemelor mecanice pentru transmiterea și transformarea mișcării
Conținuturi:
 Mecanisme.

11.1.6. Mecanisme: 11.2.18. Identificarea 11.3.1. Preocuparea pentru
(definiţie, elemente elementelor componente ale documentare folosind
componente ale unui unui mecanism tehnologia informaţiei
mecanism, clasificarea 11.2.19. Selectarea 11.3.2. Colaborarea cu
mecanismelor, elemente simbolurilor în vederea membrii echipei de lucru, în
cinematice, lanţuri alcătuirii unei scheme scopul îndeplinirii sarcinilor
cinematice); cinematice. de la locul de muncă
11.1.7. Mecanisme pentru 11.3.3. Autoevaluarea
transformarea mişcării de activităţii desfăşurate
rotaţie în mişcare rectilinie 11.3.4. Manifestarea
continuă: preocupării de îmbunătăţire a
11.1.7.1. Mecanismul şurub- 11.2.20. Identificarea propriei sale activităţi
piuliţă: elementelor componente ale
mecanismului şurub-piuliţă
- elemente componente, echipei de la locul de muncă,
materiale utilizate; 11.2.21. Selectarea tipului de a responsabilităţii pentru
mecanism şurub-piuliţă în sarcina de lucru primită
- avantajele utilizării acestui
funcţie de domeniul de
mecanism, schema de 11.3.6. Asumarea inițiativei
utilizare
funcţionare a mecanismelor în rezolvarea problemelor
şurub-piuliţă, clasificare; 11.2.22. Executarea specifice locului de muncă
operaţiilor de montare şi
- exemple de utilizare a 11.3.7. Adoptarea unei
demontare a mecanismelor
mecanismelor şurub-piuliţă: atitudini responsabile faţă de
şurub-piuliţă
cricul, presa manuală pentru protecţia mediului;
îndreptat bare şi profile, 11.2.23. Verificarea
520
micrometrul; funcţionării mecanismului colectarea şi transmiterea
- montarea şi demontarea şurub-piuliţă. informaţiilor relevante cu
mecanismelor şurub-piuliţă, privire la construcţia şi
verificarea montajului, funcţionarea echipamentelor
recomandări de exploatare. de lucru utilizat, folosind
tehnologia informației
11.1.7.2. Mecanismul
pinion-cremalieră: 11.3.9. Asumarea răspunderii
pentru prevenirea şi
- elemente componente,
reducerea impactului negativ
materiale utilizate; 11.2.24. Identificarea al activităţii proprii asupra
- domenii de utilizare. elementelor componente ale mediului
- montarea şi demontarea mecanismului pinion-
cremalieră 11.3.10. Respectarea
mecanismelor pinion - termenelor / timpului de
cremalieră, verificarea 11.2.25. Alegerea tipului de realizare a sarcinilor
montajului, recomandări de mecanism în funcţie de
domeniul de utilizare 11.3.11. Respectarea
exploatare.
normelor de SSM, de protecția
11.2.26. Executarea mediului și PSI specifice
demontare a mecanismelor
pinion-cremalieră
11.2.27. Verificarea
funcţionării mecanismului
11.1.8. Mecanisme pentru pinion-cremalieră.
transformarea mişcării de
rotaţie în mişcare rectilinie
alternativă:
11.1.8.1. Mecanismul bielă-
manivelă:
- schema mecanismului bielă- 11.2.28. Identificarea
manivelă, elemente elementelor componente ale
componente, roluri mecanismului bielă-manivelă.
funcţionale; 11.2.29. Citirea schemei
- domenii de utilizare; mecanismului bielă-manivelă
- montarea şi demontarea 11.2.30. Alegerea variantei
mecanismelor bielă-manivelă constructive optime în funcţie
(montarea pistoanelor, de domeniul de utilizare
montarea bielei, montarea 11.2.31. Executarea
arborelui, montarea operaţiilor de montare şi
volanţilor), verificarea demontare a mecanismelor
montajului, recomandări de bielă-manivelă
exploatare.
11.1.8.2. Mecanismul cu funcţionării mecanismului
culisă bielă-manivelă.
- tipuri de mecanisme cu 11.2.33. Identificarea
culisă: cu culisă oscilantă, cu elementelor componente ale
culisă rotativă, cu culisă de mecanismelor cu culisă
translaţie;
- domenii de utilizare; mecanism cu culisă în funcţie
- montarea şi demontarea de domeniul de utilizare
mecanismelor cu culisă, 11.2.35. Executarea
521
verificarea montajului, operaţiilor de montare şi
recomandări de exploatare. demontare a mecanismelor cu
culisă
11.1.9. Mecanisme de 11.2.36. Verificarea
transformare a mişcării de funcţionării
rotaţie continuă în mişcare mecanismului cu culisă.
de rotaţie intermitentă:
11.1.9.1. Mecanismul cu
clichet
- schema mecanismului cu
clichet, elemente
componente, materiale 11.2.37. Identificarea
utilizate; elementelor componente ale
- tipuri de mecanisme cu mecanismului cu clichet
clichet; 11.2.38. Citirea schemei
- domenii de utilizare; mecanismului cu clichet
- montarea şi demontarea 11.2.39. Selectarea tipului de
mecanismelor cu mecanism cu clichet în
clichet, verificarea funcţie de domeniul de
montajului, recomandări de utilizare
exploatare. 11.2.40. Executarea
demontare a mecanismelor cu
clichet
11.1.9.2. Mecanismul cu 11.2.41. Verificarea
cruce de Malta funcţionării mecanismului cu
- schema mecanismului cu clichet.
cruce de Malta, elemente 11.2.42. Identificarea
componente, materiale elementelor componente ale
utilizate; mecanismului cu cruce de
- tipuri de mecanisme cu Malta
cruce de Malta; 11.2.43. Citirea schemei
- domenii de utilizare; mecanismului cu cruce de
- montarea şi demontarea Malta
mecanismelor cu cruce de 11.2.44. Selectarea tipului de
Malta, verificarea montajului, mecanism cu cruce de Malta
recomandări de exploatare. în funcţie de domeniul de
utilizare
11.2.45. Executarea
cruce de Malta
11.1.10. Mecanisme diverse 11.2.46. Verificarea
11.1.10.1.Mecanisme cu funcţionării mecanismului cu
came cruce de Malta.
avantajele şi dezavantajele 11.2.47. Identificarea
mecanismelor cu came, elementelor componente ale
elemente componente, mecanismului cu came
522
materiale utilizate; 11.2.48. Selectarea tipului de
- montarea şi demontarea mecanism cu came în funcţie
mecanismelor cu came, de domeniul de utilizare
verificarea montajului, 11.2.49. Executarea
recomandări de exploatare. operaţiilor de montare şi
came
11.1.10.2. Mecanisme
funcţionării mecanismului cu
patrulatere
came.
11.2.51. Identificarea
avantajele şi dezavantajele
elementelor componente ale
mecanismelor
mecanismului patrulater
patrulatere,elemente
11.2.52. Selectarea variantei
componente, materiale
constructive de mecanism
utilizate;
patrulater
11.2.53. Executarea
mecanismelor patrulatere,
verificarea montajului,
demontare a mecanismului
recomandări de exploatare.
patrulater
11.1.11. Prevederi legale funcţionării mecanismului
referitoare la SSM, PSI și patrulater.
protecția mediului specifice
11.2.55. Aplicarea normelor
de SSM, de protecția mediului
și PSI specifice.
11.2.56. Utilizarea corectă a
vocabularului comun şi a celui
de specialitate
11.2.57.
Comunicarea/Raportarea
profesionale desfăşurate
 Întocmirea și interpretarea schemelor diferitelor tipuri de mecanisme;
523
Testul se deschide accesând link-ul de mai jos sau copiind link-ul în Google
Chrome.
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSe5DWztwJZRPjPxp6E9kFeQqpNzSbWfc-
c2SVWfYzWX4vAhQg/viewform
Modul posibil de desfășurare a activității:
Profesorul le trimite elevilor, pe grupul de WhatsApp sau prin orice alt mijloc de
comunicare, următorul mesaj: .
Pentru evaluarea inițială a cunoștințelor privind mecanismele pentru
transformarea mișcării, aveți de rezolvat un test online. Pentru aceasta, accesați linkul:
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSe5DWztwJZRPjPxp6E9kFeQqpNzSbW
fc-c2SVWfYzWX4vAhQg/viewform
Dacă întâmpinați probleme la deschiderea formularului, copiați link-ul în Google
Chrome.
După rezolvarea testului, apăsați butonul TRIMITERE
După afișarea mesajului „RĂSPUNSUL DUMNEAVOASTRĂ A FOST ÎNREGISTRAT”,
apăsați butonul AFIȘAȚI PUNCTAJUL. În acest fel vi se va returna punctajul obținut și
formularul completat și corectat.
Copiați link-ul la care se găsește formularul completat și trimiteți-l profesorului
pentru centralizarea rezultatelor.
Timpul de lucru este de 30 minute
Nota se va calcula prin împărțirea punctajului obținut la 10.
III. Exemple de activități de învățare integrate
În demersul didactic se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin

proiectarea unor activităţi de învăţare variate, ţinând cont de stilurile individuale de
învăţare ale fiecărui elev. În acest sens se pot folosi, de exemplu:
A. Activităţi de învăţare bazate pe rezolvare de probleme
A.1. Harta conceptuală
A.2. Harta tip traseu
A.3. Problematizarea
A.4. Învăţarea prin categorisire
A.5. Concasarea
B. Activităţi de învăţare bazate pe comunicare
B.1. Expansiune
B.2. Rezumare
B.3. Metoda grupurilor de experţi (peer learning)
C. Activităţi de învăţare bazate pe experienţă (reală sau simulată)
C.1. Observarea sistematică şi independentă
C.2. Studiul de caz
C.3. Proiectul
524
Exemplu de activitate de învățare folosind metoda hărții conceptuale sub forma
pânzei de păianjen
FIȘĂ DE LUCRU

Clasa a XII-a
Tema: Mașina de mortezat (părți componente, funcționare, principiu de lucru,
scheme cinematice)
Clasa a XI-a Clasa a XII-a
URÎ 11. Montarea sistemelor mecanice URI 10. Monitorizarea exploatării
pentru transmiterea şi transformarea mașinilor, utilajelor și instalațiilor
mişcării
Conținuturi: Conținuturi:
Mecanismul cu clichet 2. Construcția și funcționarea mașinilor-
unelte pentru prelucrări prin așchiere.
2.6. Mașini de mortezat. Părți
componente, funcționare, principiu de
lucru, scheme cinematice
Cunoștințe Abilități Atitudini Cunoștințe Abilități Atitudini
11.1.9.1. 11.2.37. 11.3.1. 10.1.2. 10.2.4. 10.3.7.
Mecanismul Identificarea Preocuparea Construcţia şi Utilizarea Preocuparea
cu clichet elementelor pentru funcţionarea Internetului pentru
- schema componente documentare maşinilor- în culegerea perfecţionare
mecanismului ale folosind unelte pentru şi selectarea a propriei
cu clichet, mecanismului tehnologia prelucrări informaţiilor pregătiri
elemente cu clichet informaţiei prin aşchiere. referitoare la profesionale
componente, 11.2.38. 11.3.4. 2.6. Mașini caracteristicil 10.3.8.
materiale Citirea Manifestarea de mortezat e tehnice ale Asumarea
utilizate; schemei preocupării maşinilor - iniţiativei în
- părți
mecanismului de unelte pentru rezolvarea
- tipuri de componente
cu clichet îmbunătăţire prelucrări unor
mecanisme - principiu de
a propriei prin aşchiere probleme
cu clichet; 11.2.39. lucru
Selectarea sale activităţi 10.2.6.
- domenii de - funcționare
tipului de 11.3.8. Utilizarea
utilizare;
mecanism cu Preocuparea - scheme schemelor
- montarea şi cinematice cinematice în
clichet în pentru
demontarea vederea
funcţie de colectarea şi
mecanismelor localizării
domeniul de transmiterea
cu clichet, elementelor
utilizare informaţiilor
verificarea componente
11.2.40. relevante cu
montajului, ale maşinilor
Executarea privire la
recomandări - unelte
operaţiilor de construcţia şi
de pentru
montare şi funcţionarea
exploatare. prelucrări
demontare a echipamentel
or de lucru prin aşchiere.
525
mecanismelor utilizat,
cu clichet folosind
11.2.41. tehnologia
Verificarea informației
funcţionării 11.3.10.
mecanismului Respectarea
cu clichet. termenelor /
timpului de
realizare a
sarcinilor
Considerații teoretice
Maşina de mortezat este destinată prelucrării suprafeţelor plane, profilate,

canalelor exterioare şi interioare cu diferite forme ale generatoarei. Masa de lucru
asigură o bună bazare şi fixare a piesei de prelucrat.
Schema cinematică de principiu a unei maşini de mortezat este prezentată în fig.
1.
Fig. 1
Părți componente și funcționare

Sistemul pentru avansul şi poziţionarea piesei, dispus pe batiul 1, este format din
săniile 2 şi 3 şi masa rotativă 4. Culisorul port-sculă 5 execută mişcarea principală I,
rectilinie alternativă. Unele soluţii constructive sunt prevăzute cu o placă rotativă
pentru poziţionarea unghiulară a ghidajelor culisorului. Lanţul cinematic principal este
reglat prin cutia de viteze CV. Mişcarea de rotaţie este transformată în mişcare rectilinie
alternativă prin mecanismul de transformare MT, care, în funcţie de lungimea necesară
a cursei, poate fi de tipul:
 mecanism bielă-manivelă (la curse mici);
 mecanism braţ oscilant, culisă oscilantă sau culisă rotativă (pentru raport de
inversare supraunitar);
 mecanism şurub-piuliţă sau pinion-cremalieră (la curse mari)
526
Mărimea cursei se reglează prin modificarea lungimii unui element din structura
mecanismului de transformare sau prin schimbarea poziţiei camelor pentru comanda
mecanismului de inversare.
Lanţul cinematic pentru mişcările de avans intermitent II, III şi IV (avans
longitudinal, transversal, circular) este acţionat prin cama K, având o mişcare de
rotaţie sincronă cu elementul conducător al mecanismului de transformare MT.
Intermitenţa mişcării este asigurată cu ajutorul unui mecanism de intermitenţă, MI, care
poate fi.
 mecanism cu clichet
 mecanism cu cruce de Malta (pentru maşinile de mortezat rapide).
Sarcina de lucru
Folosind diferite surse de informare (internet, reviste de specialitate, caiet de

notiţe etc.) obţineţi informaţii despre mecanismul cu clichet, care, așa cum s-a arătat,
este un mecanism din construcția unei mașini de mortezat.
Organizaţi informaţiile după modelul următor:
1. Elemente componente 2. Clasificare
Mecanismul
cu clichet
6. Verificarea funcționării 3. Reprezentarea
schematică
5.Operații de montare și 4. Utilizări

demontare

IV. Exemple de activităţi de predare-învăţare-evaluare online
Exemplu de activitate posibil a se desfășurare online, utilizând platforma Google

Classroom.

Profesorul le trimite elevilor mesajul: Citiți materialul Fișa de
documentare_Strungul normal. Construcție, funcționare, schemă cinematică, postat
în cursul cu denumirea Mașini, utilaje și instalații. După parcurgerea, cu atenție, a
fișei de documentare, deschideți materialul Fișă de lucru_Strungul normal.
527
Construcție, funcționare, schemă cinematică, creat astfel încât să puteți edita
fișierul, prin deschiderea acestuia cu Documente Google (Google Docs). După rezolvare,
trimiteți fișa pentru a fi analizată.
Fiecare dintre voi va primi feedback pentru activitatea desfășurată.
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
Tema: Strungul normal (părți componente, funcționare, principiu de lucru, schemă
cinematică)
URÎ 11. Montarea sistemelor mecanice URI 10. Monitorizarea exploatării mașinilor,
pentru transmiterea şi transformarea utilajelor și instalațiilor
mişcării
Mecanismul şurub-piuliţă 2. Construcția și funcționarea mașinilor-
2.1. Strunguri
11.1.7.1. 11.2.20. 11.3.1. 10.1.2. 10.2.4. 10.3.7.
şurub- elementelor pentru funcţionarea Internet-ului pentru
piuliţă: componente documentare maşinilor- în culegerea perfecţionare
- elemente ale folosind unelte pentru şi selectarea a propriei
componente, mecanismului tehnologia prelucrări informaţiilor pregătiri
materiale şurub-piuliţă informaţiei prin aşchiere. referitoare la profesionale
utilizate; 11.2.21. 11.3.4. Strunguri. caracteristicil 10.3.8.
Selectarea Manifestarea - părți e tehnice ale Asumarea
- avantajele
tipului de preocupării componente maşinilor- iniţiativei în
utilizării
mecanism de unelte pentru rezolvarea
acestui - funcționare,
şurub-piuliţă îmbunătăţire prelucrări unor
mecanism, - scheme
în funcţie de a propriei prin aşchiere probleme
schema de cinematice
funcţionare a domeniul de sale activităţi 10.2.6.
mecanismelor utilizare 11.3.8. Utilizarea
şurub-piuliţă, Preocuparea schemelor
clasificare; pentru cinematice în
colectarea şi vederea
- exemple de
transmiterea localizării
utilizare a
informaţiilor elementelor
mecanismelor
relevante cu componente
şurub-piuliţă:
privire la ale maşinilor-
cricul, presa
construcţia şi unelte pentru
manuală
funcţionarea prelucrări
pentru
echipamentel prin aşchiere
îndreptat
bare şi or de lucru
profile, utilizat,
micrometrul; folosind
tehnologia
informației
528
11.3.10.
Respectarea
termenelor /
timpului de
realizare a
sarcinilor
Strungul normal
529
Construcție și funcționare
Strungul normal se compune dintr-un batiu, prevăzut cu două picioare cu care se
sprijină pe fundaţie, păpuşa fixă, in care se găseşte cutia cu viteze, păpuşa mobilă,
căruciorul, deasupra căruia se află suportul portcuţit, arborele principal în care se
montează universalul.
Arborele principal al strungului execută o mişcare de rotaţie, care este mişcarea
principală de aşchiere. Această mişcare este transmisă la arborele principal prin
intermediul cutiei de viteze de la un motor electric amplasat în interiorul piciorului din
stânga al strungului. Cutia de viteze permite obţinerea unei game întregi de turaţii .
Scula aşchietoare se fixează în suportul portcuţit şi execută împreună cu acesta o
mişcare de translaţie prin deplasarea căruciorului. Căruciorul se deplasează pe batiul
strungului pe nişte suprafeţe speciale numite ghidaje.
Păpuşa mobilă serveşte la sprijinirea pieselor lungi în timpul prelucrării. În acest
caz, piesa se fixează cu un capăt în arborele principal, iar cu al doilea se prinde în păpuşa
mobilă. Uneori, în păpuşa mobilă mai pot fi fixate diferite scule cum ar fi: burghie,
alezoare, tarozi etc. Poziţia păpuşii mobile poate fi modificată după nevoie, aceasta
deplasându-se pe ghidaje speciale prevăzute pe batiu.
Deplasarea căruciorului împreună cu scula aşchietoare prin antrenarea acestuia cu
ajutorul barei de avans (în cazul strunjirilor obişnuite) sau cu şurubul conducător (în
cazul prelucrării filetelor).
Schema cinematică
Pentru înţelegerea mai uşoară a funcţionării strungului normal, se prezintă o
schemă cinematică simplificată pe care se pot urmări mişcările efectuate de maşina-
unealtă în timpul lucrului.
Astfel, mişcarea principală de aşchiere, care este mişcarea de rotaţie a arborelui

principal, se obţine de la motorul de acţionare M1 prin lanţul cinematic 1—2—3—CV—4.
Arborele principal execută mişcarea principală de aşchiere cu turaţii diferite, cu ajutorul
cutiei de viteze CV. În general, viteza de rotaţie variază cu ajutorul mecanismelor cu roţi
baladoare. Deplasarea longitudinală de avans f, executată de cărucior se obţine de la
cutia de viteze CV, prin lanţul cinematic CV—5—6—CA—7—II—8—9—V—Z1—Z2 , prin cutia de
avansuri CA la bara de avansuri II şi apoi la mecanismul pinion-cremalieră Z1—Z. Pinionul
Z1 este montat în cutia căruciorului, iar cremaliera Z pe batiul strungului.
530
Când pinionul Z1 este antrenat cu o anumită turaţie, în funcţie de avansul necesar
la prelucrare, el antrenează căruciorul, cremaliera fiind fixă. Avansul transversal ft se
realizează pe acelaşi traseu cinematic până în punctul 9, de unde, prin 10, antrenează în
mişcare de rotaţie şurubul de avans transversal III, care imprimă prin mecanismul şurub-
piuliţă, deplasarea corespunzătoare a saniei transversale a căruciorului.
La deplasările în gol ale căruciorului, pentru a se reduce timpul consumat cu
retragerea căruciorului sau pentru a se uşura munca strungarului, strungurile moderne
sunt prevăzute cu un mecanism special de retragere sau apropiere rapidă. Acest
mecanism este antrenat de un motor electric separat M2, prin lanţul cinematic 12—13, la
bara de avansuri II şi apoi pe circuitele cinematice descrise pentru deplasările
longitudinală f şi transversală ft.
La filetare, căruciorul trebuie antrenat într-o corelaţie riguroasă cu rotirea
semifabricatului SF, pentru a se executa un filet cu un anumit pas dat. Acest lucru se
realizează pe un circuit cinematic separat de cel de avans, folosind lanţul cinematic CV—
4—5—6—CA—11—IV.
Arborele IV este şurubul conducător al strungului, care realizează antrenarea
căruciorului cu o anumită viteză, astfel ca la o rotaţie a piesei vârful cuţitului să se
deplaseze cu un pas. De regulă, cutia de avansuri permite imprimarea turaţiei necesare a
şurubului conducător pentru a se realiza deplasarea căruciorului (pe care este fixat
cuţitul de filetare), corelat cu rotirea arborelui principal I (în care se fixează piesa de
prelucrat).
Când la prelucrarea filetului nu se poate realiza antrenarea şurubului conducător
IV cu turaţia necesară pentru a tăia un filet cu pas special (în ţoli etc.), pe traseul 5—6
din lanţul cinematic prezentat se introduce o transmisie cu roţi dinţa-te A—B. Roţile
dinţate A—B se calculează din condiţia ca la rotirea piesei cu o rotaţie căruciorul să
avanseze cu pasul special cerut.
FIȘĂ DE LUCRU
Tema: Strungul normal. Părți componente, funcționare, principiu de lucru, schemă
cinematică.
URÎ 11. Montarea sistemelor mecanice URI 10. Monitorizarea exploatării mașinilor,
pentru transmiterea şi transformarea utilajelor și instalațiilor
mişcării
Mecanismul şurub-piuliţă: 2. Construcția și funcționarea mașinilor-
Strunguri
11.1.7.1. 11.2.20. 11.3.1. 10.1.2. 10.2.4. 10.3.7.
şurub- elementelor pentru funcţionarea Internet-ului pentru
piuliţă: componente documentare maşinilor- în culegerea perfecţionare
- elemente ale folosind unelte pentru şi selectarea a propriei
componente, mecanismului tehnologia prelucrări informaţiilor pregătiri
materiale şurub-piuliţă informaţiei prin aşchiere. referitoare la profesionale
531
utilizate; 11.2.21. 11.3.4. Strunguri. caracteristicil 10.3.8.
- avantajele Selectarea Manifestarea - părți e tehnice ale Asumarea
utilizării tipului de preocupării componente maşinilor- iniţiativei în
acestui mecanism de unelte pentru rezolvarea
- funcționare,
mecanism, şurub-piuliţă îmbunătăţire prelucrări unor
în funcţie de a propriei - scheme prin aşchiere probleme
schema de
domeniul de sale activităţi cinematice
funcţionare a 10.2.6.
mecanismelor utilizare 11.3.8. Utilizarea
şurub-piuliţă, Preocuparea schemelor
clasificare; pentru cinematice în
- exemple de colectarea şi vederea
utilizare a transmiterea localizării
mecanismelor informaţiilor elementelor
şurub-piuliţă: relevante cu componente
cricul, presa privire la ale maşinilor-
manuală construcţia şi unelte pentru
pentru funcţionarea prelucrări
îndreptat echipamentel prin aşchiere
bare şi or de lucru
profile, utilizat,
micrometrul; folosind
tehnologia
informației
11.3.10.
Respectarea
termenelor /
timpului de
realizare a
sarcinilor
În figura 1 este reprezentată schema constructivă a unui subamsablu din

construcția strungului normal.
Figura 1
532
Sarcina de lucru:
1. Precizați denumirea subansamblului reprezentat;
2. Identificați tiul de mecanism care asigură deplasarea axială a elementului notat pe
desen cu „3”;
3. Utilizând diferite dsurse de informare (intenet, publicații, caiet de noțițe etc.) obțineți
informații despre tipul de mecanism identificat, urmărind:
- elemente componente și materiale utilizate pentru confecționarea acestora;
- avantaje și dezavantaje;
- scheme cinematice;
- clasificare;
- exemple de utilizare;
Bibliografie
1. Constantin Mariana, Ciocirlea -Vasilescu Aurel, Mentenanța sistemelor mecanice,

Manual pentru clasa a X-a Editura: Cd Press, București, 2010
2. Constantin Viorica, Palade Vasile, Organe de mașini și mecanisme, Editura Fundației
Universitare „Dunărea de Jos”, Galați, 2004
3. Nițucă Costică, Stanciu Tudor, Didactica disciplinelor tehnice, Editura Performantica,
Iași, 2006.
4. Roşca Angela Doina, Activităţi de învăţare moderne folosite în predarea disciplinelor
tehnice, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Augustin Maior”, Cluj – Napoca, Material
http://www.ccdcluj.ro/vechi/Preuniversitaria/v2,nr1/Articole%20Preuniversitaria%2
0online/4.Creativitate%20didactica/Rosca%20Angela.pdf
5. Guțu Vladimir, Kandov Pinhas, evaluarea rezultatelor academice: proiectarea matricei
de specificații și schemei de notare,USM , Israel, Material disponibil la adresa:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/43_51_Evaluarea%20rezultatelor%2
0academice_proiectarea%20matricei%20de%20specificatii%20si%20schemei%20de%20n
otare.pdf
6. Bălășoiu Tatiana, Portofoliu realizat în cadrul Proiectului POSDRU/57/1.3/5/30678 -
Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competențelor profesionale, Material
http://evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/Portofolii_model_program_C/Balasoiu%20
Tatiana.pdf
533
EXEMPLUL 18
Învățământ profesional
Calificările profesionale: Confecționer tâmplărie din aluminiu și mase plastice, Constructor cuptoare metalurgice, Constructor
montator de structuri metalice, Forjor tratamentist, Frezor-rabotor-mortezor, Furnalist, Lăcătuș mecanic prestări servicii,
Lăcătuș construcții metalice și utilaj tehnologic, Lăcătuș construcții navale, Lăcătuș construcții structuri aeronave, Laminorist,
Marinar, Mașini utilaje cale și terasamente, Mașinist utilaje portuare, Mecanic aeronave, Mecanic agregate rotative
termoenergetice, Mecanic agricol, mecanic auto, Mecanic de mecanică fină, Mecanic echipamente hidraulice și pneumatice,
Mecanic echipamente pentru foraj extracție, Mecanic forestier, Mecanic utilaje și instalații în industrie, Metalurgist neferoase,
Modelier, Motorist nave, Operator la extracția tratarea, transportul și distribuția gazelor, Operator la mașini cu comandă
numerică, Operator sonde, Optician montator optico-mecanică, Oțelar, Rectificator, Sculer-matrițer, Strungar, Sudor, Tinichigiu
vopsitor, Trefilator trăgător, Tabulator naval, Turnător.
II. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul III - ORGANE DE MAȘINI, clasa a IX-a
Rezultate ale învățării (din modulul Conținuturi ale modului Module și conținuturi ale Justificare/ recomandări /
de clasa a IX analizat) analizat modulelor din clasa a X-a sugestii metodologice/
RI doar din perioada COVID Conținuturi corespunzătoare în care pot fi observații (după caz)
RI doar din perioada COVID preluate/integrate
2.
1 2 3 4
Modulul analizat: Organe de mașini, clasa a IX-a, domeniul Mecanică
Modulul: Reprezentarea
organelor de mașini din
clasa X
Montarea organelor de mașini în 3. Organe de rezemare 6. Reprezentarea și cotarea Justificare: Rezultatele
subansambluri mecanice 3.3.1. Lagăre cu alunecare organelor de transmitere a învățării privind rolul,
(rol, clasificare, domenii de mișcării de rotație și a puterii clasificarea, domenii de
Cunoștințe: utilizare, avantaje și mecanice utilizare, avantaje și
6.3. Reprezentarea
534
2.
1 2 3 4
3.1.3.3. Organe de rezemare dezavantaje, elemente lagărelor: dezavantaje, elemente
-lagăre cu alunecare (rol, clasificare, constructive, materiale 6.3.1. Reprezentarea și constructive, material,
domenii de utilizare, avantaje și pentru cuzineți, ungerea cotarea lagărelor cu montarea și demontarea
dezavantaje, elemente constructive, lagărelor cu alunecare, tipuri alunecare; lagărelor, SDV-uri necesare
materiale pentru cuzineți, ungerea de lubrifianți, montarea și 6.3.2. Reprezentarea și montării lagărelor se pot
lagărelor cu alunecare, tipuri de demontarea lagărelor cu cotarea lagărelor cu atinge prin integrarea în
lubrifianți, montarea și demontarea alunecare, SDV-uri necesare rostogolire; conținuturile referitoare la
lagărelor cu alunecare, SDV-uri montării lagărelor cu 6.3.3. Elemente și dispozitive reprezentarea lagărelor din
de ungere;
necesare montării lagărelor cu alunecare, norme de cadrul modulului
6.3.4. Elemente și dispozitive
alunecare, norme de protecție a protecție a mediului, NSSM la Reprezentarea organelor de
de etanșare.
mediului, NSSM la montarea și montarea și demontarea mașini din clasa X.
demontarea lagărelor cu lagărelor cu alunecare); Noțiunile din clasa a X-a
alunecare);lagăre cu rostogolire referitoare la lagăre
(părți componente, avantaje și 3.3.2. Lagăre cu rostogolire reprezintă o extindere a
dezavantaje, clasificarea rulmenților, (părți componente, avantaje celor din clasa a IX-a.
materiale și elemente de tehnologie, și dezavantaje, clasificarea Recomandări: Se
etanșarea rulmenților, montarea și rulmenților, materiale și recomandă parcurgerea
demontarea rulmenților, SDV-uri elemente de tehnologie, conținuturilor din perioada
necesare montării rulmenților, norme tipuri de lubrifianți, ungerea învățământului online in
de protecție a mediului, NSSM la lagărelor cu rulmenți, ritmul parcurgerii materiei
montarea și demontarea lagărelor cu etanșarea rulmenților, la clasa a X-a, introducând,
rostogolire). montarea și demontarea pe parcurs, noțiunile vizând
Abilități: rulmenților, SDV-uri necesare rolul, clasificarea, domenii
535
2.
1 2 3 4
33.2.11. Alegerea SDV-urilor montării rulmenților, norme de utilizare, avantaje și
necesare montării lagărelor cu de protecție a mediului, dezavantaje, elemente
alunecare NSSM la montarea și constructive, material,
3.2.12. Utilizarea SDV-urilor în demontarea lagărelor cu montarea și demontarea
vederea montării lagărelor cu rostogolire); lagărelor, SDV-uri necesare
alunecare montării lagărelor.
3.2.13. Montarea și demontarea Sugestii metodologice: Pot
lagărelor cu alunecare fi utilizate sugestiile
3.2.14. Alegerea lubrifiantului metodologice din
necesar ungerii lagărelor cu curriculumul pentru clasa a
alunecare IX-a și a X-a cu îmbinarea
3.2.15. Ungerea lagărelor cu acestora în format online și
alunecare pregătirea secvențelor de
3.2.16. Alegerea SDV-urilor învățare astfel încât elevii
necesare montării lagărelor cu să poată utiliza aplicațiile
rostogolire de care dispun și în ritmul
3.2.17. Utilizarea SDV-urilor în posibilităților acestora. Pot
vederea montării lagărelor cu fi realizate prezentări ppt,
rostogolire sesiuni video, animații în
3.2.18. Montarea și demontarea care să se propună
lagărelor cu rostogolire abordarea studiilor de caz,
3.2.28. Utilizarea corectă a a miniproiectelor și a
vocabularului comun şi a celui de referatelor, cercetărilor
536
2.
1 2 3 4
specialitate propuse elevilor.
3.2.29. Comunicarea/ Observații: Se va ține cont
Raportarea rezultatelor activității de specificul claselor și de
profesionale desfășurate rezultatele la testele
Atitudini: inițiale, se vor iniția ore de
3.3.1.Preocuparea pentru pregătire remediale/de
documentare folosind tehnologia performanță, acolo unde
informației există
3.3.2.Colaborarea cu membrii echipei necesități/posibilități în
de lucru, în scopul îndeplinirii acest sens.
sarcinilor de la locul de muncă
3.3.3.Receptivitate pentru
dezvoltarea capacității de a executa
sarcini de lucru sub supraveghere
3.3.4.Asumarea, în cadrul echipei de
la locul de muncă, a responsabilității
pentru sarcina de lucru primită
3.3.5.Asumarea inițiativei în
locului de muncă
securitate şi sănătate în muncă
3.3.7.Adoptarea unei atitudini
537
2.
1 2 3 4
responsabile fată de protecția
mediului
3.3.8.Preocuparea pentru colectarea
şi transmiterea informațiilor
relevante cu privire la construcția şi
funcționarea echipamentelor de lucru
utilizate
3.3.9.Asumarea răspunderii pentru
prevenirea şi reducerea impactului
negativ al activității proprii asupra
mediului
3.3.10.Respectarea termenelor/
timpului de realizare a sarcinilor
Modulul: Asamblări
mecanice din clasa X
Montarea organelor de mașini în 3.4. Organe pentru 2. ASAMBLĂRI Justificare: Integrarea
subansambluri mecanice conducerea și închiderea NEDEMONTABILE cunoștințelor vizând
Cunoștințe: circulaţiei fluidelor conducte și organe pentru
3.I.3.4.Organe pentru conducerea și - conducte (definire, părți 2.2. Asamblări prin sudare de închidere a circulaţiei
închiderea circulaţiei fluidelor componente, materiale de - sudabilitatea metalelor și fluidelor se poate integra în
(definire, părți materiale de execuție, piese fasonate, aliajelor metalice; cadrul modulului Asamblări
fasonate, compensatoare de dilatare, compensatoare de dilatare, - clasificarea îmbinărilor mecanice în conținuturile
asamblarea conductelor, SDV-uri asamblarea conductelor, SDV- sudate; referitoare la asamblări
538
2.
1 2 3 4
necesare asamblării conductelor, uri necesare asamblării - formele și dimensiunile prin sudare. din clasa a X-
controlul asamblării țevilor și conductelor, controlul rosturilor; a. Acestea vor fi
tuburilor, NSSM: la asamblarea asamblării țevilor și tuburilor, - procedee de sudare prin considerate o extindere a
conductelor NSSM la asamblarea topire și prin presiune; conținuturilor din clasa a X-
- organe de închidere a circulaţiei conductelor); - clasificarea procedeelor de a.
fluidelor (condiții impuse acestor - organe de închidere a sudare prin topire; Recomandări: Se
organe, tipuri constructive, montarea circulaţiei fluidelor (condiții - sudarea manuală cu arc recomandă parcurgerea
organelor de închidere a circulaţiei impuse acestor organe, tipuri electric (principiu, electrozi conținuturilor din perioada
fluidelor, SDV-uri necesare la constructive, montarea de sudare, scule, dispozitive învățământului online in
montarea organelor de închidere a organelor de închidere a și utilaje pentru sudare, ritmul parcurgerii materiei
circulaţiei fluidelor, NSSM la circulaţiei fluidelor, SDV-uri parametrii regimului de la clasa a X-a, introducând,
montarea organelor de închidere a necesare la montarea sudare, tehnologia sudării pe parcurs, noțiunile vizând
circulaţiei fluidelor). organelor de închidere a cu arc electric, NSSM la conducte și și organe de
Abilități: circulaţiei fluidelor, NSSM la sudarea manuală cu arc închidere a circulaţiei
3.2.21.Alegerea SDV-urilor necesare montarea organelor de electric); fluidelor. Sugestii
asamblării conductelor închidere a circulaţiei - defectele îmbinărilor metodologice:
3.2.22.Utilizarea SDV-urilor în fluidelor). sudate și remedierea Pentru captarea atenției
vederea asamblării conductelor acestora; elevilor, mai ales în cazul
3.2.23.Asamblarea conductelor - controlul îmbinărilor desfășurării orelor on line,
3.2.24.Verificarea asamblării ţevilor sudate (încercări distructive utilizarea materialelor
şi tuburilor și nedistructive). video disponibile pe
3.2.25.Alegerea SDV-urilor necesare internet constituie o soluție
montării organelor de închidere a eficientă.
539
2.
1 2 3 4
circulaţiei fluidelor Pot fi realizate prezentări
3.2.26.Utilizarea SDV-urilor în ppt, sesiuni video, animații
vederea montării organelor de în care să se propună
închidere a circulaţiei fluidelor abordarea studiilor de caz,
3.2.27.Montarea organelor de a mini proiectelor și a
închidere a circulaţiei fluidelor referatelor, cercetărilor
3.2.28.Utilizarea corectă a propuse elevilor.
vocabularului comun și a celui de Observații: Se va ține cont
specialitate de specificul claselor și de
3.2.29.Comunicarea/Raportarea rezultatele la testele
rezultatelor activității profesionale inițiale, se vor iniția ore de
desfășurate pregătire remediale/de
Atitudini: performanță, acolo unde
3.3.1.Preocuparea pentru există
documentare folosind tehnologia necesități/posibilități în
informației acest sens.
3.3.2.Colaborarea cu membrii echipei
de lucru, în scopul îndeplinirii
sarcinilor de la locul de muncă
3.3.3.Receptivitate pentru
dezvoltarea capacității de a executa
sarcini de lucru sub supraveghere
3.3.4.Asumarea, în cadrul echipei de
540
2.
1 2 3 4
la locul de muncă, a responsabilității
pentru sarcina de lucru primită
3.3.5.Asumarea inițiativei în
locului de muncă
3.3.7.Adoptarea unei atitudini
responsabile fată de protecția
mediului
3.3.8.Preocuparea pentru colectarea
și transmiterea informațiilor
relevante cu privire la construcția și
funcționarea echipamentelor de lucru
utilizate
3.3.9.Asumarea răspunderii pentru
prevenirea şi reducerea impactului
negativ al activității proprii asupra
mediului
3.3.10.Respectarea termenelor/
timpului de realizare a sarcinilor
541
II: TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
Invățământ profesional
Calificările profesionale: Confecționer tâmplărie din aluminiu și mase plastice,
Constructor cuptoare metalurgice, Constructor montator de structuri metalice,
Forjor tratamentist, Frezor-rabotor-mortezor, Furnalist, Lăcătuș mecanic prestări
servicii, Lăcătuș construcții metalice și utilaj tehnologic, Lăcătuș construcții
navale, Lăcătuș construcții structuri aeronave, Laminorist, Marinar, Mașini utilaje
cale și terasamente, Mașinist utilaje portuare, Mecanic aeronave, Mecanic
agregate rotative termoenergetice, Mecanic agricol, mecanic auto, Mecanic de
mecanică fină, Mecanic echipamente hidraulice și pneumatice, Mecanic
echipamente pentru foraj extracție, Mecanic forestier, Mecanic utilaje și instalații
în industrie, Metalurgist neferoase, Modelier, Motorist nave, Operator la extracția
tratarea, transportul și distribuția gazelor, Operator la mașini cu comandă
numerică, Operator sonde, Optician montator optico-mecanică, Oțelar,
Rectificator, Sculer-matrițer, Strungar, Sudor, Tinichigiu vopsitor, Trefilator
trăgător, Tabulator naval, Turnător.
Anul de studiu: a X-a
Modulul vizat: Organe de mașini
Rezultate ale învățării vizate: Montarea organelor de mașini în subansambluri
mecanice
Cunoștințe:
3.1.3.3. Organe de rezemare
- lagăre cu alunecare (rol, clasificare, domenii de utilizare, avantaje și
dezavantaje, elemente constructive, materiale pentru cuzineți, ungerea lagărelor
cu alunecare, tipuri de lubrifianți, montarea și demontarea lagărelor cu
alunecare, SDV-uri necesare montării lagărelor cu alunecare, norme de protecție
a mediului, NSSM la montarea și demontarea lagărelor cu alunecare);
- lagăre cu rostogolire (părți componente, avantaje și dezavantaje, clasificarea
rulmenților, materiale și elemente de tehnologie, tipuri de lubrifianți, ungerea
lagărelor cu rulmenți, etanșarea rulmenților, montarea și demontarea
rulmenților, SDV-uri necesare montării rulmenților, norme de protecție a
mediului, NSSM la montarea și demontarea lagărelor cu rostogolire);
3.I.3.4. Organe pentru conducerea şi închiderea circulaţiei fluidelor
(definire, părți materiale de fasonate, compensatoare de dilatare,
asamblarea conductelor, SDV-uri necesare asamblării conductelor, controlul
asamblării țevilor și tuburilor, NSSM: la asamblarea conductelor
- organe de închidere a circulaţiei fluidelor (condiții impuse acestor organe, tipuri
constructive, montarea organelor de închidere a circulaţiei fluidelor, SDV-uri
necesare la montarea organelor de închidere a circulaţiei fluidelor, NSSM la
montarea organelor de închidere a circulaţiei fluidelor).
Abilități:
33.2.11.Alegerea SDV-urilor necesare montării lagărelor cu alunecare
3.2.16. Alegerea SDV-urilor necesare montării lagărelor cu rostogolire
3.2.28.Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate
542
3.2.29.Comunicarea/Raportarea rezultatelor activității profesionale desfășurate
3.2.21.Alegerea SDV-urilor necesare asamblării conductelor
Atitudini:
3.3.1. Preocuparea pentru documentare folosind tehnologia informației
3. Organe de rezemare
3.3.1. Lagăre cu alunecare (rol, clasificare, domenii de utilizare, avantaje și
a mediului, NSSM la montarea și demontarea lagărelor cu alunecare)
3.3.2. Lagăre cu rostogolire (părți componente, avantaje și dezavantaje,
clasificarea rulmenților, materiale și elemente de tehnologie, tipuri de lubrifianți,
ungerea lagărelor cu rulmenți, etanșarea rulmenților, montarea și demontarea
3.4. Organe pentru conducerea și închiderea circulaţiei fluidelor
- conducte (definire, părți componente, materiale de execuție, piese fasonate,
compensatoare de dilatare, asamblarea conductelor, SDV-uri necesare asamblării
conductelor, controlul asamblării țevilor și tuburilor, NSSM la asamblarea
conductelor);
1. Identificarea organelor de rezemare și a celor pentru conducerea și circulația
fluidelor
2. Precizarea rolului funcțional al lagărelor.
3. Explicarea tipurilor de materiale utilizate în construcția lagărelor.
4. Analiza comparativă a tipurilor de lagăre.
543
Toate subiectele sunt obligatorii

A. 4 puncte
Pentru fiecare dintre cerințele de mai jos (1 – 4) scrieți, pe foaia cu
răspunsuri, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură
variantă de răspuns.
1. Lagărele sunt organe de mașini cu rol de:
a) fixare a arborilor și osiilor;
b) susținere și ghidare a arborilor și osiilor;
c) cuplare a arborilor și osiilor;
d) susținere a penelor.
2. Un avantaj al lagărelor cu alunecare este:
a) au coeficienți de frecare mai mari;
b) utilizează materiale scumpe;
c) amortizează șocurile și vibrațiile;
d) au consum mare de lubrifiant.
3. Un dezavantaj al lagărelor cu rostogolire este:
a) defectarea se produce aproape brusc;
b) frecarea este constantă;
c) randament ridicat;
d) au consum mic de lubrifiant.
4. În imaginea alăturată este reprezentat un robinet:
a) cu cep;
b) cu ventil;
c) cu membrană;
d) cu sertar.
B. 8 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate elementele din care sunt
formate lagărele, iar în coloana B sunt enumerate materialele utilizate pentru
confecționarea lor.
Scrieți, pe foaia cu răsunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi
544
A. Elemente componente ale lagărelor B. Materiale
1. cuzineți a. aluminiu
2. corpuri de rostogolire b. bronzuri pe bază de plumb
3. colivia c. oțel carbon obișnuit
4. bucșa d. oțeluri speciale pentru rulmenți
e. bronzuri
C. 8 puncte
1. Utilizarea rulmenților reduce pierderile prin frecare.
2. Consumul de lubrifiant este mai mare în cazul rulmenților decât în cazul
lagărelor cu alunecare.
3. Colivia rulmentului se poate executa din aliaje de aluminiu.
4. Conductele se pot asambla demontabil cu ajutorul flanșelor.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 4, scrieți, pe foaia cu răspunsuri, cifra

corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că
II.1 Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, informația corectă care completează

spațiile libere:
10 puncte
1. Rulmentul este un organ de mașină care transformă mișcarea de alunecare
dintre corpurile sale de _______1______, în mișcare de rostogolire.
2. Cel mai simplu lagăr de _______2_________ are forma unei bucșe.
3. Îmbinarea conductelor se poate face _________3__________ sau demontabil.
4. Frecarea la lagărele cu ________4_________ apare între corpurile de rulare.
5. Un defect major îl reprezintă _________5_________ conductelor datorită
variațiilor de temperatură.
II.2. Lagărele sunt organe de mașini care, împreună cu fusurile arborilor sau
ale osiilor formează cuple de rotație sau de oscilație.
20 puncte
Răspundeți următoarelor cerințe.

1. Specificați 4 materiale din care se pot confecționa cuzineții.
2. Clasificați din punct de vedere constructiv lagărele cu
alunecare.
3. Identificați elementele componente ale lagărului cu
alunecare notate cu 2 și 3 din figura alăturată.
545
Realizați un eseu cu tema „Lagăre cu rostogolire”, având următoarea structură

de idei.
a. Explicarea denumirii de lagăre cu rostogolire;
b. Clasificarea rulmenților în funcție de forțele
principale pe care le preiau;
c. Identificarea elementelor componente (1,2,3,4)
ale rulmentului din figura alăturată;
d. Precizarea materialelor din care sunt
confecționate elementele identificate la punctul c;
e. Indicarea rolului pe care îl are elementul 4 din
figură;
f. Clasificarea rulmenților în funcție de forma
constructivă a corpurilor de rulare.
A. 4 puncte
1 – b; 2 – c; 3 – a; 4 – b.
B. 8 puncte
1 – b; 2 – d; 3 – c; 4 – e.
C. 8 puncte
1 – A; 2 – F; 3 – A; 4 – A.
II.1 10 puncte
1 – rulare; 2 – alunecare; 3 – nedemontabil; 4 – rulmenți; 5 – dilatarea.
răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct.
546
II.2 20 puncte
1. 8 puncte
Materialele pentru confecționarea cuzineților:
- bronzuri pe bază de plumb;
- bronzuri speciale de aluminiu;
- materiale metalice sinterizate: pulberi de fier, cupru, staniu, plumb, grafit
presate la temperaturi ridicate;
- materiale bimetalice;
- materiale nemetalice: materiale plastice (textolit, poliamide), materiale
ceramice, grafit.
Pentru oricare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru oricare
2. 6 puncte
Din punct de vedere constructiv lagărele cu alunecare pot fi:
- simple: tip bucșă sau realizate prin practicarea unui alezaj direct în corpul
mașinii
- complexe: subansambluri constituite din corp, capac și cuzinet
3. 6 puncte
2 – cuzinet; 3 – corp.

a. 3 puncte
Mișcarea relativă dintre fus și lagăr se realizează prin rostogolirea unor corpuri
interpuse între aceste suprafețe, care intră în compunerea rulmentului.
Pentru răspuns corect și complet se acordă 3 puncte. Pentru răspuns parțial
corect sau incomplet se acordă 1,5 puncte.
b. 6 puncte
- rulmenți radiali - când principala forță pe care o preiau este perpendiculară pe
axa fusului;
- rulmenți axiali - când forța preluată este paralelă cu axa fusului;
- rulmenți radiali - axiali - când forțele preluate sunt și axiale și radiale
547
c. 8 puncte
1 - inel exterior;
2 - inel interior;
3 - corpuri de rulare;
4 - colivie.
d. 6 puncte
- inelele rulmenților se execută din oțel aliat;
- corpurile de rulare se execută din oțeluri aliate de calitate;
- colivia se execută din tablă de oțel presată, materiale neferoase și materiale
nemetalice.
e. 2 puncte
- rolul coliviei este de menținere a corpurilor de rulare la distanțe egale între ele.
Pentru răspuns corect și complet se acordă 2 puncte. Pentru fiecare răspuns
parțial corect sau incomplet se acordă 1 punct.
f. 10 puncte
- rulmenți cu bile;
- rulmenți cu role cilindrice;
- rulmenți cu role conice;
- rulmenți cu role-butoi;
- rulmenți cu ace.
548
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ – ONLINE
pentru platforma de învățare google classrrom

Modulul: Organe de mașini
Rezultate ale învățării vizate: Montarea organelor de mașini în subansambluri

mecanice
Cunoștințe:
3.1.3.3. Organe de rezemare
- lagăre cu alunecare (rol, clasificare, domenii de utilizare, avantaje și
a mediului, NSSM la montarea și demontarea lagărelor cu alunecare);
- lagăre cu rostogolire (părți componente, avantaje și dezavantaje, clasificarea
rulmenților, materiale și elemente de tehnologie, tipuri de lubrifianți, ungerea
lagărelor cu rulmenți, etanșarea rulmenților, montarea și demontarea
3.I.3.4.Organe pentru conducerea şi închiderea circulaţiei fluidelor
(definire, părți materiale de fasonate, compensatoare de dilatare,
asamblarea conductelor, SDV-uri necesare asamblării conductelor, controlul
asamblării țevilor și tuburilor, NSSM: la asamblarea conductelor
Abilități:
549
3.2.28.Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate
3.2.29.Comunicarea/Raportarea rezultatelor activității profesionale desfășurate
3.2.23.Asamblarea conductelor
Atitudini:
3.3.1.Preocuparea pentru documentare folosind tehnologia informației
3.3.8.Preocuparea pentru colectarea şi transmiterea informațiilor relevante cu
privire la construcția şi funcționarea echipamentelor de lucru utilizate
3.3.10.Respectarea termenelor/ timpului de realizare a sarcinilor
3. Organe de rezemare
3.3.1. Lagăre cu alunecare (rol, clasificare, domenii de utilizare, avantaje și
a mediului, NSSM la montarea și demontarea lagărelor cu alunecare)
3.3.2. Lagăre cu rostogolire (părți componente, avantaje și dezavantaje,
clasificarea rulmenților, materiale și elemente de tehnologie, tipuri de lubrifianți,
ungerea lagărelor cu rulmenți, etanșarea rulmenților, montarea și demontarea
3.4. Organe pentru conducerea și închiderea circulaţiei fluidelor
- conducte (definire, părți componente, materiale de execuție, piese fasonate,
compensatoare de dilatare, asamblarea conductelor, SDV-uri necesare asamblării
conductelor, controlul asamblării țevilor și tuburilor, NSSM la asamblarea
conductelor);
1. Identificarea organelor de rezemare și a celor pentru conducerea și circulația
fluidelor
2. Precizarea rolului funcțional al lagărelor.
3. Explicarea tipurilor de materiale utilizate în construcția lagărelor.
4. Analiza comparativă a tipurilor de lagăre.
Elevii și profesorul se loghează pe platforma de învățare google classrrom.

Profesorul lansează un test format din 9 întrebări cu 4 răspunsuri la alegere, din
care elevii aleg o singură variantă corectă.
Elevii conectați pe platformă răspund imediat la întrebări și transmit răspunsurile.
Timp de lucru 20 minute.
550
551
552
553
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 10 puncte.
Profesorul corectează și notează, iar elevii își pot vizualiza punctajele obținute.
554
III. ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE INTEGRATĂ
Modulul: Reprezentarea organelor de mașini
Clasa a IX-a a X-a

URÎ URI 1 - Montarea organelor de mașini în URÎ 5 - Realizarea desenului tehnic
subansambluri mecanice pentru organe de mașini
Cunoștințe: Cunoștințe:
3.1.3.3. Organe de rezemare 5.1.6 Reprezentarea și cotarea
- lagăre cu alunecare (rol, clasificare, lagărelor
domenii de utilizare, avantaje și Abilități:
dezavantaje, elemente constructive, Utilizarea regulilor de reprezentare
materiale pentru cuzineți, ungerea şi cotare a lagărelor pentru
lagărelor cu alunecare, tipuri de întocmirea desenului la scară;
lubrifianți, montarea și demontarea
Atitudini:
lagărelor cu alunecare, SDV-uri necesare
montării lagărelor cu alunecare, norme 5.3.3.Interrelaţionarea în timpul
de protecție a mediului, NSSM la întocmirii desenului la scară a
montarea și demontarea lagărelor cu organelor de mașini;
alunecare); 5.3.12.Respectarea termenelor de
Abilități: realizare a sarcinilor ce le revin în
timpul întocmirii desenului la scară
33.2.11. Alegerea SDV-urilor necesare
a organelor de mașini;
montării lagărelor cu alunecare
5.3.7Asumarea inițiativei în
Atitudini:
rezolvarea unor probleme;
3.3.1.Preocuparea pentru documentare
folosind tehnologia informației
3.3.3.Receptivitate pentru dezvoltarea
capacității de a executa sarcini de lucru
sub supraveghere
Conținuturi 3.3.1. Lagăre cu alunecare (rol, 6.4. Reprezentarea lagărelor:
clasificare, domenii de utilizare, 6.3.1. Reprezentarea și cotarea
555
avantaje și dezavantaje, elemente lagărelor cu alunecare;
constructive, materiale pentru
cuzineți, ungerea lagărelor cu
alunecare, tipuri de lubrifianți,
montarea și demontarea lagărelor cu
alunecare, SDV-uri necesare montării
lagărelor cu alunecare, norme de
protecție a mediului, NSSM la
alunecare);
Tema: Organe de rezemare, Lecția: Lagăre cu alunecare

1. Profesorul prezintă tema lecției.
2. Cadrul didactic propune o discuție despre patine cu rotile și biele pentru a
face legătura cu lagărele cu alunecare.
3. Elevii primesc câte o fișă de documentare cu tema: Lagăre cu alunecare și cu
ajutorul materialelor didactice (bucșe, biele, lagăre complexe, cuzineți) din
laboratorul tehnologic profesorul discută și explică fiecare concept științific.
4. Elevii notează pe caiete ideile principale.
5. Feedback – Completarea fișei de lucru.
6. Tema pentru lecția următoare: Finalizați desenul la scară început în clasă.
Fișa de documentare - Lagăre cu alunecare
1. Forme constructive și materiale

Lagărele de alunecare se caracterizează prin faptul că fusul se sprijină pe o
suprafață cilindrică interioară direct sau prin intermediul unui lubrifiant.
Din punct de vedere constructiv, lagărele cu alunecare sunt:
- simple: tip bucșă, sau realizate prin practicarea unui alezaj în corpul
mașinii;
- complexe – subansambluri constituite din: corp, capac și cuzinet.
a) lagărele cu alunecare simple b) lagărele cu alunecare complexe
Elementele componente ale unui lagăr complex sunt:

- corpul lagărului – are suprafața interioară cilindrică și poate fi executat
dintr-o bucată (ca o bucșă) sau din două bucăți, având un plan de separație
556
diametral pentru a se putea monta pe fusurile intermediare, în acest caz
existând și un capac;
- cuzineți – fixați de corpul lagărului printr-un anumit sistem sau direct prin
turnare în niște canale de formă specială (coadă de rândunică);
- distanțiere de compensare – pentru reglarea lagărului astfel încât să se
compenseze uzura dintre fus și cuzinet;
- șuruburi de strângere a corpului și capacului lagărului.
Cuzineții – sunt repere care realizează contactul fizic
între arbore / osie / fus și lagăr, de care depinde buna
funcționare a lagărului. Se confecționează din materiale
antifricțiune.
Cele mai utilizate materiale antifricțiune sunt:
- bronzuri pe bază de plumb;
- bronzuri speciale de aluminiu;
- materiale metalice sinterizate: pulberi de fier, cupru, staniu, plumb, grafit
presate la temperaturi ridicate;
- materiale bimetalice;
- materiale nemetalice: materiale plastice (textolit, poliamide), materiale
ceramice, grafit.
Avantaje: rezistență la uzare, ungere simplă, construcție simplă, amortizează
șocurile și vibrațiile, funcționare fără zgomot.
Dezavantaje: precizie mică la centrare, ghidare imprecisă.
3. Montarea lagărelor cu alunecare
La lagărele de tip bucșă, asamblarea constă din presarea bucșei în corpul
lagărului, folosindu-se un dorn de ghidare și centrare.
Asamblarea lagărelor complexe necesită o atenție deosebită, pentru a se asigura
jocul necesar dintre cuzinet și fus. Cuzineții se montează cu deosebită atenție în
locașurile lor pentru a se evita montarea lor deplasată, care duce, în timpul
exploatării la deformarea lor. Realizarea jocului necesar între fus și cuzinet,
constă în folosirea adaosurilor introduse între capac și corp. Capacul lagărului se
centrează cu știfturi și se fixează cu ajutorul prezoanelor.
După terminarea asamblării se verifică ungerea.
4. Reprezentarea lagărelor cu alunecare

Cel mai simplu lagăr cu alunecare are forma
unei bucșe.
Reprezentarea bucșelor se face în secțiune,
iar dimensiunile sunt standardizate și se iau din
documentația tehnică.
Reprezentarea unei bucșe

Dimensiuni: l=65 mm; D=80 mm; d=50 mm; t= 4
mm, t= 3 mm; t= 2 mm
557
Fișă de lucru
Pentru fiecare dintre cerințele de mai jos (1 – 5) scrieți, pe foaia cu

răspunsuri, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură
variantă de răspuns.
1. Un material pentru confecționarea cuzineților este:

a) oțel carbon obișnuit;
b) fonta cenușie;
c) bronzuri pe bază de plumb;
d) aluminiu.
2. Un avantaj al lagărelor cu alunecare este:

a) au coeficienți de frecare mai mari;
b) utilizează materiale scumpe;
c) amortizează șocurile și vibrațiile;
d) au consum mare de lubrifiant.
3. Asamblarea lagărelor complexe necesită o atenție deosebită, pentru a se

asigura jocul necesar între:
a) capac și corp;
b) bucșă și lagăr;
c) cuzinet și fus;
d) cuzinet și corp.
4. Lagărele complexe sunt formate din:

a) corp și capac;
b) cuzineți și capac;
c) bucșe;
d) corp, capac și cuzinet.
5. Reprezentarea bucșelor se face:

a) în secțiune;
b) în vedere;
c) în vedere și secțiune;
d) în vedere sau în secțiune.
558
ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE ONLINE

Modulul: Reprezentarea organelor de mașini
Clasa a IX-a a X-a
URÎ URI 1 - Montarea organelor de mașini URÎ 5 - Realizarea desenului
în subansambluri mecanice tehnic pentru organe de mașini
Cunoștințe: Cunoștințe:
3.1.3.3. Organe de rezemare 5.1.6 Reprezentarea și cotarea
- lagăre cu rostogolire:părți organelor de transmitere a
componente, avantaje și dezavantaje, mișcării de rotație și a puterii
clasificarea mecanice – lagăre cu rostogolire
rulmenților, materiale și elemente de Abilități:
tehnologie, montarea și demontarea Utilizarea regulilor de
rulmenților, SDV-uri necesare montării reprezentare şi cotare a
rulmenților, norme de protecție a lagărelor pentru întocmirea
mediului, NSSM la montarea și desenului la scară;
demontarea lagărelor cu rostogolire); Atitudini:
Abilități: 5.3.12.Respectarea termenelor
3.2.28.Utilizarea corectă a de realizare a sarcinilor ce le
vocabularului comun şi a celui de revin în timpul întocmirii
specialitate desenului la scară a organelor de
3.2.29.Comunicarea/Raportarea mașini;
rezultatelor activității profesionale 5.3.7Asumarea inițiativei în
desfășurate rezolvarea unor probleme;
Atitudini:
3.3.1.Preocuparea pentru documentare
folosind tehnologia informației
3.3.5.Asumarea inițiativei în rezolvarea
problemelor specifice locului de muncă
559
Conținuturi 3.3.2. Lagăre cu rostogolire (părți 6.5. Reprezentarea lagărelor:
componente, avantaje și dezavantaje, 6.3.1. Reprezentarea și cotarea
clasificarea rulmenților, materiale și lagărelor cu rostogolire;
elemente de tehnologie, montarea și
demontarea rulmenților, SDV-uri
necesare montării rulmenților, norme
de protecție a mediului, NSSM la
rostogolire.)
Tema lecției: Organe de rezemare - Lagăre cu rostogolire
Activitate online
Transportarea elevului într-o lume virtuală interactivă, unde să exerseze
materia însușită, iar învățarea să devină creativă prin învățarea prin descoperire,
determină creșterea motivării și interesului elevului și utilizarea calculatorului în
mod eficient
Sarcina de lucru
Realizați un miniproiect cu tema Lagăre cu rostogolire cu următoarea structură:
a. Definirea lagărelor cu rostogolire;
b. Părțile componente;
c. Dimensiunile rulmenților;
d. Materiale;
e. Avantaje și dezavantaje
f. Clasificare;
g. Montarea rulmenților;
h. Reprezentarea rulmenților.
Documente puse la dispoziție:
Linkul -https://amigda.ru/cas%C4%83/13089-care-sunt-rulmen%C8%9Bii-de-
rulare.html
Linkul - https://www.youtube.com/watch?v=whymVyX86v8
Linkul -
http://ipt.epractica.ro/fisiere_publice/PH_020_Lectie_Lagarerostogolire_Mecanic
a
Prezentarea PowerPoint: Lagăre cu rostogolire
560
561
562
EXEMPLUL 19
Învățământ profesional
Calificarea profesională Mecanic auto
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul IV - AUTOMOBILE, clasa a X-a
modulul de clasa a X analizat modulelor din clasa a XI-a sugestii metodologice/
analizat) Conţinuturi în care pot fi observații (după caz)
RI doar din perioada COVID corespunzătoare RI doar preluate/integrate
din perioada COVID conținuturile din coloana
2.
1 2 3 4
Modulul analizat: M4 - Automobile
M2 Mentenanța
automobilului, clasa a XI-a,
calificarea Mecanic auto
7.1.5.Sistemele de 2. Diagnosticarea Din tematica aferentă
conducere ale automobilului automobilelor conținutului Diagnosticarea
7.2.1. Localizarea pe ................. automobilelor fac parte și
automobil a componentelor 2.3. Metode și proceduri de temele :
-Metode și mijloace de verificare
și identificarea legăturilor testare a automobilului (în
și testare a sistemelor de direcție
funcționale cu alte 4.Sistemele de conducere mers și în staționare) -Metode și mijloace de verificare
componente. ale automobilului 2.4.Norme de sănătatea și și testare a sistemelor de frânare
7.2.2 Compararea diferitelor securitatea muncii specifice Anterior abordării temelor
variante constructive ale 4.1. Sistemul de direcție 2.5.Aplicații practice: “Metode și mijloace de verificare
componentelor auto din punct 4.2. Sistemul de frânare - utilizarea sistemelor de și testare a sistemelor de
de vedere funcțional,al diagnoză ale automobilului direcție”, “Metode și mijloace
performanțelor , avantajelor, de verificare și testare a
- lucrări practice de
dezavantajelor și domeniilor sistemelor de frânare”,
de utilizare
control,verificare,
localizăm pe automobil
563
7.3.2. Manifestarea interesului măsurare și evaluare a componentele sistemului de
față de evoluțiile tehnologice stării tehnice a unui conducere, identificăm
din domeniul construcției și automobil,conform elementele componente ale
funcționării automobilului, schemelor de diagnosticare acestuia, precizăm rolul
inclusiv prin identificarea unor și procedurilor specifice de funcțional al fiecărui element
repere istorice. component, comparăm variantele
testare; constructive ale sistemulelor de
- aplicații de completare a direcție și frânare din punct de
formularelor specifice cu vedere funcțional, al
informații referitoare la performanțelor , avantajelor,
operațiile realizate și dezavantajelor și domeniilor de
rezultatele testelor utilizare, interpretăm și aplicăm
documentația tehnică specifică
lucrărilor de montare/demontare
a sistemelor de conducere.
Reluarea și consolidarea
cunoștințelor din anul anterior
referitoare la sistemul de
conducere este necesară pentru o
buna valorificare a lor în cadrul
achizițiilor noi, din anul următor.
Este indicată verificarea nivelului
inițial de cunoștințe al elevilor
precum și abilitățile și
aptitudinile acestora care să
reflecte activitatea desfășurată
de elev și să-l sprijine în
activiitatea sa viitoare. Evaluarea
continuă și în perioada de
practică, prin lucrari practice
repartizate fiecărui elev,
principalul scop fiind acela de a
oferi elevului practicant
feedback-ul imediat, pentru
564
verificarea atingerii rezultatelor
învățării specificate în cadrul
modului studiat.
M2 Mentenanța
2. Diagnosticarea Anterior abordării temelor -
7.1. 6. Componentele de automobilelor Metode și mijloace de
susținere și propulsie 5.Componentele de ............................... verificare și testare a cadrului
7.2.1. Localizarea pe susținere și propulsie. 2.3. Metode și proceduri de și caroseriei - Metode și
automobil a componentelor 5.1. Cadrul și testare a automobilului (în mijloace de verificare și
și identificarea legăturilor caroseria mers și în staționare) testare a sistemelor de
funcționale cu alte 5.2. Sistemul de 2.4.Norme de sănătatea și propulsie
componente. propulsie. securitatea muncii specifice -Metode și mijloace de
7.2.2. Compararea diferitelor 5.3. Suspensia 2.5.Aplicații practice: verificare și testare a
variante constructive ale automobilului - utilizarea sistemelor de suspensiei, localizăm
componentelor auto din punct diagnoză ale componentele de susținere și
de vedere funcțional,al automobilului propulsie ale automobilului,
performanțelor, avantajelor,
- lucrări practice de identificăm părțile
dezavantajelor și domeniilor
control,verificare, componente ale acestora,
de utilizare
7.3.2. Manifestarea interesului măsurare și evaluare a precizăm rolul funcțional al
față de evoluțiile tehnologice stării tehnice a unui fiecărui element component,
din domeniul construcției și automobil,conform comparăm variantele
funcționării automobilului, schemelor de constructive ale
inclusiv prin identificarea unor diagnosticare și componentelor de susținere și
repere istorice. procedurilor specifice de propulsie din punct de vedere
testare; funcțional, al performanțelor,
- aplicații de completare a avantajelor, dezavantajelor și
formularelor specifice cu domeniilor de utilizare,
informații referitoare la interpretăm și aplicăm
operațiile realizate și documentația tehnică specifică
rezultatele testelor lucrărilor de
565
montare/demontare a
componentelor de susținere și
propulsive.
Reluarea și consolidarea
cunoștințelor din anul anterior
referitoare la componentele de
susținere și propulsie este
necesară pentru o buna
valorificare a lor în cadrul
achizițiilor noi din anul următor.
Este indicată verificarea nivelului
precum și abilitățile și
aptitudinile acestora care să
reflecte activitatea desfășurată
de elev și să-l sprijine în
activiitatea sa viitoare. Evaluarea
practică, prin lucrari practice
repartizate fiecărui elev,
dobândirea rezultatelor învățării
specificate în cadrul acestui
modul.
M2 Mentenanța
2. Diagnosticarea Anterior abordării temelor -
7.1.7.Echipamentul electric automobilelor Metode și mijloace de
al automobilului .................. verificare și testare a
7.2.1.Localizarea pe 6. Echipamentul electric 2.3. Metode și proceduri de sistemelor de alimentare cu
566
automobil a componentelor al automobilului testare a automobilului (în energie electrică
și identificarea legăturilor mers și în staționare) -Metode și mijloace de
funcționale cu alte 6.1. Instalații de iluminare 2.4.Norme de sănătatea și verificare și testare a
componente. și de semnalizare securitatea muncii specifice instalațiilor de iluminae și de
7.2.2 Compararea diferitelor 6.2. Sistemele de 2.5.Aplicații practice: semnalizare
variante constructive ale masurare,informare și - utilizarea sistemelor de -Metode și mijloace de
componentelor auto din punct semnalizare de la bordul diagnoză ale verificare și testare a
de vedere funcțional,al automobilelor automobilului tabloului de bord
performanțelor , avantajelor, -Metode și mijloace de verificare
6.3. Instalații electrice - lucrări practice de
dezavantajelor și domeniilor și testare a instalațiilor electrice,
auxiliare(climatizare și control,verificare,
de utilizare localizăm pe automobil
7.3.2. Manifestarea interesului confort,receptive radio – măsurare și evaluare a
tv,siguranța circulației stării tehnice a unui componentele echipamentul
față de evoluțiile tehnologice electric al automobilului,
din domeniul construcției și ,antifurt) automobil,conform
identificăm elementele
funcționării automobilului, schemelor de componente ale acestuia,
inclusiv prin identificarea unor diagnosticare și precizăm rolul funcțional al
repere istorice. procedurilor. fiecărui element component,
comparăm variantele constructive
ale echipamentelor electrice din
 Metode și mijloace de punct de vedere funcțional, al
verificare și testare a performanțelor , avantajelor,
echipamentului dezavantajelor și domeniilor de
electric al utilizare, interpretăm și aplicăm
automobilului documentația tehnică specifică
lucrărilor de montare/demontare
-Metode și mijloace de
a echipamentului electric
verificare și testare a Reluarea și consolidarea
sistemelor de alimentare cu cunoștințelor din anul anterior
energie electrică referitoare la echipamentul
-Metode și mijloace de electric este necesară pentru o
verificare și testare a buna valorificare a lor în cadrul
instalațiilor de iluminae și achizițiilor noi din anul următor.
de semnalizare Este indicată verificarea nivelului
567
-Metode și mijloace de precum și abilitățile și
verificare și testare a aptitudinile acestora care să
tabloului de bord reflecte activitatea desfășurată
-Metode și mijloace de de elev și să-l sprijine în
verificare și testare a activiitatea sa viitoare. Evaluarea
instalațiilor electrice practică, prin lucrari practice
auxiliare repartizate fiecărui elev,
verificarea atingerii rezultatelor
învățării specificate în cadrul
modului studiat.
568

clasa a XI-a
Modulul vizat: Automobile
Modalitatea de aplicare: la clasa/ laborator tehnologic
URÎ 7: Pregătirea automobilului ptr. exploatare


7.1.5.Sistemele de conducere 7.2.1. Localizarea pe 7.3.2.Manifestarea
ale automobilului automobil a componentelor și interesului față de
7.1. 6. Componentele de identificarea legăturilor evoluțiile tehnologice din
susținere și propulsie funcționale cu alte domeniul construcției și
componente.
7.1.7. Echipamentul electric al funcționării automobilului,
7.2.2 Compararea diferitelor
automobilului inclusiv prin identificarea
variante constructive ale
componentelor auto din punct unor repere istorice
de vedere funcțional,al
performanțelor, avantajelor,
dezavantajelor și domeniilor
de utilizare

1. Definirea rolului funcţional al sistemului de direcție, sistemului de frânare,
componentelor de susținere și propulsie și a componentelor echipamentului
electric al automobilului.
2. Identificarea componentelor sistemului de direcție, ale sistemului de frânare,
3. Precizarea construcţiei şi principiului de funcţionare a sistemului de direcție,
sistemului de frânare, componentelor de susținere și propulsie și a componentelor
echipamentului electric al automobilului.
4. Compară variantele constructive ale sistemului de direcție, sistemului de frânare,
5. Analizarea prescripțiilor privind exploatarea sistemului de direcție, sistemului
de frânare, componentelor de susținere și propulsie și a componentelor
echipamentului electric al automobilului
569

A. Scrieți pe foaia cu răspunsuri, litera corespunzătoare răspunsului corect: 10 puncte
6. Sistemul de direcție servește la :

a) păstrarea sau modificarea direcţiei de deplasare a autovehiculului;
b) deplasarea necomandată de conducătorul auto;
c) schimbarea direcției de mers în raport cu planul transversal al automobilului;
d) menținerea constantă a vitezei automobilului.
7. Părțile componente ale suspensiei automobilului sunt:

a) cilindrii de frână;
b) roțile;
c) amortizoarele;
d) pivoții.
8. După forma pieselor care produc frânarea, avem :

a) frână de staționare;
b) frână cu discuri;
c) frână de serviciu;
d) dispozitiv de încetinire.
9. Janta este partea roții pe care se monteaza :

a) pneul;
b) segmenții;
c) lanțul;
d) etrierul.
10. Sursele de energie ale echipamentului electric al automobilelor sunt:

a) bobina de inducție;
b) demarorul;
c) bateria de acumulaoare și generatorul de curent;
d) aparate de climatizare și confort.
B. 10
puncte
Realizați corespondența între elementele din coloana A (numere) cu
elementele din coloana B (litere):
Coloana A Coloana B
1. Sistemul de direcție a. tambur
2. Frâna cu saboți b. aripă față
3. Caroserie autoportantă de autoturism c. talon
570
4. Pneu d. trapezul de direcție
5. Alternator e. bujia
f. perii colectoare
C. 10 puncte
Transcrieți pe foaia cu răspunsuri, litera corespunzătoare fiecărui enunţ și
notați în dreptul ei litera A dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi litera F
dacă apreciaţi că enunţul este fals.
1. Maniabilitatea unui automobil reprezintă capacitatea acestuia de a se
deplasa în direcția comandată de conducătorul auto.
2. Acționarea pneumatică utilizează pentru frânare energia lichidului
comprimat.
3. Virajul unui autovehicul este considerat corect dacă roţile directoare
rulează fără alunecări laterale
4. Echilibrarea roților conduce la o uzură anormală a anvelopei și a
rulmenților.
5. Semnalizatorul de viraj folosește lumina intermitentă comandată de un
releu special.
II. 1. Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere.
(10 puncte)
a) Eficiența frănelor se verifică masurându-se spatiul de … (1)……….a automobilului

pentru anumite viteze inițiale.
b) Turometrul indică numărul de rotații ale arborelui … (2)….......
c) Farurile reprezintă sursa principală de …… (3)……………… exterioară.
d) Arcurile elicoidale se execută din bare de oțel înfașurate după o ……… (4)…………….
e) Unghiul de cădere sau de carosaj reprezintă înclinarea roții față de planul ………
(5)……….
II. 2. Răspundeţi pe scurt, pe foaia cu răspunsuri, la următoarele întrebări:

10 puncte
a) Definiţi rolul echipamentului electric în funcţionarea automobilului.
b) Enumeraţi cauzele care conduc la blocarea roților în timpul deplasării sau
după efectuarea frânării, chiar după ce a fost eliberată pedala de frână.
c) Unde este montată valva cu ventil la pneul fără camera de aer?
d) Definiţi rolul caroseriei.
e) De ce becurile lămpilor de poziție au două filamente?
II.3. Analizaţi cu atenţie figura de mai jos şi răspundeţi următoarelor cerinţe:

10 puncte
a. Denumiți sistemul automobilului prezentat în desenul de mai jos.
b. Precizați denumirile elementelor numerotate cu 1, 2, 3, 4, componente din
sistemul automobilului prezentat în desenul de mai jos.
571
SUBIECTUL III 30
puncte
Elaborați un eseu cu titlul: „Bateria de acumulatoare cu plăci de plumb - sursă de

energie electrică auto”, după următoarea structură:
a. Definirea rolului funcțional al bateriei de acumulatoare;
b. Descrierea principiului de funcționare al bateriei de acumulatoare ;
c. Specificarea celor trei caracteristici ale bateriilor de acumulatoare;
d. Enumerarea elementelor componente ale bateriilor de acumulatoare
(minim șapte).
e. Precizarea valorii densității electrolitului pentru bateria de acumulatoare
complet încărcată.
572
 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Se acordă 10 puncte din oficiu.
SUBIECTUL I 30 PUNCTE
A. 10p
1-a; 2-c; 3-b; 4-a; 5-c;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 2 puncte. (2px5=10p)
B. 10 p
1-d; 2-a; 3-b; 4-c; 5-f;
Pentru fiecare asociere corectă se acordă 2 puncte. (2px5=10p)
C. 10 p
1-A; 2-F; 3-A; 4-F; 5-A;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 2puncte. (2px5=10p)
SUBIECTUL II 30 PUNCTE
II .1 10 puncte
1. oprire
2. cotit (motor)
3. iluminare
4. elice (spirală)
5.vertical
Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă 2 puncte. (2px5=10p)
Pentru fiecare răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct.
(1px5=5p)
II .2
10 puncte
a) 2p
Echipamentul electric asigură alimentarea cu energie electrică a aparatelor
electrice atât în timpul deplasării automobilelor cât și la staționare.
b) 2p
- înțepenirea sau griparea pistonului cilindrului uneia sau mai multor roți
- ovalizarea tamburelor de frână
- înfundarea racordului flexibil
- deteriorarea sau slăbirea arcului saboților
c) 2p
La pneurile fără camera de aer, valva cu ventil se montează direct pe jantă.
573
d) 2p
Caroseria este partea superioară (suprastructura) a automobilului amenajată ptr.
transportul persoanelor, al încărcăturii utile sau pentru instalarea diferitelor
utilaje.
e) 2p
Becurile lămpilor de poziție au două filament ptr. că sunt montate împreună cu
lămpile indicatoare de viraj.
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. (2px5=10p)

(1px5=5p)
II .3 10p
a) 2p
-sistemul de direcție
b) 8p
1-volan,
2-ax volan,
3- casetă de direcție,
4- bielete de direcție
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. (2px5=10p)

(1px5=5p)
Subiectul. III. Total: 30 puncte
a) 6p
Bateria de acumulatoare are rolul de a alimenta echipamentul electric de
pornire al motorului și consumatorii electrici ai automobilului când motorul
este oprit, sau când consumul de energie electrică este mare, depășind
puterea generatorului de curent.
Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă 5 puncte.
Pentru fiecare răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 3 puncte.
Pentru utilizarea corectă a limbajului de specialitate se acordă 1punct.
b) 6p
Bateria de acumulatoare primeșt energia electrică de la generatorul de
curent, pe care o înmagazinează sub formă de energie chimică, în procesul
de încărcare și o debitează apoi sub formă de curent electric, în procesul
de descărcare.
Pentru fiecare răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 3 puncte.
574
c) 6p
-tensiunea la borne
-capacitatea electrică
-randamentul
Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă câte 2 puncte. (2px3=6p)
(1px3=3p)
d) 8p
– bac (compartimente)
- electrolit (acid sulfuric+apă distilată)
- electrozi (plăci de plumb)
- separatoare izolante,
- punţi de legătură,
- borne
-bușon
Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă 1 punct. (1px7=7p)
Pentru fiecare răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 0,5 puncte.
(0,5px7=3,5p)
e) 4p
La bateriile de acumulatoare complet încărcate, densitatea electrolitului
recomandată este de 1,285 g/cm3 vara și 1,3 g/cm3 iarna.
Pentru fiecare răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 1 punct.
III. EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Modulul “Mentenanța automobilului“ clasa a XI-a, învățământ profesional,

calificarea Mecanic auto are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment
al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Se recomandă abordarea
instruirii centrată pe elev. Metodele activ-participative sunt extrem de eficiente în
predarea lecţiilor la disciplinele tehnice, prezentând numeroase valenţe formative.
Dintre acestea, metoda mozaicului poate fi aplicată, mai ales, în predarea disciplinelor
tehnice, cum ar fi Automobile, Mentenanța automobilului, clasa a X-a şi a XI-a, Mecanic
auto, învățământ profesional, unde se discută despre construcția și funcționarea
automobilului, simptome de funcţionare defectuoasă sau nefuncţionare a echipamentelor
automobilului, proceduri de testare şi diagnosticare avansată (asistată de calculator) a
acestora.
Metoda mozaicului prezintă multe avantaje. Elevii îşi asumă responsabilitatea
sarcinilor de îndeplinit, comunică cu ceilalţi în rezolvarea sarcinilor, se încurajează şi se
sprijină reciproc. Această tehnică are ca scop învăţarea prin cooperare, în grupuri mici, a
unor conţinuturi variate. Utilizarea acestei metode are multe avantaje pentru elevi. Ei
sunt puşi în situaţia să descifreze singuri mesajele existente într-un text, să le organizeze
într-o formă accesibilă colegilor şi să le prezinte acestora. Elevii învaţă să colaboreze
pentru ca toţi membrii grupului să reuşească să înveţe şi să realizeze obiectivele propuse
575
de profesor. Pentru dezvoltarea personalităţii elevilor este valoroasă asumarea
responsabilităţii individuale, dar şi a celei de grup. Dialogul între elevi este important,
deoarece dispare teama de a pune întrebări şi de a răspunde la ele.
Pentru exemplificare se va detalia scenariul unei lecţii de laborator tehnologic de la

modulul M2 Mentenanța automobilului, clasa a XI-a, Mecanic auto, învățământ
profesional.
Tema: Verificarea geometriei roţilor de direcţie

Modulul: M2 Mentenanța automobilelor

URÎ 7: Pregătirea automobilului ptr. exploatare
URÎ 8: Întreținerea și repararea automobilului

7.1.5.Sistemele de conducere ale 7.2.1. Localizarea pe 7.3.2.Manifestarea
automobilului automobil a componentelor și interesului față de evoluțiile
8.1.2.Sisteme de diagnoză din identificarea legăturilor tehnologice din domeniul
construcția automobilului funcționale cu alte construcției și funcționării
8.1.4.Mijloace utilizate la componente. automobilului, inclusiv prin
controlul tehnic și de identificare 7.2.2 Compararea diferitelor identificarea unor repere
a anomaliilor în funcționarea variante constructive ale istorice
automobilelor componentelor auto din punct 8.3.2. Colaborarea eficientă
8.1.5.Metode și proceduri de de vedere funcțional, al cu ceilalți angajați
testare a automobilului performanțelor, avantajelor, 8.3.3. Respectarea
dezavantajelor și domeniilor procedurilor interne privind
de utilizare controlul stării tehnice a
8.2.4.Utilizarea sistemelor de automobilului, stabilirea
diagnoză ale automobilului unui diagnostic, propunerea
8.2.5. Culegerea și utilizarea intervențiilor necesare și
datelor tehnice necesare completarea documentelor
pentru evaluarea sumară a specifice.
defectelor 8.3.4.Asumarea și
8.2.6.Utilizarea corectă a menținerea unui
mijloacelor tehnice pentru comportament responsabil
controlul stării tehnice a față de:
automobilelor -îndeplinirea sarcinilor
8.2.7.Executarea operațiilor -utilizarea corectă a
de control, verificare și mijloacelor de lucru
procedurilor specifice de -respectarea normelor de
testare a automobilului securitate/calitate
8.2.8.Completarea fișei de -utilizarea rațională a
lucru resurselor
Scopul lecţiei: Dobândirea rezultatelor învățăriir necesare executării operației de

verificare și reglare a unghiurilor roților de direcție și pivoților (geometriei
direcţiei)
576
Obiectivele vizate:
Elevul trebuie să:
 definească rolul funcţional al sistemului de direcție ;
 identifice și să denumească elementele componente ale sistemului de direcție;
 precizeze unghiurile de așezare ale roților și pivoților;
 compară variantele constructive ale sistemului de direcție;
 explice modul de lucru privind verificarea și reglarea unghiurilor roților de
direcție și pivoților (geometriei direcţiei);
 interpreteze rezultatele obținute
 își formeze atitudinea de preocupare pentru documentare folosind tehnologia
informației.
1. Formarea grupurilor cooperative și distribuirea materialelor de lucru
Pregătirea, de către profesor, a materialului de studiu cu tema: Verificarea geometriei

roţilor de direcţie
 Profesorul realizează o fișă-expert în care trece cele 6 subteme, fișă care va fi
oferită fiecărei echipe de studiu. Cele 6 subteme propuse sunt:
 Rolul funcţional al sistemului de direcție și virajul automobilelor

 Stabilizarea roților de direcție
 Părțile componente și clasificarea sistemelor de direcție
 Mecanismul de acționare a direcției
 Transmisia direcției
 Verificarea și reglarea unghiurilor roților de direcție și pivoților (geometriei
direcţiei)
 Elevii sunt împărțiți în grupuri cooperative de câte 4, fiecărui membru al unui

grup cooperativ fiindu-i repartizată una din subtemele de mai sus pe care trebuie
să o studieze.
2. Formarea grupurilor de experți și pregătirea prezentărilor

 Membrii grupului cooperativ devin experți pe subtema care le-a fost repartizată
(sau și-au ales-o), pe care urmează să o studieze/analizeze/prezinte.
 Fiecare grup de experți se focalizează pe subtema de studiat. În cadrul grupului
experții conlucrează pentru înțelegerea tuturor aspectelor subtemei, participă
activ, se implică în realizarea sarcinilor de învățare.
3. Realizarea prezentărilor (predarea) și verificarea rezultatelor învățării.

 După ce fiecare grupă de experți își realizează sarcinile sub îndrumarea
profesorului, se refac grupurile cooperative. Fiecare elev din grup, “expert” în
câte o subtemă, o va prezenta,”preda” întregului grup.
4. Evaluarea
 Profesorul va solicita elevilor un eseu structurat cu tema “Verificarea
geometriei roţilor de direcţie”, precizând structura de idei a eseului
(sunt prevazute extinderi si activitati suplimentare).
 Profesorul poate evalua, pe baza unei Fișe de observare, atitudinea
elevilor pe parcursul derulării activității conform unei scale de clasificare.
577
Fișă de observare a atitudinii elevului
Criteriul de observare Calificativ

1.Respectarea procedurilor de lucru FB B S NS
2.Colaborarea cu membrii echipei de lucru,

în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul
de muncă
3.Asumarea inițiativei în rezolvarea unor
probleme
4.Asumarea în cadrul echipei de la locul de
muncă, a responsabilității pentru sarcina de
lucru primită
5.Atitudinea față decolegi și cadrul didactic
Fișă expert 2: Stabilizarea roților de direcție
În imaginea de mai jos sunt prezentate mărimile geometrice pentru

amplasarea în spaţiu a roţilor de direcţie şi a pivoţilor lor.
Fig. 1 Unghiurile de stabilizare ale roților de direcție și pivoților.
În scopul asigurării unei bune ţinute de drum a automobilului, roţile de

direcţie se stabilizează. Prin stabilizarea roţilor de direcţie se înţelege
capacitatea lor de a-şi menţine direcţia la mersul în linie dreaptă şi de a reveni în
această poziţie, după ce au fost bracate sau deviate sub influenţa unor forţe
perturbatoare. Dintre măsurile constructive, care dau naştere la momentele de
stabilizare, unghiurile de aşezare a roţilor şi pivoţilor au rolul cel mai important.
În acest scop, roţile de direcţie şi pivoţii fuzetelor prezintă anumite unghiuri în
raport cu planul longitudinal şi transversal al automobilului.
Sarcini de lucru:
1. Denumiți unghiurile de stabilizare ale roților de direcție și pivoților.
2. Definiți unghiurile de stabilizare ale roților de direcție și pivoților.
3. Explicați noțiunea de geometria direcției
4. Precizați situațiile care determină efectuarea geometriei direcției
Notă:
Pentru consolidarea cunoștințelor se poate accesa link-ul
https://www.youtube.com/watch?v=0_fmtIsD8b8, fiind o metodă suplimentară de
fixare a rezultatelor învățării și de capatare a altelor noi pentru elevii care
578
desfăsoară activitatea de învățare de mai sus (Verificarea geometriei roţilor de
directive, la subtema “Stabilizarea roților de direcție”). Utilizați-le!
Fișă expert 6: Verificarea și reglarea unghiurilor roților de direcție și pivoților

(geometria roților)
În timpul exploatării automobilului, datorită loviturilor și uzărilor

sistemului de rulare, a punților și a suspensiilor, geometria roților se modifică.
Pentru o exploatare normală, caracterizată prin securitate și economicitate,
periodic, se verifică și se reglează geometria roților de direcție într-un service
auto specializat în acest sens, doar cu aparatură de specialitate cu tehnologie 3D
astfel încât procesul să fie precis și ușor de realizat.
În funcție de procedeul după care se efectuează măsurătorile sistemele de diagnosticare
a geometriei direcției unui autovehicul pot fi clasificate astfel:
 sisteme mecanice de măsurare;
 sisteme optice de măsurare;
 sisteme electronice de măsurare(permit testarea ambelor punți)
Standul 3D Hunter, din figura de mai jos, necesită un timp de pregatire și de măsurare
redus și se bazează pe tehnologia 3D pentru reglarea geometriei roților.
579
Sarcini de lucru:
1. Enumerați elementele componete ale standului din imaginea de mai sus
2. Prezentați modul de lucru pentru realizarea reglării geometriei roților cu
standul 3D Hunter
3. Găsiți căteva din beneficiile reglării corecte a geometriei roților.
Notă: pentru o mai bună înțelegere a importanței geometriei direcției,

accesați următoarea adresă:
Pentru consolidarea cunoștințelor se pot accesa link-urile

https://www.youtube.com/watch?v=jKUmHjuQ3uk;https://www.youtube.com/w
atch?v=HCBDDbBCZHg, fiind o metodă suplimentară de fixare a rezultatelor
învățării și de capatare a altelor noi pentru elevii care desfăsoară activitatea de
învățare de mai sus (Verificarea geometriei roţilor de directive). Utilizați-le!
580
IV. EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE ONLINE
Suntem la început de învățare online, important este că dorim să

continuăm învățarea și acum ni se deschid noi frontiere. Conducerea fiecărei
școli trebuie să coordoneze organizarea școlii online și profesorii să comunice
cu fiecare clasă în parte, în grupuri de mesagerie instantă organizate în
prealabil. Tot acest context înseamnă mai mult timp de pregătire și un efort
mai mare de coordonare pentru profesori. Cel mai popular instrument de
colaborare online cu aplicații care acoperă toate nevoile de comunicare și
colaborare online este Google. Pentru a accesa gratuit Suita Google for
Education, e nevoie ca școala să aibă un domeniu și să se înregistreze cu un
cont G Suite for Education. Un singur administrator poate crea acest cont de
unde poate crea adrese de email tuturor utilizatorilor pentru acel domeniu
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, sunt
necesare trei tipuri de resurse:
 O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii (Zoom și
Google Meet, cu sugestii de alternative unde procesul de a crea o întâlnire
online e similar și accesul e gratuit).
 Aplicații sau platforme de colaborare online, care facilitează schimbul de
documente, teste sau teme pentru acasă, între profesori și elevi și
înregistrează o evidență a acestora, care permite și feedback din partea
profesorului, sei recomandă Google Classroom.
 Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse
deja existente sub formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri se pot
folosi atât în timpul lecțiilor live, cât și ca teme de lucru pentru acasă.
I. Soluții pentru interacțiunea în timp real - ZOOM
Zoom este una dintre cele mai folosite platforme de întâlniri video care de curând
a eliminat limita de 40 de minute per întâlnire pentru conturile gratuite create în
țările afectate de Coronavirus. Ea permite crearea gratuită a unor întâlniri online
(meetings) unde puteți invita până la 100 de participanți prin intermediul unui link.
Pentru a beneficia de eliminarea limitei de 40 de minute, trebuie să vă înscrieți cu
emailul școlii aici, nu cu contul personal, iar toți cei care își creează conturi pe Zoom
folosind adresa școlii vor putea organiza întâlniri din conturile lor. Elevii nu au nevoie
de niciun cont, ci trebuie doar să acceseze linkul primit, să descarce aplicația Zoom
pe calculator sau mobil și să se conecteze cu un microfon și sau/webcam. Atunci vor
intra într-o întâlnire online unde pot comunica prin mesaje pe chat cu profesorul, pot
vedea ce le împărtășește profesorul de pe ecranul său (opțiunea share screen), se pot
vedea și auzi reciproc dacă au microfoane și camere web instalate pe aparatul pe
care îl folosesc.
Pașii pentru a crea întâlniri prin Zoom:
1. Intrați pe platforma Zoom și creați un cont folosind o adresă de e-mail și o parolă.

2. După ce completați numele de profil, puteți crea o întâlnire de la opțiunea
Meetings -> Schedule a meeting.
3. Datele întâlnirii (titlul, descrierea, data și ora începerii, durata, iar apoi aveți
mai multe opțiuni, cum ar fi să stabiliți dacă e o întâlnire recurentă, dacă adăugați o
parolă de intrare – vă recomandăm să debifați acea opțiune, dacă participanții intră
cu audio oprit etc.).
581
4. După ce salvați întâlnirea, veți regăsi în secțiunea Meetings această întâlnire,
accesați-o pentru a descoperi link-ul pe care îl puteți copia și trimite elevilor pe
canalul de comunicare cu ei.
Pentru a accesa întâlnirea, elevii trebuie să acceseze link-ul primit:
1. Va apărea o fereastră care îi invită să deschidă aplicația. Trebuie să dea click pe
Open Zoom.us
2. Se va deschide aplicația și pot accesa întâlnirea apăsând Join with Audio.
Puteți porni întâlnirea din contul de Zoom, accesând opțiunea Start Meeting.Atunci
se va deschide fereastra unde puteți gestiona participanții, puteți porni camera web
și sunetul, puteți împărtăși ecranul și modera chat-ul.
II. Google Meet
Este o aplicație din suita Google (for Education sau Enterprise) pe care o
puteți accesa doar dacă aveți un cont de organizație (școală sau companie, de tip
[email protected]).
Meet este aplicația Google similară cu Skype de la Microsoft – o platformă de
comunicare instant prin video și chat, unde puteți crea un link de întâlnire, iar
participanții trebuie doar să-l acceseze, fără să aibă vreun cont, pentru a putea intra
în sesiunea online. Meet acceptă până la 100 participanți gratuit și oferă aceleași
opțiuni ca și întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu participanții cu video, microfon și
prin chat, partajarea ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți
participanți, împărtășirea de alte link-uri prin chat.
Pentru a participa la întâlnire, elevii trebuie să acceseze link-ul fie de pe laptop (din
browserul Google Chrome), fie de pe mobil (aplicația Hangouts Meet de la Google) și
să aibă activate microfonul și/sau camera web.
III. Aplicații sau platforme de colaborare online
Dincolo de întâlnirea live, pentru a oferi elevilor materiale extra, teme pentru
acasă și să le urmăriți progresul se recomandă platforme care permit colaborarea
între profesori și elevi, dincolo de ore, se numără Google Classroom, Edmodo,
ClassDojo sau EasyClass.
Google Classroom
Acest serviciu este inclus în Google Suite for Education, pentru care orice
școală se poate înscrie gratuit. Dacă școala dumneavoastră nu are această opțiune,
puteți folosi Google Classroom și de pe contul Gmail personal. Dacă alegeți opțiunea
de a folosi Classroom de pe contul personal și elevii vor avea nevoie de conturi
Google pentru a putea accesa clasa online.
Pașii pentru a crea o clasă virtuală:

-Accesați classroom.google.com.
-Apăsați butonul +, aflat în dreapta sus, pentru a crea o clasă nouă.
-Adăugați informații legate de clasă: numele, așa cum vreți să le apară elevilor când
deschid Google Classroom, secțiunea, materia și sala (opționale).
-Odată creată clasa, elevii pot începe să se înscrie în două moduri:
-După ce se loghează în Google Classroom, apasă butonul + și se alătura clasei prin
introducerea codului primit de la profesor (acesta se găsește sub numele clasei,
apăsând [] îl puteți vedea mărit pe ecran).
-Profesorii pot invita elevii prin email. Pentru a face acest lucru, apăsați tab -ul
People și apoi Invite Students pentru a introduce adresele de email ale elevilor
-Folosind butonul Create, se pot încărca materiale, se pot posta teme sau se pot
crea teste/întrebări.
582
Temele sunt ușor de postat și se particularizează prin titlu, o des criere și un termen
limită. În plus, se pot atașa fișiere precum: imagini, ghiduri sau filmulețe de pe
YouTube. Profesorul poate evalua ulterior temele, poate pune note și adăuga
comentarii pentru fiecare elev.Pentru ca elevii să urce teme sau alte fișiere, e
nevoie să aibă un cont de Google, la rândul lor.
Lecția online înregistrată respectă câteva reguli:
 oferă de la început o hartă a conținutului care va fi prezentat, astfel încât
elevii șă stie la ce să se aștepte
 materia este împarțită în segmente scurte,urmate de întrebări și teme de
reflecție pentru elevi, care îi ajută pe copii să facă deducții și să înțeleagă
materia
 includ materiale vizuale ( scheme, fotografii relevante, grafice etc.) care
sprijină înțelegerea noțiunilor noi
Avantajul lecțiilor înregistrate dinainte este că profesorul va avea un mare control
asupra conținutului și asupra felului în care acesta este prezentat, rezultând o
calitate mai bună a materialului.
În aplicația Google.Classroom (inițiată de școală) se pot crea cururi pentru
fiecare disciplină din planul de învățământ (încadrare). Invitațiile pentru fiecare
curs au fost trimise fiecărui elev în adresa de Gmail. Odată acceptată invitația,
cursurile se vor regăsi de fiecare dată când elevii deschid aplicația din contul de
gmail. Fiecare “temă” din aplicație reprezintă o unitate de învățare. Acolo încarc
fișe de lucru, prezentări ppt, link-uri către prezentări video, chestionare și o
evaluare sumativă. Elevii vor studia aceste resurse, în limita posibilităților și a
resurselor materiale de care dispun și vor încărca la fiecare temă ce doresc: fie
evaluarea sumativă, o fișă lucrată, un filmuleț, un link sau o poză. Temele
(activitățile de învățare asincron) au ca termen de predare data când se termină
acea unitate de învățare.
Dacă se folosesc Google Classroom, Google Meet, Zoom (lecțiile live), profesorul
poate include în prezentarea lui și prezentările Power Point.
Tema -Metode și mijloace de verificare și testare a sistemelor de frânare

Modulul: M2 Mentenanța automobilelor

7.1.5.Sistemele de conducere ale 7.2.1. Localizarea pe 7.3.2.Manifestarea
automobilului automobil a componentelor și interesului față de evoluțiile
8.1.2.Sisteme de diagnoză din identificarea legăturilor tehnologice din domeniul
construcția automobilului funcționale cu alte construcției și funcționării
8.1.4.Mijloace utilizate la componente. automobilului, inclusiv prin
controlul tehnic și de identificare 7.2.2 Compararea diferitelor identificarea unor repere
a anomaliilor în funcționarea variante constructive ale istorice
automobilelor componentelor auto din punct 8.3.2. Colaborarea eficientă
8.1.5.Metode și proceduri de de vedere funcțional, al cu ceilalți angajați
testare a automobilului performanțelor, avantajelor, 8.3.3. Respectarea
583
dezavantajelor și domeniilor procedurilor interne privind
de utilizare controlul stării tehnice a
8.2.4.Utilizarea sistemelor de automobilului, stabilirea
diagnoză ale automobilului unui diagnostic, propunerea
8.2.5. Culegerea și utilizarea intervențiilor necesare și
datelor tehnice necesare completarea documentelor
pentru evaluarea sumară a specifice.
defectelor 8.3.4.Asumarea și
8.2.6.Utilizarea corectă a menținerea unui
mijloacelor tehnice pentru comportament responsabil
controlul stării tehnice a față de:
automobilelor -îndeplinirea sarcinilor
8.2.7.Executarea operațiilor -utilizarea corectă a
de control, verificare și mijloacelor de lucru
procedurilor specifice de -respectarea normelor de
testare a automobilului securitate/calitate
8.2.8.Completarea fișei de -utilizarea rațională a
lucru resurselor
Scopul lecţiei: fixarea și sistematizarea cunoștințelor referitoare la construcția și

funcționarea sistemului de frânare; cunoaşterea tehnologiei de diagnosticare.
Obiectivele lecției:
Elevul trebuie să:
 definească rolul funcţional al sistemului de frânare;
 identifice și să denumească elementele componente ale sistemului de frânare cu
acționare hidraulică;
 precizeze funcţionarea frânei disc și cu tambur;
 compară variantele constructive ale sistemului de frânare ;
 precizeze simptome în exploatare și metode de diagnosticare;
 explice modul de lucru pentru diagnosticare pe stand;
 își formeze atitudinea de preocupare pentru documentare folosind tehnologia
informației.
În cadrul lecției “Metode și mijloace de verificare și testare a sistemelor
de frânare” se inițiază o sesiune video prin intermediul aplicației Google Meet, la
care vor participa elevii clasei a XI-a, învățământ profesional, calificarea Mecanic
auto. În calitate de profesor, voi susține o prezentare Power Point cu titlul
“Metode și mijloace de verificare și testare a sistemelor de frânare”, ce va fi
vizibilă pentru copii cu ajutorul opțiunii Share Screen. Profesorului îi revine un rol
deosebit de activ în timpul utilizării acestor mijloace, el trebuie să cunoască în
amănunt conţinutul slide-urilor proiectate pentru a putea orienta atenţia elevilor
asupra aspectelor care interesează în mod deosebit, pentru a-şi putea pregăti din
timp întrebările care vor mobiliza atenţia elevilor, le va trezi curiozitatea.
Întrebările profesorului şi răspunsurile elevilor nu trebuie să prelungească prea
mult durata de expunere a slide-urilor. Aceste întrebări vor fi scurte şi clare şi vor
avea rolul de a canaliza observaţiile elevilor şi de a înlătura eventualitatea ca
aceştia să cadă în pasivitate sau să se obişnuiască să considere mesajul audio-
vizual ca simplu mijloc de agrement.
584
585
586
587
588
589
590
591
592
La finalul lecției elevii susțin un test de evaluare interactiv, posibilitatea ca
elevii să răspundă și să fie evaluați în timp real.
593
EXEMPLUL 20
Calificarea profesională: MECANIC AUTO
III. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul II - LĂCĂTUȘĂRIE GENERALĂ, clasa a
IX-a
Rezultate ale învăţării (din modulul Conţinuturi ale modului Module și conţinuturi ale Justificare/ recomandări/
RI doar din perioada COVID Conţinuturi corespunzătoare în care pot fi observații (după caz)
2.
1 2 3 4
Modulul analizat: Lăcătușărie generală
M1 Asamblări mecanice
din clasa X
Cunoștințe: 10. Găurirea şi prelucrarea 1. Asamblări Conținuturile referitoare la
2.1.10. Găurirea şi prelucrarea găurilor nedemontabile metodele de control a
găurilor 10.5. Metode de control a 1.1. Asamblări prin nituire alezajelor și cauzele care
alezajelor; conduc la apariţia
- Găurirea (SDV - uri, maşini de Operaţii pregătitoare
rebuturilor la operaţia de
găurit, tehnologii de execuţie, 10.6.Cauzele care conduc la aplicate pieselor în vederea
găurire
metode de control, cauzele apariţia rebuturilor la asamblării, SDV-uri şi
apariţiei rebuturilor, norme de operaţia de găurire; utilaje necesare executării pot fi integrate în operaţii
securitate şi sănătate în muncă) operaţiilor pregătitoare în pregătitoare aplicate
10.7. Norme de protecție a
vederea realizării pieselor în vederea
Prelucrarea găurilor prin mediului;
îmbinărilor nituite. asamblării, SDV-uri şi
alezare, teşire, lărgire, adâncire 10.8. Norme de securitate şi utilaje necesare executării
(SDV - uri, tehnologii de execuţie, sănătate în muncă specifice Norme de protecţie a
operaţiilor pregătitoare
metode de control, norme de mediului, NSSM specifice
594
securitate şi sănătate în muncă) operaţiei de găurire. operaţiilor tehnologice Se recomandă abordarea
Abilități: pregătitoare executate în instruirii centrate pe elev,
vederea asamblării prin activități de învățare
2.2.32. Controlul găurilor
variate care pot fi adaptate
executate
și la elevii cu C.E.S.
2.2.33. Colectarea diferenţiată
Activitățile pot viza
a deşeurilor rezultate în urma
însușirea unor metode de
prelucrărilor
informare și de
Atitudini: documentare independentă
2.3.2. Colaborarea cu membrii care oferă deschidere spre
echipei de lucru, în scopul autoinstruire, spre învățare
îndeplinirii sarcinilor de la locul de continuă
muncă Normele de protecție a
2.3.3. Respectarea prescripţiilor din mediului și normele de
desenele de execuţie la realizarea securitate şi sănătate în
pieselor prin operaţii de lăcătuşărie muncă specifice operaţiei
2.3.4. Asumarea, în cadrul echipei de găurire
de la locul de muncă, a pot fi integrate în normele
responsabilităţii pentru sarcina de de protecţie a mediului,
lucru primită NSSM specifice operaţiilor
2.3.5. Asumarea iniţiativei în tehnologice pregătitoare
rezolvarea unor probleme executate în vederea
2.3.6. Respectarea normelor de asamblării
securitate şi sănătate în muncă Se recomandă abordarea
2.3.7. Adoptarea unei atitudini instruirii centrate pe elev,
responsabile faţă de protecţia prin activități de învățare
mediului variate care pot fi adaptate
însușirea unor metode de
595
informare și de
documentare independentă
care oferă deschidere spre
autoinstruire, spre învățare
continuă
Cunoștințe: 11. Filetarea 3.Asamblări demontabile Conținuturile referitoare la
11.1. Elementele geometrice 3.1. Asamblări filetate Elementele geometrice ale
ale filetului, clasificarea filetului, clasificarea
2.1.11. Filetarea -avantajele și
filetelor;
- Elementele geometrice ale filetelor; dezavantajele asamblărilor
filetate Filetarea manuală
filetului, clasificarea filetelor 11.2. Filetarea manuală
exterioară (SDV-uri,
- Filetarea manuală exterioară exterioară (SDV-uri, -siguranța în exploatare a
tehnologie de execuţie,
(SDV-uri, tehnologie de execuţie, tehnologie asamblărilor cu șuruburi,
metode de control);
metode de control, norme de de execuţie, metode de prezoane și piulițe
Filetarea manuală
securitate şi sănătate în muncă) control); -asigurarea piulițelor
interioară (SDV-uri,
- Filetarea manuală interioară 11.3. Filetarea manuală împotriva autodesfacerii
tehnologie de execuţie,
(SDV-uri, tehnologie de execuţie, interioară (SDV-uri, -scule folosite la montarea metode de control), pot fi
metode de control, norme de tehnologie de execuţie, și demontarea asamblărilor integrate în asamblări
securitate şi sănătate în muncă) metode de control); filetate filetate
Abilități : 11.4. Norme de protecție a -montarea și demontarea Se recomandă abordarea
2.2.30. Alegerea SDV-urilor necesare mediului; prezoanelor
instruirii centrate pe elev,
filetării, în funcţie de elementele 11.5. Norme de securitate şi -tehnologia de execuție a prin activități de învățare
geometrice ale filetului sănătate în muncă specifice asamblărilor prin filet variate care pot fi adaptate
2.2.31. Executarea manuală a operaţiei de filetare. -controlul asamblărilor prin și la elevii cu C.E.S.
filetelor exterioare filet Activitățile pot viza
2.2.32. Executarea controlului -NTSM la realizarea însușirea unor metode de
calităţii filetelor exterioare realizate asamblărilor prin filet informare și de
2.2.33. Executarea manuală a documentare independentă
filetelor interioare care oferă deschidere spre
2.2.34. Executarea controlului autoinstruire, spre învățare
596
calităţii filetelor interioare realizate continuă
Atitudini: Conținuturile referitoare la
2.3.2. Colaborarea cu membrii norme de protecție a
echipei de lucru, în scopul mediului,
îndeplinirii sarcinilor de la locul de norme de securitate şi
muncă sănătate în muncă specifice
2.3.3. Respectarea prescripţiilor din operaţiei de filetare pot fi
desenele de execuţie la realizarea integrate în NSSM la
pieselor prin operaţii de lăcătuşărie realizarea asamblărilor prin
filet.
2.3.4. Asumarea, în cadrul echipei
de la locul de muncă, a Se recomandă abordarea
responsabilităţii pentru sarcina de instruirii centrate pe elev,
lucru primită prin activități de învățare
variate care pot fi adaptate
însușirea unir metode de
informare și de
2.3.7. Adoptarea unei atitudini documentare independentă
responsabile faţă de protecţia care oferă deschidere spre
mediului autoinstruire, spre învățare
continuă
597
Calificarea profesională: Mecanic-auto

Anul de studiu: CLASA a X a
Modulul: Asamblări mecanice
Modalitatea de aplicare: la clasa (față în față)/online

Cunoștințe:
2.1.10. Găurirea şi prelucrarea găurilor
Găurirea (SDV - uri, maşini de găurit, tehnologii de execuţie, metode de control,
cauzele apariţiei rebuturilor, norme de securitate şi sănătate în muncă)
Prelucrarea găurilor prin alezare, teşire, lărgire, adâncire (SDV - uri, tehnologii de
execuţie, metode de control, norme de securitate şi sănătate în muncă)
Abilități :
2.2.32. Controlul găurilor executate
2.2.33. Colectarea diferenţiată a deşeurilor rezultate în urma prelucrărilor
Atitudini:
1. Să reprezinte corect elementele geometrice ale filetului
2. Să clasifice filetele utilizând criteriile de clasificare

a. 10
puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 – 5) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri,
litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de
răspuns.
1. Prin gaurire se obțin:

a) suprafete exterioare;
b) suprafete interioare;
c) alezaje.
d)suprafețe plane
2. La găurire mișcările necesare sunt:
a) rotație;
598
b) avans axial;
c) rotație și avans axial.
d) rotație și avans radial.
3. Alezajele obținute la gaurire sunt:

a) cilindrice;
b) conice;
c) tronconice;
d) elicoidale.
4. Pentru executarea unei gauri, burghiul face o miscare:
a) De rotatie;
b) De rotatie si translatie;
c) Translatie;
d) Elicoidală.
5. După pozilia lor gaurile pot fi:
a) Drepte;
b) Curbe;
c) Înclinate și drepte
d) Orizontale.
b. 8 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate Criterii de clasificare, iar în
coloana B sunt enumerate Burghie. Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile
corecte dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B.
Coloana A – Criterii de clasificare Coloana B – Burghie

1 după forma suprafeţei de înfăşurare a. cu coadă cilindrică
2. după lungime b. normale
3. după forma cozii c. cilindrice
4. după materialul suprafetei pe care d.pentru mandrină manuală
urmeaza sa lucrezi
e. lemn
c. 12 puncte
Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 2. Pentru
fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 4, scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra
corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că
17. La executarea găurilor obișnuite, diametrul burghiului se alege egal

cu diametrul găurii
599
18. Reglarea pozitiei mesei la masina de gaurit se face pe orizontala.
II.1 6 puncte
Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile
libere:
Sa se completeze in mod corespunzator definitiile de mai jos:
1. La executarea scobiturilor , se dau gaurile de 1a………a...si apoi se executa..
..b.......intre cele doua gauri extreme.
2. Fixarea pieselor pe masa masinii se face cu ajutorul ……….c…..
II.2. Pentru o aşchiere optimă este necesar să se adopte anumite valori ale unghi-
ului de atac 2χ. Care este valoarea acestora ? 5 puncte
II.3 Pentru miliampermetrul din figura de mai jos:
a) Enumerați elementele componente 4

puncte
b) Descrieți rolul fațetelor 5 puncte
c) Explicați rolul antrenorului 5 puncte
d) Explicați rolul canalelor elicoidale 5 puncte

Realizați un eseu cu tema ”Mașini folosite la găurire” cu următoarea structură:
1. Identificaţi în figura de mai jos părţile componente ale strungului CNC notate
cu: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10
600
2. Identificaţi mişcările de lucru ale strungului şi reprezentaţi-le pe desen.
3. Explicaţi rolul funcţional al elementului strungului notat cu 2.
4 Selectaţi din lista următoare, două piese ce se pot prelucra pe strungul CNC:
a. arbori
b. roţi dintate
c. dop conic
d. arc elicoidal
e. piuliţă
601

a. 10 puncte
1 – c; 2 – a; 3 – a ; 4 – a ; 5 – a
b. 8
puncte
1 – e; 2 – b; 3 – a; 4 – d.
c. 12
puncte
1 – A; 2 – F
II.1. 6 puncte
a) capetele scobituri;
b) găuri;
c) dispozitivelor.
II.2. 5 puncte
80-900-metale şi aliaje moi (alame bronzuri);
116-1180-oţeluri moi;
130-1400-oţeluri aliate, fonte.
Pentru răspuns corect și complet se acordă 5 puncte astfel: alame moi și metale,
2 puncte pentru oțeluri moi, 2 puncte pentru oţeluri aliate, fonte
II. 3. 19 puncte
a)
a-partea activă (așchietoare)
b-partea pasivă
1-tăișuri principale
602
2-tăiș secundar
3-canale de evacuare a așchiilor
4-fațete
5-coada
6-antrenorul
Pentru enumerarea și completă a elementelor se acordă 4 puncte.
Pentru enumerarea corectă, dar incompletă a elementelor se acordă 2 punct.
Pentru enumerarea incorectă sau lipsa acesteia se acordă 0 puncte.
b) Faţetele au rolul de finisare a suprafeţei generate şi de ghidare a burghiului.
Pentru răspuns incorect se acordă 0 puncte
c) Antrenorul are rolul de a evita rotirea liberă a burghiului în bucşa de reducţie.
d) Canalele elicoidale au rolul de a evacua aşchiile din zona prelucrării.
1. Părţile componente ale strungului sunt:

1 – păpuşa fixă
2 – panoul de comandă numerică
3 - universal
4 – sanie
5 – cărucior
6 – pinola păpuşii mobile
7 – ecran de protecţie
8 - axul avansurilor
9 – ghidaje
10 - batiu
Pentru enumerarea corectă și completă a elementelor se acordă câte un 1
punct.
Pentru enumerare incorectă sau lipsa acesteia se acordă 0 puncte.
2. Pentru răspuns corect și complet se acordă 4 puncte.

603
3.- Rolul elementului 3 este de :
- introducere manuală a programului piesă
- modificări în program
- selectarea şi corecţia sculelor
- avansul rapid
- stabilirea punctului de referinţă al M.U.
Pentru răspuns corect și complet se acordă 10 puncte.
4. a, c, e
Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 puncte.
Bibliografie:
Curriculum clasa a X-a - învățământ liceal – filieră tehnologică - Anexa 4 la OMEN
nr. 3925 din 18.05.2017.
Curriculum clasa a IX-a - învățământ liceal – filieră tehnologică - Anexa 3 la OMEN
nr. 4457 din 05.07.2016.
Standarde de pregătire profesională nivel 2 Calificarea profesională Mecanic -auto
- Anexa 4 la OMENCS nr. 4121 din 13.06.2016.
Manual pentru clasa a IX-a, Domeniul de pregătire profesională Mecanică –
Tehnologii generale mecanice - Autori: Olguța Laura Spornic ș.a.-Editura CD Press.
Auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului profil tehnic- Modulul
Asamblări mecanice - Autori: Mărginean Carmen ș.a. - M.E.C.Programul PHARE
TVET RO 2003/005-551.05.01-02
604
EXEMPLUL 20
Calificarea profesională: OPERATOR LA MAŞINI CU COMANDĂ NUMERICĂ
I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul IV - TEHNOLOGIA AȘCHIERII PE MAȘINI

UNELTE CONVENȚIONALE, clasa a IX-a
modulul de clasa a X Conţinuturi corespunzătoare RI modulelor din clasa a XI-a în sugestii metodologice/
analizat) doar din perioada COVID care pot fi preluate/integrate observații (după caz)
1 2 3 4
Calificarea: Operator la maşini cu comandă numerică
Modulul analizat Modulul M1 Precizia de prelucrare pe
IV : Tehnologia așchierii MCN
pe mașini unelte
convenționale
Cunoștințe 6.Tehnologia de realizare a 1. Precizia dimensională Ca sugestii metodologice se
7.1.6 Procese tehnologice pieselor pe masini de strunjit, de recomandă definirea
de realizare a pieselor pe freza, de rectificat procesului tehnologic de
-definirea procesului tehnologic
mașini de strunjit, frezat, 6.1 Tehnologia prelucrării prin prelucrare prin așchiere,
de prelucrare prin așchiere,
rectificat așchiere pe mașini de strunjit abaterile și precizia de
abaterile și precizia de
prelucrare
7.1.9. Norme de SSM, PSI și -Prelucrarea suprefețelor plane prelucrare
protecția mediului prin strunjire (scheme tehnologice -Norme generale de PSI,
-Norme generale de PSI ,SSM și
utilizate, mașini unelte folosite, SSM și protecția mediului
Abilități protecția mediului
scule și dispozitive, alegerea specifice, prezentarea
7.2. 1 Pregătirea mașinilor tuturor proceselor de
de strunjit, frezat, parametrilor regimului de
așchiere, verificarea și controlul așchiere și mașinile pe care
rectificat în vederea se realizează atât pentru
605
realizării de piese simple suprafețelor prelucrate, norme de predarea face to face sau
7.2.6 Utilizarea SSM, protecția mediului, PSI) pentru cea on-line, precum
documentației tehnice -Prelucrarea suprafețelor de și aplicarea unui test inițial
rotație exterioare prin strunjire prin care să se poată
7.2.12 Aplicarea normelor
(scheme tehnologice utilizate, determina gradul de
de SSM, de protecție a
mașini unelte folosite, scule și acumulare a cunoștințelor.
mediului și PSI specifice
dispozitive, alegerea parametrilor Pentru elevii cu CES, se pot
Atitudini
regimului de așchiere, verificarea realiza fișe remediale care
7.3.5 Respectarea și controlul suprafețelor să cuprindă reprezentări
termenelor de realizare a prelucrate, norme de SSM, ale proceselor de așchiere
sarcinilor protecția mediului, PSI) și denumirile lor, iar
7.3.8 Respectarea normelor -Prelucrarea suprafețelor de aceștia să facă asocierile
de protecție a mediului rotație interioare prin corecte
7.3.9. Respectarea strunjire(scheme tehnologice
normelor de sănătate și utilizate, mașini unelte folosite,
securitate în muncă scule și dispozitive, alegerea
7.3.10 Asumarea inițiativei parametrilor regimului de
în rezolvarea unor așchiere, verificarea și controlul
probleme suprafețelor prelucrate, norme de
SSM, protecția mediului, PSI)
-Prelucrarea filetelor prin
strunjire
(scheme tehnologice utilizate,
mașini unelte folosite, scule și
dispozitive, alegerea parametrilor
regimului de așchiere, verificarea
și controlul suprafețelor
prelucrate, norme de SSM,
protecția mediului, PSI)
6.2 Tehnologia prelucrării prin
606
așchiere pe mașini de frezat
-Prelucrarea suprafețelor plane
prin frezare, (scheme tehnologice
utilizate, mașini unelte folosite,
scule și dispozitive, alegerea
parametrilor regimului de
așchiere, verificarea și controlul
suprafețelor prelucrate, norme de
-Prelucrarea canalelor de pană
prin frezare(scheme tehnologice
așchiere pe mașini de
rectificat
prin rectificare ( scheme
tehnologice utilizate, mașini
unelte folosite, scule și
-Prelucrarea suprafețelor de
607
rotație exterioare prin
rectificare(scheme tehnologice
Prelucrarea suprafețelor
interioare de rotație prin
rectificare(scheme
tehnologice utilizate,
mașini unelte folosite,
așchiere, verificarea și
controlul suprafețelor
M2 Procese de fabricație pe
MUCN
Cunoștințe 6.Tehnologia de realizare a 2. Parametrii regimului de Pentru fiecare elev ajuns în
7.1.5 Procesul de așchiere pieselor pe masini de strunjit, de aşchiere pe MCN clasa a XI a, este necesară
(parametrii regimului de freza, de rectificat 2.1. Definirea procesului de cunoașterea parametrilor
așchiere, tipuri de așchii, 6.1 Tehnologia prelucrării prin așchiere. Mișcarea de așchiere, regimului de așchiere,
mișcări executate la așchiere pe mașini de strunjit direcția de așchiere, viteza de precum și mișcările
așchiere, tipuri de așchiere în corespondență cu executate în procesul de
-Prelucrarea suprefețelor plane
suprafețe) alegerea parametrilor regimului așchiere. Ca sugestii
prin strunjire(scheme tehnologice
de așchiere metodologice se
7.1.9. Norme de SSM, PSI și utilizate, mașini unelte folosite,
608
protecția mediului scule și dispozitive, alegerea recomandă. Parametrii
Abilități parametrilor regimului de regimului de aşchiere pe
așchiere, verificarea și controlul MCN. Definirea procesului
7.2.6 Utilizarea
suprafețelor prelucrate, norme de de așchiere. Mișcarea de
SSM, protecția mediului, PSI) așchiere, direcția de
7.2.7. Alegerea așchiere, viteza de
parametrilor optimi pentru așchiere în corespondență
operația executată pe cu alegerea parametrilor
strunjire(scheme tehnologice
mașini de strunjit, frezat, regimului de așchiere,
rectificat (PPT) atât pentru predarea
7.2.12 Aplicarea normelor parametrilor regimului de face to face sau pentru cea
de SSM, de protecție a așchiere, verificarea și controlul on-line, precum și
mediului și PSI specifice suprafețelor prelucrate, norme de aplicarea unui test inițial
Atitudini SSM, protecția mediului, PSI) prin care să se poată
7.3.5 Respectarea determina gradul de
termenelor de realizare a acumulare a cunoștințelor.
rotație interioare prin
sarcinilor strunjire(scheme tehnologice Pentru elevii cu CES, se
7.3.8 Respectarea normelor utilizate, mașini unelte folosite, pot realiza fișe remediale
de protecție a mediului scule și dispozitive, alegerea care să cuprindă parametrii
parametrilor regimului de de așchiere, simbolurile
7.3.9. Respectarea
așchiere, verificarea și controlul lor, iar aceștia să facă
normelor de sănătate și
suprafețelor prelucrate, norme de asocierile corecte.
securitate în muncă
7.3.10 Asumarea inițiativei
în rezolvarea unor -Prelucrarea filetelor prin strunjire Elevii din învățământul
probleme (scheme tehnologice utilizate, profesional trebuie să
mașini unelte folosite, scule și cunoască normele generale
dispozitive, alegerea parametrilor de protecţia muncii, PSI și
regimului de așchiere, verificarea protecție a mediului
și controlul suprafețelor aplicabile în secţia /
prelucrate, norme de SSM, atelierul în care îşi
protecția mediului, PSI) desfăşoară activitatea,
609
6.2 Tehnologia prelucrării prin precum și normele
așchiere pe mașini de frezat specifice de protecţia
-Prelucrarea suprafețelor plane muncii, PSI și protecție a
prin frezare, (scheme tehnologice mediului pentru operaţia
utilizate, mașini unelte folosite, pe care o realizează la un
scule și dispozitive, alegerea moment dat în secţia /
parametrilor regimului de atelierul în care îşi
așchiere, verificarea și controlul desfăşoară activitatea
suprafețelor prelucrate, norme de Se recomandă
SSM, protecția mediului, PSI) reactualizarea noțiunilor
Prelucrarea canalelor de pană prin din instructajul introductiv
frezare(scheme tehnologice general și al celui de la
utilizate, mașini unelte folosite, locul de muncă, pe care
scule și dispozitive, alegerea deja le-au utilizat la
parametrilor regimului de pregătirea practică
așchiere, verificarea și controlul comasată.
suprafețelor prelucrate, norme de De asemenea se
SSM, protecția mediului, PSI) recomandă folosirea
testelor care să conțină
imagini ,iar elevii să
identifice și să explice
așchiere pe mașini de
modalitatea corectă de
rectificat
aplicare a normelor.
Prelucrarea suprafețelor plane
610
- Prelucrarea suprafețelor de
-Prelucrarea suprafețelor
rectificare(scheme
dispozitive, alegerea
așchiere, verificarea și
controlul suprafețelor
Cunoștințe 6.Tehnologia de realizare a 3 Scule, dispozitive şi Sunt necesare cunoașterea

7.1.7 Verificarea și pieselor pe masini de strunjit, de verificatoare (S.D.V-uri) SDV-urilor folosite pentru
controlul pieselor realizate freza, de rectificat specifice MCN verificarea și controlul
pe mașini de strunjit, 6.1 Tehnologia prelucrării prin pieselor realizate prin
3.10. Tipuri de verificatoare și
frezat, rectificat; norme de așchiere pe mașini de strunjit așchiere, atât noțiunile
utilizarea lor
calitate teoretice cât și cele de
-Prelucrarea suprefețelor plane 3.11. Norme generale și specifice
Abilități prin strunjire(scheme tehnologice utilizare a acestora în
de SSM, PSI și protecția mediului practică.
7.2.9 Executarea utilizate, mașini unelte folosite,
611
operațiilor de verificare și scule și dispozitive, alegerea Având deja cunoștințe
controlul a pieselor parametrilor regimului de multiple de la modulul
prelucrate așchiere, verificarea și controlul ,,Măsurări tehnice”, este
7.2.6 Utilizarea suprafețelor prelucrate, norme indicată reactualizarea
documentației tehnice de SSM, protecția mediului, PSI) acestora, folosind PPT. Se
-Prelucrarea suprafețelor de recomandă folosirea
Atitudini
rotație exterioare prin testelor de evaluare
7.3.5 Respectarea inițială și sumativă pentru
strunjire(scheme tehnologice
termenelor de realizare a a cuantifica dezvoltarea
sarcinilor abilităților de măsurare.
7.3.9. Respectarea parametrilor regimului de Ca sugestii metodologice se
normelor de sănătate și așchiere, verificarea și controlul recomandă prezentarea
securitate în muncă suprafețelor prelucrate, norme sculelor, dispozitivelor şi
7.3.10 Asumarea inițiativei de SSM, protecția mediului, PSI) verificatoarelor specifice
în rezolvarea unor -Prelucrarea suprafețelor de MCN, insistându-se pe
probleme rotație interioare prin tipurile de verificatoare și
strunjire(scheme tehnologice utilizarea lor curespectarea
utilizate, mașini unelte folosite, normelor generale și
scule și dispozitive, alegerea specifice de SSM, PSI și
parametrilor regimului de protecția mediului
suprafețelor prelucrate, norme Observație
de SSM, protecția mediului, PSI)
În cadrul orelor de instruire
-Prelucrarea filetelor prin strunjire pactică se pot folosi SDV-
(scheme tehnologice utilizate, uri pentru măsurarea
mașini unelte folosite, scule și pieselor obținute prin
dispozitive, alegerea parametrilor procesele de așchiere
612
așchiere pe mașini de frezat
prin frezare, (scheme tehnologice
suprafețelor prelucrate, norme
- Prelucrarea canalelor de pană
prin frezare(scheme tehnologice
așchiere pe mașini de rectificat
- Prelucrarea suprafețelor plane
- Prelucrarea suprafețelor de
613
- Prelucrarea suprafețelor
CDL/ Instruire practică

Cunoștințe 7. Prelucrări artistice obiecte Se pot integra in CDL-ul din clasa Ca sugestie metodologică
Prelucrări artistice prin decorative prin operații de a XI-a ce se parcurge in anul se propunere realizarea
strunjire, frezare, strunjire, frezare, rectificare( scolar 2020-2021( acolo unde unui CDL care să cuprindă
rectificare(bijuterii,obiecte piese prelucrate, mașini unelte este posibil), cu acordul conținuturile
decorative) folosite, scule și dispozitive, agentului economic sau la orele referitoare la prelurările
parametrii regimului de așhiere, de instruire practică artistice sau obiecte
7.2. 1 Pregătirea mașinilor
verificarea și controlul pieselor, decorative și operațiile de
de strunjit, frezat,
norme de protecția muncii și P.S.I) realizare a acestora ,mașini
rectificat în vederea 1. Principii de funcționare ale
realizării de piese simple maşinilor cu comandă unelte folosite, scule și
dispozitive, parametrii
7.2.6 Utilizarea numerică(MCN)
regimului de așhiere,
614
documentației tehnice 1.6. Modul de lucru manual verificarea și controlul
7.2.12 Aplicarea normelor pieselor, norme de
de SSM, de protecție a protecția muncii și P.S.I).
mediului și PSI specifice Observație - se propune ca
Atitudini în cadrul orelor de instruire
practică, conținuturile din
7.3.5 Respectarea
perioada COVID referitoare
la prelucrările artistice prin
sarcinilor
strunjire, frezare,
7.3.8 Respectarea normelor rectificare (bijuterii,
de protecție a mediului obiecte decorative) să fie
7.3.9. Respectarea realizate în cadrul modului
normelor de sănătate și de lucru manual la MCN.
securitate în muncă
7.3.10 Asumarea inițiativei
în rezolvarea unor
probleme
615

Calificarea profesională: Operator la mașini cu comandă numerică
Anul de studiu: Clasa a X a, Învățământ profesional
Modulul: Modulul IV : Tehnologia așchierii pe mașini unelte convenționale
Modalitatea de aplicare: în clasă/laborator
Cunoștințe
7.1.5 Procesul de așchiere (parametrii regimului de așchiere, tipuri de așchii,
mișcări executate la așchiere, tipuri de suprafețe)
7.1.6 Procese tehnologice de realizare a pieselor pe mașini de strunjit, frezat,
rectificat
7.1.7 Verificarea și controlul pieselor realizate pe mașini de strunjit, frezat,
rectificat; norme de calitate
7.1.9. Norme de SSM, PSI și protecția mediului
Abilități
7.2. 1 Pregătirea mașinilor de strunjit, frezat, rectificat în vederea realizării de
piese simple
7.2.6 Utilizarea documentației tehnice
7.2.7. Alegerea parametrilor optimi pentru operația executată pe mașini de
strunjit, frezat,
rectificat
7.2.9 Executarea operațiilor de verificare și controlul a pieselor prelucrate
7.2.12 Aplicarea normelor de SSM, de protecție a mediului și PSI specifice
Atitudini
7.3.5 Respectarea termenelor de realizare a sarcinilor
7.3.8 Respectarea normelor de protecție a mediului
7.3.9. Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă
7.3.10 Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme
1. Identificarea maşinilor unelte folosite la prelucrările prin așchiere
2. Precizarea părților componente ale mașinilor folosite
3. Calculul parametrilor regimului de așchiere
4. Analizarea tipurilor de prelucrări prin așchiere
616

A. 10 puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 – 4) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri,
litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de
răspuns.
1. Fața de așezare a cuțitului de strung are rolul:

a) elimina așchiile din zona prelucrării;
b) reduce frecările cu suprafața piesei supusă prelucrării.
c) asigură fixarea cuțitului
2. Mișcarea de avans longitudinal este dată de:

a) sania transversală;
b) cărucior;
c) sania portcuțit
3. Universalul este un dispozitiv:

a) de măsurare;
b) de găurire;
c) de fixare
4. Prelucrările de degroșare se execută cu:

a) cuțite de degroșare;
b) burghie;
c) cuțite de finisare.
5. Roțile dințate cu profil evolventic se pot prelucra cu :

a) freze modul disc;
b) freze disc profilate;
c) freze melc.
617
B. 6 puncte
Pentru cazul prelucrării unei suprafeţe cilindrice exterioare prin strunjire,
asociază mişcărilor din coloana A, mişcarea corespunzătoare din coloana B.
Asociază cifra cu litera corespunzătoare răspunsului ales:
Coloana A Coloana B
1. I- mişcarea principală de aşchiere a) mişcarea rectilinie a cuţitului
2. II- mişcarea de avans b) mişcarea de rotaţie a piesei
3. III- mişcarea de poziţionare c) rotaţia cuţitului
d) apropierea cuţitului faţă de piesă
C. 14 puncte
Precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate (A) şi care sunt false
(F):
1. Mașinile de rectificat realizează găurirea pieselor.

2. Prelucrarea prin așchiere este o operație pregătitoare.
3. Parametrii regimulului de așchiere sunt adancimea de așchiere, avansul de
lucru si viteza de aschiere.
4. Frezele sunt scule folosite la strungurile universale
5. Dimensiunile pieselor se verifică cu șublere și micrometre.
6. La rectificare , mișcarea principală de așchiere este executată de piesă.
7. Strungurile normale se caracterizează prin poziţia orizontală a arborelui
principal şi, în special, prin universalitatea lucrărilor pe care le poate executa
A. 6 puncte
Citeşte cu atenţie propoziţiile de mai jos. Completează spaţiile libere cu
cuvintele corespunzătoare .
a) .......................... mişcarea care are drept scop desprinderea

aşchiilor.
b) ........................................... este mişcarea care se efectuează în scopul
aducerii de noi straturi de material în faţa tăişului sculei.
618
c)....................................... mişcarea care are drept scop
aducerea sculei în apropierea piesei
B. 9 puncte
Calculați turația necesară pentru strunjirea cilindrică exterioară a unei piese cu
diametrul D = 900 cm, știind că viteza este v=60m/min .
C. 15 puncte
Se dă desenul de mai jos:
a) Precizați denumirea mașinii 4 puncte

b) Denumiţi părțile componente numerotate de la 1 la 11. 11 puncte
Realizați un eseu cu titlul ,,Alegerea maşinii - unelte şi S.D.V.-urilor necesare

tehnologiei de prelucrare prin așchiere” , avându-se în vedere următoarele
a) Definiția procesului de prelucrare prin așchiere
b) Care sunt tipurile de maşini-unelte pe care se pot executa operaţiile de
prelucrare prin aşchiere
c) Enumerarea SDV-urilor necesare pentru desfăşurarea procesului tehnologic de
prelucrare prin aşchiere
d) Menţionarea tipurilor de prelucrări ce se pot executa pe aceste maşini unelte
și a tipurilor de suprafeţe ce se pot obţine
e) Norme de SSM, PSI și protecția mediului corespunzătoare prelucrărilor prin
așchiere
Notă. La acest subiect se va puncta explicit utilizarea limbajului de specialitate

619

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit
prin barem.
A. 1 – a, 2 –b; 3 – c; 4-a, 5 -a. 10 puncte
B. 1 –b; 2 – a; 3 –d 6
puncte
C. 14 puncte
1 – F; 2 –F; 3 –A; 4 – F; 5 – A; 6 – F; 7 – A;
A. 6 puncte
a). Mişcarea principală de avans b) Mişcarea de avans c) Mişcarea de poziţionare
B. 9 puncte
1000⋅𝑣
Pentru scrierea formulei se acordă 4 puncte. 𝑛= 𝜋⋅𝐷
Pentru scrierea corectă a unității de măsură 1 punct . rot/min
Pentru înlocuirea în cifre și calcul se acordă 2 puncte. n=1000x
Pentru răspuns final corect n=21,23 rot/min, se acordă 2 puncte.
620
C. 5 puncte
1. Pentru identificarea mașinii de frezat de banc cu arborele principal orizontal
se acordă 4 puncte .
2.Pentru identificarea fiecărei părți componente se acordă câte 1 punct.
1. Placă de bază
2. Consolă
3. Sanie transcersală
4. Lampă de iluminat
5. Arbore principal
6. Contralagăr
7. Traversa
8. Tablou de comandă
9. Cutie de viteze
10.Sanie longitudinală
11.Instalație electrică

a)Pentru definirea procesului de așchiere 2 puncte.
Proces de aşchiere – ansamblul fenomenelor fizice prin care se produce
transformarea adaosului de prelucrare în aşchii, detaşarea acestora şi
generarea suprafeţelor prelucrate.
b) Pentru exemplificarea corectă a( strungurilor, mașinilor de frezat, mașinilor
de rectificat) se acordă 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect)
c) Pentru enumerarea a minimum cinci SDV-uri necesare pentru desfăşurarea
procesului tehnologic de prelucrare prin aşchiere ( cuțite de strung, freze, scule
abrazive,dispozitive de fixare șubler, micrometru )se acordă 5 puncte.
d) Pentru menţionarea a minimum trei tipurilor de prelucrări (strunjire, frezare,
rectificare) ce se pot executa pe aceste maşini unelte) și a minimum trei tipuri
de suprafeţe (Prelucrarea suprafeţelor conice ,suprafeţelor cilindrice, frontale)
ce se pot obţine se acordă 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns
corect)
621
e) Pentru menționarea a minimum șase norme de SSM, PSI și protecția mediului
corespunzătoare prelucrărilor prin așchiere se acordă 6 puncte.
Pentru înlăturarea accidentelor, în timpul prelucrării prin aşchiere, trebuie
respectate cu stricteţe principalele măsuri de tehnică a securităţii muncii, şi
anume:
1. Să se controleze starea maşinii înainte de începerea lucrului, verificîndu-se
toate manetele de comandă şi îndeosebi dacă ambreiajul mişcării principale şi
mecanismele de avans nu se pot autocupla sau autodecupla, instalaţia de ungere
şi răcire;
2. Să se controleze instalaţia electrică a maşinii-unelte; îndeosebi legătura cu
pămîntul a instalaţiei electrice şi integritatea izolaţiei conductoarelor, buna
funcţionare a sistemelor de blocare şi siguranţă electrică a maşinilor etc.;
3. Să se controleze buna fixare a piesei, a sculelor şi a dispozitivelor pe
maşina- unealtă;
4. Să se folosească dispozitive de siguranţă şi de îngrădire a transmisiilor, a
angrenajelor şi a altor organe în mişcare;
5. În timpul lucrului să se folosească dispozitive de protecţie împotriva
aşchiilor: ecrane, ochelari;
6. Nu se admite frînarea organelor în mişcare cu mîna;
7. Nu se admite îndepărtarea aşchiilor cu mîna, ci cu un cîrlig special sau cu o
perie;
8. Controlul stării sculei şi controlul prelucrării piesei nu se admite a fi făcute
în timpul funcţionării maşinii;
9. În cazul rectificării se verifică integritatea dispozitivului de protecţie cores-
punzător unghiului de contact dintre piatră şi piesa care se prelucrează,
funcţionarea exhaustorului de absorbţie a prafului ce se produce în timpul lucrului
şi protecţia contra granulelor care se desprind în timpul lucrului din masa pietrei
abrazive şi a aşchiilor incandescente de metal din piesa ce se prelucrează ;
10. Hainele de protecţie (halatul sau şalopeta) să fie încheiate la toţi nasturii,
manşetele să fie strînse cu elastic, iar capul trebuie neapărat acoperit;
11. Locul de muncă trebuie ţinut în curăţenie şi ordine. După terminarea
lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete si sa unga
masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator ,
toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la
accidente lucratorul care preia masina.
12. Inlăturarea aschiilor și pulberilor de pe mașinile-unelte se va face cu
ajutorul măturilor, periilor speciale sau cârligelor. Se interzice inlăturarea
așchiilor cu mâna. Se interzice suflarea așchiilor sau pulberilor cu jet de aer;
aceasta operație este permisă numai cu justificări tehnologice sau constructive și
cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.
622
13. Evacuarea deșeurilor de la mașini se va face ori de cate ori prezența
acestora este stânjenitoare pentru desfășurarea procesului de producție sau
pentru siguranța operatorului și cel puțin o dată pe pe schimb.
14. Piesele prelucrate, materialele, deșeurile se vor așeza în locuri stabilite și
nu vor impiedica mișcările lucrătorilor, funcționarea mașinii și circulația pe căile
de acces. Piesele prelucrate, materialele și deșeurile dimensiuni mai mici se vor
depozita în containere.
Exemplu de instrument de evaluare inițială online
https://app.quizalize.com/view/quiz/test-iniial-179fb89e-a6b0-481f-855d-
764784bb946d
623

Repere Metodologice Anexa Mecanica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Repere Metodologice Anexa Mecanica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Repere Metodologice Anexa Mecanica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REPERE METODOLOGICE

Recomandări metodologice pentru consolidarea achizițiilor din anul școlar 2019-2020

În învățământul profesional și tehnic, IPT, pregătirea de specialitate se realizează în sistem

A.1. DOMENIUL DE PREGĂTIRE: MECANICĂ

Calificarea profesională: Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații

I. STUDIU COMPARATIV AL DOCUMENTELOR CURRICULARE pentru Modulul III: DETECTAREA DEFECTELOR,

Modulul analizat:Detectarea defectelor, clasa a XI-a

MODULUL II. Maşini, utilaje şi

Cunoștințe: 3. Defecţiunile sistemelor 1. Exploatarea mașinilor, Se propune integrarea RI

MODUL IV. Mentenanța

Cunoștințe: 4. Fiabilitatea, 1. Mentenanţa maşinilor, Se propune integrarea RI

Domeniul de pregătire profesională: Mecanică

Rezultate ale învățării vizate:

Obiectivele evaluării (exemple):

Toate subiectele sunt obligatorii.

2. Defecțiunile cauzate de procesul de uzare pot apărea ca urmare a:

3. Eliminarea defecțiuni se poate realize prin:

4. După evoluție defecțiunea poate fi :

5. După nivelul de detectare defecțiunea poate fi:

Criteriile de clasificare a defecțiunilor Defecte

2. Viteza de apariție b. ascuns

3. Nivelul de detectare c. primară

4. Ordinea de apariție d. prin schimbarea piesei

1. Defecțiunile de proiectare duc la scoaterea din funcțiune a sistemelor mecanice.

1. Defectul este o abatere a unei caracteristici de .......... de la nivelul dorit;

Realizați un eseu despre fiabilitatea, menenabilitatea și disponibilitatea utilajelor

 Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

b) 1 – cuzinet superior; 2- arbore; 3 - cuzinet inferior; 4 - piesă 12 puncte

c) Lagăr cu doi cuzineți 4 puncte

2. Importanța lor practică a fiabilității și mentenabilității 4 puncte

3. Factori care maresc fiabilitatea 10 puncte

4. Factori care micşorează fiabilitatea 10 puncte

Rezultate ale învățării din modulul Detectarea defectelor, clasa a XI-a

Conținuturi vizate aferente clasei a XI-a:

Rezultate ale învățării din modulul Mentenanța utilajelor destinate prelucrărilor la

Conținuturi vizate aferente clasei a XII-a:

In tabelul de mai jos sunt date criteriile de clasificare a defectelor în funcție de

Nr.crt. Criterii de clasificare Defecțiunea

TEST de evaluare online

Testul online propus este un quizizz cu 15 întrebări, 10 întrebări cu alegere multiplă și 5

Calificarea profesională: Tehnician prelucrări pe mașini cu comandă numerică

Modulul analizat: Măsurări tehnice, clasa a X-a

Modulul VI. Transmisii

URÎ 4. MĂSURAREA MĂRIMILOR URÎ 11. MONTAREA SISTEMELOR

MODUL IV. Operarea pe MUCN

URÎ4. MĂSURAREA MĂRIMILOR URÎ 13. EXECUTAREA

II.1. Se prezintă un test de evaluare ințială online, pe platforma GoCongr, cu 11 întrebări

II.2. Test de evaluarea inițială cu realizat cu ajutorul G Suite, majoritatea întrebărilor

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

Domeniul de pregătire profesională: Mecanică

URÎ 4. MĂSURAREA MĂRIMILOR TEHNICE SPECIFICE PROCESELOR INDUSTRIALE

Coloana A - Mărimi de măsură electrice Coloana B - Aparate de măsură electrice

3. Principiul de funcționare a aparatelor de măsurat digitale constă în afișarea

Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra

II.2. Determinați puterea consumată de un receptor R, știind că acul wattmetrului indică

1. Descrieți metoda de măsurare a danturilor roților dințate

SUBIECTUL III 30 puncte

Elaborați un eseu cu titlul „Circuite cu rezistoare şi surse de curent continuu” după

 Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

SUBIECTUL III 30 puncte